SCHEME DE PLATI AFERENTE

CERERII UNICE DE PLATA

CAMPANIA 2016

Legislatie nationala si europeana aplicabila:

Europeana

- Regulamentului (UE) nr. 1307/2013;

- Regulamentul (UE) nr. 1306/2013;

- Regulamentul (UE) nr. 639/2014;

- Regulamentul delegat (UE) nr. 640/2014;

- Regulametul de punere în aplicare (UE) nr 641/2014;

- Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 809/2014;

- Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 2333/14 decembrie 2015;

Nationala

OUG nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în

agricultură în perioada 2015 - 2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr.
36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură;

ORDIN MADR 619/2015 pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate, condiţiilor

specifice şi a modului de implementare a schemelor de plăţi prevăzute la art. 1
alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015;

ORDIN 234/2016 privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului

agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 619/2015;

ORDIN 249/2016 privind aprobarea formularului-tip al cererii unice de plată

pentru anul 2016

1
Schemele de plati care pot fi solicitate de beneficiari in cererea unica

A. Schemele de plăţi directe (fonduri de finantare – FEGA )sunt următoarele:

a) schema de plată unică pe suprafaţă;

b) plata redistributiva ( 1-30 ha);
c) plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu;
d) schema pentru tinerii fermieri( 1- 60ha);
e) schema de sprijin cuplat(vegetal si zootehnie);
7.1. Soia;

7.2. Lucernă;

7.3. Mazăre boabe pentru industrializare;

7.4. Fasole boabe pentru industrializare;

7.5. Cânepă pentru ulei şi fibră;

7.6. Orez;

7.7. Sămânţă de cartof;

7.8. Hamei;

7.9. Sfeclă de zahăr;

7.10. Tomate pentru industrializare cultivate în câmp;

7.11. Castraveți pentru industrializare cultivaţi în câmp;

7.12. Legume cultivate în sere;

7.13. Legume cultivate în solarii;

7.14. Prune destinate industrializării pentru obținerea de produse

alimentare nonalcoolice;

7.15. Mere destinate industrializării pentru obținerea de produse

alimentare nonalcoolice;

2
 7.16. Cireșe și vișine destinate industrializării pentru obținerea de produse
alimentare nonalcoolice;

7.17. Caise şi zarzăre destinate industrializării pentru obținerea de

produse alimentare nonalcoolice;

7.18. Cartofi timpurii, semitimpurii şi de vară;

7.19. Ovine;

7.20. Caprine;

7.21. Taurine din rase de carne şi metişii acestora;

7.22. Vaci de lapte;

7.23. Bivolițe de lapte;

7.24. Viermi de matase.

f) schema simplificată pentru micii fermieri.

B. Ajutoarele naţionale tranzitorii ( fonduri de finantare- buget national)- ANT se

acordă în domeniul vegetal şi zootehnic în limita prevederilor bugetare anuale alocate
Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

• ANT 1 – culturi în teren arabil;

• ANT 2 – in pentru fibră;

• ANT 3 – cânepă pentru fibră;

• ANT 4 – tutun;

• ANT 5 – hamei;

• ANT 6 – sfeclă de zahăr;

• ANTZ 7 – bovine-lapte;

3
• ANTZ 8 – bovine-carne;

• ANTZ 9 – ovine/caprine.

C. Măsurile compensatorii de dezvoltare rurală aplicabile pe terenurile agricole,

prevăzute în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 precum si
2007-2013), ( fonduri de finantare FEADR) denumite în continuare măsuri
delegate.
Măsurile delegate sunt următoarele:

a) Măsura 10 - agro-mediu şi climă;

Pachetul 1 (P1) – Pajişti cu înaltă valoare naturală;

Pachetul 2 (P2) – Practici agricole tradiţionale;

Pachetul 3 (P3) – Pajişti importante pentru păsări;

Pachetul 4 (P4) – Culturi verzi;

Pachetul 5 (P5) – Adaptarea la efectele schimbărilor climatice;

Pachetul 6 (P6) – Pajiști importante pentru fluturi;

Pachetul 7 (P7) – Terenuri arabile importante ca zone de hrănire

pentru gâsca cu gât roşu;

Pachetul 8 (P8) – Creşterea animalelor de fermă din rase locale

în pericol de abandon;

b) Măsura 11 - agricultură ecologică;

- Submăsura 11.1: Sprijin pentru conversia la metodele de

agricultură ecologică;

- Submăsura 11.2: Sprijin pentru menţinerea practicilor de agricultură

ecologică.

4
 c) Măsura 13 - plăţi pentru zone care se confruntă cu constrângeri
naturale sau cu alte constrângeri specifice.(ANC);

Măsura 13 – ,,Plăţi pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale

sau alte constrângeri specifice”:

- Submăsura 13.1: „Plăţi compensatorii în zona montană”;

- Submăsura 13.2: „Plăţi compensatorii pentru zone care se confruntă cu

constrângeri naturale semnificative”;

- Submăsura 13.3: ,,Plăţi compensatorii pentru zone care se confruntă cu

constrângeri specifice”.

d) Măsura 214 - “Plăţi pentru agro-mediu“- in cazul angajamentele de

agromediu aflate in desfasurare conform PNDR 2007-2013, pentru care
nu s-a aplicat in anul 2015 clauza de revizuire in sensul inchiderii
acestora.

Pachetul 1 (P1) – Pajişti cu înaltă valoare naturală;

Pachetul 2 (P2) – Practici agricole tradiţionale;

Pachetul 3 (P3) – Pajişti importante pentru păsări;

Pachetul 4 (P4) – Culturi verzi;

Pachetul 5 (P5) – Agricultura ecologică;

Pachetul 6 (P6) – Pajiști importante pentru fluturi(Maculinea sp.);

5
 Pachetul 7 (P7) – Terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru
gâsca cu gât roşu(Branta Ruficollis).
Parola universala: http://lpis.apia.org.ro/

Username Password

lpisweb 962vZ9HL

BENEFICIARII PLĂȚILOR

1. Conform art. 7, alin.1 din OUG 3/2015, beneficiarii plăţilor sunt fermierii
activi persoane fizice şi/sau persoane juridice care desfășoară o activitate
agricolă în calitate de utilizatori legali ai suprafețelor de teren agricol și/sau
deținători legali de animale, potrivit legislației în vigoare. În categoria
beneficiarilor de plăți se încadrează și cooperativele agricole prevăzute la
art.6 lit. e) din Legea cooperaţiei agricole nr. 566/2004, cu modificările și
completările ulterioare, precum și grupurile de producători care desfășoară
activitate agricolă(art.7, alin.1, OUG 3/2015);

2. Conform O.U.G. 3/2015, art.7, alin.2, lit.a) in Campania 2015 beneficiarii

platilor pentru pajistile concesionate/inchiriate au fost inclusiv Asociatiile
de crescatori de animale constituite in baza O.G. 26/2000. In conformitate cu
cu lit.b) al art. si aliniatului mai sus mentionate, dupa un an de gratie
asociatiile se vor transforma in grupuri de producatori sau cooperative
agricole conform legislatiei in vigoare.

6
 Astfel incepand cu anul de cerere 2016(NOU)

În conformitate cu art. 7 alin. (2) din ordonanţă, în cazul pajiştilor comunale

concesionate/închiriate în condiţiile legii de către asociaţiile crescătorilor de
animale, beneficiarii plăţilor sunt membrii asociaţiei, respectiv fermierii activi.
Calculul suprafeţelor aferente fiecărui membru se efectuează proporţional cu numărul
de UVM deţinut de fiecare membru în parte la data de 1 martie a anului de cerere,
asigurându-se cel puţin încărcătura minimă de animale de 0,3 UVM/ha, pentru suprafaţa
concesionată/închiriată de către asociaţie.
Fiecare membru al asociaţiei, solicitant al plăţilor directe în calitate de fermier activ,
prezintă la APIA dovada utilizării acestor suprafeţe de pajişti permanente, respectiv
copia de pe contractul de concesiune/închiriere al pajiştii de către asociaţie şi copia
centralizatorului care cuprinde acordul, datele de identificare, numărul de animale
deţinute de către fiecare membru al asociaţiei, precum şi suprafeţele alocate acestuia pe
blocuri fizice, folosind aplicaţia GIS, pusă la dispoziţie de către APIA. Centralizatorul
se întocmeşte anual de către asociaţie, se vizează de către primărie şi este prevăzut în
anexa nr. 2 la ORDINUL MADR 619/2015.
Fiecare membru al asociaţiei, în calitate de beneficiar al plăţilor, declară la APIA în
cererea unică de plată suprafeţele utilizate de pajişte permanentă comunală care îi revin,
folosind codul de cultură aferent pajiştilor permanente utilizate în comun. În cazul
suprafeţelor utilizate în comun, fără delimitare fizică în teren, sancţiunile se calculează
proporţional cu suprafaţa declarată de către fiecare fermier, membru al asociaţiei, în
blocul fizic în care a fost constatată neconformitatea.
Codul/codurile de exploataţie zootehnică şi animalele declarate într-o cerere unică de
plată, pentru asigurarea încărcăturii cu animale pe pajiştile permanente şi/sau pentru
solicitarea plăţilor pentru efectivele de animale, fac obiectul unei singure cereri unice de
plată.

