UNIVERSITATEA PETROȘANI

FACULTATEA DE MINE
CATEDRA TOPOGRAFIE MINIERĂ

ÎNTOCMIREA DOCUMENTAŢIEI TOPO-CADASTRALE ÎN VEDEREA

DEZMEMBRĂRII UNUI IMOBIL AFLAT ÎN UNITATEA ADMINISTRATIV-TERITORIALĂ
TÂRGU-JIU,JUDEŢUL GORJ,ÎN CONFORMITATE CU LEGISLAŢIA ACTUALĂ

-LUCRARE DE DISERTAȚIE-

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC: AUTOR:

Prof . VERE IOIEL MĂRGULESCU RALUCA MARIA

PETROȘANI 2011

1
 CUPRINS:

INTRODUCERE……………………………………………………………………………3
Cap.1. CONDIȚIILE ȘI METODELE DE DETAȘARE ȘI PARCELARE……………4
1.1. Detaşarea printr-un punct obliga......................................................................5
1.1.1. Detașarea printr-un punct obligat într-un triunghi .......................................... 5
1.1.1.1.Procedeul analitic ...........................................................................................5
1.1.1.2. Procedeul trigonometric ................................................................................7
1.1.1.3. Procedeul grafic ............................................................................................9
1.1.2. Detașarea printr-un punct obligat în patrulater ...............................................10
1.1.3. Detașarea printr-un punct obligat în poligon ...................................................11
1.2. Detaşarea paralela cu o directie data .............................................................12
1.2.1. Detasarea paralela cu o directie dată, intr-un triunghi de la varf spre
baza............................................................................................................................12
1.2.1.1.Procedeul analitic ...........................................................................................13
1.2.1.2. Procedeul trigonometric ................................................................................14
1.2.2. Detașarea paralelă cu o direcție dtaă, în triunghi, de la bază spre vârf………15
1.2.3. Detașarea paralelă cu o linie frântă dată, într-un poligon ………………..…..18
Cap.2. DOCUMENTAȚIA NECESARĂ DETAȘARII ………………………………….22
Cap.3. DATE GENERALE TÂRGU JIU ………………………………………………...23
Cap.4. STUDIU DE CAZ ………………………………………………………………….26
CONCLUZII …………………………………………………………………………………
BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………………………….

2
 INTRODUCERE

In lucrările de cadastru, de organizare și de sistematizare a teritoriului se întâlnesc,

în mod frecvent, probleme de detașare și/sau de parcelare prin metode numerice și metode
grafice.
În lucrările de îmbunătățiri funciare, de organizare a terenurilor agricole, de
sistematizare a centrelor populate, de aplicare a “Legii Fondului Funciar”, apare
necesitatea de divizare a suprafețelor în parcele, sole, tarlale,trupuri si masive.
Ansamblul de operații topografice, efectuate pentru împărțirea unei suprafețe pe
plan si pe teren, în două sau mai multe părți sau pentru detasarea unei suprafețe de teren
dintr-o suprafață mai mare, cu respectarea normelor tehnice, economice si juridice, poartă
numele de parcelare si respectiv detasare de suprafețe. Suprafețele rezultate se numesc
parcele. Mai multe parcele formează un lot parcelar, iar planul pe care sunt trasate
parcelele se numeste plan parcelar.
Calculul suprafețelor se face în scopul: cunoasterii ariei unui teritoriu sau a unei
proprietăți, determinării suprafețelor ocupate de diferite folosințe, aflării suprafeței unui
bazin hidrografic si pentru proiectarea lucrărilor de îmbunătățiri funciare si de construcții.
Suprafețele se vor calcula pe baza datelor culese din teren (distanțe si unghiuri), pe
baza elementelor măsurate pe planul de situație (distanțe și unghiuri) sau pe baza
coordonatelor rectangulare ale punctelor de hotar.
Metodele de calcul ale suprafețelor sunt următoarele:
1. Metode grafice;
2. Metode semigrafice;
3. Metode numerice;
4. Metode mecanice.

3
 Cap.1. CONDIȚIILE ȘI METODELE DE DETAȘARE ȘI PARCELARE

Prin detașarea unei suprafețe de mărime s dintr-o suprafață mai mare, de mărime
cunoscută S, se înțelege determinarea pe plan topo-cadastral a liniei de detasare. Deci,
prin această operațiune se detașează numai o anumită parte s dintr-o suprafat de teren S,
iar cealaltă parte rămâne neafectată.
Prin parcelarea unei suprafețe de mărime cunoscută s se efectuează împărțirea unei
tarlale sau a unei parcele, în mai multe suprafețe egale sau inegale s1 , s 2 , … … … s n , prin
determinarea unor linii de parcelare parlele sau perpendicular la una din laturile tarlalei sau
parcelei considerate.
Din punct de vedere practice, operțiile de detașare și/sau de parcelare se rezolvă,
mai înâi, în faza de birou, unde se întocmește proiectul sau planul-parcelar și apoi, în faza
de teren, în care se trasează elementele unghiulare și liniare ale proiectului de parcelare a
unei suprafețe de teren agricol. Pentru rezolvarea prblemelor de detașare și/sau de
parcelare a terenurilor agricole, trebuie să fie respectate, pe de o parte, normele tehnice,
economice și juridice în vigoare, iar pe de altă parte, se impugn o serie de condiții de
exercitare și anume:
 Condiția de suprafață, prin care se stabilește mărimea suprfeței s, care trebuie sa fie
detașată dintr-o suprafață cunoascută S, sau a suprafețelor s1 , s 2 , … … … s ncu codișia
închiderii lor pe suprafața dată S.
 Condiția de detașare și/sau de parcelare, prin care se indică direcția liniei de detașare și
punctual obligat pe unde trebuie să treacă această dreaptă și, respective, a liniilor de
parcelare.
În lucrările de detașare și/sau de parcelare se întâlnesc , în mod frecvent ,
următoarele condții de execuție a detașărilor:
 Dreapta de detașare să treacă printr-in punct dat, care poate fi situate pe conturul
suprafeței, în interiorul sau în exteriorul acesteia;
 Dreapta de detațare să fie parlelă sau perpendicular la o latură a conturului suprafeței S
sau la o direcție oarecare;
 Dreapta de detașare trebuie să realizeze un raport de proporționalitate, ceea ce
conduce la detașări proporționale.
Rezolvarea propriu-zisă a detașărilor și parcelărilor se efectuează prin metode
numerice sau grafice, în funcție de documentația cartografică existent și de precizia impusă
acestor lucrări.
Metodele numerice se aplică la scările 1:2000; 1:5000 și 1: 10000, și, în general,
pentru toate suprafețele cu vârfurile poligoanelor de coordinate rectangular cunoscute.
Calculul numeric al detașărilor și parcelărilor se rezolvă prin procedeul analytic sau
trigonometric.

4
 Prin procedeul analytic se determina din punct de cedere principal, coordonatele
rectangular plane (X,Y) ale unui punct pe segment, în funcție de coordonatele cunoascute
ale capetelor unei laturi a poligonului considerat.
Prin pocedeul trigonometric se determină mai întâi coordonatele polare plane (Ɵ, d)
ale punctului necunoscut, care constituie în același timp și elemente de trasare pe teren a
planului parcelar și apoi coordonatele rectangular (X,Y).
Metodele grafice se aplica pe palnurile recatngulare al scările 1:500, 1:1000,
1:2000, întocmite prin metode grafice, la care nu se cunosc coordonatele rectangular ale
punctelor de pe conturul diferitelor tarlale cadastrale. Elementele necesare de calcul a
detașărilor și/sau parcelărilor se determină graphic cu ajutorul scării planului iar rezolvarea
practică se face, de asemenea, prin diferite metode și procedee geometrice.

