1

CAPITOLUL IV
FILIERA LEGUMELOR SI FRUCTELOR
Legumele si Iructele sunt surse importante de sruri minerale si vitamine esentiale. Eiind
numeroase ca sortimente, ele acoper o parte important a nevoilor de proteine si glucide sub aspecte
variate, conIerind diversitate si savoare meniului zilnic.
n Iigura nr.7 sunt identiIicate 22 de componente ale Iilierei legumelor si Iructelor ncepnd cu
preproductia si terminnd cu marketingul produsului care are rolul de a veni n ntmpinarea cerintelor
de Iructe si legume ale consumatorilor cu preturi accesibile si cu o calitate ct mai nalt. Ideea de a
reda componentele Iilierei sub Iorma unui cerc doreste s reprezinte perIectiunea si reluarea ciclului,
Iiecare component depinde de cea anterioar si o inIluenteaz pe urmtoarea. n continuare, n acest
capitol vor Ii prezentate Iiecare dintre aceste componente.
Prerecoltare
Postrecoltare
Preproductie Productie
Prelucrare Distributie
Importanta legumelor
si Iructelor
Politicile
serctorului
public
Intitutii
importante
Servicii
Mediul
nconjurtor
Materialul
sditor
Tehnlogia
de productie
Combaterea
bolilor si a
duntorilor
Operatiile
prerecoltare
Costurile
de productie
Recoltarea
Transport,
sortare,
calibrare
Tratamentele
postrecoltare
Depozitarea
Prelucrarea
Trasportul Comertul
intern
OIerta de
legume si
Iructe
Cererea de
legume si Iructe
Comertul
exterior
Costuri
postrecoltare
Eigura nr.7 - Componentele Iilierei legumelor si Iructelor
Ambalarea
2
IMPORTANTA LEGUMELOR SI ERUCTELOR
Continutul bogat n vitamine si sruri minerale conIer legumelor si Iructelor o ridicat valoare
proIilactic si de combatere a multor boli. Din plantele legumicole se extrag substante pentru preparare
de medicamente, astIel din anghinare se prepar medicamentul anghirol, cu eIect Iavorabil n
combaterea bolilor de Iicat, usturoiul are rol de stimulent al circulatiei sngelui, al activittii inimii.
Numeroase cercetri scot n evident eIectul Iavorabil al morcovului consumat proaspt sau sub Iorm
de suc pentru echilibrul Iiziologic al organismului uman, al legumelor bogate n calciu, potasiu, Iier
(ceap, tomate, varz, castraveti). Securitatea alimentar a populatiei Romniei este determinat de
productia de legume, considerate Iiind alimente de baz n hrana omului, alturi de cereale.
Toate aceste argumente demonstreaz importanta Iructelor si legumelor, important care le
conIer un anumit loc n economia national, astIel: supraIata cultivat cu pomi n anul 2003 a Iost de
421.000 ha, ceea ce reprezint 2,83 din supraIata agricol. SupraIata cultivat cu legume n anul 2003
a Iost de 302.000 ha, reprezentnd 2,035.
SupraIetele cultivate cu legume sunt variate si diIer pe tipuri de exploatatii agricole si pe Iorme
de proprietate
1
:
dimensiunea Iermelor legumicole din societatile comerciale variaz ntre 100-250 ha,
numrul acestora este ns redus;
n sere apartinnd societatilor comerciale dimensiunea poate Ii redus (13 ha la S.C.
COMAICO S.A.) sau mare (100 ha la S.C. LEOSER S.A.). Legumele cultivate n sere si
rsadnite se obtin n proportie de 99 n Ierme ale societatilor comerciale;
n gospodriile individuale, supraIata cultivat este cuprins, cel mai adesea, intre 300-5000
m
2
;
n prezent, ponderea covrsitoare a supraIetei cultivate cu legume este detinut de sectorul
privat (97).
Analiza supraIetei si a structurii pe specii legumicole, n perioada 1990-2002, arat o mare
instabilitate si o tendint de reducere dup anul 1995. Din anul 1999, supraIata cultivat cu legume,
la nivelul trii, se stabilizeaz la cca. 230 mii hectare (Anexa 4).
1
Voicu, R., Dobre, Iuliana Organi:area i strategia de:voltrii unittilor agricole, Editura ASE, Bucuresti, 2003
3
Pe regiuni, supraIata cultivat cu legume se coreleaz cu conditiile naturale si cu necesarul de
consum al populatiei (tabelul nr 24 si Iigura nr.8).
Tabelul nr. 24
Structura suprafetei cultivate cu legume pe regiuni n Romnia
SupraIata
Hectare
Nr.
crt.
Zona
2001 2001
1 Nord-Est 41.465 18,1
2 Sud-Est 31.084 13,2
3 Sud 40.236 17,5
4 Sud-Vest 33.916 14,8
5 Vest 28.297 12,3
6 Nord-Vest 29.606 13,0
7 Centru 18.776 8,2
8 Bucuresti 5.851 2,9
9 TOTAL 229.231 100,0
Sursa: Anuarul Statistic al Romniei, 2002
Bazinele legumicole consacrate cuprind judete care detin supraIete mari cultivate cu legume,
datorit gradului de Iavorabilitate a terenului pentru aceste culturi, a traditiei si nclinatiei
productorilor, precum si a cererii ridicate de legume proaspete att pentru consumul intern, ct si
pentru alte piete. Dup aceste criterii, principalele judete sunt: Dmbovita, Giurgiu, Teleorman,
IlIov, Clrasi, Ialomita, intervalul de dimensiune Iiind de peste 8000 ha n primele trei judete, ntre
6001-7000 ha n IlIov, 5001-6000 n Ialomita si de 4001-5000 n Clrasi, n perioada 1999-2001.
2
Eigura nr.8
Repartizarea pe regiuni a suprafetelor cultivate cu legume n anul 2001
18,1%
13,2%
17,5%
14,8%
12,3%
13,0%
8,2%
2,9%
Nord-Est Sud-Est Sud Sud-Vest Vest Nord-Vest Centru Bucuresti
4
SupraIata cultivat cu diIerite specii pomicole a avut o evolutie oscilant, dar cu un trend usor
cresctor, n perioada 1989 2004, la prun si mr. Acestea sunt principalele specii pomicole cultivate
n tara noastr, ocupnd 22,38, respectiv 16,9 din supraIata cultivat cu pomi. Ciresul, prul si
piersicul sunt urmtoarele specii de pomi n ierarhia privind supraIata cultivat (Anexa 5).
Cartoful este o specie legumicol si de cultur mare, ierboas, anual. n tara noastr, cartoIul
se cultiva pe 280.000 ha (tabelul nr.25), Iolosindu-se n alimentatie, ca Iuraj si n industrie.
Tabelul nr.25
Dinamica supraIetei cultivate cu cartoIi (ha)
1990 1995 2000 2001 2002 2003 2004
289.614 244.314 282.700 276.700 283.200 281.868 280.000
220.000
230.000
240.000
250.000
260.000
270.000
280.000
290.000
300.000
1990 1995 2000 2001 2002 2003 2004
Suprafata (ha)
Sursa:EAOSTAT
SupraIata cultivat cu cartoIi s-a redus puternic n primii ani ai tranzitiei, urmare a Irmitrii
supraIetelor de teren aIlate n proprietate privat. Dup anul 2000, supraIata cultivat se stabilizeaz n
jurul ciIrei de 280.000 ha.
POLITICILE SECTORULUI PUBLIC
Principalul obiectiv al politicii n sectorul legumelor si Iructelor este organizarea comun a
pietelei legumelor si Iructelor realizat, pe de o parte, prin msuri de organizare a productiei care
presupun constituirea unor exploatatii viabile (de dimensiuni optime), iar pe de alt parte, modernizarea
sistemului de distributie a legumelor si Iructelor, prin msuri privind standardele de calitate, colectarea,
transportul, depozitarea, stocarea si vnzarea.
2
Berkum, S., Ravensbergen, P., Anali:a sectorului de legume i fructe, n volumul Lantul agroalimentar din Romania. in
drum spre aderare, Ministerul Agriculturii, Pdurilor, Apelor si Mediului, Bucuresti, 2003
5
n sectorul legumelor si Iructelor, Romnia s-a angajat prin Documentul de Pozitie al Romniei,
Capitolul 7 Agricultura pentru dezvoltarea durabil a sectorului n vederea aderrii la Uniunea
European. Dosarul s-a negociat separat pentru cele dou categorii: legume-Iructe proaspete si legume-
Iructe procesate.
La legume - fructe proaspete (Reglementarea CE nr.2200/1996 si alte reglementri relevante),
tara noastr a acceptat aquis-ul n domeniu si nu a solicitat perioade de tranzitie. Pentru adoptarea si
implementarea aquis-ului comunitar, n perioada 2002-2006 vor Ii armonizate integral standardele de
calitate n domeniu si vor Ii adoptate numeroase acte normative, care se reIer la urmtoarele aspecte:
1. Inspectia de calitate
- 2002 - Ordin al Ministrului Agriculturii, Alimentatiei si Pdurilor privind nIiintarea Corpului de
inspectie a standardelor de comercializare pentru legume si Iructe proaspete, cu aplicare ncepnd din
anul 2003;
- 2003 - Ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si pdurilor pentru adoptarea reglementrii
tehnice a Ordonantei de Urgent a Guvernului nr.39/1998, privind activitatea national de
standardizare, pentru impunerea obligativittii standardelor de comercializare;
- 2004 - Ordin comun al Ministrului Agriculturii, Alimentatiei si Pdurilor si Ministrului Apelor si
Protectiei Mediului privind metoda de compostare sau biodegradare a Iructelor si legumelor retrase de
pe piat, cu aplicare din 2007;
2. Organi:atiile de productori R. CEE 2200/1996
- 2002 - Hotrre de Guvern privind organizatiile de productori n sectorul legume-Iructe
(R CEE nr. 2200/96), cu aplicare din 2002;
- Ordin al Ministrului Agriculturii, Alimentatiei si Pdurilor privind recunoasterea preliminar a
organizatiilor de productori din sectorul legume-Iructe;
- 2003 - Hotrre de Guvern privind sprijinul acordat organizatiilor de productori din sectorul legume
Iructe crora li s-a acordat recunoasterea preliminar;
- Ordin al Ministrului Agriculturii, Alimentatiei si Pdurilor privind extinderea anumitor reguli
emise de organizatiile de productori;
Ministerul Agriculturii, Pdurilor si Dezvoltrii Rurale, prin Biroul Iructe - legume va Ii
autoritatea national competent cu recunoasterea organizatiilor de productori, inspectia planurilor si
6
Iondurilor operationale ale acestora. Romnia solicit ca pentru organizatiile de producatori din
categoria
i) Iructe si legume,
ii) Iructe,
iii) legume
mrimea minim a acestora s Iie egal cu 10 membrii (sau ciIra de aIaceri 0,250 milioane EURO).
Aceast solicitare, privind criteriul de recunoastere pentru organizatiile de productori, are la baza pe
de o parte, analiza datelor actuale privind numrul de productorii din domeniul legume-Iructe, legume
si Iructe, productiile realizate, valoarea medie a productiei livrate, si reprezentativitatea acestora n
cadrul zonelor geograIice, iar pe de alt parte legislatia existent si n curs de promovare privind
organizarea grupurilor de productori. Organizatiile existente n prezent nu sunt Iormate pe criteriile
comunitare, iar numrul acestora este nereprezentativ.