7
 4. În cazul pajiştilor permanente deţinute, în calitate de proprietari, de către
formele asociative de proprietate menţionate în Legea nr. 1/2000, beneficiarii
plăţilor pot fi:
a) forma asociativă de proprietate, pe baza copiei titlului de proprietate asupra
terenurilor aparţinând formei asociative şi a unui tabel centralizator care cuprinde
acordul fiecărui membru deţinător de animale privind depunerea cererii unice de plată
de către forma asociativă, datele de identificare, codul de identificare al exploataţiei
zootehnice din Registrul naţional al exploataţiilor şi numărul de animale deţinute de
fiecare membru, precum şi suprafaţa utilizată de forma asociativă prin cosit sau păşunat,
la care se anexează hotărârea adunării generale a asociaţilor privind utilizarea
fondurilor;

b) membrii formei asociative de proprietate care asigură încărcătura cu animale

pentru suprafaţa deţinută în proprietate. Dovada utilizării legale a acestor suprafeţe de
pajişti de către fiecare membru al formei asociative de proprietate o constituie copia
titlului de proprietate al formei asociative şi centralizatorul care cuprinde acordul, datele
de identificare, codul de identificare al exploataţiei zootehnice din Registrul naţional al
exploataţiilor, numărul de animale deţinute de fiecare membru, precum şi suprafeţele
repartizate membrilor de către forma asociativă şi hotărârea adunării generale a
asociaţilor privind utilizarea fondurilor.

ATENTIE! Arendatorul, concedentul, locatorul şi/sau comodantul nu beneficiază

de plăţi pentru terenul/animalele arendat(e), concesionat(e), închiriat(e) şi/sau
împrumutat(e) spre folosinţă.

8
FERMIER ACTIV

In conformitate cu art. 6 OUG nr.3/2015:

1. Fermierul care a beneficiat în anul anterior de plaţi directe care nu au depăşit

cuantumul de 5000 euro este fermier activ;

2. Fermierul care a beneficiat în anul anterior de plaţi directe care depăşesc cuantumul
de 5000 euro și care este înregistrat la Oficiul Național al Registrului Comerțului
(ONRC) şi prezintă cod CAEN din care reiese că are activitate agricolă este fermier
activ;

3. Fermierul persoană fizică/juridică care în anul anterior nu a depus cerere unică de

plată, calculul estimat al plăţilor directe depăşeşte plafonul de 5.000 euro, care este
înregistrat la ONRC şi prezintă cod CAEN din care reiese că are activitate agricolă este
fermier activ;

4. Fermierii persoane fizice care în anul anterior de plată au beneficiat de plăţi directe
care depăşesc cuantumul de 5.000 euro şi care nu se înregistrează ca PF, II, IF, PJ- care
sa desfasoare activitate agricola trebuie să furnizeze documente din care să rezulte
îndeplinirea uneia dintre condiţiile:
• cuantumul anual total al plăților directe reprezintă cel puțin 5% din
veniturile sale totale obținute din activități neagricole în ultimul an fiscal pentru
care sunt disponibile astfel de dovezi verificabile sau
• veniturile totale obținute în cadrul exploatației din activități agricole
reprezintă cel puțin o treime din veniturile totale obținute în ultimul an fiscal
pentru care sunt disponibile astfel de dovezi verificabile.

9
 Documente necesare a se prezenta la depunerea cererii unice de plata şi nu mai
târziu de data-limită de depunere a cererilor unice de plată cu întârziere, sunt:
 Formularul 221 “Declarație privind veniturile din activități agricole impuse
pe bază de norme de venit”;
 -Formularul 200 ”Declarație privind veniturile realizate din România”;
 documente justificative eliberate de plătitorii de venituri care au obligaţia
calculării, reţinerii şi virării impozitului pe veniturile cu regim de reţinere la
sursă a impozitului, intermediari, societăţi de administrare a investiţiilor sau
alţi plătitori de venit, după caz ;
 si obligatoriu adeverința eliberată de ANAF privind veniturile totale
realizate în anul precedent anului de cerere.

5. In cazul tuturor persoanelor juridice care nu au cod CAEN pentru

activitate agricola sau care nu sunt inregistrate la ONRC si care nu dețin
documentele din care să reiasă activitatea agricolă (statut, certif. inreg., act de
infiintare, etc ) sau persoanele juridice sau grupurile de persoane juridice care în
anul anterior de plată au beneficiat de plăți directe care depășesc cuantumul de
5000 euro și care gestionează aeroporturi, servicii de transport feroviar, sisteme de
alimentare cu apă, servicii imobiliare, terenuri permanente de sport şi terenuri
destinate activităților de recreere, sau alte întreprinderi cu activități neagricole
similare prevăzute în lista din anexa la prezenta ordonanță de urgență, pot fi
considerate fermier activ, dacă îndeplinesc una dintre conditiile mai sus amintite.

a) Dovezi verificabile persoane juridice:

- Situaţiile financiare anuale, respectiv raportările contabile anuale,
din care rezultă venitul total realizat în anul anterior anului
depunerii cererii unice de plată;

10
 - Formularul “Date informative” (cod 30), care cuprinde indicatorul
”venituri din activități agricole”;
- Formularul "Situaţia veniturilor şi cheltuielilor" (cod 20), care
cuprinde indicatorul ”venituri totale”.

b) Dovezi verificabile pentru: Liceele agricole, universități, stațiuni de

cercetare agricolă, unități de cult, etc. :
- bilanț contabil conf. Legii 82/1991 a contabilității;
- jurnalul de venituri și cheltuieli;
- contul de execuție a bugetului instituției publice și al activităților
finanțate integral sau parțial din venituri proprii.

Dovezile verificabile privind îndeplinirea condiţiilor prevăzute mai sus se

prezintă la APIA la depunerea cererii unice de plată şi nu mai târziu de
data-limită de depunere a cererilor unice de plată, atat pentru persoanele
fizice cat si pentru persoanele juridice( NOU DIN 2016).

CONDITII GENERALE PENTRU ACORDAREA PLATILOR

Conf. art.8 din OUG. 3/2015

Solicitantii
a) să fie înregistrați în Registrul unic de identificare, administrat de APIA;
b) să depună cerere unică de plată în termen (15.05.2016 data limita; 10.06.2016
data limita cu penalizari de intaziere);
c) să exploateze un teren agricol cu o suprafaţă de cel puţin 1 ha, suprafaţa
parcelei agricole să fie de cel puţin 0,3 ha, iar în cazul serelor, solariilor, viilor,
livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor, arbuştilor fructiferi, suprafaţa parcelei

11
agricole trebuie să fie de cel puţin 0,1 ha și/sau, după caz, să dețină un număr
minim de animale.
ATENTIE! Pentru culturile de legume cultivate în sere și solarii, pentru care
se acordă sprijinul prevăzut la art. 1 alin. (2) lit. e) suprafața minimă a
exploatației este de 0,3 ha;

d) Fermierii persoane fizice care în anul anterior anului depunerii cererii unice de
plată au primit plăți directe de peste 5000 euro conform art. 1 alin. (2), pot dovedi
calitatea de fermier activ conform prevederilor art. 6 alin. (2);

e) Fermierii persoane fizice care nu au depus cereri unice de plată în anul anterior
depunerii cererii iar cuantumul estimat al plății depășește plafonul de 5000 euro,
pot dovedi calitatea de fermier activ conform prevederilor art. 6 alin. (2); [ pentru
a se calcula plafonul de 5000 de euro se va folosi cuantumul aferent schemelor de
sprijin pe C2015];

f) să declare toate parcelele agricole precum și zonele de interes ecologic care

contribuie la aplicarea practicilor agricole benefice pentru climă și mediu;

g) să declare la depunerea cererii unice de plată datele de identificare și de contact

actualizate și să notifice APIA despre modificarea acestora în termen de 15 zile
calendaristice de la modificare;

h) persoanele juridice trebuie să notifice APIA în termen de 15 zile calendaristice

cu privire la modificările apărute în înregistrările de la Oficiul Național al
Registrului Comerțului privind: administratorul/administratorii, sediul social,
obiectul de activitate;