1.1. Detaşarea printr-un punct obliga

Detașarea unei suprafete s printr-o dreapta care trebuie sa treaca printr-un punct
obligat, se intalneste in cazul suprafetei S a unui triunghi, patrulater sau poligon.

1.1.1. Detașarea printr-un punct obligat într-un triunghi.

Se rezolva, mai intai, detasarea printr-un punct obligat intr-un triunghi, deoarece
detasarea printr-un punct obligat din diferite poligoane, se reduce, in final, la detasarea intr-
un triunghi. In acest sens, se mentionează ca, pentru diferite cazuri de generalizare,
detașarea se poate rezolva numai pentru triunghi. Pentru rezolvarea practică, se aplică
metodă numerică sau grafică, prin utilizarea procedeului analitic sau a procedeului
trigonometric si, respectiv, metoda grafica, prin folosirea diferitelor procedee grafice.
1.1.1.1.Procedeul analitic.
Se consideră un triunghi 123, prin coordonatele rectangulare plane (X,Y) ale
vârfurilor respective, de suprafața S și se cere să se detaseze o suprafață s cu conditia ca
linia de detasare sa treaca prin varful 2 al triunghiului.

Fig. .1 Detașarea unei suprafețe de teren printr-un punct obligat procedeul analytic

Deci, trebuie să se determine coordonatele rectangulare ale punctului P (X p;Yp), ca

punct pe segmentul 13 , în așa fel încât suprafața triunghiului 12P să fie egală cu
suprafața de detașare s.

5
 Determinarea coordonatelor punctului P se face cu ajutorul relațiilor:
X p = X 1 +r( X 3− X 1 )
Y p =Y 1 +r(Y 3−Y 1 )
Pentru calculul raportului r din relatiile de mai sus, se considera triunghiul 12P si
123, care au aceeasi inaltime si bazele pe aceeasi linie, de unde rezultă:
1 P S 12 P s
= = =r
13 S123 S ,in care:
s - suprafața cunoscută, prin condiția de detașare
S- suprafata triunghiului 123, ce se calculeaza cu ajutorul formulelor de calcul
analitic al suprafatelor, de forma:
n n
2⋅S= ∑ X i ( Y i +1 −Y i−1 ) −2⋅S=∑ Y i ( X i +1 −X i −1 )
i=1 si i=1

unde: i = 13 .
Se verifica modul de determinare a coordonatelor punctului necunoscut P, prin una
din urmatoarele doua metode:
 se calculeaza din coordonate prin procedeul analitic suprafata triunghiului 12P, care
trebuie sa fie egala cu s;
 se calculeaza din coordonate suprafata triunghiului de eroare 1P3, care trebuie sa
fie aproximativ egala cu zero sau mai mica decat o toleranta T, ce se obtine cu
ajutorul relatiei:
13⋅0 , 005⋅N
T=
2 [m2], unde
13 - este latura triunghiului 123;
N - numitorul scării
Pentru aplicarea pe teren, a punctului de detasare P, in vederea obtinerii suprafetei
s, se calculeaza distanta d= 1P , cu relatia 1P = r 13 sau din coordonatele punctelor 1
si P.
Exemplu de calcul numeric, prin procedeu analitic:
Se cere să se detașeze o suprafață s=1,7500 ha din suprafața unui triunghi 123,
cunoscută prin coordonatele rectangulare ale vârfurilor sale, redate mai jos, cu condiția ca
dreapta de detașare să treacă prin punctul 2 al triunghiului dat (fig.1)
X 1 =8120,13 m, Y 1=5244,61 m
X 2 =8390,52 m, Y 2= 5372,61 m
X 3 =8175,63 m, Y 3=5543,36 m
Se calculează suprafața triunghiului 123 din coordonate, (tab.1)

6
 Nr. Coordonate Suprafața calculată Schița triunghiului 123
Pct. rectangulare
X Y S
[m] [m] [m²] -
3 8 175, 63 5 543, 36

1 8 120, 13 5 244, 61

2 8 390, 52 5 372, 61 2S = 73675,0130

3 8 175, 63 5 543, 36 -2S = - 73675,0130

1 8 120, 13 5 244, 61 S = 36837,5065

s 17500,0000
Se exprimă raportul r = = =0,475059
S 36837,5056
Se determină coordonatele rectangulare ale punctului P cu relațiile:

X p = X 1 +r( X 3− X 1 )=8230 , 13+0 , 475059∗(8173 ,63−8120 ,13 )=8146 , 49 m

Y p=Y 1+r(Y 3−Y 1)=5244 , 61+0, 475059∗(5 ,36−5244 ,61)=5386, 53m

Pentru verficare, se calculeză din coordonatele rectangulare plane (X,Y) suprafața

rezultată în urma detașării S12 P =17 499,835 m2 sau S12 P ≅ 1,7500 ha, care este aproximativ
egală cu suprafața de detașare s = 1,7500 ha, stabilită prin condiția de suprafață.
În mod asemănător, se poate efectua controlul modului de rezolvare a detașării și
prin calculul din coordonate al suprafeței triunghiului de eroare : S1 P 3 =0,7550 m 2, care trebuie
să îndeplinească condițiile : S1 P 3 ≤ T , unde toleranșa se obține cu relația:
´
13∗0,005 m 303,86∗0,005m =0,7596 m 2
T= =
2 2
Pentru trasarea pe teren a punctului P, ce s-a determinat ca punct pe latura 13 ´ , se
calculează distanța 1´P , cu relația:
d = 1´P=r∗13=0
´ ,475059 * 303,86 = 144,35 m

1.1.1.2.Procedeul trigonometric.
Pentru determinarea prin procedeul trigonometric a pozitiei punctului P de pe
segmentul 13
´ se calculeaza, mai intai, in functie de coordonatele rectangulare ale varfurilor

7
triunghiului dat orientarile laturilor 12 si 13 si distanta 12 .

Fig. 2 Detașarea unei suprafețe de teren printr-un punct obligat procedeul geometric

Orientarile laturilor 12 si 13 se obtin pe baza relatiilor:

Y 2 −Y 1 Y −Y
θ12=arctg θ13=arctg 3 1
X 2 − X 1 si X 3− X 1

iar diferența celor două orientari rezulta unghiul 13 α=θ −θ

12 , care se foloseste in
calculele ulterioare. Din punct de vedere practic, distanta D 12, se poate calcula cu
urmatoarele formule:
ΔX 12 ΔY 12 2
D12= =
cos θ12 cos θ12 √
= ΔY 12 + ΔY 212

In triunghiul 12P se duce inaltimea h pe baza 12 si se considera relatia de calcul a

D12⋅h
S 12 P
suprafetei triunghiului respectiv: 2 , de unde se determină:
2S 2s
h= 12 P =
D12 D12 in care,
S12P=s’ este suprafata de detasare.
Se observa ca, prin ducerea inaltimii h pe latura 13 , se formeaza triunghiul 1P‘P,
unde se poate deetrmina lungimea segmentului D 1P =d, cu ajutorul relatiei:
h 2s
d= d=
sin α în care se înlocuieşte expresia h şi rezultă: D 12⋅sin α .
In funcţie de orientarea laturii 13 pe care se află punctul necunoscut P(X P,YP) şi de
distanţa dintre punctele 1 si P, se calculează coordonatele punctului P, ca punct radiat:
X P =X 1 +d⋅cos θ 13 si Y P =Y 1 +d⋅cos θ13
verificarea modului de calcul a coordonatelor punctului P se poate face prin determinarea
suprafetei S12P din coordonatele, care trebuie sa fie egala cu suprafata de detasare s.
Aplicarea pe teren a detasarii se poate face prin metoda coordonatelor polare, din
farful cunoscut 1 al triunghiului 123, de unde se traseaza pozitia punctului P.