Interventia pe piata Iructelor si legumelor proaspete se va realiza prin Agentia de Plti,
nIiintat n anul 2004.
La legume yi fructe procesate (Reglementarea CE nr.2201/1996) Romnia accept acquis-ul n
domeniu si nu solicit perioade de tranzitie. Romnia a solicitat s beneIicieze de sistemul de ajutor de
productie pentru o cantitate de:
- 400.000 tone tomate proaspete, din care rezult circa 50.000 tone produse procesate din tomate
(concentrat de tomate, conserve tomate ntregi decojite si alte produse);
- 5.000 tone greutate net pentru piersici n sirop si/sau suc natural;
- 1.000 tone greutate net pentru pere Williams si Rocha n sirop si/sau suc natural.
La stabilirea nivelelelor solicitate s-a avut n vedere productia traditional realizat n perioada
1985 1990 si Strategia n domeniu adoptat de Ministerul Agriculturii, Alimenatiei si Pdurilor care
prevede revigorarea productiei de legume si Iructe si modernizarea capacittilor de procesare.
Materia prim pentru procesare este Iurnizat pe baz de conventii ncheiate ntre productor si
procesator (n lunile octombrie-noiembrie), pentru viitorul an de productie, care stipuleaz cantitatea si
graIicul de livrare. Aceste conventii nu sunt conIorme cu cerintele Reglementrii CE nr.2201/96
privind contractul ntre procesatori si organizatiile de productori. n unele cazuri, conventiile prevd si
sprijinul pe care productorii l obtin de la procesatori, reprezentat prin avansuri pentru cumprarea de
smnt, ngrsmnt chimic si servicii agricole.
7
Adoptarea i implementarea acquis-ului se va realiza n perioada 2002-2006, prin ordine ale
ministrului agriculturii, pdurilor si dezvoltrii rurale privind cerintele minime de calitate n ceea ce
priveste Iructele si legumele procesate, continutul si transmiterea inIormatiilor necesare a Ii Iurnizate
de ctre ntreprinderile de procesare a Iructelor si legumelor.
n urma negocierii Capitolului 7 Agricultura, Romnia a obtinut urmtoarele ajutoare de
procesare:
- tomate pentru procesare 50.390 tone;
- piersici pentru procesare 532 tone.
De asemenea, la nuci se garanteaz o supraIat de 1645 ha (tabelul nr.26).
Tabelul nr.26
Rezultatele negocierilor, sectorul legume - fructe
SpeciIicare SupraIata
estimat
2007 (ha)
Randament
(tone/ha)
Productie
estimat
(tone)
Consum
necesar
(tone)
Excedent/
DeIicit
(tone)
Cantitate
garantat
procesare
(tone)
SupraIata
garantat
(ha)
Legume 206.400 17,9 3.694.560 3.768.000 -73.440
- tomate 47.900 13,66 654.314 50.390
Eructe 185.000 8 1.480.000 1.532.000 -52.000
- piersici 13.000 523
- nuci 2.056 18,3 37.500 1645
CartoI 247.000 13,4 3.309.800 3.191.000 118.800
Sursa: MAPDR, www.mapam.ro
Alturi de reglementrile privind sustinerea intern a productiei de legume si Iructe, n
schimburile internationale, de la 1 ianuarie 2004, taxele vamale la import pentru principalele legume se
situeaz ntre 20-40 (Anexa nr.6). Contingentele negociate cu Uniunea European se aplic att la
importul, ct si la exportul acestor produse (Anexa nr.7). La tomate s-a obtinut un contingent de 9.750
de tone la exportul n trile Uniunii Europene, la castraveti 4.000 tone, la ardei 3.000 tone, la Iructe
10.000 tone. La cartoIi contingentul se aplic la import si se ridic la nivelul de 20.000 tone.
3
INSTITUTII IMPORTANTE
Agentii economici, publici si privati, care actioneaz n diIerite Iaze ale Iilierei, sunt prezentati
n tabelul nr.27.
3
MAPDR
8
Tabelul nr.27
Agentii economici yi institutiile filierei legumelor yi fructelor
EAZA AGENTII ECONOMICI / INSTITUTII
PlaniIicarea
productiei
Ministerul Agriculturii, Pdurilor si Dezvoltrii Rurale,
Societatea Romn a Horticultorilor, Directia de Horticultur
Biroul Eructe si Legume din MAPDR, Agentia de Plti si
Interventie, productorii, institutiile de cercetare
Asigurarea cu
resurse
materiale
Productorii, UNISEM, UNICEREAL, unittile de comercializare a
substantelor chimice, irigatii, utilaje agricole etc.
Productia Gospodriile trnesti, asociatii si societti comerciale agricole
Transportul si
depozitarea
Productorii agricoli, procesatorii, Iirmele de transport,
angrosistii, detailistii, cooperativele de marketing
Prelucrarea Societtile comerciale pe actiuni
Societatile comerciale de tip SRL
ntreprinztorii persoane Iizice
Distributia Angrosistii, detailistii, procesatorii, cooperativele de marketing,
exportatorii, Corpul de Inspectie a Standardelor de
Comercializare, Asociatia de Standardizare din Romnia,
Inspectia de Stat pentru Controlul Tehnic
Consumul Menajele, restaurantele, Asociatia Consumatorilor din Romnia,
OIiciul pentru Protectia Consumatorilor
Ministerul Agriculturii, Pdurilor si Dezvoltrii Rurale, prin organismele sale, reprezint
principala institutie ce reglementeaz activitatea pe Iiliera legumelor si Iructelor. Cadrul institutional
care ndeplineste atributiile legate de stabilirea strategiei de dezvoltare a sectorului de legume si Iructe
si cele de ndrumare a activittilor n acest sector este Iormat din urmtoarele institutii:
- Biroul Eructe si Legume din MAPDR;
- Agentia de Plti si Interventie;
- Directia General pentru Agricultur si Industrie Alimentar;
- Corpul de Inspectie a Standardelor de Comercializare;
- Inspectia de Stat pentru Controlul Tehnic;
- Asociatia de Standardizare din Romnia.
9
Structura tipurilor de productori de legume si Iructe cuprinde o gam variat la nivel national
si zonal. Principalii productori sunt:
4
gospodriile individuale. Activitatea de cultivare a legumelor si Iructelor din aceste
gospodrii se completeaz cu alte activitati agricole si neagricole. Se cultiv diverse specii
de legume si Iructe, n principal pentru consumul n Iamilie, iar surplusul este destinat
pietei. Exist ns si gospodrii specializate n cultura legumelor, mai ales n zonele
preorsenesti si n zonele consacrate;
legumicultori si pomicultori amatori, care cultiv pentru consumul Iamilial;
legumicultori si pomicultori specializati, care cultiv o gam mai restrns de specii,
productia Iiind destinat prioritar pietei;
asociatii de legumicultori si pomicultori, specializate n producerea legumelor care se
comercializeaz n stare proaspt si pentru prelucrare industrial;
Ierme proprii ale Iabricilor de conserve de legume si Iructe;
Ierme ale societtilor comerciale agricole pe actiuni;
Ierme ale unittilor de cercetare care produc n special seminte si rsad de legume si puieti
de pomi.
SERVICII
Serviciile Iurnizate Iermelor de legume si Iructe sunt aprovizionarea cu resurse materiale,
asistenta tehnic, inIormarea, creditarea, colectarea, controlul calitativ, transportul si depozitarea
produselor.
Aprovi:ionarea cu resurse materiale a Iermelor de legume si Iructe reprezint unul dintre cele
mai eIiciente servicii Iurnizate productorilor. Distributia materialului sditor legumicol si pomicol,
substantelor Iertilizante, substantelor chimice pentru combaterea bolilor si a duntorilor, masinilor,
utilajelor, echipamentelor si pieselor de schimb este realizat direct de productorii de astIel de resurse
sau de reteaua specializat reprezentat de societti comerciale precum UNISEM, UNICEREAL,
EARMAVET, AGROVET etc.
4
Zahiu, Letitia, colaboratori, Politici i piete agricole. Reform i integrare european, Editura CERES, Bucuresti, 2005
10
Problemele evidentiate la aceast component a Iilierei se reIer la greutatea cu care se
desIsoar activitatea de colectare a legumelor si Iructelor. Cauza principal este Iragmentarea
supraIetelor de teren care a determinat aparitia exploatatiilor agricole de dimensiuni mici. Aceste
entitti economice obtin si livreaz legume si Iructe n loturi mici si neomogene din punct de vedere
calitativ si cantitativ.
MEDIUL NCONJURTOR
Productorii sunt interesati ca legumele si Iructele care ajung pe piat s Iie de cea mai bun
calitate. ntruct calitatea produselor horticole nu poate Ii mbunttit dup recoltare, trebuie
cunoscute si controlate conditiile mediului de viat, n timpul vegetatiei.
Studiile privind cunoasterea conditiilor optime de cultivare a legumelor si Iructelor va analiza
Iiecare Iactor climatic solul, apa, temperatura, umiditatea, lumina pentru Iiecare soi de legume si
pentru Iiecare specie de pomi IructiIeri. Sintetic, conditiile optime de mediu si inIluentele principalilor
Iactori climatici asupra productiei de legume sunt prezentate n tabelele nr.28, 29 si 30.
Tabelul nr.28
Conditiile optime de cultivare a legumelor
Tip Soluri usoare, nisipoase cu continut
10-30 argil, 10-35 praI, 40-45 nisip
pH 6,3-7,2
SOLUL
Panta Cel mult 14
Cerintele de AP
Pentru germinarea si ncoltirea semintelor
Se consum de 3-4 ori mai mult ap la legumele cultivate
n sere dect la cele n cmp
Rezistente la
temp.sczute
Ceap, usturoi, mazre, ptrunjel,
conopid, salat TEMPERATURA
Pretentioase la
cldur
Tomate, Iasole, ardei, vinete, dovlecel,
castravete, pepene
E. pretentioase Tomate, castravete, ardei etc.
LUMINA Pretentioase Salata, ridichi, mrar, ceap
11
Azot n exces: stimuleaz cresterea vegetativ,
mreste sensibilitatea la boli
InsuIicient: reduce cresterea si numrul
de Ilori si se obtin Iructe mici
EosIor Stimuleaz IructiIicarea, mreste
rezistenta la secet si la temperaturi
sczute
SUBSTANTE
NUTRITIVE
Potasiu Stimuleaz germinatia semintelor si
micsoreaz transpiratia
InIluenta Iactorilor de mediu asupra pierderilor de cultur a Iost studiat de ctre cercettori
care au evidentiat urmtoarele eIecte negative ale constrngerilor de mediu:
Tabel nr.29
Sensibilitatea legumelor la conditiile meteorologice
Constrngeri Sensibil Moderat Suportabil
Seceta X
Ploaia abundent X
Bltirea X
Vnturile puternice X
Temperaturile ridicate X
Temperaturile joase X
n concluzie, eIectele negative ale Iactorilor neIavorabili de mediu asupra productiei de legume
sunt urmtoarele:
Tabel nr.30
Efectele negative ale factorilor de mediu asupra productiei de legume
Factori restrictivi de mediu Efecte asupra productiei
APA Lipsa apei Rsrirea neuniIorm a plantelor, prinderea slab a
rsadului, cresterea redus a rdcinilor diminuarea
recoltei
TEMPERATURA Pozitive
I.ridicate
Oprirea cresterii, diminuarea polenizrii si Iecundrii,
IructiIicare slab
LUMINA Lipsa
luminii
Cderea bobocilor Ilorali la primele 2 inIlorescente,
Irneaz cresterea Irunzelor, ntrzie nIloritul.
n mod asemntor se studiaz eIectele Iactorilor de mediu si asupra productiei de Iructe,
conditiile optime de mediu si inIluentele negative ale Iactorilor neIavorabili Iiind prezentate n tabelele
nr. 31 si 32.
