* * * ‘ 3 4 —s PROIECT FINANTAT DE _ MINISTERUL AGRICULTURII, UNIUNEA EUROPEANA, PADURILOR, APELOR $1 MEDIULUL Lantul agroalimentar din Romania: in drum spre aderare MINISTERUL AGRICULTURIL, PADURILOR, APELOR $! MEDIULUI BucuRESTI 2003CUPRINS Cuyvant inainte al Ministrului Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului, DI. Iie Sarbu Acronime si abrevieri Mulfumiri Disclaimer 1, INTRODUCERE: SCOP, METODA $I CONCLUZII PRINCIPALE ALE ANALIZELOR SECTORIALE 1 Siemen van Berkum si Simon Davies 2. ANALIZA SECTORULUI LAPTE $I PRODUSE LACTATE, 15 Philip Leat gi Siemen van Berkum 3. ANALIZA SECTORULUI CARNE DE BOVINA 33 Stuart Ashworth si Neil Fraser 4, ANALIZA SECTORULUI OVINE 1 Stuart Ashworth si Neil Fraser 5. ANALIZA SECTORULUI CARNE DE PORC 99 Philip Leat si Neil Fraser 6. ANALIZA SECTORULUI PASARI SI OUA 135 Stuart Ashworth 7. ANALIZA SECTORULUI LEGUME $I FRUCTE 161 Siemen van Berkum si Peter Ravensbergen 8 ANALIZA SECTORULUI CARTOFI 201 Siemen van Berkum si Sjoerd Bakker 9, ANALIZA SECTORULUI ZAHAR 221 Siemen van Berkum si Sjoerd Bakker 10, ANALIZA SECTORULUI CEREALE $I OLEAGINOASE, 239 Jim Booth $i Garth Enowistle 11. TEME POLITICE IDENTIFICATE iN ANALIZELE SECTORIALE 2 Simon Davies si Siemen van BerkumINTRODUCERE: SCOP, METODA SI CONCLUZII PRINCIPALE ALE ANALIZELOR SECTORIALE Siemen van Berkum si Simon Davies 1.1 Scop simetoda Scopul acestui raport este de a descrie si evalua starea si performanta sectorului agricol din Roménia. Raportul isi propune s& analizeze competitivitatea sectorului agricol din Romania, si identifice principalele constringeri care limiteazk competitivitatea si s& elaboreze interventii politice pentru imbunatijirea pozitiei competitive a sectorului. Analiza sectorului agricol s-a desfisurat in cadrul Proiectului de Infratire Phare RO2000/IB/AG/01-02, activitatea 2.1.1: “Analize verticale: identificarea factorilor specifici ai sectorului care constring dezvoltarea principalelor subsectoare ale economiei agroalimentare din Romania si identificarea optiunilor de politici care si ducdi la reducerea acestor constrangeri.” Subseetoarele cuprinse in raport sunt: lapte si produse lactate, came de vita, ovine, porcine, pasiri si oud, fructe si legume, cartofi, zahar, cereale si oleaginoase. Metodologia comuna stabilita se bazeazi pe definitiile international acceptate ale competitivitatii, care se concentreaz pe abilitatea industriilor individuale de a “mentine sau de a creste in mod profitabil segmentul de piata”, atat pe pietele interne, cat si pe pietele internationale de export. Conceptele de structura, conduits si performanta sunt combinate cu analize ale resurselor atunci cfnd se evalueaza competitivitatea lanfului agroalimentar din Romania, pentru a se identifica principalele constrangeri care limiteaza competitivitatea si pentru a se dezvolta i politice pentru imbunatatirea competitivitatii. Studiul ia in considerare intregul lan agroalimentar, de la productia de scara mica la nivelul fermei, pana la activitatile de procesare si vanzare cu aminuntul Fiecare raport de sector acoper’ urmitoarele aspecte: © © descriere a subsectorului bazata pe date secundare acoperind concentrarea productici, utilizarea capacitatilor, importuri/exporturi, descrierea lanfului alimentar; + identificarea deficientelor de date; * colectarea datelor primare folosind studii de caz pentru a ilustra principalele activitai din sector si pentru a identifica lectii pentru dezvoltarea sectorului; ‘© identificarea principalelor constrangeri care limiteazé competitivitatea / dezvoltarea sectorului. Structura fiectirui raport subsectorial (capitolele 2-10) este urmatoarea. Sectiunea 1 cuprinde 0 prezentare general& a situatiei actuale si a condifiilor din domeniul productiei primate si a procesirii in Roménia. Secjiunea 2 dezvolti mai departe aceasta chestiune prin evaluarea factorilor care influenfeazd competitivitatea si eficienfa lantului. Pe baza acestor analize, in sectiunea 3 sunt identificate Punctele Forte, Punctele Slabe, Oportunititile si Riscurile sectorului, © astfel de analiza SWOT ofera posibilitatea definirii premiselor obligatorii si a directiilor de dezvoltare viitoare a