8
 Exemplu de calcul numeric, prin procedeul trigonometric.
Se consideră același triunghi 123, folosit și în cazul procedeului analitic, din care, se
cere să se detașeze o suprafață s = 1,7500 ha. Printr-o dreaptă de detașare ce trece prin
vârful 2 al triunghiului dat și se sprijină pe latura 13
´ în punctul P.
Pentru rezolvarea pe cale trigonometrică a coordonatelor punctului p, se determină,
într-o primă etapă orientările și respectiv distanțele D12și D13, în cadrul tabelului 2.
Nr. Coordonate absolute Tg sau ctg Orintare Distanța
Pct. a
X Y Ɵ D
[m] [m] - [g c cc] [m]
1 8 120,13 5 244,16 Tg
2 8 390,52 5 372,61 0,473390 18 14 71 299,16
∆ +270,39 +128,00
1 8 120,13 5 244,61 Ctg
3 8 175, 63 5 543, 36 0,185774 88 30 66 303,86
∆ +55,50 +298,75

În etapa a doua de calcul se determină înălțimea h, unghiul α și distanța D1 P =d cu

ajutorul relațiilor:
2s 2∗17500,00
h= = = 116, 99 m
D12 299,16
α = Ɵ13 - Ɵ 12 = 88 g ,3066−28 g , 1471 =60 g ,1595
h 116,99
d= = = 144,34 m
sin α sin 60g , 1595
Pe baza elementelor determinate în primele două etape se calculează coordonatele
rectangulare plane ale punctului P:
X P= X 1+ d∗cos θ 13=8120,13+144,34∗cos 88 g , 3066=8146,49 m
Y P=Y 1 +d∗sinθ 13=5244,61+ 144,34∗cos 88 g ,3066=5386,53 m
Rezultatele obținute pentru coordonatele punctului p, în cazul rezolvării
trigonometrice sunt identice cu cele de la rezolvarea analitică a detașării printr-un punct,
obligat, într-un triunghi.

1.1.1.3. Procedeul grafic.

In cazul triunghiului 123, folosit anterior la rezolvarea analitica si trigonometrica a
detasarii unei suprafete s printr-un punct obligat, se aplica si procedeul grafic de calcul
pentru situatiile cand nu se cunosc coordonatele varfurilor.

9
 Fig..3. Detașarea unei suprafețe de teren printr-un punct obligat procedeul grafic

Pentru obtinerea elementelor de calcul ale detasarii prin procedeul grafic se vor
efectua urmatoarele operatiuni:
 se măsoară pe planul topo-cadastral intocmit la scara 1:N distanta grafica d 12, care
d (mm )
D 12= 12 ⋅N
se transforma in distanta corespunzatoare din teren cu relatia: 1000 ;
 se calculeaza inaltimea h a triunghiului de detasare 1-2-P, de suprafata S 12P=s, cu
2s
h=
formula: D12 ;
 valoarea numerica din teren a inaltimii h, obtinuta cu formula de mai sus, se reduce
mai intai la scara planului 1:N, apoi se aplica pe o perpendiculara ridicata pe latura 12
dintr-un punct oarecare;
 se traseaza din capatul inaltimii h de pe plan, o paralela la latura 12 a triunghiului
123 care va intersecta latura 13 , in punctul P, ce trebuie sa fie determinat prin detasare;
 se uneste punctul determinat P, cu punctul cunoscut 2 si se obtine dreapta de
detasare 2P si triunghiul 12P a carui suprafata s s-a cerut sa fie detasata din triunghiu
123.
Pentru trasarea pe teren, se masoara distanta grafica d 1P, dupa care se transforma
in metri si se aplica pe aliniamentul laturii 13 .

1.1.2. Detașarea printr-un punct obligat în patrulater.

Se cere să se detașeze o suprafață s dintr-un patrulater 1234 definit prin

coordonatele rectangulare plane (X,Y) ale vîrfurilor sale, printr-o dreaptă care să treacă prin
punctul 2.

10
Fig. 4. Detașarea printr-un punct obligat în patrulater.

Pentru rezolvarea acestei detașări, se descompune patrulaterul dat în două

´ și se calculează suprafața triunghiului S124 după care,
triunghiuri prin trasarea diagonalei 24
se compară suprafața de detașare s cu suprafața S124 . În cazul când suprafața s este mai
mică decât suprafața S124 rezultată că linia de detașare care trece prin punctul obligat 2 va
intersecta latura 14´ în punctul P. Deci, rezolvarea problemei se reduce la determinarea
poziției punctului P de pe latura 14´ . prinicpial, se observă că, detașarea suprafeței s din
patrulaterul 1234, se reduce la detașarea acesteia din triunghiul 124, care se poate
rezolva, în funcție de precizia necesară prin metode numerice sau grafice, cu utilizarea
procedeelor analitice, trigonometrice și grafice .

1.1.3. Detașarea printr-un punct obligat în poligon.

În cazul unui poligon 123456 definit prin coordonatele rectangulare plane (X,Y) ale
vârfurilor sale, se cere să se detașeze o suprafață s printr-o dreaptă care să treacă prin
punctul 3 al poligonului dat.

11
 Fig. 5 . detașarea printr-un punct obligat în poligon.

Pentru stabilirea direcției de detașare, se împarte poligonul 123456 în triunghiuri,

prin unirea punctului 3 cu punctele 1, 6 și 5. Se calculează suprafața triunghiului 123, care
se compară cu suprafața de detașare s și în cazul când S123 < s , se calculează și suprafața
tgriunghiului 136. Dacă suma suprafețelor triunghiurilor 123 și 136 estemai mare decât
suprafața de detașare s, rezultă că linia de detașare care trece prin punctul 3 va intersecta
latura 16
´ , într-un punct P, care urmează să fie calculat ca un punct pe segment.
Deci, se observă și în cazul poligonului 123456 că, detașarea suprafeței s se reduce
la detașarea acesteia din triunghiul 136, care se poate rezolva pe cale analitică,
trigonometrică sau grafică.
În ipoiteza folosirii procedeului trigonometric , se determină mai întâi suprafața s1,
care trebuie să fie detașată din suprafața triunghiului 136, în vederea obținerii suprafeței s
ce urmează să fie detașată din suprafața poligonului 123456. Pe baza figurii 5 se poate
scrie:
S123 + s 1=s1, de unde rezultă,
s1=s−S 123

Pentru determinarea pe cale trigonometrică a coordonatelor punctului P ( X P ; Y P) ca

punct pe segmentul 16´ , se vor efectua următoarele operațiuni:
 Se calculează orientările și lungimile laturilor 13´ și 16
´ , iar din diferența celor
două orientări, se va obține: α =Ɵ16 −Ɵ13 ;
 Se determină latura 1´P a triunghiului 13P, în funcție de elementele
cunoscute în triunghiul respectiv: unghiul alăturat α, înălțimea h și suprafața
s1=s−S 123 pe baza formulei:
h 2 s 1 /D16 2 s1
d = sin α = sin α = D ∗sin α
16
 Se exprimă coordonatele rectangulare relative și absolute ale punctului P, în
funcție de distanța d = D 1 P , dintre cele două puncte și de orientarea direcției
´ , cu relațiile :
16

12
 X P= X 1+ ∆ X 1 P=X 1 + d∗cos Ɵ 16
Y P=Y 1 +∆ Y 1 P=Y 1 +d∗sinƟ 16.

Pentru verificare, se calculează din coordonatele suprafața S123 P care trebuie să fie
egală cu suprafața de detașare s.
Aplicarea pe teren se poate face cu ajutorul elementelor de trasare (α, d), din
punctul 1 al poligonului dat, de unde se va obține poziția planimetrică a punctului P.