12
Tabelul nr.31
Conditiile optime pentru productia de fructe
Tip
Toate tipurile de sol cu exceptia celor saraturoase
si a celor pe care balteste apa.
pH Slab acid
SOLUL
Pant Cel mult 24
Cerintele de AP In cursul Iazelor de crestere activa a lastarilor si Iructelor
Rezistenta la
temperature sczute
Mr,visin, prun, pr, nuc, cires
TEMPERATURA
Pretentioase la cldur Cais, piersic, migdal, smochin
LUMINA InIluenteaz cresterea pomilor, Iormarea mugurilor
IloriIeri, Iecundarea Ilorilor etc.
n situatia n care conditiile de mediu nu sunt cele optime au loc reduceri cantitative si calitative
ale productiei de Iructe (tabelul nr.32).
Tabel nr.32
Efectele negative ale factorilor de mediu asupra productiei de fructe
Factori restrictivi de mediu Efecte asupra productiei
APA Lipsa apei Cresterea redus a rdcinilor
TEMPERATURA Pozitive
Ioarte
ridicate
Oprirea cresterii, diminuarea polenizrii si Iecundrii,
IructiIicare slab
LUMINA Lipsa
luminii
Cderea bobocilor Ilorali la primele 2 inIlorescente, Irneaz
cresterea Irunzelor, ntrzie nIloritul.
Azot n exces: crestere puternic a lstarilor, Iructe mari dar lipsite de
arom
InsuIicient: lstari slabi, Irunze nglbenite, Iructe putine
EosIor InsuIicient: lstari cu crestere redus, cderea masiv a Iructelor
dup legare
SUBSTANTELE
NUTRITIVE
Potasiu InsuIicient: tulpin subtire, lstari strmbi, Iructe mrunte
Conditiile ecologice din tara noastr oIer un cadru bun pentru cultura legumelor si Iructelor.
ncepnd cu piersicul si caisul din zona de cmpie si Dobrogea si continund cu prunii, ciresii, gutuii
din dealurile Subcarpatilor, merii, perii, visinii si nucii ajung pn n depresiunile muntilor la 800 de
13
metri altitudine. Ct despre legume, acestea se cultiv ncepnd de la micile gospodrii trnesti care
planteaz n grdin ceap, usturoi, tomate, verdeturi, meri, peri, pruni pentru consumul Iamilial, pn
la marile unitti productoare de legume, rspndite n ntreaga tar.
CartoIul este o plant cu cerinte moderate Iat de Iactorul cldur. Temperatura optim de
Iormare a tuberculilor este de 17-19
o
C. Tuberculii si tulpinele aeriene ngheat, ns, la temperatura de
1
o
C. Eat de umezeala din sol, cartoIul maniIest cerinte sporite, mai ales n perioada cresterii
tuberculilor. Solul preIetat este cel nisipos, usor acid.
MATERIALUL SDITOR
Utilizarea de ctre Iermieri a unui material biologic perIormant nseamn productie mare,
calitate ridicat si, implicit, venituri mai mari. Atunci cnd productorul achizitioneaz material
biologic perIormant el 'cumpr, de Iapt, un spor de productie. DiIerenta dintre costul acestui material
sditor perIormant si cel al unui material biologic obisnuit obtinut n grdina proprie trebuie s Iie mai
mic dect sporul de venit rezultat n urma vnzrii productiei mai mari si calitativ superioare obtinut
cu acest material sditor.
Accesibilitatea Iermierilor la material biologic perIormant este redus, majoritatea covrsitoare
a legumicultorilor utiliznd materialul sditor obtinut n rsadnite proprii, deoarece este mai ieItin.
Rsadurile sunt plante tinere, de o anumit vrst Iolosite pentru unele culturi de legume n cmp
descoperit si protejat, precum si n sere, n scopul obtinerii unor productii timpurii si ridicate, de
calitate superioar.
Spre deosebire de legume, la pomi, la nIiintarea unei livezi se achizitioneaz pomi altoiti de la
statiunile de cercetri sau de la Iermele specializate. Situatia este speciIic chiar si n cazul
gospodriilor Iamiliale. Materialul sditor pomicol cuprinde pomi altoiti, butasi nrdcinati, marcote,
stoloni de cpsuni. Acesta se produce n Ierme specializate numite pepiniere, autorizate potrivit legii si
controlate de MAPDR. Pepinierele produc un material de calitate superioar, liber de viroze, boli si
duntori, asigurnd autenticitatea speciilor si soiurilor.
Decizia de achizitionare a unui material sditor perIormant este o decizie cu repercusiuni pe
termen lung n cazul plantatiilor pomicole, multe specii Iiind pe rod o perioad de 20-30 de ani, n
gospodriile trnesti acest termen Iiind cu mult depsit, chiar dublat.
14
Soiurile de cartoIi Iolosite n cultur sunt: Ostara, Carpatin, Gloria si Koretta. Materialul sditor
se pregteste nainte de plantare pentru a obtine recolte ct mai mari si mai timpurii de cartoIi, urmnd
urmtoarele etape:
1. ncoltirea prealabil a cartoIilor nainte cu 30-40 zile nainte de plantare. ncoltirea se Iace la
lumin aseznd tuberculii n ldite n 2-3 straturi. Procesul dureaz 30-40 de zile si se desIsoar n trei
etape:
n prima etap, care dureaz 14 zile, temperatura aerului se mentine la 16-18
o
C, lumina
putnd s lipseasc;
n a doua etap, care dureaz 21 de zile, temperatura aerului trebuie s Iie de 12-15
o
C, n
conditii de lumin, iar umezeala aerului s Iie de 90;
n a treia etap, care dureaz 3-5 zile, temperatura aerului se reduce la 3-5
o
C, cu aerisire
puternic, avnd drept scop clirea tuberculilor.
ncoltirea prealabil a cartoIilor este un proces tehnologic cu serioase implicatii economice, n
sensul c se obtin sporuri de productie de pn la 70 cu conditia ca materialul sditor s treac prin
aceste pregtiri.
TEHNOLOGIA DE PRODUCTIE
Sistemele de productie diIer de la o unitate economic la alta n Iunctie de dimensiunea
acesteia. AstIel, n unittile de dimensiuni mari sistemul de cultur este intensiv, specializat pe specii
legumicole si pomicole, iar n unittile de dimensiuni mici sistemul de cultur utilizat este cel extensiv,
cu structur de productie diversiIicat (pluricultura).
n continuare vor Ii prezentate cele mai importante activitti componente ale tehnologiei de
productie.
LEGUME
- Pentru nfiintarea culturii, o activitate de o important deosebit este alegerea terenului
lng o surs de ap, att pentru realizarea cu usurint a irigatiilor, ct si deoarece, n apropierea apei,
solul este nisipos si permite dezvoltarea sistemului radicular pentru plantele la care se valoriIic
rdcinile. Se organi:ea: terenul pe sole si se pregteste solul prin mobilizarea acestuia, distrugerea
buruienilor, modelarea terenului, controlul Iito-sanitar si nlturarea resturilor vegetale. Solul este arat
cu animalele (n gospodriile Iamiliale) si cu tractorul cu plug n Iermele mari. Groapa de plantare este
15
spat manual la prima Irunz pentru tomate si castraveti. Rsadurile de vinete si ardei si cele cu
tulpina scurt (telina, varza, salata) se ngroap la aceeasi adncime la care au stat n rsadnit, sub
rozeta de Irunze.
- In timpul vegetatiei legumele se prsesc de 3-4 ori sau chiar mai des n Iunctie de numrul de
udri sau de precipitatiile czute. Acoperirea temporar a solului (mulcirea) este un procedeu
agrotehnic de mare important n obtinerea productiei timpurii, Iolosind pentru acoperire paie, Irunze,
polietilen. Urmeaz operatiile de fertili:are i irigare a solului si alte practici de ngrijire a culturilor:
sustinerea plantelor, completarea golurilor, rrit, combaterea de boli si duntori etc.
Principala surs a Iortei de munc n micile gospodrii o reprezint Iamilia si angajatii
temporari. Legumele sunt recoltate manual. Acest sistem de productie trebuie mbunttit pentru a
conduce la cresterea calittii si cantittii legumelor recoltate si la descresterea costurilor de productie.
AstIel, mecanizarea proceselor de munc, tratamentele eIiciente mpotriva bolilor si duntorilor pot
preveni pierderile de recolt.
ERUCTE
- Pentru nfiintarea culturii se parcelea: terenul n unitti teritoriale speciIice pomiculturii:
masiv, trup, tarla, parcel, se mobili:ea: solul la adncimea de 60-70cm si se plantea: pomii.
Plantarea constituie unul dintre momentele hotrtoare de care depinde viata unei livezi. Eventualele
greseli care se Iac n ceea ce priveste epoca si tehnica de plantat se reIlect asupra prinderii pomilor nu
numai n primul an dup plantare, dar n tot cursul ciclului biologic. Groapa de plantare se sap la 30-
35 m adncime, avnd un diametru de 45-50 cm.
- n timpul vegetatiei, n plantatia tnr se eIectueaz lucrri de Iertilizri, irigri, sustinerea
pomilor pe tutori sau spalier, protejarea contra roztoarelor prin nvelirea tulpinei cu material plastic,
combaterea bolilor si duntorilor, tierea si dirijarea coroanei. Lucrrile n plantatia pe rod se reIer la
Iertilizare si irigare, combaterea bolilor si duntorilor prin stropiri regulate si tierea pomilor. Prin
tierea ramurilor uscate la pomii aIlati n declin, acestia pot Ii redati productiei timp de nc 6-8 ani.
O conditie obligatorie ce trebuie respectat la nIiintarea unei plantatii pomicole
este aceea c materialul sditor s provin din pepiniere apropiate, cu
conditii climatice asemntoare localittii n care se Iace plantarea.
16
Sursa de Iort de munc n micile gospodrii o reprezint Iamilia si angajatii temporari. n
marile exploatatii pomicole se utilizeaz munca salariat, iar n campania de recoltare angajatii
sezonieri care, de multe ori sunt recompensati pentru munca depus, alturi de bani, cu produse.
CartoIul se cultiv primavara extratimpuriu, n sere-solar si adaposturi joase din plastic, precum
si primvara timpuriu, n teren descoperit.
- Pentru nfiintarea culturii se aleg terenuri Iertile, permeabile, cu expozitie la soare, soluri
nisipoase, cu textur usoar. Terenul se ar n toamna, iar primavara se mrunteste. n luna martie
se planteaz tuberculii cu masina de plantat sau manual, la o adncime de 2-3 cm.
- n timpul vegetatiei se combat buruienile mecanizat sau manual, se Iertilizeaz si se erbicideaz
cultura mpotriva bolilor si duntorilor. Recoltarea se execut manual, cu Ioarte mare atentie,
pentru a nu leza coaja cartoIului si astIel a Iavoriza nmultirea microorganismelor n locul lezat.