sectorului, Recunoasterea constrngerilot-cheie conduce la © serie de idei de politici prin care s& se poatd inlatura obstacolele din calea dezvoltarii viitoare si care sf contribuie la reducerea deficienfelor identificate. Temele politice care au fost identificate in rapoartele de revizuire sectorial& sunt rezumate in capitolul 1112 Coneluzii cheie din rapoartele sectoriale Competitivitatea fiecdruia din principalele subsectoare ale sectorului agroalimentar din Romania a fost revizuith pentru a se identifica principalele constrangeri care limiteazi dezvoltarea competitivitatii economiei agroalimentare. Principalele concluzii ale rapoartelor sunt rezumate mai jos. Lapte si produse lactate Industria laptelui si produselor lactate din Romania este caracterizaté de productia de seara foarte mica. Se estimeaz cd existi in jur de 1,2 milioane de exploatatii agricole cu vaci de lapte, Numarul medit de animale este de 1,5 vaci pe holding. Se estimeaz cd aproximativ 20% din productie se colecteaza si se proceseaza. Restul se utilizeaz& in cadrul exploatafici agricole pentru consumul in gospodirrie (pentru hrana animalelor si pentru consumul uman) si pentru vinzitile directe pe pietele stradale. Productiile medii sunt estimate la 3 000 kg/vacd, ceea ce reprezinté aproximativ 50% din media din UE. in multe cazuri, productiile medii se afla sub potentialul genetic al vacilor respective, din cauza deficientelor in activitatea de furajare si ingrijire. In acelagi timp, trebuie imbundtitits calitatea genetica a efectivelor. in prezent, se acorda pufina atenfie calitatii laptelui atat la nivelul fermei, cat si in colectarea si stabilirea pretului laptelui, precum si in masurile care reglementeaza pietele stradale. Sistemul de colectare a laptelui este foarte fragmentat si inregistreaz o penurie facilitatilor de racire. in ciuda acestor handicapuri serioase, sectorul are oportunitafi pentru a-si imbundtati ‘competitivitatea. La nivelul fermei, productivitatea si eficienfa ar putea fi sporite prin practict mai bune de furajare si de igient, Aceste masuri ar imbunatati si nivelul calitatii laptelui. Investijii in animale, in adaposturile acestora si in facilitayile de depozitare a furajelor vor avea un efect pozitiv asupra productiei gi a productivititii. Procesatorii vor avea oportunitati dac& investesc in centrele de colectare (care includ plati in functie de calitate) si tehnologii moderne de procesare. Un risc major la adresa sectorului este faptul ca el nu satisface cerinjele de calitate si standardele din ce in ce mai ridicate de-a lungul intregului lant al laptelui si produselor lactate. Carne de boving Sectorul de came de bovind nu existé ca sector distinct, separat de alte tipuri de came, iar producfia de eame de bovind este considerata a fi un produs secundar al sectorului de lapte si produse lactate. in Romania, productia sectorului bovin (lapte, produse lactate $i carne) are un punet slab major constind in sistemele sale fragmentate de scari micd. Predominanga bovinelor in fermele arinesti/mici face ca sectorul s& fie oarecum mai putin vizibil decat sistemele derivate din fostele unitati de stat si colective, O mostenire a acestui fapt este accesul limitat la scara de productie si de procesare disponibil in cadrul sectoarelor industriale de porcine gi pasari. Productia de carne de bovind poate juca un rol semnificativ in dezvoltarea micilor ferme comerciale, dar resursele trebuie si fie direofionate spre dezvoltarea sa, De asemenea, bovinele pot contribui semnificatiy la sistemele de pigunat in regiunile cu relief inalt, care sunt sensibile, si contribuie intr-adevar la punerea in valoare a mediului inconjurator. Exist un numir de impediment fundamentale in dezvoltarea sectorului de came de bovind. Exist lacune substanfiale de cunostinte in ceea ce priveste cuantificarea si definirea sectorului, iar aceast& problema trebuie solutionati. Fara informatii referitoare la piatd nu se pot lua decizii documentate in privinfa felului in care sectorul poate progresa cel mai bine. Exist puncte slabe in procesul de generare si diseminare a informatiilor privind piata, cum sunt preful, calitatea si