1.2. Detaşarea paralela cu o directie data

Prin operatia de detaşare paralela, denumită şi parcelare paralela se intelege

detasarea unei suprafete s sau a unor parcele mai mici, de suprafata s 1,s2,…,s3, dintr-o
suprafata mai mare S, in functie de configuratia terenului si de conditia de detasare
paralela se pune conditia de detasare sau de parcelare. In lucrarile de detasare paralela se
pune conditia ca dreapta de detasare sa fie paralela cu o latura a conturului suprafetei S.

1.2.1. Detasarea paralela cu o directie dată, intr-un triunghi de la varf spre

baza.
Din triunghiul 123 cu coordonatele varfurilor cunoscute, se cere sa se detaseze o
suprafata s printr-o dreapta de detasare MN , paralela cu baza 13 a triunghiului dat, in
care rezolvarea propriu- zisa se efectueaza de la varful 2 spre baza.

Fig.6. Detașarea paralelă la o direcție dată – procedeul analitic

Linia de detașare MN reprezinta latura din interiorul triunghiului dat, care
limiteaza suprafata de detasat s. deci, se pune problema determinarii coorodnatelor
rectangulare plane ale punctelor M si N ca puncte pe segmentul 12 si respectiv, pe
segmentul 23 , ce se poate rezolva prin procedeul analitic sau prin procedeul
trigonometric.

13
 1.2.1.1.Procedeul analitic.
Pentru calculul coordonatelor punctelor M si n, ca puncte pe segment se aplica
urmatoarele relatii:

X M =X 2 +r 1⋅( X 1 −X 2 ); X N = X 2 +r 2⋅( X 3 −X 2 )
Y M =Y 2 +r 1⋅(Y 1 −Y 2 ) ;Y N =Y 2 +r 2⋅(Y 3−Y 2 )
Se observa, in baza conditiei de detasare MN //13 , ca triunghiurile 2MN si 231 sunt
asemenea, deci se poate scrie:
2 M 2 N MN
= =
21 23 13 , de unde rezultă: r1 = r2 = r .
Din aceeasi asemanare a triunghiurilor 2MN si 231 rezulta si urmatoarele rapoarte:
S 2 NM 2 M 2 2 N 2 MN 2 2
= = = =r
S 231 212 232 132
unde se vor introduce urmatoarele notatii:S 2NM=s si S231=S, dupa care, relatia de mai sus se
va scrie sub urmatoarea forma:
s 2 M 2 N MN
r=
√ = = =
S 21 23 13
Valoarea raportului r = r1= r2, obtinuta in functie de marimea suprafetelor s si S, se
inlocuieste in relatiile de calcul ale coordonatelor rectangulare ale punctelor M si N, care
devin:
X M =X 2 +r⋅( X 1 −X 2 ) ; X N =X 2 +r⋅( X 3 −X 2 )
Y M =Y 2 +r⋅(Y 1 −Y 2 ); Y N =Y 2 +r⋅(Y 3 −Y 2 )
Pentru verificarea modului de calcul a detasarii se calculeaza din coordonate
suprafata triunghiului 2NM, care trebuie să fie egală cu suprafata de detasare s.
In cazul in care se cere sa se detaseaze mai multe parcele de suprafata s din
triunghiul 123, ale caror laturi sa fie paralele cu baza triunghiului 13 , se folosesc aceleasi
formule de calcul pentru raportul r, dar de fiecare data, se modifica valoarea suprafetei de
detasare s si se va obtine:
s s s
√ √ S S √
r 1 = 1 ;r 2 = 2 ;.. . ;r n = n
S , în care , se consideră: s1=s, s2=2s, …,sn=ns.
În continuare, se determină, în mod asemanator, coorodnatele rectangulare (X,Y)
ale punctelor ce definesc de fiecare data, liniile de detasare
M 1 N 1 ; M 2 N 2 ;...; M n N n ; , cu
relatiile de mai sus, in care se vor introduce valorile r 1, r2,…,rn.

1.2.1.2. Procedeul trigonometric.

Se consideră aceleasi triunghiuri 123 prin coordonatele varfurilor sale, din care se
cere detasarea suprafetei s printr-o dreapta paralela la baza 13 , pe cale trigonometrica
In cazul procedeului trigonometric , se determină atat coordonatele rectangulare
plane (X,Y) ale punctelor M si N, care definesc dreapta de detasare, cat si elementele

14
liniare de detasare si respectiv, de aplicare pe teren: a 1,b1, c1 si h1 . Deci ,se vor introduce
urmatoarele notatii pentru laturi in triunghiul 123: 23=a;13=b; si12=c in triunghiul 2NM.
2N =a; MN=b;2 M=c ;si 22'=h .
Pe baza coorodnatelor rectangulare ale varfurilor triunghiurilor 123 se calculeaza
orientarile si lungimile laturilor 12 ; 13 si 32 , dupa care, cu ajutorul orientarilor , se
determina unghiurile α si β , din varfurile 1 si 3, cu relatiile:
α=θ13−θ 12 si β=θ32−θ 31 ;

Fig. 7. Detașarea paralelă la o direcție dată – procedeul analitic

Se observa ca, unghiul α din punctul 1 este egal cu unghiul 2MN din punctul M,
iar unghiul β din punctul 3 este egal cu unghiul 2NM, din punctul N, deoarece directia de
detasare MN este paralela cu latura 13. Din triunghiul 2NM se obtine :
M 2'=h1⋅ctg α si
N 2'=h1⋅ctg β , iar pe baza lor se exprima MN=b1=h1⋅(ctg α+ctg β) de unde rezulta:
b1
h=
ctg α+ctg β
Pentru determinarea inaltimii h1 a triunghiului 2NM se exprima suprafata respectiva
b1⋅h1
s=
cu relatia 2 sau 2s = b1.h1, in care se introduce relatia de mai sus a lui h 1 si
rezulta:
2
b1 b1
2 s=b1⋅ 2 s=b1⋅
ctg α+ctg β sau ctg α +ctg β de unde se scrie:
b21 =2 s⋅( ctgα +tg β ) sau b1 =√ 2 s(ctgα +ctg β )
In urma inlocuirii relatiei lui b, in relatia de mai sus a lui h, se obtine:
b1 √ 2 s(ctgα +ctg β )
h1 = =
ctg α+ctg β ctgα +ctg β
Se considera triunghiurile dreptunghice 22 ’N si 22’M. in care se determina:

15
 h1 h1
2 N =a1 = 2 M =c 1=
sin β si sin α
Cu ajutorul distantelor
c 1=2 M si
a1 =2 N , precum si a orientarilor laturilor 21
si 23 , se calculeaza coorodnatele punctelor M si N, care determina dreapta de
detasare, pe abza formulelor de la metoda radierii:
X M =X 2 +c 1⋅cos θ21 ; X N = X 2 +a 1⋅cos θ 23
Y M =Y 2 + c1⋅sin θ21 ; Y M =Y 2 +a1⋅sin θ 23
Pentru control, se calculeaza din coordonate, suprafata triunghiului M2N, care
trebuie sa fie egala cu suprafata de detasare s sau se determina, din coordonate orientarile
laturilor 2M si 2N , care trebuie sa fie egala cu cele ale laturilor 21 si 23 .
In cazul detasarilor sau parcelarilor in serie, prin care suprafata triunghiului 123, se
imparte in mai multe parcele: s1,s2,…,sn, de la varful triunghiului catre baza, elementele de
calcul necesare detasarii, se generalizeaza sub forma:
bi hi hi
bi = 2 si⋅(ctg α+ctg β ) ; h = a = c =
√ 1
ctg α+ctg β ; 1
sin α si 1
sin α
unde i= 1,n ; iar suprafetele de detasare devin : s1=s; s2=2s ;…;sn = ns.
Coordoantele punctelor M1,M2,…,Mn si respectiv,N1,N2,…,Nn, ce definesc dreptele de
detasare, se vor determina cu ajutorul relatiilor stabile pentru punctele M(X M,YM) si
N(XN,YN), unde se vor introduce, in mod succesiv, valorile elementelor de detasare in serie:
bi; hi;ai; ci si si, unde i = 1,n .

1.2.2. Detașarea paralelă cu o direcție dtaă, în triunghi, de la bază spre vârf.

În cazul detașărilor sau parcelărilor care încep de la baza triunghiului spre vârf,
procedeele de calcul analytic sau trigonometric sunt relative asemănătoare, dar cu unele
particularități.
1. Procedeul analitic. Se consider triunghiul 123 de coordinate cunoscute, din
care se cere detașarea unei suprafețe s, printr-o dreaptă paralelă cu baza triunghiului, în
sensul de la bază spre vârf.

16
 Fig.8. Detașarea paralelă cu o direcție dată, în triunghi, de la bază spre vârf.
Elemenetele de detașare se calculează, în mod analog, cu cele de la deteșarea
paralelă cu o direcție data, in triunghi de la vârf spre bază,, pe baza cărora se determină
coordonatele punctelor M și N , cu formulele:
X M = X 2+ r∗( X 1−X 2 ) ; X N =X 2 +r∗( X 3− X 2 ) ;
Y M =Y 2 +r∗( Y 1−Y 2 ) ; Y N =Y 2 +r∗( Y 3−Y 2 ) ;
S−s
în care : r =
√ S
, unde S = S123, iar s = S1 MN 3 este suprafața de detașare s.

2. Procedeul trigonometric. Pentru determinarea coordonatelor rectangular ale

punctelor m și N , care defines linia de detașare MN ´ paralelă cu baza 13,´ a triunghiului 123,
se calculează, mai întâi, lungimile și orientările laturilor 12
´ ; 13
´ și 32
´.

17
 Fig. 9.

Se introduce următoarele notații pentru laturile triunghiului 123: 12

´ = c; 13=b
´ și 32
´ =
´
a și 22 = h, pentru laturile trapezului 1MN3 se notează:
'

3´N=a1 ; 1 ´M =c 1
MN´ =b1 ;13=b
´
MM ´ ' = NN
´ ' = h -h1

Iar în mod analog se calculeză elementele de detașare:

b21
2 SM 2 N = și
ctg α +ctg β

2 S 123 = b2
ctg α +ctg β

Din figura 9 , se observă că: s = S123 −S M 2 N , deci, pe baza celor două relații, se
obține:
b2 b21 b 2−b21
2s = 2 S 123 −2 S M 2 N = − = , sau
ctg α +ctg β ctg α + ctg β ctg α +ctgβ

b 2−b21=2 s ( ctgα +ctgβ ) , de unde rezultă:

18
 b 1=√ b2−2 s (ctgα + ctg β)

Pentru calculul celor două înălțimi din triunghiurile M2N și 123 se aplică relațiile:

b−b 1 h−h1 h−h1

h−h1= ; c 1= și a 1=
ctgα +ctg β sin α sin β

În funcție de distanțele c 1și a 1 , precum și de orientările laturilor 12

´ și 32, se
calculează coordonatele punctelor M și N, cu relațiile:

X M = X 1+ c 1 cos ⁡Ɵ 12 ; X N =X 3 +a1 cos ⁡Ɵ 32

Y M =Y 1 +c 1 sin ⁡Ɵ 12; Y N =Y 1 + a1 sin ⁡Ɵ 32

Pentru control, se determină, în mod asemănător, suprafața trapezului 1MN3, care

trebuie să fie egală cu suprafața de detașare s.
 În cazul teașărilor sau parcelărilor în serie, elementele de detașare se deduc
cu ajutorul relațiilor:

bi
b i=√ 2(S−s i) ( ctgα +ctgβ ) ; hi =
ctg α +ctg β

b−b i h−hi h−h i

h−hi= ; c i= și a i= ; în care : i=1 ´, n ; S = S123 ;
ctgα + ctg β sin α sin β

iar suprafețele si devin :

s1=s ; s2=2 s ; … .. s n=ns

Calculul coordonatelor punctelor M 1, M 2, ……. , M n și N 1, N 2, ….. N n se efectuează

cu relațiile folosite pentru punctele M ( X M ; Y M ) și N ( X N ; Y N ¿, în care se introduce valorile
determinate pentru b i ; hi ; h−hi ; ci și a i. Verificarea modului de determinare a detașărilor
paralele în serie se face cu ajutorul coordonatelor punctelor ce defines suprafețele de
detașare s1, s2, …. sn, a căror sumă trebuie să fie egală cu suprafața dată S123.
 Detașarea paralelă a unei suprafețe sau parcelarea paralelă în serie, dintr-un
patrulater sau trapez, cu o dreaptă paralelă sau cu linii paralele la o latură a acestora, se
reduce la cazul triunghiului, iar rezolvarea propriu-zisă se poate face prin metoda numeric,
cu folosirea procedeului trigonometric.