Pierderile calitative de recolt, datorit neatentiei, pot Ii nsemnate.
n legumicultur trebuie respectat urmtoarea regul:
O greseal Irecvent este aceea de a nu respecta regulile de rotatie a asolamentului n gradina
legumicol. Cele mai multe gospodrii au ca structur sortimental urmtoarele legume: ceap, tomate,
ardei, vinete si cartoIi. n gospodriile de la munte, ardeii si vinetele, de cele mai multe ori, lipsesc. n
aceste conditii, rotatia celor trei culturi rmase tomatele, ceapa si cartoIii se Iace astIel nct este
imposibil de a nu cultiva cartoIul dup tomate sau ceap. Se ncalc astIel, regula si productiile de
cartoIi sunt reduse sau de calitate sczut, Iiind atacate de boli. DiversiIicarea culturilor de legume n
grdina Iamilial poate Ii o solutie a acestei probleme.
COMBATEREA BOLILOR SI A DUNTORILOR
n cultura legumelor si Iructelor au Iost identiIicate numeroase boli si multi duntori. Cele mai
importante, din punct de vedere al eIectelor asupra calittii mai ales, sunt prezentate n tabelul nr.33.
Este interzis cultivarea cartoIului dup tomate, ardei, vinete si ceap.
17
Tabelul nr.33
Boli yi duntori ai legumelor yi fructelor
Cultura Boala/duntorul Tratamente EIecte
Ptarea Irunzelor si
bsicarea Iructelor
Dithan M 45 PU
OIilirea Irunzelor, boabele rmn mici,
deIormate, pulpa este galben, semintele sunt
negre Tomate
Mana tomatelor Curzate plus
TPU
Erunzele se usuc si se rsucesc, pe Iruct
apar pete de culoare nchis. Este posibil ca
Iructul s nu se mai Iormeze
Ptarea Irunzelor si
bsicarea Iructelor
Dithan M 45 PU
OIilirea Irunzelor, boabele rmn mici,
deIormate, pulpa este galben, semintele sunt
negre Ardei
Putregaiul cenusiu Rovral 50 WP Eructul se transIorm ntr-o mas apoas
Putrezirea Iructelor Dithan M 45 PU
Pe Iructe apar pete negre, se vor nmuia si
vor cadea Vinete
Putregaiul cenusiu Rovral 50 WP Eructul se transIorm ntr-o mas apoas
Ceap Mana Aliette 80 WP Erunzele putrezesc, ceapa se nmoaie n zona
gtului bulbului si are Ioile cenusii cu aspect
de ceap Iiart
Ptarea caIenie Captadin 50 PU Pete pe ramuri, Irunze, Ilori si Iructe.
Mr Omizi deIoliatoare
Viermi
Zolone 30 PM Erunzele atacate se usuc. Omizile pot roade
coaja Iructelor
Pr Ptarea caIenie Captadin 50 PU Pete pe ramuri, Irunze, Ilori si Iructe
Prun Monilioza Turdacupral Apar pete brune pe Iructele coapte. Eructele
putrezite cad
CartoI Gndacul de
Colorado
Dual, Gesagard Atac Irunzele si, n Iinal, usuc vrejul
Sursa: Mateescu, E.Livada, grdina i viaBoli, duntori i tratamente impotriva acestora, Ed. MATS, 1996
OPERATII PRERECOLTARE
Combaterea bolilor si duntorilor, nu sunt singurele lucrri de ngrijire a legumelor si Iructelor
pentru a obtine calitate si productii mari. Eermierii eIectueaz operatiuni speciIice ce au ca scop Iinal
cresterea cantitativ si calitativ a productiei, pentru a extinde viata pe perioada de depozitare sau
pentru intensiIicarea comercializrii.
LEGUME
- Copilitul este operatia de eliminare cu mna a lstarilor (copililor) care pornesc de la subtioara
Irunzelor. Se aplic, de regul, la tomate cu scopul de a grbi coacerea si a dirija planta la un
anumit numr de inIlorescente. ntruct tomatele emit prea multi copili care cresc rapid si consum
18
din substantele nutritive ale plantei acestia trebuie rupti sau tiati cnd au 5-6 cm lungime, pe
msur ce se Iormeaz. Lucrarea se repet de cteva ori.
- Crnitul const n ruperea vrIurilor de crestere ale plantelor n scopul grbirii Iormrii depline a
Iructelor si a desvrsirii coacerii acestora prin oprirea cresterii vegetative. Se execut la tomate,
ardei, vinete si se eIectueaz dup ce plantele au Iormat un anumit numr de Iormatiuni IructiIere n
Iunctie de sistemul de cultur.
- Ciupitul const n nlturarea vrIului vegetativ al tulpinei principale sau al lstarilor la castravete,
cnd plantele au Iormat 4-5 Irunze cu scopul de a grbi dezvoltarea ramiIicatiilor si Iructelor la
dimensiuni mari.
- Copcitul se aplic la telin si hrean. n acest scop rdcinile ngrosate ale telinei se dezgroap putin,
se taie 'musttile laterale dup care se renvelesc cu pmnt.
- Inlbirea (etiolarea) organelor comestibile ale unor plante se bazeaz pe oprirea luminii de a
ptrunde la acestea. Lucrarea se practic la telin, cicoare si sparanghel.
- Culegerea Irunzelor de conopid n jurul cptnii nainte de recoltare pentru prevenirea
nglbenirii.
- Rsucirea verzei la 90
o
nainte de recoltare etc.
- CartoIul nu necesit lucrri speciale de ngrijire n aIara celor descrise la 'Tehnologia de
productie, dar poate Ii amintit bilonarea, operatie ce se execut odat cu prima prsila si care
const n Iormarea bilonului (cuibului de cartoI).
COSTURI DE PRODUCTIE
O activitate economic este eIicient atunci cnd eIectele obtinute depsesc eIorturile depuse
pentru realizarea acestor eIecte. CuantiIicarea tuturor cheltuielilor este o activitate pur economic de
deIalcare a acestora pe tipuri de activitti. Cultura legumelor necesit cheltuieli de productie mari,
indiIerent de sistemul practicat (cultura n cmp sau n sere si solarii). Acestea sunt consecinta nivelului
ridicat al costurilor variabile generate de consumurile de smnt, rsad, ngrsminte chimice si
organice, lucrri mecanice, irigatii si de cheltuielile cu Iorta de munc (tabelul nr.34).
19
Tabelul nr.34
Cheltuielile de productie la hectar, la unele specii legumicole
Cultura
Tomate Varz Ardei
Nr.crt. SpeciIicare
Mii lei Mii lei Mii lei
1. Cheltuieli
materiale, din care:
118464,6 66,5 82104,2 65,9 131536,2 65,9
1.1. Smnt/Rsad
77000,0 43,1 53367,7 42,7 85498,5 42,8
1.2. ngrsminte
chimice
2191,9 1,2 1477,8 1,1 2367,6 1,1
1.3. Lucrri mecanizate
13072,0 7,3 9031,0 7,1 14468,9 7,2
1.4. Irigatii
2070,0 1,1 1395,7 1,0 2236,1 1,1
1.5. Alte cheltuileli
materiale
24130,7 13,4 17058,5 13,6 26965,1 13,5
2. Cheltuieli cu Iorta
de munc
34080,7 19,0 18942,2 15,2 39859,4 19,9
3. Alte cheltuileli
26533,9 14,8 21464,6 17,2 27901,8 14,0
4. Total cheltuieli (rd.
123)
179079,2 100 124400,4 100 199297,4 100
5. Cost de productie
(lei/kg)
5969 4146 9964
Sursa: Zahiu, Letitia, colaboratori, Politici i piete agricole. Reform i integrare european, Editura CERES, Bucuresti,
2005
Cheltuielile materiale, iar n carul acestora cele necesare achizitionrii semintelor sau rsadului,
au ponderea cea mai ridicat (66,5, respectiv 43,1, la tomate, 65,9, respectiv 42,7 la varz si
65,9, respectiv 42,8 la ardei). La alte culturi legumicole, nivelul cheltuielilor de productie la
hectar era, n 2002, de: mazre verde 103154,6 mii lei/ha, rdcinoase 130000,0 mii lei/ha,
castraveti cornison 120065,0 mii lei/ha, Iasole verde 121000,0 mii lei/ha, pepeni verzi
133699,0 mii lei/ha.
Anexele 8, 9 si 10 cuprind mai multe inIormatii privind nivelul si structura cheltuielilor de
productie la diIerite specii legumicole: ceap, tomate, ardei, castraveti, vinete si varz. Datele au Iost
Iurnizate de o Ierm didactic din Bneasa.
La culturile pomicole, cheltuielile de productie sunt Iormate din cheltuieli cu materialul sditor
(la nIiintarea culturii), cheltuieli cu substantele Iertilizante si cu pesticidele si cheltuieli cu Iorta de
munc.
20
Tabelul nr.35
Cheltuielile de productie la hectar, la mere, prune yi struguri
Cultura
Mere Prune Struguri
Nr.crt. SpeciIicare
Mii lei Mii lei Mii lei
1. Cheltuieli
materiale, din care:
29300 29,4 14500 35,8 22010 30,56
1.1. Smnt/Rsad
0 0 0 0 0 0
1.2. ngrsminte
chimice
9200 31,4 4000 27,6 12410 56,38
1.3. Lucrri mecanizate
8500 29 5500 38 5300 24,07
1.4. Protectia plantelor
11600 39,6 5000 34,4 4300 19,53
2. Cheltuieli cu Iorta
de munc
25000 25,1 14000 34,5 33000 45,82
3. Alte cheltuileli
16000 16 12000 29,7 17000 23,6
4. Total cheltuieli (rd.
123)
99600 100 40500 100 72010 100
5. Productia medie la
hectar (kg)
15000 - 7000 - 12000 -
6. Cost de productie
(lei/kg)
6.640 5.786 6.000
Sursa: ANCA (2001), MAPDR
Ponderea cheltuielilor materiale este mai mare la mr si prun, Iat de struguri, la care
predomin cheltuielile cu Iorta de munc. n cadrul cheltuielilor materiale, ponderea cea mai mare o
detin protectia plantelor la mr, lucrrile mecanizate la prun si ngrsmintele chimice la struguri.
n gospodriile individuale nu exist o evident a costurilor eIectuate cu productia de legume si
Iructe, lipsa inIormatiilor statistice si contabile Iiind un impediment n gestionarea eIicient a
sectorului legumicol.
n Iormele asociative (asociatii Iamiliale si societti cu personalitate juridic) exist inIormatii
privind costurile, preturile si rentabilitatea legumelor.
21
RECOLTAREA
Momentul optim de recoltare este conditionat de specia si soiul cultivat, precum si de gradul de
coacere. n Iunctie de acest ultim element, legumele se grupeaz n trei categorii, conIorm tabelului
nr.36.
Tabelul nr.36
Momentul optim de recoltare a legumelor
Grupa Gradul de coacere Exemple de legume
I Coacere Iiziologic Tomatele, pepenele, ardeiul gogosar
II Maturitate de consum Ardeiul gras si iute, vinetele, castravetele,
dovlecelul, Iasolea, mazrea psti, bamele
III Eormarea deplin a organului
comestibil
Salata, spanacul, varza, conopida, gulia, ceapa,
usturoiul, toate rdcinoasele
Recoltarea legumelor din grupele I si a-II-a se Iace esalonat, la intervale mici, pentru a prinde
momentul optim. Eructele neculese la timp se depreciaz, Iie din cauza mbtrnirii (castraveti, Iasolea,
mazrea, vinetele), Iie deoarece la supracoacere se nmoaie (tomatele, pepenii galbeni), iar
inIlorescenta de conopid se desIace. n general, legumele din grupele I si a-II-a au un grad mare de
perisabilitate si implic o manipulare atent si ct mai redus.