consumatorii, menfindndu-se unui nivel ridicat de neineredere intre toate punctele lantului, in afari de planificarea de pial si nevoia strategica de informatii,compilarea acestor informa de prioritate majora in conformitate cu acquis-ul comunitar al UE este 0 chestiune Sectorul de bovine reprezinta o activitate multifunctionala, riscul fiind diminuat prin producerea atét a laptelui cat si a c&rmii. In Roménia si in UE, efectivele pentru lapte sunt cea ‘mai obignuité surst de care de viti, dar spre deosebire de Romania, in UE fermierii care produc lapte de vacé imperecheaz un numir semnificativ de vaci cu reproducitori terminali pentru came, pentru a objine carne de viti de o calitate rezonabild. in mod tipic, fermierii roméni folosesc material seminal de slaba calitate, obtinut de la serviciul pentru Insimangari Artificiale din Roménia, acum privatizat, sau tauri de calitate slab’. Accesul la materialul genetic care si aibi o cat de mic& recunoastere ca fiind de calitate penteu obtinerea productiei de lapte sau came de viti este dificil. Accesul la materialul genetic pentru productia de lapte si came de vita este practic inexistent, iar actiunile de remediere a situafiei sunt constranse de lipsa de capital disponibil si de lipsa unei strategii prin care 8 se directioneze o parte din efectivele de lapte pentru a fi incrucigate in vederea obfinerii raselor de carne. Fard 0 rezerva substantial de animale pentru lapte si pentru came care sii poati fi utilizata, penetrarea importurilor de la furnizori cum sunt cei din Ungaria si Polonia ar putea si creasca, Numérul mare de mici puncte de desfacere cu am&nuntul si piete firdnesti araté cA, in prezent, forta marilor conglomerate de vanzare cu aménuntul nu s-a impus inca in cadrul Jantului de piatd. Totusi, in sectorul de vanzare cu amanuntul s-au facut un numa de investitii interne (de exemplu, Metro si Carrefour) si aceste organizatii identificd clar lipsa calitatii si a uniformitatii ofertei, ca fiind 0 constrdngere major ce impiedic achizitionarea de produse din carne din Romania. Pentru dezvoltarea pietei de carne de bovind, este necesara stimularea cererii Ovine Sectorul de ovine din Romania este caracterizat de un numir mare de producatori de scara mica. Istoric vorbind, sectorul roménesc de ovine era orientat spre productia de lan’, acordindu-se o atentie secundara productiei de lapte si carne. Totusi, pe masura ce preturile pentru lénd au scizut, carnea si laptele au devenit mai importante, Prin urmare, sistemele de productie a ovinelor din Romania au un scop dublu. Aceasti naturd multifunctional a productiei de ovine minimizeazi riscul la care este expus venitul producatorilor (sau maximizeazi proprietitile de subzistenfa ale gospodiriilor lor). © consecin{§ a acestui fapt este aceea cA selectia genetic’ a animalelor nu urmeazi o directie clara. in plus, productia la scara mica face indisponibil capitalul pentru investitii in ameliorarea genetica. in timp ce aceasti caracteristica a sistemelor de producfie este un punct forte pentru producatorii de subzistenfi de scarii mic, ea reprezinta un punct slab in incercarea de a crea un sector de seari mare, orientat mai mult spre piafi, Productivitatea si nivelurile tehnice se afl sub standardele Statelor Membre ale UE. Caracterul fragmentat al industriei si tipicul sezonier al productiei au ca rezultat o pial incoerenté pentru miel, aceasta ramanand cea mai mare provocare pentru sector. Vanzarile se desfisoara pe baza negocierii individuale, iar producitorii, avand la dispozitie foarte putine informatii despre piatd, negociazé de multe ori de pe o pozitie nefavorabi Exporturile in vi ocupa un loc semnificativ in cadrul pietei si orice schimbari legislative care duc la cresterea costurilor (de ex. legislafia privind bundstarea animalelor) in acest sector, pot crea presiune asupra preturilor oferite. Lipsa abatoarelor certificate conforme standardelor UE pentru sacrificarea ovinelor limiteaza, in prezent, oportunitatea transformarii vanzarilor in viu in vanzari de carcase. in aceeasi masura ins, avand in vedere dominanta exporturilor in viu in firile arabe, dact vanzarile in viu vor fi convertite