1.2.3. Detașarea paralelă cu o linie frântă dată, într-un poligon.

Se dă poligonul complex 123456 prin coordonatele rectangular (X, Y) ale vârfurilor
sale, din care se cere să se detașeze o suprafață s printr-o linie frântă de detașare MPRN,
paralelă cu conturul 1654 al poligonului (fig. 10)

19
 Fig. 10

Detașarea paralelă în poligon se poate rezolșva prin metoda numeric cu utilizarea

celor două pocedee de determinare sau prin metoda grafică.
1. Procedeul trigonometric. În figura 10 se observă că, linia frântă MPRN
paralelă cu linia de contur 1654 a poligonului dat formează următoarele trei trapeze: 1MP6;
6PR5 și 5RN4 de suprafață totală egală cu suprafața de detașare s. punctual P de pe
conturul liniei frânte s-a obținut la intersecția dreptei MP ´ paralelă la 16
´ cu visectoarea 6´P a
unghiului γ din punctual 6, iar punctual R, la intersecția dreptei PR ´ paralelă la 65 ´ cu
bisectoarea 5´R a unghiului δ din punctual 5.
Se considerăurmătoarele notații ale suprafețelor, laturilor și unghiurilor celor trei
trapeze: S1 MP 6=s 1; S6 PR 5=s 2; S5 RN 4=s 3; 16=B
´ ´ ´ ´ ' ´ ' ´ '
1; 65=B 2;54=B3; M M = R R = N N = h; (înălțimea
comună); unghiul M16 =α; unghiul 165 =γ ; unghiul 654 =δ și unghiul 54N =β.
2. Rezolvarea trigonometrică constă din determinarea cu ajutorul relațiilor de
calcul de la metoda radierii planimetrice a coordonatelor rectangular ale punctelor M,P,R și
N, care determină linia de detașare. În acest scop, se calculează, mai întâi, din
coordonatele vârfurilor poligonului dat orientările și lungimile laturilor 12 ´ ; 16
´ ; 65
´ ; 54
´ ; 43
´ , apoi
se determină unghiurile α , β , γ , δ după care urmează:

Y 2−Y 1 Y 6−Y 1 Y 5−Y 6

θ12=arctg ; θ16=arctg ; θ56=arctg ;
X 2−X 1 X 6− X 1 X 5−X 6

20
 Y 4−Y 5 Y 3−Y 4
θ54 =arctg ; θ 43=arctg ; și distanțele 16=B
´ ´
1; 65=B 2;
X 4 −5 X 3− X 4
´
54=B 3

În funcție de orientările laturilor ce formează unghiurile respective α , β , γ , δ se obține:

α =θ16 −θ12 ; γ =400g −(θ 61−θ65) ; δ =400g −(θ56 −θ54) și

β=θ 43−θ45

Lungimile segmentelor 1 ´M , 6´P,5´R, și 4 ´N , necesare pentru calculul coordonatelor

se vor obține, pornindu-se de la formula general de calcul a ariei unui trapez:

(B+b)
S= * h, de unde se obține : 2S =(B+b)*h sau 2S = B*h + b*h, în care, baza
2
mică a trapezului se poate scrie în funcție de celelalte elemente cunoscute, sub forma:

b = B – h (ctg α + ctg β ),
unde : B este baza mare a trapezului ; α șiβ – unghiuri pe care le formează baza mare cu
laturile neparalele ale trapezului; h – înălțimea trapezului.
Se înlocuiește expresia lui b, în relația de calcul a suprafeței trapezului, în cazul
general, și rezultă:

2S = 2Bh -h2 ( ctg α + ctg β), care se particularizează pentru cele trei trapeze, 1MP6; 6PR5
și 5RN4, prin următoarele relații:

γ
2 S 1=2 B1 h−h2 (ctgα +ctg )
2

γ δ
2 S 2=2 B 2 h−h2 (ctg +ctg )
2 2

δ
2 S 3=2 B 3 h−h2 ( ctg +ctgβ )
2

În urma însumării celor trei relații se obține expresia:

γ δ
2( S1 + S2 +S 3 ¿ = 2h ( B1+ B 2+ B3 ¿ - h2 (ctg α +2 ctg +2 ctg + ctg β ¿, în care se introduce
2 2
notațiile:

21
S = S1 + S2 +S 3 ; B = B1+ B 2+ B3
și
γ δ
m = ctg α +2 ctg +2 ctg + ctg β
2 2
și rezultă:
2 1
2S = 2Bh – mh 2 sau mh −2 Bh+2 S=O .
m

Se observă că, s-a obținut o ecuașie de gradul doi cu necunoscuta h, care se va

1 B 2S
scrie sub o altă formă în urma înmulțirii cu și a introducerii notațiilor t = și n =
m m m

2 Bh 2 S
h2 − + =0 sau h2−2th +u=0
m m

Deci, în urma rezolvării ecuației de mai sus, se obține: h = t ± √t 2−u , din care, pentru
calculele ulterioare se folosește valoarea cea mai mică:

h = t −√ t 2 −u

în funcșie de înalțimea comună h a celor trei trapeze din figura 10 și de unghiurile

α , β , γ , δ calculate din orientările laturilor, se determină lungimile segmentelor necunoscute,
cu relațiile:

h h h h
1 ´M = ; 6´P= ; 5´R= ; 4´N =
sinα γ δ sin β
sin sin
2 2
Pentru obținerea coordonatelor punctelor M, P, R și N , care defines linia frântă de
detașare, se aplică relațiile de calcul de la metoda radierii, în funcție de lungimile
segmentelor și de orientările laturilor respective, ce s-au calculate mai sus:

X M = X 1+ 1 ´M cos θ12 ; Y M =Y 1 + 1 ´M sin θ12

X P= X 6 + 6´P cos θ6 P ; Y P=Y P + 6´P sinθ 6 P

X R= X 5 + 5´R cos θ5 R ; Y R=Y 5 + 5´R sin θ5 R

X N =X 4 + 4´N cos θ 4 N ; Y N =Y 4 + 4´N sinθ 4 N

22
 Verificarea modului de calcul a detașări se face, în mod asemănător, prin
determinarea din coordinate a suprafeței poligonului obținut în urma detașării, care trebuie
să fie egală cu suprafața de detașare s.

Cap. 2. DOCUMENTAȚIA NECESARĂ DETAȘARII

Din punct de vedere tehnic, dezlipirea este operația tehnică de împărțire a unei
suprafețe de teren înscrisă în cartea funciară în mai multe suprafețe egale/inegale.
Toate imobilele rezultate în urma dezlipirii trebuie să aibă acces la un drum sau să
aibă îndeplinită condiția de servitute, dacă este cazul
Potrivit ordinului 634 din 2006 documentarea necesara pentru detasarea unei
suprafete trebuie să conțină următoarele:
 cererea de solicitare informatii si conventie, conform anexei nr. 1;
 cerere de receptie a documentatiei pentru dezlipire, conform anexei nr. 3;
 declaratie pe propria raspundere cu privire la instrainarea si identificarea
imobilului masurat, conform anexei nr. 5;
 extras de carte funciara pentru informare;
 descrierea lucrarilor topografice si geodezice;
 planul de amplasament si delimitare a imobilului sc. 1:200 - 1:5000 cu
propunerea de dezlipire , in doua exemplare;
 planurile de amplasament si delimitare pentru fiecare imobil care rezulta din
dezlipire - conform anexei nr. 11, in doua exemplare;
 masuratori efectuate in reteaua de indesire si ridicare si pentru ridicarea
detaliilor topografice, pentru fiecare imobil ce rezulta din dezmembrare, prin
metode clasice, prezentate conform anexei nr. 14, sau prin tehnologie GPS;
 calculul suprafetelor;
 descrierile topografice ale punctelor noi din reteaua de indesire si ridicare;
 dovada platii tarifelor pentru receptie si inscriere in cartea funciara.
 certficat de urbanism (rezultă mai mult de 2 loturi)
Operațiunea de dezlipire a imobilelor este considerată finalizată în momentul în care
persoana care a verificat documentația validează operațiunea în baza de date grafică și
textuală pe baza încheierii de înscriere în cartea funciară
Documentația se întocmește, pe suport analogic și pe suport digital, în formate
standardizate care să permită tipizarea - conform modelelor din anexele prezentate și în
formate care permit accesul și transferul de date.
Pentru dezlipirea unui imobil propietarul trebuie sa aduca geodezului copii xerox
dupa actele de la prima inscriere in cartea funciara si cadastru. De asemenea trebuie sa
aduca geodezului un extras dupa cartea funciara. Extrasul de carte funciara se redica de la
Oficiul de Cadastru si costa 20 de lei. Ridicarea extrasului de carte funciara dureaza 5 zile
lucratoare, fara ziua in care s-a depus cererea de rdicare a extrasului de carte funciara.
Pentru detașare se taxeaza cate 60 de lei pentru fiecare bucata care se alipeste.
Aceleasi taxe se percep si pentru dezlipirea imobilelor, in functie de numarul de imobile
dezlipte.  Ridicarea documentatiilor de alipire sau dezlipire a unor imobile dureaza 14 zile
lucratoare de la depunerea actelor la Oficiul cadastral.