Epoca de recoltare si intervalele dintre recoltri diIer mult de la specie la specie si n Iunctie de
destinatie. AstIel, tomatele pentru export si castravetii se recolteaz zilnic. Tomatele pentru consumul
curent se recolteaz la 2-3 zile, iar pentru industrializare, n Iunctie de soi. Ardeii si vinetele se
recolteaz la 5-7 zile, iar castravetii, dovleceii, Iasolea si mazarea la 2-3 zile.
Tomatele pentru export, care sunt trimise la distante mai mari, se recolteaz n Iaza de prg
(roz), cnd Iructul a atins dimensiunile maxime. Aceste Iructe si desvrsesc coacerea n timpul
transportului, ajungnd la consumator la culoarea corespunztoare.
n exploatatiile individuale recoltarea se Iace manual, Iolosind Iorta de munc a membrilor
Iamiliei si, ocazional, zilieri. Legumele destinate industrializrii, cultivate n societtile comerciale,
sunt recoltate mecanizat, cu ajutorul combinelor. Pentru recoltarea morcovilor, ptrunjelului, telinei,
sIeclei si cepei se Iolosesc dislocatoare.
22
Desi supraIata cultivat cu legume a sczut n perioada de tranzitie, productia total a evoluat.
Acesta este eIectul pozitiv al mutatiilor care au avut loc n Iorma de proprietate si de exploatare a
terenurilor. Cultura legumelor n gospodriile populatiei si n Iormele asociative asigur randamente la
hectar mai ridicate dect n trecut. Cu toate acestea, nivelul productiilor medii este sczut n comparatie
cu perIormantele realizate n Uniunea European, Iiind rezultatul alocrilor insuIiciente de Iactori de
productie (apa de irigatii, ngrsminte organice si chimice, n dozele corespunztoare). La acestea se
adug utilizarea semintelor netratate, de calitate inIerioar, n gospodriiile individuale.
5
n anexele 11, 12 si 13 sunt prezentate productiile medii si totale de Iructe, legume si cartoIi, n
Romnia, pe specii legumicole si pomicole.
TRANSPORT, SORTARE, CALIBRARE
Operatiunile de transport, sortare si calibrare sunt necesare n aceast Iaz a Iilierei pentru
importanta pe care o au n desIacerea si prezentare legumelor si Iructelor proaspete pe piat.
Transportul legumelor si Iructelor din cmp se realizeaz cu camioane sau tractoare cu remorci,
iar n complexele de sere cu electrostivuitoare si remorci pe care se aseaz paletele cu ldite.
Drumurile pe care le vor parcurge produsele dup recoltare trebuie proiectate nainte de
nIiintarea culturii. Drumurile agricole trebuie s Iie bine ntretinute, deoarece transportul produselor
perisabile, cum sunt Iructele si legumele, pe drumuri proaste, n vehicule neadaptate poate determina
importante pierderi de recolt.
Una din deIicientele majore pe Iiliera legumelor este lipsa unui sistem de colectare organizat n
vederea asigurrii de partizi mari destinati pietei. Dezorganizarea comercializrii legumelor creeaz
diIicultti productorilor individuali si consumatorilor care cumpr legume la preturi ridicate de la
diIeriti intermediari. Implicatiile economice si sociale ale inexistentei sistemului stabil de colectare a
legumelor Iac necesar organizarea productorilor de legume n asociatii de marketing. AstIel se
creeaz conditiile pentru cultivarea soiurilor de mare productivitate, obtinerea unor productii cu
aceleasi calitti (mrime, culoare), Iolosirea unor tehnologii perIormante etc.
Transportul legumelor se Iace n mod diIerit n Iunctie de tipul de productor si de destinatia
produselor. Transportul are loc ntre urmtoarele puncte ale Iilierei:
5
Berkum, S., Ravensbergen, P., oper citat.
23
de la Ierm la Iabricile de conserve sau la Piata de Gros (din Bucuresti), n cazul societtilor
comerciale. Transportul se Iace cu remorci la tractoare, camioane, legumele Iiind ambalate
n: ldite din lemn, plastic sau carton, ambalaje din plastic (tomate, castraveti, verdeturi),
cosulete acoperite cu plastic (ciuperci) sau sunt transportate n vrac (pentru produsele mai
putin perisabile);
de la locul de productie direct la consumator (piata trneasc), speciIic gospodriilor
individuale. n acest caz, legumele sunt transportate cu mijloace improprii, nedestinate
acestui scop, dar care sunt la ndemna productorilor: autoturisme personale si mijloace de
transport n comun. Legumele sunt asezate n ldite (lemn sau plastic) si n saci (din raIie).
Sortarea legumelor si Iructelor este necesar pentru a prezenta produsele ct mai uniIorm ca
dimensiuni, sntoase, Ir urme de boli sau duntori, atrgtoare pentru consumatori. Sortarea se
execut n plantatiile de legume sau n livezi, sau n halele de sortare. Unele specii necesit operatii
speciale eIectuate odat cu sortarea:
- ceruirea merelor;
- curtirea puIului de pe Iructele de piersici;
- splarea merelor;
- lustruirea Iructelor de piersic.
Calibrarea, sau asezarea legumelor si Iructelor pe unitti omogene de dimensiune, se execut
manual, mai ales n cmp, si mecanizat la serele de legume.
TRATAMENTELE POSTRECOLTARE
Caracterul sezonier al legumelor si Iructelor poate Ii atenuat prin operatiuni de conservare a
acestora. n acest scop, produsele horticole se trateaz Iizic si/sau chimic pe durata stocrii pentru a
extinde perioada de consum a acestora (de exemplu, carbonatul de calciu se aplic pe tulpina verzei
pentru a nu putrezi rdcina).
Aceste tratamente pot Ii aplicate naintea, n timpul sau dup ambalare si sunt complementare
msurilor obisnuite de reglare a temperaturii si umidittii, msuri destinate reducerii pierderilor pentru
toate produsele proaspete.
Uscarea rdcinoaselor si a cartoIilor permite nlocuirea si ntrirea prtilor lezate ale cojii,
protejarea mpotriva pierderii apei si inIectiilor datorate microorganismelor. Ceapa este, de asemenea,
24
supus unui proces de uscare complet imediat dup recoltare. Dac nu plou si temperatura este
ridicat, ceapa recoltat se las n cmp cteva zile. Dac umiditatea n aer este ridicat si plou, ceapa
se usuc n spatii acoperite, special amenajate.
Ceapa este supus procesului de uscare deoarece bulbul este Ioarte sensibil si se descompune
dac rmne umed, iar prin uscarea Ioilor externe ale bulbului se limiteaz descompunerea si pierderea
apei.
Pentru micile gospodrii nu este recomandabil a rupe tijele verzi ale cepei deoarece creste riscul
descompunerii bulbului dac acesta nu este imediat uscat, iar pentru marile exploatatii unde, prin
recoltarea mecanizat, se sectioneaz si tijele verzi, se recomand uscarea cu ajutorul cldurii artiIiciale
si ventilatiei Iortate. Ceapa odat uscat nu trebuie s intre n contact cu solul umed.
Inhibarea germinrii. Germinarea cartoIilor si a cepei ridic numeroase probleme. Exist dou
metode utilizate pentru a mpiedica germinarea: selectarea soiurilor cu perioad lung de stocare
(Iurnizorii de material sditor pot da inIormatii asupra caracteristicilor de stocaj ale diIeritelor soiuri) si
utilizarea de inhibitori chimici. Ultima metod este mai putin utilizat, aplicndu-se doar n marile
exploatatii legumicole. Unele tratamente chimice se pot Iace nainte de recoltat, iar altele n timpul
depozitrii.
Aplicarea de antifungice se utilizeaz pentru a lupta contra descompunerii cauzat de ciuperci
asupra legumelor si Iructelor supuse depozitrii sau celor care vor Ii transportate pe distante lungi.
AntiIungicidele se pot aplica n mai multe moduri: prin pulverizare, stropire, imersie, aIumare.
CartoIul este principalul produs care este supus procesului de uscare, astIel:
- tuberculii trebuie mentinuti la o temperatur apropiat de cea ambient sau usor superioar (13-
17
o
C);
- atmosIera trebuie s Iie umed, dar Ir ca apa s Iie prezent n apropierea tuberculilor (umiditate
85);
- este necesar o anumit ventilatie pentru a rennoi coaja lezat, dar, o circulatie excesiv a aerului
va usca atmosIera si va antrena o reducere a temperaturii.
Toti cartoIii, mai mult sau mai putin deteriorati n timpul recoltrii, trebuie supusi acestui
tratament postrecoltare, timp de 7-15 zile. Pentru acesta, se poate limita ventilatia pentru a creste
temperatura, Iavoriznd, astIel, uscarea.
25
Un alt tratament postrecoltare la care este supus cartoIul este acela de inhibare a germinrii.
Aceasta reprezint o problem n tara noastr (si n alte tri temperate) unde depozitarea este
ndelungat, poate ajunge pn la 8 luni, Iat de trile cu clima mai cald unde Iermierii obtin mai
multe productii de cartoIi pe an si nu este necesar o depozitare att de lung.
Germinarea cartoIilor poate Ii oprit prin aplicare de substante chimice, dar aceast procedur
este ntlnit rar, multi Iermieri preIernd s nlture manual coltii cartoIilor.
AMBALAREA
Aceasta component a Iilierei este speciIic oricrui tip de produs. Ca reguli generale: cu ct
marIa este mai perisabil, cu att este mai important operatia de ambalare si cu ct este mai soIisticat
piata, cu att este mai important prezentarea produsului ambalat. n cazul legumelor si Iructelor este
vorba despre produse Ioarte perisabile, datorit continutului ridicat n ap.
Tipurile de ambalaje n care se aseaz legumele sunt numeroase. AstIel, se utilizeaz lditele
din lemn cu Iolosint universal. Pentru export se utilizeaz ldite din lemn, carton sau plastic. n
ultimul timp s-au extins din ce n ce mai mult ambalajele din plastic pentru tomate, castraveti,
rdcinoase si verdeturi. Legumele cu Irunze se vnd n vrac, Ir un ambalaj special. Ciupercile se
ambaleaz n pungi de polietilen sau n cosulete speciale.
Pentru Iructe se pot utiliza urmtoarele tipuri de ambalaje:
Tabelul nr.37
Tipuri de ambalaje pentru fructe
Fructul Destinatia Tipul de ambalaj
Merele si perele Consum intern Lzi cu capacitate de 30-40 kg din lemn sau plastic
Piersic Export Ldite cu capacitate 8-12 kg din lemn sau plastic
Ciresele si visinele Consum intern n vrac
Cpsunile si zmeura Consum intern Ldite sau cosulete de 2-4 kg sau ambalaje de
capacitate mic -1 kg din material plastic, unde
Iructele se aseaz pe calitti.
Produsele n partizi mari destinate comertului de gros trebuie s Iie ambalate n recipiente de
capacitate uniIorm pentru a utiliza eIicient mijlocul de transport si a limita pierderile n timpul
manipulrii, transportului si depozitrii.
Daunele ce pot Ii provocate produselor ambalate sunt prezentate n tabelul nr.38.