12
i) orice modificare a datelor declarate în cererea unică de plată și în documentele
doveditoare survenită în perioada cuprinsă între data depunerii cererii şi data
acordării plăţii se comunică în termen de 15 zile calendaristice, în scris, la APIA;

j) să înscrie, sub dispozițiile Noului Cod Penal, adoptat prin Legea nr. 286/2009 cu
modificările și completările ulterioare, date reale, complete şi perfect valabile în
formularul de cerere unică de plată şi în documentele anexate acesteia privind lista
suprafeţelor și/sau efectivele de animale;

k) să fie de acord ca datele din formularul de cerere unică de plată să fie introduse
în baza de date a Sistemului Integrat de Administrare și Control, procesate şi
verificate în vederea calculării sumelor de plată şi transmise autorităţilor
responsabile în vederea elaborării de studii statistice şi de evaluări economice, în
condiţiile Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea
datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi
completările ulterioare;

l) să fie de acord ca datele personale, datele înscrise în cererea unică de plată

despre suprafețele și animalele din exploatație să facă obiectul controalelor
administrative încrucișate cu bazele de date ale altor autorități publice cu
competențe în gestionarea acestor tipuri de date;

m) să respecte normele de ecocondiționalitate prevăzute la art. 93 și Anexa II din

Regulamentul 1306/2013, pe întreaga exploataţie;

n) să prezinte la depunerea cererii unice de plată sau a modificărilor aduse

acesteia, documentele necesare care dovedesc utilizarea legală a terenului agricol,
inclusiv a terenurilor care conțin zone de interes ecologic, precum și a animalelor.

13
Aceste documente trebuie să fie încheiate înaintea depunerii cererii unice de plată
și trebuie să fie valabile cel puțin până la data de 1 decembrie a anului de cerere.

o) să furnizeze toate informaţiile solicitate motivat de către APIA în termenele

stabilite de aceasta;

p) să permită efectuarea controalelor de către APIA sau de către alte instituții

abilitate în acest sens, cu respectarea prevederilor legale în vigoare;

r) să marcheze în teren limitele parcelei utilizate, atunci când este cultivată cu

aceeaşi cultură cu a parcelei/parcelelor învecinată/învecinate.
DACA S-AR RESPECTA ACEASTA PREVEDERE NU AR MAI EXISTA
CULTIVARI COMUNE LA CONTROLUL PRIN METODA
TELEDETECTIEI(C3+C2).

s) să identifice, să declare, să delimiteze și să localizeze fără echivoc parcelele

agricole în aplicația electronică GIS, pusă la dispoziție de către APIA, care permite
prelucrarea datelor spațiale și alfanumerice privind suprafețele declarate şi să
utilizeze datele cadastrale disponibile.

LA DEPUNEREA CERERII UNICE DE PLATA, FERMIERII TRBUIE SA

PREZINTE LA APIA:

ART.6 ORDIN MADR 619/2015(modificat prin ORDINUL 234/2016)

(1) a) copie de pe cartea de identitate/buletinul de identitate/paşaport/certificatul
de înregistrare la oficiul registrului comerţului/certificatul de înregistrare fiscală,
după caz, iar în cazul reprezentantului, copie de pe datele de identificare, respectiv
carte de identitate/buletin de identitate/paşaport;

14
 ATENTIE – CI /BI SA NU FIE EXPIRAT => nu are dreptul sa depuna
cerere unica ;
b)dovada deţinerii unui cont bancar activ;
c) procura notarială, în cazul în care fermierul persoană fizică împuterniceşte o
persoană pentru depunerea cererii unice de plată în numele său sau pentru a-l
reprezenta în relaţia cu APIA.

(2) Documentele care fac dovada utilizării terenului şi care

atestă că terenul este la dispoziţia fermierului, în conformitate
cu prevederile art. 8 alin. (1) lit. n) din ordonanţă, sunt( NOU
DIN 2016)

a) adeverinţa conform înscrisurilor din registrul agricol, aferente anului

curent de cerere, care se completează pe baza modelului-cadru prevăzut
în anexa nr. 1; şi

b) copie conform cu originalul a contractului de închiriere/concesiune

a suprafeţei agricole, încheiat între fermier şi unităţile administrativ-
teritoriale, după caz;

c) copie conform cu originalul a contractului de concesiune/arendă a

suprafeţei agricole, încheiat între fermier şi Agenţia Domeniilor
Statului, denumită în continuare ADS, după caz;
(4) Contractele de asociere în participaţiune incluse în documentele
menţionate la alin. (2) trebuie să respecte prevederile art. 1.949 - 1.954
din noul Cod Civil. Suprafeţele de teren
15
arendate/închiriate/concesionate/împrumutate prin contracte de
comodat nu pot face obiectul contractelor de asociere în participaţiune.

În sensul art. 6 alin. (2) din ordonanţă, fermierii persoane fizice

autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale, sau
persoane juridice rezultate ca urmare a înregistrării la ONRC fac
dovada utilizării terenului agricol pe care îl exploatează cu documentele
doveditoare prevăzute la alin. (2) încheiate pentru persoana fizică,
înainte de înregistrarea acesteia la ONRC.

(7) În sensul art. 7 alin. (1) din ordonanţă, cooperativele agricole

prevăzute la art. 6 lit. e) din Legea cooperaţiei agricole nr. 566/2004, cu
modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Legea nr.
566/2004, fac dovada utilizării terenurilor agricole declarate cu
documentele prevăzute la alin. (2). Cooperativele prezintă copii
conforme cu originalul ale registrelor prevăzute la art. 38 alin. (1) lit. a),
b) şi f) din Legea nr. 566/2004 din care să reiasă datele de identificare
ale suprafeţei de teren cu care participă în cooperativă fiecare membru
al acesteia.

(8) Suprafeţele declarate în cererile unice de plată pentru care nu se

depun documentele care fac dovada utilizării terenului până la data-
limită de depunere a cererilor unice de plată sunt neeligibile
( documente obligatoriu incheiate inaintea depunerii cererii unice la
APIA).

16
ART.6 ORDIN MADR 619/2015- (1) Documentele prin care fermierii
fac dovada utilizării pajiştilor permanente aparţinând unităţilor
administrativ-teritoriale sau ADS, conform art. 8 alin. (1) lit. n) din
ordonanţă, sunt cele prevăzute la art. 5 alin. (2), respectiv şi:

a) copie conform cu originalul de pe contractele de concesiune sau de

închiriere încheiate între, pe de o parte, primării/consiliile judeţene sau
ADS şi, pe de altă parte, crescătorii de animale sau asociaţiile
crescătorilor de animale, din care să reiasă suprafaţa de pajişte
permanentă utilizată, valabile cel puţin până la data de 1 decembrie a
anului de cerere. Contractele de concesiune sau de închiriere încheiate
în condiţiile legii înainte de intrarea în vigoare a prezentului ordin,
având ca obiect utilizarea pajiştilor permanente aparţinând unităţilor
administrativ-teritoriale, continuă să îşi producă efectele până la data
încetării prin modalităţile stabilite în contract;

b) copia cardului exploataţiei, conform Normei sanitare veterinare

pentru implementarea procesului de identificare şi înregistrare a
suinelor, ovinelor, caprinelor şi bovinelor, aprobată prin Ordinul
preşedintelui ANSVSA nr. 40/2010. În cazul în care fermierul nu deţine
card de exploataţie, trebuie să prezinte adeverinţa eliberată de către
medicul veterinar de liberă practică împuternicit, din care să rezulte
codul exploataţiei înscrise în RNE valabil la data depunerii cererii unice
de plată.