23
 Activitatea de dezlipire a unor imobile este reglementata de Regulamentul din
13/10/2006 privind continutul si modul de intocmire a documentatiilor cadastrale in vederea
inscrierii in cartea funciara. Regulamentul a fost publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr.
1048 din 29/12/2006

Cap.3. DATE GENERALE TÂRGU – JIU

Municipiul Târgu Jiu poartă numele râului Jiu, pe care îl străbate și care în decursul
timpului și-a mutat albia de la Delușorul Prejbei spre vest, formând trei terase ce constituie
suprafața administrativă a localității. Vatră a unui sat dacic, înainte de cucerirea Daciei de
către romani, teritoriul său era acoperit odinioară de mari suprafețe cu păduri sălbatice. El
oferea astfel, un bun adăpost locuitorilor apărându-i împotriva năvălirilor străine.
Se intersectau aici importante artere de circulație care făceau legatura între Dunare,
Transilvania și Banat. În preajma sa staționau unități militare romane, încartiruite în așezări
fortificate. În timpul războaielor de cucerire a Daciei, o parte din armata romană, conform
mărturiilor istorice, a trecut prin localitate. Eruditul om de cultură gorjean Alexandru
Ștefulescu susține într-o lucrare a sa despre Târgu Jiu, că în vremea romanilor localitatea
era un vicus, o stațiune comercială. Săpăturile efectuate pentru construirea liniei ferate
Târgu Jiu - Rovinari au scos la iveală în partea de sud-est a orașului un mozaic, tiglă și
cărămizi romane, precum și ceramică asemănătoare celei descoperite în apropierea
castrului roman de la Bumbești-Jiu.
Orașul este menționat pentru prima oară în anul 1406 sub numele de "Jiul", într-o
poruncă dată mănăstirii Tismana de către voievodul Mircea cel Bătrân. Tot în secolul al XV-
lea, localitatea apare pentru prima dată în documente având calitatea de târg. Cu timpul, în
izvoarele istorice apar și mențiuni ce indică o cristalizare a vieții orășenești. Orașul pomenit
ca atare, de un document din anul 1611 dat de Radu Mihnea, este atestat ca organizare
municipală, având la conducerea treburilor orășenești un jude și mai mulți pârgari. În
secolele XVI-XVII, istoria orașului consemnează unele lupte ale locuitorilor săi cu vecinii,
pentru hotărnicirea proprietății Târgu Jiului. Starea economică înfloritoare a unora dintre ei
le permitea în timpul domniei lui Neagoe Basarab să-și cumpere noi suprafețe de
pământuri.
În secolul al XVII-lea Târgu Jiu îndeplinește funcția de reședință a Gorjului. El a
adăpostit adesea, în vremuri de restriște, pe unii domnitori ai țării cum ar fi: Mihai Viteazul,
Matei Basarab, Constantin Brâncoveanu. În anul 1631 orașul a fost teatrul conflictului
dintre trupele boierului Matei Basarab și cele ale lui Leon Vodă Tomșa. În anul 1716, la
Târgu Jiu și Bengești au fost înfrânte cetele trimise de către Nicolae Mavrocordat împotriva
boierilor ostili turcilor. Împotriva acestui domnitor avea să se lanseze, în 1719 memoriul a
66 de boieri gorjeni către principele Eugeniu de Savoia în care se plângeau de fărădelegile
boierilor Băleanu și Știrbei, partizani ai turcilor. La sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul
celui următor, orașul este supus jafurilor unor bande turcești, pasvangii la 1800, cârjalii și
adalăii la 1814-1815.
În prima jumătate a secolului al XIX-lea orașul este martorul unor evenimente
însemnate. Astfel, la 21 ianuarie 1821 venind de la București, Tudor Vladimirescu ajunge la

24
Târgu Jiu, unde găsește elemente favorabile marilor sale planuri, pe care le va susține
câteva zile mai târziu pe Câmpia Padeșului. În anul revoluționar 1848, locuitorii orașului, în
prezența reprezentanților guvernului provizoriu demonstrează împotriva Regulamentului
Organic pe care îl ard pe Dealul Prejbei. Un episod aparte, în istoria bătăliilor de pe Jiu din
toamna anului 1916, îl constituie lupta de la Podul Jiului din 14 octombrie 1916. "Aici -
spune un document contemporan - bătrânii, femeile, cercetașii și copiii Gorjului au oprit
năvala vrăjmașă, apărandu-și cu vitejie căminurile".
Din rândul populației gorjene s-a ridicat și tânăra eroină Ecaterina Teodoroiu
originară din Vădeni, azi cartier al orașului, care și-a dat viața pentru apărarea pământului
strămoșesc în timpul luptelor de la Mărășești din 1917. Pentru cinstirea memoriei acesteia,
precum și a celorlalți eroi gorjeni în anul 1937 a fost realizat, sub conducerea lui Constantin
Brâncuși, ansamblul monumental devenit celebru pe toate meridianele globului.
În perioada celui de Al doilea Război Mondial, ca urmare a ordinului generalului Ion
Antonescu, din 12 februarie 1941, s-a construit la Târgu Jiu un lagăr de concentrare în care
au fost închiși mii de evrei cu vărste între 18 și 60 de ani. Lagărul a funcționat până la 23
august 1944.

Așezare geografică.

Orașul este așezat în zona geografică a Subcarpaților Getici, în Depresiunea Târgu-

Jiu - Câmpu Mare, una dintre cele mai întinse depresiuni subcarpatice intracolinare, între
Subcarpații Gorjului la nord și Dealul Bran, la sud, la confluența Amaradiei Pietroasei cu
Jiul. Se întinde pe o lungime de 13 km de la nord la sud și 10 km de la est la vest, pe
ambele maluri ale Jiului.
Târgu Jiu se învecinează cu următoarele localități:
 Nord - comunele Stănești și Turcinești și cu orașul Bumbești-Jiu (Sadu)
 Est - comunele Bălănești și Scoarța
 Sud - comunele Dănești și Drăguțești
 Vest - Bălești și Lelești
Pe teritoriul municipiului Târgu Jiu (reședință de județ a județului Gorj) sunt
amplasate și alte opt localități: Slobozia, Bârsești, Polata, Ursați, Drăgoeni, Iezureni,
Preajba Mare, Romanești și jumătate din comuna Turcinești.

Clima.