26
Tabelul nr.38
Daune provocate produselor ambalate
Ruperi
Socuri
Zdrobiri Daune mecanice
Vibratii
Temperaturi ridicate
Temperaturi sczute
Apa si umiditatea
Daune provocate de
Iactorii de mediu
Lumina
Contaminri chimice
Alte daune Daune provocate de insecte
n alegerea tipului de ambalaj trebuie luati n considerare toti acesti Iactori Iizici, chimici si de
mediu care pot aIecta produsele, chiar ambalate Iiind. De exemplu, Iactorul lumin poate dezintegra
sacii din plastic dac acestia sunt expusi direct radiatiei solare, insectele pot provoca daune, Iie c este
vorba despre insectele parazitare ale lemnului, Iie c este vorba despre insectele prezente n produsele
ambalate.
Decizia de utilizare a unui anumit ambalaj este o decizie economic important deoarece pe de
o parte, ambalajul adaug valoare produsului, iar pe de alt parte antreneaz un cost suplimentar.
Evaluarea cu precizie a valorii adaugate este diIicil de realizat deoarece trebuie s se tin cont de
numeroase aspecte, cum ar Ii:
- pierderile cantitative si calitative de produse pot Ii sensibil reduse;
- prezentarea produsului ambalat si calitatea acestuia i pot conIeri un plus de atractivitate si un
avantaj concurential;
- durata de viat a produsului poate Ii prelungit, si astIel se poate astepta un pret mai bun al
legumelor si Iructelor pn spre primavar.
Alegerea tipului de ambalaj este determinat de urmtorii Iactori:
- natura produsului;
- nivelul pierderilor suportate n timpul comercializrii;
- costul ambalajului;
- venitul suplimentar scontat a se obtine ca urmare a reducerii pierderilor.
- acceptarea pe piat a noilor ambalaje.
27
CartoIul se ambaleaz n saci de 25-50 kg, la Iel ca alte produse horticole tari. Dezavantajele
acestui tip de ambalaj sunt urmtoarele:
- din cauza lipsei de rigiditate, continutul risc s Iie lovit n timpul manipulrii;
- sacii sunt deseori prea voluminosi pentru a putea Ii manevrati cu grij, continutul putnd Ii
deteriorat dac sacii cad sau sunt aruncati;
- sacii de polietilen mpiedic ventilatia.
DEPOZITAREA
Termenul de depo:itare se aplic produselor proaspete (Ioarte perisabile) si nseamn
conservarea Iructelor si legumelor proaspete ntr-o atmosIer controlat. Scopul este acela de a
rspunde unei cereri continue a consumatorilor cu o oIert la Iel de continu. n absenta depozitrii si
conditionrii legumelor si Iructelor, oIerta acestor produse ar Ii concentrat ntr-un interval scurt din
timpul anului. Produsele sezoniere sunt pstrate n depozite si sunt comercializate progresiv pe piat.
n tara noastr, depozitarea legumelor si Iructelor n regim controlat se realizeaz pentru o mic
parte a productiei, principalele cauze Iiind lipsa inIrastructurii si a personalului caliIicat, costurile
ridicate cu ntretinerea acestora n depozite la anumiti parametrii de temperatur, umiditate etc.
Conditiile optime de depozitare diIer de la specie la specie, astIel:
- ceapa si morcovii nu necesit conditii deosebite de depozitare;
- anumite Iructe, mazrea si Iasolea au o durat de depozitare redus pe care nici reIrigerarea nu o
poate prelungi. Acestea pot Ii supuse unui proces de uscare, obtinnd asa numitele Iructe si legume
uscate care au o perioad mai lung de depozitare dac sunt tinute ntr-un loc Ir umiditate;
- legumele verzi cu Ioi si Iructele au o durat Ioarte redus de depozitare la temperatura ambiant, se
deterioreaz rapid datorit activittii respiratorii (proces prin care se pierd rezerve importante de
ap). Cea mai mare parte a legumelor si Iructelor nu se conserv dect pentru cteva zile, chiar dac
se asigur un regim controlat al Iactorilor de mediu.
Depozitarea este inIluentat de urmtorii Iactori:
- Temperatura. Cresterea acesteia accelereaz procesele de descompunere prin epuizarea rezervelor
nutritive si de ap. ReIrigerarea prelungeste durata de depozitare prin ntrzierea descompunerii;
- Eactorii mecanici. Daunele mecanice suIerite de produse n timpul recoltrii si, ulterior, n timpul
manipulrii, Iavorizeaz accelerarea atacurilor microorganismelor n locurile lezate.
28
Instalatiile de depozitare Iolosite sunt: depozite ventilate, silozuri, depozite IrigoriIice etc.
CartoIii sunt depozitati n silozuri o perioad ndelungat de timp, pn la 8 luni. n tot acest timp,
tuberculii suIer importante transIormri chimice, pierzndu-si valoarea alimentar, odat cu o mare
cantitate de ap.
Silozurile sunt amenajri simple si ieItine care servesc stocrii cartoIilor si rdcinoaselor. CartoIii
sunt asezati pe un pat de paie de 1-3 m lrgime. La partea inIerioar este amenajat un canal de
ventilatie. Tuberculii sunt acoperiti cu paie si apoi cu pmnt pe o nltime de 30 cm. Silozurile pot Ii
modiIicate n Iunctie de conditiile climatice. AstIel, ntr-un climat cald se poate nlocui stratul superior
de pmnt cu un strat suplimentar de paie.
n Romnia, activitatea de depozitare se eIectueaz cu diIicultate, principala problem Iiind
lipsa unei inIrastructuri, n principal a spatiilor de depozitare. Schimbarea destinatiei vechilor depozite
de legume necesare pentru perioada de iarn, amplasate n marile orase, a perturbat puternic
aprovizionarea ritmic a populatiei si ptrunderea legumelor de import, care concureaz produsele
romnesti.
Depozitele amplasate n orasele mari joac un rol important pentru aprovizionarea ritmic cu
legume din productia intern. Concomitent trebuie organizat sistemul de contracte care s asigure
preluarea la timp a productiei de legume de la productori si s stabilizeze piata. Organizarea
depozitelor prin asocierea productorilor agricoli, precum si dezvoltarea pietelor de gros, sunt
compatibile cu structurile de marketing din trile membre ale Uniunii Europene, care asigur
Iunctionarea pietei legumelor.
TRANSPORTUL
Produsele sunt cerute pe piete n diIerite puncte geograIice. AstIel, ele se deplaseaz n cadrul
Iilierei de la Ierme la punctele de colectare, de la acestea direct la piat sau n depozite, iar de la
depozite la piat. La Iiecare transport Iructele si legumele sunt manevrate, vibrate, ntrziate, supuse
unor socuri mecanice care aIecteaz negativ calitatea acestora. De aceea, numrul deplasrilor unui
produs trebuie s Iie ct mai redus. Produsele trebuie ambalate corespunztor si ncrcate corect ntr-un
mijloc de transport adecvat.
29
Transportul este un Iactor important, chiar determinant, al comercializrii produselor proaspete.
Costurile de transport reprezint o parte important din pretul pltit de consumator, mai mare,
cteodat, dect valoarea produsului brut.
Principalele pierderi nregistrate n timpul transportului se datoreaz Iactorilor mecanici si
Iactorilor de mediu.
Eactorii mecanici se reIer la:
- nerespectarea procedurilor de manevrare n timpul ncrcrii/descrcrii;
- vibratiile vehiculului, mai ales pe drumuri necorespunztoare;
- viteza excesiv si starea deIectuoas a autovehiculului;
Eactorii de mediu, n special cldura, aIecteaz starea produselor transportate. Este vorba att
despre cldura exterioar, ct si despre cldura generat de produs n interiorul ambalajului su.
Reducerea pierderilor se poate realiza prin:
- utilizarea celui mai adecvat mijloc de transport care s asigure o ventilatie bun;
- protejarea produselor ambalate de soare si de ploaie;
- supravegherea ncrcrii/descrcrii, astIel nct s se evite mnuirea necorespunztoare a
produselor ambalate.
PRELUCRAREA
Legumele si Iructele proaspete se supun procesului de prelucrare din mai multe considerente:
cererea consumatorilor de legume si Iructe procesate, sezonalitatea si perisabilitatea legumelor si
Iructelor.
Aceast component a Iilierei se studiaz din punct de vedere tehnic si din punct de vedere
economic.
Din punct de vedere tehnic, se analizeaz tehnologiile de prelucrare a legumelor si Iructelor.
Procesarea produselor proaspete trebuie eIectuat astIel nct s distrug agentii ce determin
descompunerea Ir a aIecta valoarea nutritional si savoarea Iructelor si legumelor. Acestea din urm
sunt singurele surse naturale de vitamina C, care poate Ii distrus, ns, prin procedee care reclam
Iolosirea cldurii.
Principalele metode de transIormare a legumelor si Iructelor sunt: deshidratarea, conservarea
chimic si tratamentele termice.
30
Deshidratarea. Legumele si Iructele proaspete contin pn la 90 ap, adic au suIicient
umiditate astIel nct s ntretin activitatea enzimatic si nmultirea microorganismelor. Produsele pot
Ii deshidratate la soare sau la cldura artiIicial. Deshidratarea la soare prezint urmtoarele
inconveniente: expunerea produselor la praI si la contaminrile atmosIerice, interventia animalelor,
atacurile de insecte si absenta controlului conditiilor ambientale. Deshidratarea la cldura artiIicial are
avantajul unei bune dirijri a Iactorilor de mediu si dezavantajul unui cost superior.
Conservarea chimic. Substantele chimice utilizate sunt: sarea, zahrul, otetul, uleiul, iar
principalele produse care se pot obtine sunt: dulceat, marmelad si gem de Iructe, concentrat de suc de
Iructe, conserve de legume n otet si n saramur.
Tratamente termice. Produsele se nclzesc la temperaturi nalte pentru distrugerea enzimelor si
microorganismelor, procedeu urmat de nchiderea ermetic a conservelor metalice sau de sticl pentru a
mpiedica contaminarea produsului sterilizat.
CartoIul este prelucrat industrial pentru a extrage amidonul Iolosit n paniIicatie, cosmetic si n
industria Iarmaceutic.
Din punct de vedere economic, se analizeaz agentii economici care actioneaz la acest nivel al
Iilierei si perIormantele economice nregistrate de industria de procesare a legumelor si Iructelor.
n perioada 1989-2002, industria de prelucrare si-a redus productia de legume conservate din
cauza costurilor ridicate si a blocajului Iinanciar. Aceast situatie persist, nc, att pentru unittile cu
capital majoritar de stat, ct si pentru cele private (tabelul nr.39).
Tabelul nr.39
Indicatorii economico-financiari n ntreprinderile din sectorul prelucrrii legumelor yi fructelor (2002)
ntreprinderi
Indicatori U.M. Valoare
Cu capital majoritar de stat Private
Numr ntreprinderi Numr 27 9 18
CiIra de aIaceri Mld. lei 1697 456 1151
Exporturi Mld. lei 68 6 62
Valoarea adugat brut Mld. lei 340 123 217
Excedent brut de exploatare Mld. lei 72 -22 94
ProIitul brut/Pierdere Mld. lei -260 -221 -39
Sursa: Rezultate si perIormante ale ntreprinderilor din industrie si constructii, INS, 2003
n anul 2002, n industria de prelucrare a legumelor si Iructelor mai Iunctionau 9 ntreprinderi n
care statul avea capital majoritar. Toate ntreprinderile au nregistrat pierderi, dar nivelul acestora este
31
mult mai ridicat n sectorul n care statul era principalul actionar. La o ciIr de aIaceri de 456 mld. lei,
pierderile erau de 221 mld. lei, Iat de sectorul privat unde la o ciIr de aIaceri de 1151 mld. lei
pierderile erau de 39 mld. lei.