in vanzBri de carcase, vor fi necesare echipamente de sacrificare “Hal Al”, In timpul perioadei de Pasti, producatorii de scara mic& sacrificd animale ad-hoc, in conditii total neigienice, si vand direct consumatorilor. Productia de lapte si conversia laptelui in produse lactate este foarte important pentru veniturile si durabilitatea activitatii crescatorilor de ovine. Productiile de lapte pe oaiesunt scdzute, deoarece fermierii beneficiaza de foarte putin’ indrumare in privinta selectiei animalelor pentru productia de lapte, dar si dorinta de a produce came de miel influenteazi procesul de selectie in egald masur’. Conversia laptelui in brinzi se face la ferma si este supusi verificarilor veterinare inainte de vanzare. Cu toate acestea, standardele de igiena mn sczute in comparatie de standardele UE, in special pentru activitatea de producere a branzei traditionale in Carpati, sau atunci cAnd oile mama se afla Ia pasunat la distanj& mare de fermi. Vanzarea produselor din lapte de oaie este stab organizati. Majoritatea vanzirilor se desfigoard in locuri neorganizate, desi se fac si vanzSri prin pieiele franesti si prin intermediari. Pe plan international, branzeturile artizanale produse manual au o valoare ridicata si exist un interes considerabil din partea consumatorilor bogati pentru astfel de produse. O agentie de marketing organizati pentru brinza artizanala ar putea genera un interes international, Capacitatea ovinelor de a utiliza furaj de joasé calitate face ca in multe zone cu un peisaj sensibil si fie crescute ovine. De aceea industria ovinelor este foarte importanté pentru managementul mediului inconjurator. in plus, in zonele de deal si de munte, transhumanta ‘este un mod de viata important. in aceste zone, disparitia activitatii de crestere a ovinelor ar avea efecte economice si culturale semnificative, care ar putea avea impact si asupra altor generatori economici, de exemplu, turismul Carnea de pore Un important punct forte al sectorului romanesc de porcine este faptl c& are un sector comercial in cadrul c&ruia pan’ la 60 de intreprinderi au o dimensiune semnificativa si multe dintre acestea sunt integrate cu activitiji de abatorizare si procesare. Aproximativ 20% din aceste intreprinderi majore au, de asemenea, facilitati de vanzare cu amnuntul. Cu toate acestea, sectorul comercial sufera, intr-o miisura important, din cauza nivelurilor sciizute de performan(a tehnici comparativ cu UE, iat productivitatea muneii este sc&izuté in cadrul multor unitai deoarece dispun de 0 fort de munc& excedentara cu o baz precari de deprinderi profesionale. Desi producatorii mari au acces la efective de 0 bund calitate genetic’, calitatea furajelor este limitatd, in multe cazuri, la fel ca si facilitatile de manevrare si mixare a furajelor. O ingrijorare majors o reprezint& eliminarea materialelor reziduale (deseuri de porcine) rezultate de la aceste unitati, iar practicile de biosecuritate trebuie sa fie imbunatatite pentru a se reduce riscurile de imbolnavire. De asemenea, calitatea productiei poate fi Imbunatatita prin introducerea unui sistem de calibrare si plata a careaselor, bazat pe sistemul (S)EUROP. in rindul miilor de producatori de scar mica exista probleme similare legate de deprinderile profesionale, hranirea si bundstarea animalelor, dar acestora li se adauga lipsa cunostintelor privind piafa, precum si lipsa orientirii spre piaf’ sau a influentei pietei. Dezvoltarea unui sistem comercial de dimensiune mic& si mijlocie (si anume, cuprinzind unitati de dimensiuni mici gi mijlocii) ar spori concurenta in cadrul sectorului si ar constitui‘o fort pentru imbun’titirea sectoral. in cadrul sectorului de procesare o parte important a capacitatilor existente nu sunt utilizate, iar nivelurile productivitatii, profitabilitatii si investitiilor sunt scazute. in n care se poate determina, s-ar prea c& exist foarte putine investifii strdine in sector. In toate punetele lantului exist oportunitayi pentru imbunatatirea competitivitatii din punct de vedere al productivitatii si, la fel de important, al calititii. La nivelul fermei, oportunititile pentru imbundtatirea eficientei si calitdtii