17
 (2) În conformitate cu art. 7 alin. (2) din ordonanţă, în cazul pajiştilor
comunale concesionate/închiriate în condiţiile legii de către asociaţiile
crescătorilor de animale, beneficiarii plăţilor sunt membrii asociaţiei,
respectiv fermierii activi. Calculul suprafeţelor aferente fiecărui
membru se efectuează proporţional cu numărul de UVM deţinut de
fiecare membru în parte la data de 1 martie a anului de cerere,
asigurându-se cel puţin încărcătura minimă de animale de 0,3 UVM/ha,
pentru suprafaţa concesionată/închiriată de către asociaţie. Fiecare
membru al asociaţiei, solicitant al plăţilor directe în calitate de fermier
activ, prezintă la APIA dovada utilizării acestor suprafeţe de pajişti
permanente, respectiv copia de pe contractul de concesiune/închiriere a
pajiştii de către asociaţie şi copia centralizatorului care cuprinde
acordul, datele de identificare, numărul de animale deţinute de către
fiecare membru al asociaţiei, precum şi suprafeţele alocate acestuia pe
blocuri fizice, folosind aplicaţia GIS, pusă la dispoziţie de către APIA.
Centralizatorul se întocmeşte anual de către asociaţie, se vizează de
către primărie şi este prevăzut în anexa nr. 2.

(3) Fiecare membru al asociaţiei, în calitate de beneficiar al plăţilor,

declară la APIA în cererea unică de plată suprafeţele utilizate de pajişte
permanentă comunală care îi revin, folosind codul de cultură aferent
pajiştilor permanente utilizate în comun. În cazul suprafeţelor utilizate
în comun, fără delimitare fizică în teren, sancţiunile se calculează

18
proporţional cu suprafaţa declarată de către fiecare fermier, membru al
asociaţiei, în blocul fizic în care a fost constatată neconformitatea.

(4) Codul/Codurile de exploataţie zootehnică şi animalele declarate

într-o cerere unică de plată, pentru asigurarea încărcăturii cu animale
pe pajiştile permanente şi/sau pentru solicitarea plăţilor pentru
efectivele de animale, fac obiectul unei singure cereri unice de plată.

(5) Cooperativele agricole prevăzute la art. 6 lit. e) din Legea nr.

566/2004, precum şi grupurile de producători care desfăşoară activitate
agricolă în calitate de fermier activ pe pajiştile aparţinând unităţilor
administrativ-teritoriale, cu animalele pe care le deţin, pot depune
cererea de plată prin reprezentantul legal, în conformitate cu actul
constitutiv şi/sau statutul formei asociative.

(6) Membrii formelor asociative menţionate la alin. (5) nu pot depune

în mod individual cereri unice de plată în cadrul schemelor de plăţi
pentru suprafeţele sau animalele solicitate la plată de către forma
asociativă.

Art. 7*) din ORDIN MADR 619/2016 - (1) Formele asociative de

proprietate asupra terenurilor, menţionate în Legea nr. 1/2000, în
calitate de fermier activ care desfăşoară cel puţin o activitate agricolă
minimă, pe pajiştile aflate în proprietatea lor, pot depune cererea unică
de plată prin reprezentantul legal, în conformitate cu actul constitutiv

19
şi/sau statut. Documentele care fac dovada utilizării terenului agricol
sunt prevăzute la art. 5 alin. (2), fiind însoţite de cele prevăzute la art. 5
alin. (1). Documentele pe care le prezintă forma asociativă de
proprietate sunt:

a) copie a titlului de proprietate asupra terenurilor aparţinând formei

asociative;

b) copie a tabelului centralizator care cuprinde acordul fiecărui

membru crescător de animale din speciile bovine, ovine, caprine şi
ecvidee, privind depunerea cererii unice de plată de către forma
asociativă, datele de identificare, codul de identificare a exploataţiei
zootehnice din Registrul naţional al exploataţiilor, numărul total de
animale pe specii şi categorii, deţinute de fiecare membru, precum şi
suprafaţa utilizată de forma asociativă prin cosit sau păşunat.
Centralizatorul se completează anual şi se semnează de către
preşedintele formei asociative, conform modelului prezentat în anexa nr.
3;

c) copie conform cu originalul a hotărârii adunării generale a

asociaţilor privind utilizarea fondurilor. Acest document poate fi
prezentat până la până la data-limită de depunere a cererilor cu
întârziere. În cazul în care aceste forme de organizare nu respectă
încărcătura minimă de 0,3 UVM/ha, asigurată cu animalele membrilor,
activitatea agricolă minimă constă inclusiv în realizarea unui cosit anual

20
pe pajiştile permanente aflate în proprietate, în perioada 15 iunie - 1
august. În cazul pajiştilor permanente aflate sub angajamente în cadrul
subpachetului 3.1 sau pachetului 6 al măsurii 10 - agromediu şi climă
sau în cadrul variantei 3.1 sau pachetului 6 al măsurii 214 - agromediu,
cositul se efectuează numai după datele stabilite în fişele măsurilor şi
trebuie efectuat până la finalul lunii septembrie. Formele asociative de
proprietate prezintă la APIA facturile fiscale ale valorificării fânului
şi/sau documente contabile de gestiune privind depozitarea fânului
pentru consumul cu animalele deţinute şi/sau centralizatorul
repartizării fânului rezultat către membrii formei asociative de
proprietate, pe baza semnăturii membrilor, până la data de 15
octombrie a anului de cerere curent.

(2) În conformitate cu art. 7 alin. (21) lit. b) din ordonanţă, cererea

unică de plată poate fi depusă de membrii formei asociative de
proprietate care asigură încărcătura cu animale pentru suprafaţa
deţinută în proprietate, crescători de animale din speciile bovine, ovine,
caprine şi ecvidee, în calitate de utilizatori ai pajiştilor permanente şi în
calitate de fermieri activi care desfăşoară cel puţin o activitate agricolă
minimă, în cazul în care adunarea generală a membrilor sau consiliul de
administraţie, cu respectarea prevederilor art. 631 - 645 din noul Cod
civil, decide în acest sens. Suprafeţele utilizate de către fiecare membru
sunt repartizate de către forma asociativă. În cazul suprafeţelor utilizate
în comun, fără delimitare fizică în teren, reducerile de suprafaţă se fac
proporţional cu suprafaţa declarată de către fiecare fermier, membru al

21
asociaţiei, în blocul fizic în care a fost constatată neconformitatea.
Documentele doveditoare pe care le prezintă fiecare dintre membrii
acestor forme asociative sunt:

a) copie a titlului de proprietate asupra terenurilor aparţinând formei

asociative;

b) copie a centralizatorului care cuprinde acordul, datele de

identificare, codul de identificare a exploataţiei zootehnice din Registrul
naţional al exploataţiilor, numărul total de animale pe specii şi categorii,
deţinute de fiecare membru, precum şi suprafeţele repartizate
membrilor de către forma asociativă. Centralizatorul se completează
anual, se semnează de către preşedintele formei asociative menţionate la
alin. (1), conform modelului prezentat în anexa nr. 31;

c) copie conform cu originalul a hotărârii adunării generale a

asociaţilor privind utilizarea fondurilor. Acest document poate fi
prezentat până la până la data-limită de depunere a cererilor cu
întârziere.
(4) Membrii formelor asociative de proprietate prevăzuţi la alin. (1) pot
depune în mod individual cereri unice de plată în cadrul schemelor de
sprijin cuplat şi/sau ajutoare naţionale tranzitorii în sectorul zootehnic
pentru animalele pe baza cărora asociaţia a asigurat încărcătura
minimă pentru suprafaţa de pajişte permanentă solicitată la plată.

22
 IDENTIFICAREA FĂRĂ ECHIVOC
A PARCELELOR AGRICOLE ȘI A ZONELOR DE INTERES ECOLOGIC

- "parcelă agricolă" înseamnă o suprafaţă continuă de teren agricol, care face

obiectul unei declaraţii din partea unui singur fermier, cu aceeaşi categorie de
folosinţă, pe care se cultivă o singură grupă de culturi, în conformitate cu art. 67
alin. (4) din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013 privind finanţarea, gestionarea şi
monitorizarea politicii agricole.
- "parcelă de referinţă" este o suprafaţă delimitată geografic, având un
identificator unic, înregistrată în sistemul de informaţii geografice (GIS) al
sistemului de identificare al parcelelor agricole (LPIS) la care face referire art. 70
din Regulamentul (CE) nr. 1.306/2013 şi art. 2 alin. 25 din Regulamentul (CE) nr.
640/2014. În România parcela de referinţă este blocul fizic;

Conform art. 17 alin. (5) din Regulamentul 809/2014, art. 8 alin. (1) lit. s) din
OUG 3/2015, solicitantii platilor trebuie „să identifice, să declare, să delimiteze şi
să localizeze fără echivoc parcelele agricole utilizate în aplicaţia electronică GIS,
pusă la dispoziţie de către APIA, care permite prelucrarea datelor spaţiale şi
alfanumerice privind suprafeţele declarate, şi să utilizeze datele cadastrale
disponibile”
In conformitate cu art. 11art. din OMADR 619/2015, (1) În sensul art. 8 alin.
(1) lit. s) din ordonanţă, la depunerea cererii unice de plată, fermierul localizează
parcela agricolă prin identificarea corectă a amplasamentului şi a conturului
parcelei agricole în blocul fizic, pentru care se solicită plăţi. În conformitate cu art.
72 alin. (3) din Regulamentul (UE) nr 1.306/2013, APIA pune la dispoziţia
solicitanţilor, pentru completarea corectă a cererilor unice de plată, suprafaţa
eligibilă şi categoria de folosinţă a blocurilor fizice, precum şi datele şi materialele

23
grafice referitoare la parcelele declarate şi/sau controlate pe teren în anul de cerere
anterior.