Rezultatele slabe din industria de prelucrare a legumelor si Iructelor au Icut ca piata
romneasc s Iie invadat de importuri. Organizarea pietei legumelor si Iructelor conservate este o
prioritate a Iilierei. Cauzele principale ale dezorganizrii pietei legumelor si Iructelor conservate sunt
urmtoarele
6
:
diIiculttile n aprovizionarea cu materii prime n partizi mari si de calitate;
lipsa sistemului de aprovizionare pe baz de contracte ntre Iabrici si productorii de legume
si Iructe;
capacittile de productie disproportionate ale Iabricilor de conserve Iat de sursele de
aprovizionare cu legume si Iructe proaspete;
diIiculttile Iinanciare ale Iabricilor de legume generate de tehnologiile nvechite si costurile
de Iabricatie ridicate, de cererea sczut pentru conserve de legume si Iructe si de
concurenta produselor din import;
exportul sczut de legume si Iructe conservate pe pietele traditionale;
competitivitatea sczut a conservelor de legume si Iructe, ca urmare a calittii acestora si a
slabei promovri.
n aceste conditii, importul de conserve de legume si Iructe se mentine la un nivel ridicat.
Colectarea legumelor si Iructelor de la Iermele specializate din societtile comerciale n vederea
prelucrrii este Iragmentat si putin specializat. Produsele sunt preluate de la Iermele societtilor
comerciale agricole si urmeaz traseul: colectare procesare depozitare piat (magazine si depozite
engros).
COMERTUL INTERN
Legumele si Iructele proaspete se comercializeaz pe piete n mod direct de ctre productori
sau prin intermediarii din Iilier. AstIel, exist mai multe tipuri de distributie a legumelor si Iructelor.
6
Zahiu, Letitia, colaboratori, oper citat
32
1. Distributia direct, cunoscut sub denumirea de comert la tarab, este o Iorm
dezorganizat de comert prin care productorii de legume si Iructe obtin venituri imediate din vnzarea
direct, la piat, a produselor horticole neambalate corespunztor, transportate n autovehicule proprii.
n cazul gospodriilor individuale, transportul se realizeaz cu mijloacele de transport n comun sau cu
autoturismele personale, ceea ce are implicatii economice negative importante asupra activittii
exploatatiei.
2. Distributia prin canale scurte este utilizat att de magazinele de desIacere cu amnuntul
care preiau productia horticol de la Iermieri (sistem putin ntlnit n Romnia) ct si de speculantii din
piete care cumpr legumele si Iructele de la agricultori si se autonumesc productori agricoli pentru a
nu intra n categoria comerciantilor si a Ii obligati astIel s plteasc taxe.
7
Acest tip de comert
depseste uneori volumul tranzactiilor directe productor-consumator. n conditiile acestui transIer de
produse si capital Iinanciar, are loc eliminarea productorilor directi de pe unele piete n Iavoarea
intermediarilor. Acest lucru creeaz neajunsuri privind organizarea pietei, pregtirea proIesional si
managerial a productorilor, reprezentarea productorilor de legume la negocierea preturilor etc.
3. Distributia prin canale lungi este practicat de marile societtile comerciale productoare
de legume si Iructe si de asociatiile de productori a cror productie este preluat de ctre engrosisti sau
de ctre unittile de prelucrare a legumelor si Iructelor.
4. Distributia prin piata de gros se desIsoar ncepnd din anul 1998, cnd a Iost nIiintat
Piata de gros de legume, fructe yi alte produse agricole perisabile din Bucureyti. nIiintarea sa
(H.G.nr. 624/1993) a urmrit implementarea si dezvoltarea unui sistem modern de distributie si
stimularea productiei de legume, ca o premis a integrrii Romniei n structurile comunitare. De
asemenea, Piata de gros are ca scop diminuarea vnzrilor de legume de pe pietele traditionale si
instituirea unor relatii organizate ntre productori si consumatori. Din anul 2003, pentru statuarea unor
relatii civilizate pe piata produselor legumicole, se aIl n derulare un proiect reIeritor la constituirea si
Iunctionarea unei piete de gros la Popesti Leordeni. Aceasta are n component 8 subunitti de
colectare a legumelor de la productori, amplasate n marile bazine legumicole. Productia preluat este
sortat si ambalat, urmnd s Iie comercializat pe piat.
n prezent comercializarea produselor prin piata de gros, desi puternic dezvoltat n alte tri,
prezint unele deIiciente, printre care enumerm:
7
Istudor, N., Modele de organi:are a pietelor agroalimentare , Editura Economic, Bucuresti, 2000.
33
lipsa centrelor de colectare a legumelor;
lipsa unor loturi mari si omogene din punct de vedere al sortimentului si al calittii;
imposibilitatea eIecturii depozitrii pe termen lung;
pregtirea proIesional a angajatilor.
OEERTA DE LEGUME SI ERUCTE
Analiza oIertei horticole se reIer la cantitatea total de legume si Iructe proaspete si procesate
si la pretul acestora n diIerite momente ale anului. Eiind caracterizate printr-o perisabilitate puternic,
la care se adaug si sezonalitatea, oIerta de produse horticole se regseste pe piat ntr-un interval de
timp Ioarte scurt n comparatie cu cererea, care este continu. Pentru a prelungi perioada de prezent pe
piat a oIertei de legume si Iructe se practic sistemul de productie protejat pentru obtinerea de legume,
se desIsoar operatiuni de depozitare, conditionare, procesare sau se apeleaz la importuri.
Caracterul sezonier al productiei de legume si Iructe determin Iluctuatii ale preturilor.
Productorul obtine un pret mai mare pentru legumele din perioada de extrasezon. Caracterul zonal
inIluenteaz n sensul cresterii sau descresterii preturilor, astIel c pretul este mai mare acolo unde nu
sunt conditii Iavorabile obtinerii legumelor, si mai mic n zonele legumicole. Variatia preturilor de
vnzare urmrit statistic, n luna octombrie 2002, n trei judete arat diIerente zonale mari (tabelul nr.
40).
Tabelul nr.40
Preturile produselor legumicole, pe municipii yi reyedinte de judet
(preturile cu amnuntul, octombrie 2002)
- lei/kg-
Produsul
Municipii Ceap
Uscat
Varz Vinete Ardei Gras
Bucuresti 9.721 3.154 10.702 12.094
Constanta 12.000 3.000 17.000 12.000
Cluj 14.000 5.000 12.000 10.000
Sursa: Buletin Statistic de Preturi, INS, 2002
Sistemul de preturi practicat la legumele proaspete se caracterizeaz, Iat de cel al altor produse
agricole, printr-o variabilitate ridicat, n Iunctie de sezon, zon, judet. Preturile sunt inIluentate de
Iactori importanti privind: calitatea, sezonul, prospetimea, destinatia legumelor.
34
OIerta de legume si Iructe proaspete este Iormat din productia intern si din importuri,
prezentate n anexe.
OIerta de legume si Iructe procesate a nregistrat un declin n perioada 1989 2000. Productia
de concentrat de rosii a sczut la un nivel Ioarte redus n anul 2000. Recolta de Iructe n anul 1999 a
Iost mai bun dect n alti ani, de aceea s-a procesat o cantitate mai mare de Iructe (Tabelul nr.41).
Tabelul nr.41
Productia de legume yi fructe procesate
Nr.crt. Produsul UM 1989 1995 1999 2000
1. Legume conservate Mii tone 257 131 43 32
2. Rosii past Mii tone 31 7 5 2
3. Eructe conservate Mii tone 117 48 11 10
4. Concentrat de mere Tone 400 900 1200 1600
5. Suc de Iructe Mii hl 20 18 7 16
6. Eructe depozitate Mii tone 175 120 67 32
7. Total Iructe procesate Mii tone 611 115 372 144
Sursa: MAPDR
CEREREA DE LEGUME SI ERUCTE
Legumele si Iructele detin un loc important n consumul populatiei, Iiind o surs de vitamine si
minerale. Un consum de legume rational trebuie s aib o structur variat, pe specii, pe tot parcursul
anului (tabelul nr.42).
Tabelul nr.42
Structura consumului fiziologic normal de legume (kg/pers/an)
Cantitate Nr.
crt.
Specificare
Minim Maxim
1 Tomate 35 60
2 Varz si conopid 25 30
3 Ceap si usturoi 20 25
4 Castraveti 10 15
5 Ardei 8 10
6 Vinete 5 10
7 Rdcinoase 10 15
8 Mazre si Iasole 5 10
9 Verdeturi 6 10
10 Alte legume 6 10
11 TOTAL CONSUM 130 185
Sursa: Mnescu, B., SteIan, Marcela, Indrumar de tehnologie horticol, Editura ASE, Bucuresti, 1998
Consumul lunar de legume variaz n Iunctie de statutul ocupational, Iiind mai ridicat pentru
categoriile de populatie care au venituri mai mari si agricultori (tabelul nr.43).
35
Tabelul nr.43
Consumul de legume (proaspete yi conservate), n functie de statutul ocupational
- kg/lun/pers -
Anii Salariati Agricultori Someri Pensionari Patroni
2001 7,133 7,578 6,393 6,376 8,002
2002 6,952 7,107 6,103 6,207 7,706
2003 5,654 5,716 6,459 6,771 -
Sursa: Coordonate ale nivelului de trai n Romnia. Veniturile si consumul populatiei n anul 2001, 2002, 2003.
Institutul National de Statistic
Nivelul consumului mediu lunar de legume pe o persoan, n Iunctie de statutul ocupational,
este sub limitele minime ale necesarului Iiziologic normal. Este ns diIicil de comensurat acest
consum, datorit Iaptului c o mare parte din populatie si autoproduce cantitti importante de legume
necesare consumului Iamiliei.
Autoconsumul este speciIic gospodriilor trnesti, n care, dup unele surse, acesta ajunge pn
la 75, Exist situatii unde autoconsumul acoper integral cerintele la unele specii de legume. Din
cercetri eIectuate n microbazinul legumicol din jurul Capitalei a rezultat c produsele din sezon sunt
asigurate de gospodriile trnesti (tomate de var, ardei, rdcinoase, ceap, usturoi), o parte Iiind
procesate n Iamilie pentru perioada de iarn. ntr-o gospodrie cu o supraIat de 2500 m
2
si o structur
diversiIicat pe specii de legume se obtine o cantitate de produse suIicient care, cel putin n sezon,
asigur necesarul zilnic de consum pentru membrii Iamiliei.