trebuie cdutate, in principal, intr-un mai bun material genetic, in practici imbunatitite de hrinire si ingrijire a animalelor. Investitille, fie din sursele proprii sau prin as oferité pentru investiti, in animale, adiposturile acestora si manevrarea furajelor, vor afecta in mod pozitiv productia si productivitatea. Sectorul de carne de pore se caracterizeazai printr-o serie de lanturi paralele de furnizare de carne, care s-au dezvoltat in functie de modul de productie si/sau vanvaare. Pentru a se asigura dezvoltarea intregului lant de carne de pore, trebuie lata in considerare crearea unui organism care si acopere intreg sectorul (0 Comisie) si care si furnizeze o imagine integrati privind nevoile de dezvoltare ale sectorului. Aceasti Comisie Sectoriala pentru 10Came si Efective de Animale ar implica toate partile din sectorul de came, de la reprezentantii furnizorilor de material genetic, pana la producditori, facilititile de abatorizare, procesatori, distribuitori, detailisti si consumatori. Comisia ar juca un rol strategic si de furnizate de informatii, in dezvoltatea sectorului de carne gi crestere a animalelor (inclusiv porcine si carne de porc). Neindeplinirea cerintelolr legate de calitate nu va duce doar la cresterea penetririi importurilor, deoarece esecul in a satisface cerinfele Acquis-ului privind aceste aspecte poate pune in pericol procesul aderarii la UE. Pasari si oud Acest sector este foarte polarizat: exist’ foarte putine unitati integrate de scara mare (atat in domeniul productiei de carne de pasire, cét si in domeniul productiei de ou’) si multi producatori de scar’ mica, in gospodarii. Acest din urma grup produce, in principal, pentru consumul in gospodarie si vinde surplusul de productie pe piejele stradale. Se estimeaza ca ‘mai putin de jumitate din produetia totala intra pe piat’. Principalul punct slab al sectorului este proportia in care activitatea de crestere a pasitilor in gospodariile fragmentate de scari micd asigurd o productie sermnificativa pentru {ard si este intr-adevair 0 resursi de producfie fundamentald pentru autoaprovizionarea tari in productia de oui si came de pasire. Aceasti aprovizionare neorganizata cu oud si came de paste prezint& riscul apatiiei de epidemii in randul efectivelor de pasdri datorita biosecuritatii precare si pune in pericol sdnatatea omului datorita standardelor precare de depozitare si igiend din timpul distribute Cu toate acestea, un principal punct forte al sectorului il reprezinta gradul de integrare si dimensiunea afacerilor cate aprovizioneazA piata organizata. Aceasta permite un inalt grad de control asupra standardelor de calitate gi igiend ale produselor comercializate. Marimea si seara unitafilor creeazi oportunitatea pentru construirea unui sector foarte eficient. Totusi, aceste evolutii sunt constranse de: * Nivelurile ridicate ale datoriilor, ceea ce face dificila obtinerea de capital pentru investifi + Nivelutile scizute ale profitabilitaji, ceea ce face dificila plata datoriilor; + Standardul redus al materialetor genetice disponibile in Romania; + Nivelurile sedizute ale performantei tehnice, mai ales in cazul principalului indicator ~ rata de conversie a furajelor, ‘* Lipsa dezvoltarii deprinderilor profesionate si a instruirii in faciitatile de procesare. Fructe si legume Traditional, producfia de fructe si legume din Romania a fost dominata de sectorul privat, find concentrata in unititile familiale, de searé mica. O mare proportie din producfia de fructe si legume este refinuts la ferme pentru consumul in gospodarie, iar captitati semnificative sunt vindute direct consumatorilor, adesea pe pietele stradale. Industria de procesare a jucat un rol important in calitate de cumparator de materie prima si exportator de produse procesate in regiune, precum gi in UE, dar volumul procesat a scazut in a doua jumatate a decadei anilor °90. Este recunoscut faptul cA principalele puncte forte ale sectorului de fructe si legume din Romania sunt costurile relativ mici ale forfei de munca. in plus, solul si condifiile climatice in majoritatea zonelor Roméniei sunt adecvate productiei de fructe si legume. Totusi, sectorul