(2) Suprafaţa declarată a parcelei solicitate la plată este suprafaţa rezultată în

urma procesului de digitizare a parcelei în aplicaţia electronică GIS pusă la
dispoziţie de către APIA, în conformitate cu documentele care fac dovada utilizării
terenului agricol. Excepţie fac cazurile în care pe parcela digitizată se regăsesc
suprafeţe neagricole mai mici de 100 de metri pătraţi, dar care însumate depăşesc
100 de metri pătraţi. Suprafaţa digitizată a parcelei poate fi diferită faţă de
suprafaţa declarată în limita toleranţei, calculată în aplicaţia electronică GIS, de
0,75 m x perimetrul parcelei digitizate, dar nu mai mare de 1 ha.

(2^1) În sensul prevederilor art. 72 alin. (2) din Regulamentul (UE) nr.
1.306/2013, fermierii care deţin parcele agricole cu o suprafaţă de până la 0,1 ha
nesolicitate la plată pot să nu le declare, cu condiţia ca suprafaţa însumată a
acestor parcele să nu depăşească un hectar.(NOU DIN 2016)

(2^2) Pentru a veni în sprijinul fermierilor şi pentru creşterea calităţii cererilor

de plată, conform art. 1 pct. 2 din Regulamentul (UE) nr. 2.333/2015, cererile unice
de plată sunt supuse unor verificări preliminare încrucişate, aşa cum sunt
menţionate la art. 29 alin. (1) primul paragraf lit. (c) din Regulamentul (UE) nr.
809/2014.(NOU DIN 2016 SI FOARTE IMPORTANT)

(2^3) Rezultatele verificărilor preliminare încrucişate se notifică fermierului de

către APIA în termen de 26 de zile calendaristice de la data-limită de depunere a
cererii unice de plată menţionată la art. 13 din Regulamentul (UE) nr. 809/2014.

24
 (2^4) În termen de maximum 35 de zile calendaristice după data-limită a
depunerii cererii unice de plată, fermierul notificat de APIA conform alin. (2^3)
poate modifica cererea unică de plată în aplicaţia IPA online, fără penalităţi.

(3) În cazul măsurilor compensatorii de dezvoltare rurală pentru angajamentele

care se aplică la nivel de parcelă, prevăzute în art. 33 alin. (2) din ordonanţă, nu
există posibilitatea schimbării parcelelor, prin modificarea amplasamentului sau
prin micşorarea suprafeţei, pe tot parcursul celor 5 ani de angajament. În caz
contrar, APIA va proceda la recuperarea plăţilor efectuate pentru aceste suprafeţe
pentru toţi anii de angajament. Angajamentele asumate de către fermieri pentru
măsurile compensatorii, prevăzute în art. 33 alin. (2) din ordonanţă, care se aplică
la nivel de suprafaţă total angajată, sunt condiţionate de menţinerea suprafeţei
angajate pe toată perioada de angajament, parcelele putând fi schimbate anual.

(4) În cursul controalelor efectuate de APIA se aplică o toleranţă tehnică de

amplasare a parcelei agricole aferentă unei zone-tampon calculată în aplicaţia
electronică GIS.

(5) În cazul în care în urma tuturor controalelor se constată identificarea

eronată, în afara toleranţei prevăzute la alin. (4), a amplasamentului parcelelor
agricole declarate de fermieri sau a unor părţi din aceste parcele, nu se acordă
plăţi pentru suprafeţele identificate eronat.

EX: Toleranta GIS la momentul digitizarii (dar nu mai mult de 1ha)

Parcela 1a declarata 0,59ha
Digitizata 0,54ha
Perimetrul =713.23m
Toleranta GIS = 0,75x perimetrul parcelei digitizat (m)
10000

25
Toleranta GIS=0,05ha
Deci la suprafata digitizata de 0,54 ha se aplica toleranta in + sau – de 0,05ha, deci
la suprafata digitizata de 0,54 ha putem declara: 0,54+0,05ha = 0,59 ha sau 0,54
ha-0.05 ha=0,49 ;

Toleranta tehnica este: 1,25 x perimetrul parcelei masurat(m)

(aplicata in urma controalelor) 10000

Daca la controlul in teren se masoara 0,52ha cu un perimetru de

693.32m======
Toleranta tehnica 1,25x693,32 = 0,08ha
10000
Deci 0,52 ha+0,08= 0,60ha se incadreaza in toleranta tehnica si se acorda la plata
0,59 ha, cat a solicitat fermierul;

Daca toleranta calculata pentru un perimetru mai mic, ar fi fost de 0,06ha ar

fi rezultat 0,52 ha+0,06ha=0,58ha, nu s-ar fi incadrat in toleranta tehnica si s-ar
acorda la plata suprafata masurata de 0,52 ha in urma controlului.

A. Schemele de plăţi directe (fonduri de finantare – FEGA )

I .Schema de plată unică pe suprafaţă

Art. 10, OUG 3/2015 - (1) Hectar eligibil înseamnă suprafaţa agricolă utilizată
pentru o activitate agricolă din cadrul unei exploataţii.

Art. 11 - (1) Schema de plată unică pe suprafaţă presupune acordarea unei plăţi
unice pe hectarul eligibil declarat de fermier, decuplată total de producţie.

(2) Cuantumul plăţii unice pe suprafaţă se calculează prin împărţirea plafonului

anual alocat schemei la numărul total de hectare eligibile declarate la nivel
naţional în anul respectiv.

26
 Conf. H.G 900/2015 - Avansul privind plata unică pe suprafaţă aferentă anului
2015 corespunde unui cuantum al plăţii unice pe suprafaţă de minimum 77,42
euro/ha.

(4) Cuantumul plăţii unice pe suprafaţă se stabileşte anual prin hotărâre a

Guvernului.

II. Plata redistributiva

Art. 14, OUG 3/2015 - Plata redistributivă reprezintă o plată anuală destinată
fermierilor care au dreptul la plata unică pe suprafaţă şi se acordă gradual pentru
primele 30 de ha ale exploataţiei agricole, indiferent de suprafaţa acesteia.

Conform procedurii eliberarii adeverintelor pentru accesarea creditelor

- 5 euro pentru primele 5 ha;
- -pentru urmatoarele 25 ha- 46,75 euro;
Cuantumul plăţii redistributive şi intervalele de suprafaţă pentru care se
acordă această plată se stabilesc anual prin hotărâre a Guvernului

Art. 16, OUG 3/2015 - Nu beneficiază de plata redistributivă fermierii care şi-au
fragmentat exploataţiile după 18 octombrie 2011 doar în scopul de a beneficia de
plata redistributivă şi nici fermierii ale căror exploataţii sunt rezultatul
fragmentării respective.

III. Plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu

27
Art. 17 - (1) Fermierii care au dreptul la plata unică pe suprafaţă aplică
în mod obligatoriu pe toate hectarele lor eligibile următoarele practici
agricole benefice pentru climă şi mediu:

a) diversificarea culturilor;

b) menţinerea pajiştilor permanente existente;

c) prezenţa unei zone de interes ecologic pe suprafaţa agricolă.

(2) Plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu,

denumită în continuare plata pentru înverzire, se acordă fermierilor
care aplică practicile prevăzute la alin. (1) în funcţie de specificul
exploataţiei şi/sau de structura culturilor.

(3) Fermierii care practică sistemul de agricultură ecologică şi deţin

un document justificativ emis de un organism de inspecţie şi certificare
aprobat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, beneficiază
implicit de plata prevăzută la alin. (1) pentru suprafeţele în conversie
sau certificate ale exploataţiei, utilizate pentru producţia ecologică.
(4) Fermierii care au întreaga exploataţie ocupată cu culturi
permanente beneficiază implicit de plata prevăzută la alin. (1).