8
Romnia are conditii pentru producerea unor cantitti de legume peste necesarul de consum. n
perioada 1990-2001, disponibilul de aprovizionare a Iost mai mare dect consumul intern si cu toate
acestea s-au importat cantitti mari. Din anul 1997, cantittile de legume importate au crescut simtitor.
n anul 2001 s-au importat 280 mii tone legume, cu 216 mii tone mai mult dect n 1996 (Anexa nr.14 -
Balanta produsului ,legume n Romnia).
n Romnia, consumul de Iructe pe locuitor a sczut de la 51,3 kg, n anul 1989, la 48,1 kg, n
anul 1995, pentru ca apoi s creasc la 51,1 kg, n anul 2000, 50,9 kg, n anul 2001 si 50,8 kg, n anul
2002. Structura consumului de Iructe, n anul 2002, este prezentat n tabelul nr.44.
8
Dobre, Iuliana, Managementul structurii de productie in exploatatiile agricole, Editura ASE, Bucuresti, 2003
36
Tabelul nr.44
Structura consumului de fructe, n anul 2002
Nr.crt. Categoria de fructe Consumul (kg/an/persoan)
1. Portocale, mandarine 3,7 7
2. Banane 2,7 5
3. Mere 20,6 41
4. Struguri 6,4 13
5. Alte Iructe 17,4 34
6. Total 50,8 100
7%
5%
41%
13%
34%
PortocaIe, mandarine
Banane
Mere
Struguri
AIte fructe
Sursa: EAOSTAT
Analiznd structura consumului de Iructe, se observ c principalele Iructe consumate n
Romnia sunt merele si strugurii, urmate de alte Iructe precum prunele, perele si piersicile. IndiIerent
de categoria de Iructe, consumul se mentine la un nivel redus, n comparatie cu media european.
Consumul de cartoIi, pe persoan, pe an, a crescut n perioada de tranzitie, de la 71,6 kg, n anul
1989, la 92,2 kg, n anul 2002 (tabelul nr.45).
Tabelul nr.45
Consumul de cartofi, pe locuitor, n perioada 1989 - 2002
- kg/an/pers.
1989 1995 2000 2001 2002
71,6 71,1 87,1 88,4 92,2
37
0
20
40
60
80
100
1989 1995 2000 2001 2002
Sursa: EAOSTAT
COMERTUL EXTERIOR
nainte de 1989, Romnia exporta cantitti importante de legume si Iructe, n principal ciuperci,
tomate, vinete, ardei, cpsuni, mere, pere, struguri, prune, caise etc. Dup anul 1990, exporturile au
sczut Ioarte mult, totusi, balanta comercial la legume si Iructe este pozitiv. Cauzele reducerii
exporturilor sunt numeroase: Iragmentarea productiei de legume si Iructe si nivelul ridicat al
autoconsumului, desIintarea CAER-ului care reprezenta un debuseu important pentru produsele
horticole romnesti etc.
n perioada de tranzitie, cele mai mari cantitti de legume si Iructe s-au exportat n unele tri
membre ale Uniunii Europene. n anul 2001, din exportul de legume proaspete s-au ncasat 35,6 mil
USD, iar importul a Iost de 22,8 mil USD (tabelul nr.46).
Tabelul nr.46
Importul yi exportul de legume proaspete, 2000-2001
U.E. CEETA Turcia Alte tri Total
SpeciIicare
2000 2001 2000 2001 2000 2001 2000 2001 2000 2001
Export (mii tone) 5,3 15,3 2,2 4,6 0,7 0,04 4,7 3,7 30,0 35,0
Import (mii tone) 30 16,2 14,8 21,2 19,6 50,6 24,3 28,2 90,5 118,4
Export (mil $) 12,9 31,8 0,7 1,5 0,3 0,03 1,7 1,5 17,7 35,6
Import (mil $) 6,4 4,7 3,7 5,1 4,1 7,5 5,7 4,8 20,5 22,8
Sursa: MAAP, 2002
Concurenta legumelor din import pe pietele romnesti este puternic datorit aspectului,
ambalrii si aparitiei pe piat n extrasezon. Romnia import legume n principal din Turcia si Olanda.
38
Romnia detine avantaj comparativ de cost pe piata mondial si si poate relansa pozitia pe
piat prin Iormarea exploatatiilor comerciale, n special a acelora care produc n sistem ecologic, prin
cercetarea pietelor tint, ncheierea de contracte Ierme cu partenerii strini si promovarea produselor.
n ceea ce priveste importul de conserve de legume, acesta se mentine Ioarte ridicat Iat de
export si reprezint circa jumtate din consumul de produse comercializate (tabelul nr.47).
Tabelul nr.47
Productia, importul yi exportul de conserve de legume
(1991-2001)
- mii tone -
SpeciIicare 1991-1996 1997 1998 1999 2000 2001
Conserve de
legume
110 92 75 65 58,5 55
Importuri - - 60 44 55 53
Export - - 2 1,4 2 3
Consum - - 133 107,6 111,5 105
Sursa: Agricultura Romniei, MAAP, 2002
Statisticile privind importurile si exporturile de Iructe sunt prezentate n anexa 15. Valoarea
Iructelor exportate, luate n considerare, n anul 2003 a Iost de 5.872.000 USD. Valoarea importurilor
acelorasi categorii de Iructe a Iost de 6.695.000 USD, rezultnd un o balant comerical negativ.
Sursele principale ale importurilor sunt Turcia, Grecia, Italia si Spania, iar destinatiile principale ale
exporturilor sunt trile CSI.
Importurile si exporturile de cartoIi sunt prezentate n anexa 16. Din graIice se poate observa
evolutia oscilant a importurilor si exporturilor n perioada 1989 2003. n anii 1994, 1997, 2000 si
2001, cantitatea de cartoIi exportat a Iost mai mare dect cea importat.
COSTURI POSTRECOLTARE
Costurile postrecoltare se nregistreaz pe categorii de operatiuni, astIel:
- transportul, sortarea, calibrarea presupune cheltuieli materiale, salariale, cu utilaje, aparate si
mijloace de transport;
- tratamentele aplicate presupune cheltuieli de materiale si salariale;
- ambalarea presupune cheltueili cu ambalajele, utilajele de ambalat si cheltuieli salariale;
- depozitarea presupune cheltuieli materiale (energie electric, gaze, ap etc.) si salariale, cheltuieli
cu construirea si ntretinerea depozitelor;
39
- prelucrarea presupune cheltuieli salariale, materiale, cu utilajele si instalatiile de lucru;
- distributia presupune cheltuieli materiale si salariale pentru transportul produselor, cercetarea
pietei, pregtirea si negocierea contractelor.
ANALIZA SWOT
Principalele puncte Iorte ale sectorului legume Iructe sunt costurile reduse cu Iorta de munc. n
plus, conditiile de clim si sol n principalele zone ale Romniei sunt optime productiei de legume si
Iructe. Sectorul se conIrunt, ns, cu productii medii mici, cu Iragmentarea excesiv a productiei si
distributiei. n prezent pietele stradale sunt principalele canale de distributie a legumelor si Iructelor, n
perspectiv, ns, supermarketurile vor constitui veriga principala a lantului de desIacere a produselor
proaspete. Acestea asigur calibrarea, sortarea si prezentarea produselor conIorm normelor Uniunii
Europene.
Puncte forte
- disponibilitatea extins a Iortei de munc avnd costuri reduse;
- costuri mici cu materia prim pentru industria de procesare (circa jumtate din costurile pe kg
nregistrate n Uniunea European);
- comercializarea legumelor si Iructelor n pietele stradale oIer siguranta pltii pentru productorii
proprietari de exploatatii legumicole si pomicole de dimensiuni reduse;
- piata stradal oIer preturi mici pentru consumatorii cu venituri reduse;
- magazinele de dimensiuni reduse oIer accesul larg la produse;
- supermarket-urile oIer o gam variat de produse, mrind disponibilitatea acestora pe piat;
- supermarket-urile oIer un standard ridicat al serviciilor.
Puncte slabe
- lipsa inIormatiilor privind structura, comportamentul si randamentul industriei, necesare pentru
monitorizarea sectorului si pentru reglementarea si dezvoltarea acestuia;
- Iragmentarea structurii de productie la legume si Iructe, la nivel de Ierm;
- sezonalitatea si perisabilitatea productiei de legume si Iructe;
- tehnologii de productie nvechite, realizate cu mijloace Iixe depsite moral si Iizic;
- calitatea slab a unor produse care nu sunt clasiIicate, sortate si prezentate conIorm standardelor
Uniunii Europene;
40
- lipsa Iacilittilor de preluare a productiei si de depozitare;
- randamentele reduse la hectar, pentru majoritatea speciilor de legume si Iructe;
- costurile ridicate ale input-urilor (material sditor, ngrsminte, pesticide, utilaje, masini etc.);
- lipsa investitiilor la nivel de Ierm si de unitate de prelucrare datorit dobnzilor mari la credite;
- gradul redus de organizare a productorilor n asociatii de marketing;
- nivelul ridicat al autoconsumului;
- desIsurarea cu greutate a procesului de aprovizionare cu materie prim a industriei de prelucrare,
datorit Iragmentrii productiei provenind de la un numr ridicat de productori, rspnditi
teritorial;
- costurile ridicate ale colectrii materiei prime agricole pentru industrie;
- pe piata stradal, calitatea igienei produselor, Iacilittilor si procedurilor de manipulare a
produselor este redus;
- sectorul vnzrilor cu ridicata este Ioarte Iragmentat (exist multi comercianti, de dimensiuni
reduse), ceea ce determin costuri mari de distributie.
Oportunitti
- conditii Iavorabile de mediu pentru cultura legumelor si Iructelor (clim si sol Iavorabile);
- dimensiunea pontential a pietei are un nivel ridicat 22,4 milioane locuitori;
- legislatia privind controlul si inspectia semintelor, materialului sditor legumicol si pomicol si a
produselor horticole este armonizat cu aquis-ul comunitar;
- costul redus al Iacilittilor si utiliztilor Iurnizate de terti;
- mbunttirea productiilor medii si a calittii produselor prin acordarea de consultant privind
tehnicile adecvate de cultivare;
- investitiile n material sditor perIormant, cu potential genetic ridicat, vor genera productii mai
ridicate;
- nIiintarea asociatiilor de marketing care vor Iacilita investitiile n logistica produselor (sistemele
de clasiIicare, sortarea si ambalarea) si vor actiona n vederea cresterii cantittilor comercializate
de o singur organizatie, nlesnind astIel accesul produselor horticole romnesti la supermarket-uri
(care, n prezent, comercializeaz n principal produse din import), micsorndu-se costurile de
vnzare pe unitate si mbunttind puterea de negociere pentru obtinerea unor preturi mai mari;
- investitiile n tehnologii moderne pentru ameliorarea eIicientei economice a sectorului;
41
- restructurarea industriei, prin Iuziuni si achizitii, oIer oportunitatea realizrii unor productii de
scal si specializrii productiei;
- cresterea nivelului investitiilor strine, n perspectiva aderrii Romniei la Uniunea European;
- cresterea preIerintelor consumatorilor pentru un regim rational, bazat pe produse alimentare bogate
n vitamine si minerale.
Amenintri
- nivelul redus al veniturilor consumatorilor, la care se adaug rata ridicat a somajului, conduce la
un nivel sczut al puterii de cumprare;
- lipsa alternativei unui loc de munc n zonele rurale mpiedic procesul de restructurare a Iermelor;
- acceptarea calittii proaste a produselor comercializate pe piata stradal poate submina eIorturile
sectorului de a-si ridica standardele de calitate;
- lanturile de magazine Iixeaz cerinte de calitate si cantitate pe care industria intern nu le poate
satisIace, antrennd cresterea importurilor;
- concurenta produselor horticole din import, de calitate ridicat si cu preturi reduse;
- ratele mari ale inIlatiei si dobnzilor;
- lipsa asteptrilor legate de reactia consumatorului (consumatori Ir discernmnt).