8.2 Analiza competivitatii 8.2.

2 Grupurile de marketing
S-au inregistrat unele cazuri de infiintare a grupurilor de fermieri pentru marketingul produselor si/sau pentru achizitionarea de inputuri.De multe ori acestea au primit asistenta din strainatate pentru a se putea infiinta , cu scopul de a imbunatati conditiile pentru o productivitate crescuta si pentru profituri mai mari. Cazul asociatie Brezoaicele arata ca micii cultivator de cartofi timpurii pot devein furnizori ai unor mari lanturi de supermarketuri. Un alt caz de grup de marketing este Asociatia DCS BRACOV , ai carei membrii sunt cultivator de cartofi de samanta din Brasov si Covasna.Pentru o continua dezvoltare a acestor ferme de cartofi , majoritatea de scara larga , existent si disponibilitatea unui Fond periodic pentru investitii , pentru achizitionarea cartofilor de samanta si a echipamentelor este importanta. Acesti membri ai asociatie , pot avea acces periodic la aceste fonduri , platind o dobanda de 9%.In plus , acestia au creat un grup de marketing pentru cartofii de samanta , asigurand astfel cartofi de samanta de inalta calitate , in special din soiuri noi. Membrii acestor asociatii au infiintat acest grup al fermierilor pentru marketing , in scopul obtinerii maririi de profit prin achizitionarea , in comun a unor inputuri mai ieftine prin intermediul unor contracte mai mari , si de a stabili intre ei acorduri de preturi pentru vanzarea cartofilor. Numarul grupurilor de marketing din Romania in prezent nu este unul foarte mare , desi beneficiile comercializarii produselor in comun , si avantajele care se pot obtine prin achizitionarea inputurilor de catre un numar mare de fermieri , in loc ca ei sa faca achizitii individuale , pot fi mari. Motivul prin care se explica aceasta reticenta a cultivatorilor romani , producatori de cartofi , de a se incrie intr-un astfel de grup este acela ca mediul juridic pentru infiintarea unei astfel de organizatii necesita in continuare a fi dezvoltat.

8.2.3 Randamentul industriei

Inainte de anii 1990 , pe langa acei fulgi de cartofi, se produceau , de asemenea , din cartofi , amidon si alcool.Productia de amidon si alcool era destinata , in principal , acoperirii nevoilor nationale.. Singura fabrica de amidon ( situate in Tg. Secuiesc ) a fost demolata la inceputul anilor 90.In prezent cartofii in Romania sunt procesati intr-o cantitate mica. Principala fabrica de procesare de cartofi din Romania a fost construita in 1974 si privatizata in 1996.Fabrica de produse, in principal , fulgi de cartofi si chipsuri din cartofi. Principalele constrangeri care limiteaza activitatea companiei sunt: lipsa echipamentelor cat si continutul scazut de amidon al cartofilor furnizati de cultivatorii din regiune.Conducerea fabricii a elaborate planuri de investitii in liniile de productie , care ar avea ca rezultat o eficienta mult mai mare , precum si planuri pentru imbunatatirea aprovizionarii cu materii prime si a spatiilor de depozitare.

8.2.4 Dezvoltarea institutional

ISCSMS este autoritatea nationala pentru controlul, inspectia si certificarea semintelor si amaterialului sadicator, care isi are propriile Inspectoare ( ITCSMS) in judete.Prin urmare , raspunde, de asemenea , de sistemul de control al calitatii si de certificarea cartofilor de samanta. Acest system cuprinde urmatoarele etape: inspectia pe teren care este realizata de anumiti inspector pentru controlul infectarii cu virus, pentru a asigura solului puritate, pentru controlul de dupa recoltare. Pentru a putea oferi fermierilor care cultiva cartofi de samanta consultant adecvata privind combaterea afidelor, este nevoie in continuare de un system de avertizare efficient si de incredere in principalele zone producatoare de cartofi de samanta. In anul 1991 s-a infiintat o Asociatie a Cultivatorilor de Cartofi , care pana in prezent , a fost condusa de catre Institutul de Cercetari pentru Cartofi. Au fost create si alte asociatii ale cultivatorilor de cartofi , desi colaborarea dintre asociatii pentru realizarea telurilor commune a fost dificila. Datorita lipsei de neincredere si de comunicare intre fermieri poate fi un motiv care poate explica lipsa de cooperare si de schimb de informatii privind activitatile , interesele si scopurile commune. Prin urmare , ar putea fi un avantaj daca s-ar lua masuri prin care sa creasca rolul cultivatorilor profesionisti , orientate spre piata , in procesul de elaborare a politicii.