suferd, in mare masurd, din cauza productiilor mici la hectar si a lipsei de orientare comerciala. in acelasi timp, calitatea produselor este destul de modesta. Dacd fructele si legumele ar avea o calitate mai acceptabili pentru lanfurile de supermarketuri, acestea probabil ar dori si cumpere de la furnizorit romani o cantitate mai mare de fructele si legumele, pe care le achizitioneazi pentru magazinele lor. in timp ce supermarketurile vor deveni din ce in ce mai importante in viitor, piefele stradale sunt, in prezent, cele mai importante puncte de desfacere, iar aceasta situatie se va mentine probabil pentru o important& perioada de timp. Multi fermieri isi vand propriile produse, sau le vand uprin intermediul rudetor, fra si foloseaset mult comerciant in prezent exist pufine asociatii de marketing, dar acestea au avantajul ca pot vinde cantitati mai mari, sortate si calibrate, ceea ce face ca producatorul individual si primeasca o prima. in acelasi timp, faptul ca isi valorificd produsele printr-o asociatie de marketing poate reduce costurile de valorificare ale producatorului individual. Prin asociatii, producaitorii de scar& mica de fructe si legume pot gsi legaturi cu supermarketurile, Aceasta problema a valorificarii produselor de fructe si legume este extrem de importanta pentru dezvoltarea ulterioara a sectorului Un important punct stab al lantului de marketing pentru fructe si legume proaspete este faptul cd produsele romanesti nu sunt calibrate, sortate gi prezentate conform standardelor de marketing ale Uniunii Europene prevazute in conformitate cu Reglementarea Consilitlui 2200/96. Faptul c8, in prezent, produsele romanesti nu sunt in mod obligatoriu calibrate, sortate si prezentate conform cu aceste standarde de marketing ale UE, impiedica exporturile clitre UE. In mod similar, faptul cA exporturile din UE trebuie sa respecte aceste standarde de marketing (si ca alte (ari care exporti in mod traditional in UE sunt obisnuite si respecte aceste standarde), usureazi accesul unor astfel de produse in noile (multiple) supermarketuri (care apar si sunt din ce in ce mai importante), care dorese produse de inaltd calitate prezentate intr-o manieré uniforma. Investitia necesari in facilititile de calibrare $i ambalare este prea mare pentru producdtorii individuali, (relativ) mici de fructe si legume (chiar si in UE). Cooperarea in asociatiile de marketing ale producatorilor de fructe si legume proaspete este, de obicei, necesara pentru ca acestea si poati colecta suficiente produse care si justifice investitia necesara in sistemele de calibrare si ambalare, Cartopt in ordinea importantei, cartoful este a treia cultura a farii, dupa grau si porumb. Cartofii se cultivl pe aproape 3% din totalul suprafefei arabile, cu toate acestea, ponderea in totalul productiei vegetale era de 20% in anul 2000. Suprafata cu cartofi apartine, aproape in totalitate, fermelor private de scar mic’, ce cultiva cartofi pe loturi care adesea nu depisese 0,5 ha. Majoritatea cartofilor sunt produsi pentru consumul in gospodatie. O cantitate mica este vanduta in piete sau pentru procesare, Productia a cunoscut o crestere puternica in primii ani dupa 1991, pentru a atinge un nivel cuprins intre 3-3,5 milioane tone anual, incepand cu 1995. Datele referitoare la consum indica faptul c& in anii °90 consumul de cartofi a erescut semnificativ, ajungand la 80 kg pe locuitor pe an, ceea ce este similar cu nivelurile atinse in Germania si Franta, Romania este un importator net de cartofi, in principal de produse procesate din cartofi Cu 13 tone/ha in 2001, productia medie de cartofi reprezenta 36% din media din UE- 15. Micile exploatatii sunt caracterizate de suprafete mici, de un nivel sc&zut de investitii in echipamente si inputuri, precum si de faptul c& au un acces limitat la credite. Astfel, productiile la hectar sunt mici ca urmare a utilizirii cartofilor de stmangi degenerati, a pregatirii precare a terenului, a nivelurilor sc&zute de utilizare a inputurilor, precum si & lacunelor in combaterea bolilor. in plus, exist o lips a facilititilor de depozitare adecvate, ceca ce duce la pierderi considerable. Calculele