(5) Fermierii ale căror exploataţii se află integral sau parţial în zone
care fac obiectul Legii apelor nr. 107/1996, cu modificările şi

28
completările ulterioare, şi Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări
şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările
ulterioare, au dreptul la plata menţionată în prezentul capitol, cu
condiţia să aplice practicile menţionate în prezentul capitol, în măsura
în care practicile respective sunt compatibile, în exploataţia în cauză, cu
obiectivele actelor normative menţionate.

(7) Cuantumul plăţii pentru înverzire pe hectarul eligibil se calculează

anual prin împărţirea plafonului stabilit potrivit prevederilor alin. (6) la
numărul total de hectare eligibile.

Art. 18 - (1) În sensul art. 17 alin. (1), diversificarea culturilor constă

în existenţa mai multor culturi pe terenul arabil, în funcţie de suprafaţă,
după cum urmează:

a) cel puţin două culturi diferite pe suprafeţele cuprinse între 10 ha şi

30 ha, iar cultura preponderentă să acopere maximum 75% din terenul
arabil;

b) cel puţin trei culturi diferite pe suprafeţele de peste 30 ha, iar

cultura preponderentă să acopere maximum 75% din terenul arabil,
respectiv două culturi preponderente să acopere împreună maximum
95% din terenul arabil;

29
 c) prin excepţie de la prevederile lit. a) şi b) în cazul în care suprafaţa
de teren arabil este cultivată în proporţie de peste 75% cu iarbă ori cu
alte plante erbacee sau este pârloagă, cultura preponderentă de pe restul
suprafeţei arabile trebuie să ocupe maximum 75% din terenul arabil
rămas.
(2) În sensul alin. (1) sunt asimilate următoarele:
a) o cultură a oricăruia dintre genurile definite în clasificarea
botanică a culturilor;
b) un teren lăsat pârloagă;
c) iarba sau alte plante furajere erbacee;
d) culturile de toamnă şi cele de primăvară sunt considerate culturi
distincte, chiar dacă aparţin aceluiaşi gen.

(3) Sunt exceptate de la diversificarea culturilor exploataţiile, în cazul

în care:
a) întreaga suprafaţă este acoperită cu culturi aflate sub apă o mare
parte a ciclului de producţie;
b) peste 75% din terenul arabil este utilizat pentru producţia de iarbă
sau alte furaje erbacee, este teren lăsat pârloagă sau face obiectul unei
combinaţii între aceste utilizări, cu condiţia ca suprafaţa arabilă care nu
face obiectul acestor utilizări să fie de maximum 30 ha;
c) peste 75% din suprafaţa agricolă eligibilă este pajişte permanentă,
este utilizată pentru producţia de iarbă sau alte furaje erbacee ori

30
pentru culturi aflate sub apă o mare parte a ciclului de cultură sau face
obiectul unei combinaţii între aceste utilizări, cu condiţia ca suprafaţa
arabilă care nu face obiectul acestor utilizări să fie de maximum 30 ha;
d) peste 50% din suprafaţa arabilă declarată în anul de cerere curent
nu a fost declarată de fermier în cererea sa unică de plată din anul
anterior şi în cazul în care, pe baza unei comparaţii geospaţiale a
parcelelor solicitate în cererea unică de plată din anul curent, se
constată că întregul teren arabil este cultivat cu o cultură diferită faţă de
cea din anul calendaristic anterior.

Art. 19 - În sensul art. 17 alin. (1), menţinerea pajiştilor permanente

existente implică:

a) interdicţia de a converti/ara suprafeţele de pajişti permanente

situate în ariile naturale protejate desemnate potrivit prevederilor
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu
modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi
completările ulterioare;

b) proporţia dintre suprafaţa totală cu pajişti permanente şi suprafaţa

agricolă totală declarate la APIA nu trebuie să scadă cu mai mult de 5%
faţă de proporţia de referinţă stabilită în anul 2015;

c) în cazul în care proporţia de referinţă a scăzut cu peste 5% la nivel

naţional, se instituie obligaţii la nivel de exploataţie de a reconverti

31
terenul în pajişti permanente pentru acei fermieri care au la dispoziţie
teren care a fost convertit din teren cu pajişti permanente în teren
pentru alte utilizări într-o perioadă din trecut.
Această prevedere nu se aplică în cazul în care scăderea cu peste 5%
provine din împădurire, cu condiţia ca împădurirea să fie compatibilă
cu mediul şi să nu includă plantaţiile de specii forestiere cu ciclu de
producţie scurt, de brazi de Crăciun sau de arbori cu creştere rapidă
pentru producţia de energie.

Art. 20 - (1) În sensul art. 17 alin. (1), fermierii în ale căror exploataţii
terenul arabil este mai mare de 15 ha se asigură că, începând cu anul de
cerere 2015, minimum 5% din terenul arabil declarat includ una sau
mai multe dintre zonele de interes ecologic de mai jos:
a) terase;
b) elemente de peisaj - garduri vii/fâşii împădurite; arbori izolaţi,
arbori în grup/pâlcuri arbustive din zona de câmpie sau arbori în
aliniament; margini de câmp; iazuri; rigole;
c) zone tampon situate pe marginea apelor curgătoare sau stătătoare;
d) zone cu specii forestiere cu ciclu scurt de producţie;
e) terenuri agricole împădurite;
f) zone cu strat vegetal;(NOU DIN 2016)
Zonele cu strat vegetal sunt suprafeţele arabile cultivate cu amestecurile de specii de culturi
incluse în anexa nr. 9, considerate culturi secundare, care nu participă la calculul diversificării
culturilor şi care asigură acoperirea solului pe timpul iernii, până la data de 1 martie. Proporţia
dintre cele două specii din cadrul unui amestec de specii de culturi se stabileşte de fermier, astfel
încât ambele specii să fie identificate la controlul pe teren care se efectuează de APIA. Perioada
de însămânţare a culturilor secundare este 1 august - 1 octombrie. Zonele acoperite de strat

32
vegetal nu includ zonele acoperite de culturi de toamnă semănate în mod normal în vederea
recoltării sau a păşunatului şi nici culturile înfiinţate pentru pachetele 4 şi 7 ale măsurii 10
"Agromediu şi climă" din PNDR 2014 - 2020 şi/sau pachetele 4 şi 7 ale măsurii 214 "Plăţi de
agromediu" din PNDR 2007 - 2013, aflate în derulare. Zonele cu strat vegetal participă la
respectarea GAEC 4 şi se pot înfiinţa inclusiv pe parcelele cu suprafeţe mai mici de 0,3 ha.
Desfiinţarea culturilor secundare se realizează prin distrugere mecanică până la data-limită
de 31 martie. În cazul în care condiţiile meteorologice nu permit desfiinţarea culturii până la
data-limită menţionată, aceasta se poate face până la data de 30 aprilie, cu condiţia notificării
prealabile a centrului local/centrului judeţean al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru
Agricultură.
Pentru efectuarea plăţii pentru practicile agricole benefice pentru climă şi mediu, conform
art. 1 pct. 1 din Regulamentul (UE) nr. 2.333/2015, fermierul poate să modifice utilizarea
parcelelor agricole în ceea ce priveşte zonele acoperite de strat vegetal prin schimbarea
amplasamentului parcelei agricole sau schimbarea amestecului de specii de culturi pentru strat
vegetal ca urmare a condiţiilor meteorologice nefavorabile, fără a modifica procentul zonelor
acoperite de strat vegetal declarat, iar amestecul de specii de culturi pentru strat vegetal să fie
cuprins în anexa nr. 5.
Fermierul are obligaţia să notifice APIA asupra modificărilor de la alin. (62) până la data de
15 octombrie 2016.