Este temperat continentală de deal, cu 190 de zile fără îngheț, cu precipitații

neuniform repartizate, cu vânt dominant dinspre nord, pe Valea Jiului. Temperatura aerului,
variază în limite largi ca urmare a diferențelor mari de altitudine a reliefului. Mediile anuale
sunt de 10,2° C la Târgu Jiu, în depresiune, de aproximativ 3° C pe munții cu altitudini
mijlocii și de 0° C sau sub 0° C pe munții înalți
Conform datelor ultimului recensământ populația municipiului era de 96.641 locuitori,
dintre care 96,79% români (93.546 persoane), 3,01% romi (țigani; 2.916 persoane) și
0,20% alte naționalități. Din punct de vedere religios, populația este majoritar ortodoxă
(98,31% sau 95.008 credincioși).

25
Evoluția demografică la recensăminte:

26
 Cap. 4. STUDIU DE CAZ

În prezentul studiu de caz se prezintă documentația necesară realizarii dezmembrări

unui imobil situat în localitatea Târgu Jiu, în mai multe imobile.
Pentru realizarea dezmembrări s-au depus urmatoarele documente:
 cererea de solicitare informatii si conventie, conform anexei nr. 1;
 cerere de receptie a documentatiei pentru dezlipire, conform anexei nr. 3;
 declaratie pe propria raspundere cu privire la instrainarea si identificarea
imobilului masurat, conform anexei nr. 5;
 extras de carte funciara pentru informare;
 descrierea lucrarilor topografice si geodezice;
 planul de amplasament si delimitare a imobilului sc. 1:200 - 1:5000 cu
propunerea de dezlipire , in doua exemplare;
 planurile de amplasament si delimitare pentru fiecare imobil care rezulta din
dezlipire - conform anexei nr. 11, in doua exemplare;
 masuratori efectuate in reteaua de indesire si ridicare si pentru ridicarea
detaliilor topografice, pentru fiecare imobil ce rezulta din dezmembrare, prin
metode clasice, prezentate conform anexei nr. 14, sau prin tehnologie GPS;
 calculul suprafetelor;
 descrierile topografice ale punctelor noi din reteaua de indesire si ridicare;
 dovada platii tarifelor pentru receptie si inscriere in cartea funciara.
 certficat de urbanism (rezultă mai mult de 2 loturi)

27
 CONCLUZII

Ansamblul de opera ii topografice, efectuate pentru împărțirea uneisuprafețe pe

plan si pe teren, în două sau mai multe părți sau pentru detasarea unei suprafețe de teren
dintr-o suprafață mai mare, cu respectarea normelor tehnice, economice si juridice, poartă
numele de parcelare si
respectiv detasare de suprafețe.
Pentru organizarea si sistematizarea teritoriului unei asociații sau societăți
agricole cu capital de stat sau privat, trebuie să se țină seama de detaliile existente în
teren si de următoarele indicații de proiectare:
– suma suprafețelor parcelelor să fie egală cu suprafața totală;
– fiecare parcelă să aibă acces la drum;
– forma parcelelor se recomandă să fie dreptunghiulară sau trapezoidală, evitându-se
laturi ce formează unghiuri mai mici de 50g, iar lățimea să nu fie mai mică de 1/4-1/5 din
lungimea lor. Se vor evita formele de triunghi, patrulater neregulat, pentagon.
– pe terenurile în pantă latura lungă a parcelei să fie orientată pe direcția curbelor de nivel.
– limitele naturale ca: văile, culmile de deal, precum si drumurile publice vor fi folosite ca
limite între parcele.
– în jurul izvoarelor si fântânilor se lasă o zonă liberă, care să comunice cu un drum pentru
accesul oamenilor si animalelor.
Metoda grafică – se aplică atunci când planul a fost întocmit în urma măsurătorilor
cu panglica si cu echerele, sau cu planseta si deci nu dispunem de coordonate, aplicându-
se doar pe planuri efectuate la scări mari 1: 2000.
Construcții grafice: - tarlalele mari de forma dreptunghiurilor sau pătratelor, se
împart usor în figuri geometrice simple regulate, tot de formă dreptunghiulară. În cazul în
care suprafețele de teren au alte forme geometrice, se detasează din suprafețele
triunghiulare, trapezoidale sau paralelograme, suprafețe de mărime cunoscută si de forme
geometrice regulate.
Spre deosebire de detasarea grafică, la metoda prin procedee aritmetice si
geometrice simple se ob in unele elemente ale parcelei. În comparație cu metoda grafică,
metoda numerică este foarte precisă.
Determinarea punctelor ce definesc linia de detasare se face prin calcule analitice si
trigonometrice. În calculele de parcelare cel mai mult se foloseste procedeul analitic,
deoarece toate se reduc la calculul unui punct pe segment. Procedeul trigonometric se
foloseste mai ales la determinarea capului de drum si frânturii de drum.
La metodele numerice determinarea punctelor ce definesc linia de detasare se face
prin calcule analitice si trigonometrice. Cele mai importante metode de detasare utilizate în
lucrările de cadastru sunt:
- detasarea paralelă într-un patrulater;
- detasarea paralelă în serie într-un triunghi de la vârf spre bază;
-detasarea paralelă cu o direc!ie dată într-un patrulater.

28
 Pe teren una dintre cele mai răspândite forme a parcelelor este cea trapezoidală,
cea ce face ca detasările în trapez să fie unele dintre cele mai des utilizate metode de
detasare. Procedeele cele mai reprezentative utilizate în cadrul acestei metode sunt:
-Detasarea în serie în trapez, prin drepte paralele cu baza mare,
- Detasarea în trapez prin drepte perpendiculare pe bazele acestuia
- Detasarea paralelă cu o linie frântă dată într-un poligon.
În final după ce s-au calculat coordonatele punctelor, se stie că linia de detasare
este stabilită cu foarte mare precizie, iar în urma calculelor suprafața fiecărei parcele,
trebuie să fie egală cu suprafa a propusă pentru a se detasa.
Problema rectificării hotarelor apare atunci când două asociații sau două societăți
agricole cu capital de stat sau privat, au hotarul de forma unei linii frânte sau sinuoase.
Delimitarea si materializarea hotarelor teritoriilor cadastrale reprezintă condiția de bază a
întocmirii si elaborării operațiilor cadastrale, fiind impusă de cerințele de ordin tehnic,
administrativ si juridic, ale lucrărilor de cadastru funciar general.
Operația de detasare sau parcelare impune următoarele condiții de respectat:
1. – condiția de suprafață, care exprimă numeric suprafața ce trebuie detasată;
2. – condț ia de detasare, care specifică direcția pe care trebuie să ourmeze linia de
detasare.
Problemele de detasare si parcelare cele mai frecvente sunt:
a) când dreapta de detasare trebuie să treacă printr-un punct obligat;
b) când dreapta de detasare trebuie să fie paralelă cu una din laturile suprafeței de detasat
sau parcelat, ori la o dreaptă oarecare din interiorul suprafeței respective.

29
 BIBLIOGRAFIE:

1. Călina A., si colab. - 2001 – Topografie generală cu elemente de cadastru agricol, Edit.
Reduta, Craiova.
2. Călina A., si colab., - 1999 – Calculul si detasarea suprafe elor, Nivelmentul, Edit. Sitech,
Craiova.
3. Leu I. si colab., - 2002 – Topografie si Cadastru, Editura Universul, Bucuresti.
4. Mihăilă M. si colab., - 1995 – Cadastru General si Publicitate Imobiliară, Edit. Ceres,
Bucuresti.

30