Anexa nr. 39
(Tabelul 5 din Ordinul MADR de aprobare a formularului-tip al cererii unice de plată nr.
249/2016)

LISTA
amestecurilor de specii de culturi pentru strat vegetal

Nr. Denumirea populară Denumirea ştiinţifică Cod

crt.
1 Muştar + Ovăz
2 Muştar+ Phacelia
3 Muştar + Rapiţă
4 Latir + Măzăriche de toamnă
Sinapis alba + Avena sativa 460
Sinapis alba +Phacelia Tanacetifolia 461
Sinapis alba+ Brassica 462
carinata/Brassica napus
Lathyrus sativus + Vicia pannonica 463

33
 Crantz/ Vicia villosa Roth
5 Latir + Ovăz Lathyrus sativus+ Avena sativa 464
6 Mazăre + Ovăz Pisum sativum L+ Avena sativa 465
7 Măzăriche de toamnă + Ovăz Vicia pannonica Crantz / Vicia villosa 466
Roth+ Avena sativa
8 Măzăriche de toamnă+Secară Vicia pannonica Crantz / Vicia villosa 467
Roth+ Secale cereale
9 Măzăriche de Vicia pannonica Crantz / Vicia villosa 468
toamnă+Triticale Roth + Triticosecale
10 Lupin+ Trifoi Lupinus + Trifolium 469
11 Rapiţă+ Triticale Brassica carinata/Brassica napus + 470
Triticosecale
12 Rapiţă +Secară Brassica carinata/Brassica napus + 471
Secale cereale

Fiecare combinatie va avea cod de cultura separat pentru a fi declarat in cererea unica prin
intermediul aplicatiei IPA-ONLINE.

g) zone cu culturi fixatoare de azot.

Anexa Nr. 40
(Tabelul 6 din Ordinul MADR de aprobare a formularului-tip al cererii unice de plată nr. 249/2016)

Lista culturilor fixatoare de azot

Nr.crt. Denumirea Cod cultură Denumirea ştiinţifică

1 Mazăre 151, 1517 Pisum sativum L
2 Fasole 152,1527 Phaseolus vulgaris L.
3 Soia 203, 2037, Glycine max L.
127,128,129,130

4 Lintea 153 Lens culinaris

5 Lupinul 155, 9559 Lupinus perennis
6 Năutul 157 Cicer arietinum
7 Bobul 154 Vicia faba
8 Fasoliţa 156 Vigna spp.
9 Trifoi 973, 9553, 9554 Trifolium spp.
10 Lucernă 974, 9556 Medicago sativa
11 Sparcetă 975 Onobrychis viciifolia

34
Culturile fixatoare de azot trebuie să fie prezente pe teren pe toată
perioada lor de vegetaţie, sunt considerate culturi principale şi participă
la calculul diversificării culturilor, inclusiv pe parcelele cu suprafeţe mai
mici de 0,3 ha. Fermierii trebuie să respecte măsurile Codului de bune
practici agricole în vigoare, referitoare la poluarea cu azot.

Incepand cu anul 2017 procentul de ZIE care trebuie asigurat in

exploatatiile cu terenuri arabile peste 15 ha, va fi de 7% .

Pentru Campania 2015 nu se aplica sanctiuni daca nu s-au respectat

practicile agricole benefice pentru clima si mediu asa cum au fost
definite mai sus, doar ca din cuantumul stabilit/ha se reduce suma
cuvenita prin aplicarea unor coeficienti si algoritmi de calcul.

Ex: la o exploatatie de 100 ha compusa din: 10 ha pajiste permanenta si

90 de ha teren arabil pe care se asigura diversificarea dar pe care nu s-a
asigurat si cerinta de zone de interes ecologic( 5% din terenul arabil),
plata pentru inverzire este acordata doar pentru 50 de ha.

Incepand cu Campania 2016 se aplica si sanctiuni pentru neaplicarea

practicilor agricole pentru clima si mediu, in functie de specificul
exploatatiei si se poate ajunge pana la sanctiuni pe schema de 200% cu

35
recuperarea acesteia din celelalte scheme de plata solicitate in cererea
unica.

IV. Schema pentru tinerii fermieri

Art. 22, OUG.3/2015 - (1) Schema pentru tinerii fermieri presupune

acordarea unei plăţi anuale tinerilor fermieri care au dreptul la plata
unică pe suprafaţă
(2) În sensul prezentului articol, tineri fermieri înseamnă acele
persoane fizice care:
a) se stabilesc pentru prima dată într-o exploataţie agricolă drept
conducători şefi ai exploataţiei sau care s-au stabilit deja în unul dintre
cei cinci ani anteriori primei depuneri a unei cereri în cadrul schemei de
plată unică pe suprafaţă; şi
b) au cel mult vârsta de 40 de ani în anul depunerii cererii menţionate
la lit. a).
(3) Plata pentru tinerii fermieri se acordă fiecărui fermier pentru o
perioadă de maximum cinci ani. Din perioada respectivă se scade
numărul de ani care au trecut între instalarea prevăzută la alin. (2) lit.
a) şi prima depunere a cererii de plată pentru tinerii fermieri.
(4) Persoanele juridice solicitante ale plăţii unice pe suprafaţă,
indiferent de forma de organizare a acestora, primesc plata în cadrul
schemei pentru tinerii fermieri dacă respectă următoarele condiţii:
a) sunt controlate efectiv din punctul de vedere al deciziilor de
gestionare, al beneficiilor şi al riscurilor financiare de cel puţin un tânăr

36
fermier, în primul an când persoana juridică depune cererea unică de
plată în cadrul schemei pentru tinerii fermieri, aşa cum este prevăzut în
cap. 4 din Regulamentul (UE) nr. 639/2014;
b) tânărul fermier respectă condiţiile prevăzute la alin. (2).
(5) Plata pentru tinerii fermieri este acordată unei persoane juridice
doar atât timp cât cel puţin una dintre persoanele fizice care au exercitat
controlul asupra persoanei juridice în primul an în care a depus cererea
de plată în cadrul schemei, menţine controlul efectiv, în condiţiile alin.
(4).

V. Schema simplificată pentru micii fermieri

Art. 26, OUG.3/2015 - (1) Fermierul care depune o cerere unică de

plată în anul 2015 potrivit prevederilor art. 8 alin. (2) este eligibil pentru
schema de plată unică pe suprafaţă şi are dreptul la o plată anuală de
maximum 1.250 euro, în funcţie de suprafaţa şi/sau numărul de animale
eligibile pe care le deţine în exploataţie, se include automat în schema
simplificată pentru micii fermieri.
(2) Plata acordată înlocuieşte valoarea totală a plăţilor care urmează
să fie alocate fermierului în fiecare an, care includ schema de plată
unică pe suprafaţă, plata redistributivă, plata pentru înverzire şi, după
caz, plata pentru tinerii fermieri şi sprijinul cuplat.
(3) Nu pot participa la schemă fermierii care au dreptul la plată
anuală mai mare de 1.250 euro.

37
 (4) Accesarea schemei simplificate pentru micii fermieri se poate face
numai în anul 2015, pentru o perioadă de maximum 5 ani, cu
posibilitatea retragerii în oricare dintre următorii patru ani ulteriori
anului depunerii cererii unice de plată.
(5) Prin excepţie de la prevederile alin. (4), intrarea în schema
simplificată pentru micii fermieri în perioada 2016 - 2019 se poate face
prin moştenire.

Pe durata participării la schemă, micii fermieri:

a) sunt exceptaţi de la utilizarea practicilor agricole benefice pentru climă şi
mediu;
b) nu li se aplică sancţiuni administrative pentru nerespectarea normelor de eco-
condiţionalitate;
c) păstrează cel puţin un număr de hectare eligibile care corespunde numărului
de hectare eligibile declarate în 2015.
După cel puţin un an de participare în schemă, micii fermieri pot opta să
treacă la schema simplificată pentru micii fermieri prevăzută la art. 19 alin. (1) lit.
c) din Regulamentul (UE) nr. 1.305/2013, în condiţiile stabilite prin măsura 6,
submăsura 6.5 din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020,

VI. SPRIJINUL CUPLAT

A. Sprijinul cuplat în sectorul vegetal(art.41, ORDIN MADR 619/2015)

Se acordă sprijin cuplat în sectorul vegetal fermierilor activi care cultivă:
a) soia;

b) lucernă;

38
 c) mazăre boabe pentru industrializare;

d) fasole boabe pentru industrializare;

e) cânepă pentru ulei şi fibre;

f) orez;

g) sămânţă de cartof;

h) hamei;

i) sfeclă de zahăr;

j) tomate pentru industrializare cultivate în câmp;

k) castraveţi pentru industrializare cultivaţi în câmp;

l) legume cultivate în sere - tomate, castraveţi, ardei, varză pentru consum în stare
proaspătă şi castraveţi pentru industrializare;

m) legume cultivate în solare - tomate, castraveţi, ardei, varză şi vinete pentru

consum în stare proaspătă şi castraveţi pentru industrializare;

n) prune pentru industrializare;

o) mere pentru industrializare;

p) cireşe şi vişine pentru industrializare;

q) caise şi zarzăre pentru industrializare;

r) cartof timpuriu pentru industrializare.

Conform OUG.3/2015, art.24, alin. 3, pentru culturile sau plantaţiile care se

înfiinţează începând cu anul 2016, fermierii trebuie să facă dovada că utilizează sămânţă
şi material săditor certificate oficial potrivit prevederilor Legii nr. 266/2002 privind
producerea, prelucrarea, controlul şi certificarea calităţii, comercializarea seminţelor şi a
materialului săditor, precum şi testarea şi înregistrarea soiurilor de plante, republicată,
cu excepţia fermierilor participanţi la schema simplificată pentru micii fermieri.

39
Pentru schemele de sprijin cuplat in sectorul vegetal vor exista coduri de culturi in
aplicatia IPA-ONLINE separate de cele pentru ANT-URI, cu cifra “7” ultima, ex: cod
hamei pentru ANT-750, pentru sprijin cuplat codul va fi 7507.

B. AJUTOARELE NATIONALE TRANZITORII

SECTOR VEGETAL
Ajutoare Naţionale Tranzitorii (ANT) vegetal conform art. 37 alin.(1) şi (2) din
Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 şi art. 12 din ordonanţă.
ANT 1 - culturi în teren arabil: cereale (grâu comun, grâu dur, secară, orz, ovăz,
orzoaică, porumb, porumb zaharat, sorg, orez, triticale, mei, hrişcă), culturi proteice
(mazăre pentru boabe, fasole pentru boabe, lupin, bob şi linte, năut), plante industriale
(floarea soarelui, rapiţă, soia, in şi cânepă pentru fibră, tutun, in pentru ulei, plante
medicinale, alte plante industriale), rădăcinoase (cartofi, sfeclă furajeră, sfeclă de zahăr
şi alte rădăcinoase), legume proaspete, pepeni, flori şi plante ornamentale, plante de
nutreţ, loturi semincere, pajişti temporare, alte culturi pe teren arabil.
Culturile permanente, pajiştile permanente, viile şi terenul necultivat nu fac
obiectul acestei scheme de sprijin.
ANT 2 - in pentru fibră;
ANT 3- cânepă pentru fibră;
ANT 4 - tutun;
ANT 5 - hamei;
ANT 6 - sfeclă de zahăr;

40
TERMENE DE DEPUNERE A CERERII UNICE SI A MODIFICARILOR
ADUSE ACESTEIA

- 1 martie - 16 mai 2016 inclusiv, fără penalităţi,

- 17 mai - 10 iunie 2016 inclusiv, cu penalizari de 1% pentru fiecare zi lucrătoare
de întârziere, cu excepţia cazurilor de forţă majoră şi a circumstanţelor
excepţionale ;
- începand cu 11 iunie 2016, sunt considerate inadmisibile (vor fi respinse de la
plată) cu excepţia cazurilor de forţă majoră.

MODIFICARILE ADUSE CERERII UNICE

- 31 mai 2016 inclusiv, fără penalităţi (formularele de modificare M1 şi M2),
conform art. 15 din Regulamentul nr. 809/2014

-1 iunie- 10 iunie 2016 inclusiv, cu penalizări de 1% pentru fiecare zi lucrătoare

(penalizarea se aplică doar suprafeţei modificate după acest termen)(M1 SI M2)

- Formularele de modificare M1 şi M2 depuse de fermieri începând cu 11 iunie

2015 sunt considerate inadmisibile (neacceptate la plată), conform art.13, alin. (1)
din Regulamentul delegat (UE) nr. 640/2014, cu excepţia cazurilor de forţă
majoră.

PLATI NECUVENITE, MODALITATI DE RECUPERARE

Art. 107 (ORDIN MADR 619/2015)- Situaţiile care necesită recuperarea plăţilor
necuvenite efectuate către fermieri sunt următoarele:
a) actualizarea sistemului de identificare a parcelelor agricole;

41
 b) rezultatele controalelor pe teren;
c) lipsa documentelor justificative constatată de către organele de control sau
instituţiile de audit după efectuarea plăţilor;
d) analizele şi verificările efectuate de către APIA pe baza sesizărilor primite;
e) constatările organelor de control, anchetă sau de audit, ale autorităţilor
naţionale sau europene;
f) hotărârile judecătoreşti definitive şi irevocabile;
g) autosesizarea APIA.
PAROLA UNIVERSALA

Exista si o parola „Universala”, care poate fi folosita oricand de orice persoana

interesata sa vizualizeze configuratia blocurilor fizice in aplicatia IPA-ONLINE,
accesand urmatoarea pagina web, folosind utilizatorul si parola de mai jos:

http://lpis.apia.org.ro/
utilizator: lpisweb parola: 962vZ9HL

42
43
44
DENUMITA - plăți pentru agricultori eligibile în cadrul schemei pentru micii
fermieri care își transferă permanent exploatația către alt agricultor.
Submăsură:
• 6.5 - plăți pentru agricultori eligibile în cadrul schemei pentru micii fermieri
care își transferă permanent exploatația către alt agricultor
8.2.4.3.5.1. Descrierea tipului operațiunii
Sub-măsura asigură sprijin micilor fermieri care au participat la schema pentru
micii fermieri din cadrul Pilonului 1 cel puțin un an și care se angajează să
transfere definitiv către alt fermier întreaga lor exploatație și drepturile de plată
corespunzătoare. Conform datelor APIA din 2011, o estimare a potenţialilor
beneficiari pentru Schema de Simplificată pentru Micii Fermieri pe Pilonul I,
atingea 840.000 fermieri.
Aceasta submăsură are in vedere ca, în plus față de transferurile privind
drepturile de proprietate, cedarea terenurilor în mod voluntar de către unii
fermieri în favoarea altor fermieri să poată fi realizată și prin cedarea pe termen
lung a dreptului de folosință (ex. arendă), în scopul facilitării comasării terenurilor
şi, prin urmare, alături de alte măsuri, ar putea conduce la restructurarea
fermelor.
Sub-măsura ar aborda şi problema nivelului foarte ridicat de fragmentare al
suprafețelor agricole din România și ar contribui la creşterea productivității și
competitivității.
În același timp, prin intermediul acestei sub-măsuri se vor prioritiza acei fermieri
care transferă exploatații mai mari și, de asemenea, exploataţiile din acele zone
unde terenul agricol are un potențial ridicat de producție. Sub-măsura acoperă

45
nevoia de restructurare și de modernizare a fermelor mici şi orientarea acestora
către piață.
Sub-măsura poate fi activată începând cu anul 2016 astfel încât minimum 1 an,
solicitantul să fie beneficiarul al schemei simplificate din cadrul Pilonului 1
conform Titlului V din R (UE) nr. 1307/2013).

8.2.4.3.5.2. Tip de sprijin

Plată anuală.

8.2.4.3.5.4. Beneficiari
Fermieri ale căror exploatații îndeplinesc condițiile definiţiei fermei mici în cadrul
schemei simplificate din Pilonul 1 și au aplicat cel puțin un an această schemă,
conform Titlului V din R (UE) nr. 1307/2013.

8.2.4.3.5.5. Costuri eligibile

Plăţile anuale pentru fermierii eligibili în cadrul schemei pentru micii fermieri
care își transferă definitiv exploatația către o altă fermă, conform R (CE) nr.
1307/2013.
Sprijinul va fi plătit începând cu data transferului până la data de 31.12.2020.

8.2.4.3.5.6. Condiții de eligibilitate

• Solicitantul a aplicat cel puțin un an schema pentru micii fermieri din
Pilonul I, iar în momentul depunerii cererii în cadrul acestei sub-măsuri, acesta
face dovada retragerii din schema aferentă Pilonului 1.
• Solicitantul trebuie să dețină în proprietate, terenul ce urmează a fi
transferat;
• Solicitantul se angajează să transfere definitiv* către alt fermier întreaga sa
exploatație și drepturile de plată corespunzătoare;

46
• Contractul de transfer definitiv al terenului, nu poate fi reziliat de nici una
din părți, mai devreme de durata minimă de 20 de ani.
*transferul definitiv se poate face atât prin documente care conferă proprietatea
bunurilor imobiliare cât și prin arendarea prin contract de arendare pe o perioadă
de cel puțin 20 de ani.

8.2.4.3.5.8. Sume (aplicabile) și rata sprijinului

Intensitatea sprijinului reprezintă 120% din suma anuală calculată a sprijinului pe
care beneficiarul este eligibil să o primească în cadrul în cadrul schemei
simplificate din Pilonul 1 conform Titlului V din R (UE) nr. 1307/2013.

CONFORM PNDR 2014-2020, VERSIUNEA2.1, PG.

47