marjelor brute arat& importanta investitiei in cartofi de simanta de bund calitate. Ar putea fi nevoie de investifii de 2-4 ori mai mari la inceputul sezonului, dar acestea ar avea ca rezultat o marjé bruti de 2,5 ori mai mare decat in cazul utilizarii cartofilor de simangi categoria biologics B si de 7 oti mai mare decat atunci cind se utilizeazi simana ‘refolosita’ de mai multi ani. Lipsa de incredere reciprocd a fermierilor ti impiedica si profite de avantajul achizitionarii inputurilor si marketingului la 0 scar mai mare: pand in prezent sunt foarte pufine activitagi comune in domeniul achizitiondtii de inputuri si/sau de marketing al produselor. Oportunitayile pentru imbundtatirea productivitati, eficientei i calitatii cuprind, nu doar suprafefe mai mari de teren pentru productie la nivelul fermei, ci si uilizarea semin{elor certificate de cartofi, pregitirea adecvati a pamdntului si a patului germinativ, protejarea adecvata a culturilor, utilizarea inputurilor, precum gi utilizarea irigatiilor. Conditiile fizice de mediu, favorabile pentru producfia de cartofi sunt un punet forte care, impreund cu costurile relativ mici ale fortei de munca, pot contribui la dezvoltarea in continuare a sectoruluZahir Productia de sfecla de zahar reprezinta o parte foarte mica a culturilor arabile din Romania, find cultivata numai pe 1% din suprafata totalai cultivata in anul 2000, Sfecla de zahar este, mare parte, procesata ca zahar alb, in timp ce o mic& parte este folosita pentru productia de alcool (bauturi spirtoase), Privatizarea industriei de procesare a zahdrului este in curs de desfisurare, iar unele fabrici au fost lichidate. Totusi, industria inci se confrunta cu o mare supracapacitate. Aceasta se datoreazi in parte scdderii dramatice a productiei de sfecli de zahar in anii °90. Simultan, importurile de zahir brut au crescut rapid, ca rezultat al acordurilor preferentiale pentru importurile de zahar, ca parte ale diferitelor acorduri comerciale ale Romanici. Cultivarea sfeclei de zahiir se afli in mainile multor produciitori de scara mica. Productia medie la hectar in cazul acestei culturi a fost in Romania de 22 tone/ha, cea ce reprezinta numai o treime din media Uniunii Europene. Datele pe baza cdrora se poate deduce performanta sectorului sunt foarte putine, Cu ajutorul informatiilor orale si a presupunerilor bazate pe expertiza locala, s-a ficut un calcul al marjelor brute. Se pare cd, chiar cu sprijinul actual din partea guvernului, de 250.000 leistona de sfecla de zahar, un fermieri cu o producti medie la hectar de 22 de tone/ha ar avea o marja brut negativa. Dacd nu ar exista subventii, productiile la hectar aproape ci ar trebui si se dubleze pentru a face ca productia de sfecli de zahir si fie atractiva pentru fermieri. in plus, informatii elocvente sugereazi un nivel de performanta redus si in industrie. In 2001 functionau doar céteva fabrici, in sectorul de procesare existnd © mare supracapacitate ceea ce indica necesitatea restructurarii sectorului. Organizatia inter-profesionala a zahirului in care colaboreazi cultivatorii si industria procesatoare, a fost infiintata in 2001. Organizatia ar putea juca un rol important in incheierea de contracte inainte de inséménjare intre cultivator si procesator, si ar putea fi un partener pentru Guvern in dezvoltarea strategiilor sectorului. Pand acum, eficienfa organizatiei inter- profesionale a fost redusa de conflictele de interese dintre membr Sectorul este profund afectat de nivelurile reduse ale productivititii, La nivelul fermei, oportunitatile de imbunatatire a productivitatii si eficientei trebuie cAutate in principal in aplicarea unei cantitati mai mari de inputuri de o calitate superioara. Investitiile, fie din resurse proprii fie prin sprijin pentru investitii, in inputuri si utilajele corespunzatoare vor duce la imbundtijirea niveluritor productivitatii si productiilor. Procesatorii trebuie s& investeasca in tehnologii de procesare moderne. Cereale si oleaginoase Punciele forte importante ale sectorului de cereale si oleaginoase din Roménia sunt solurile gi clima favorabile, care permit practicarea unei game largi de sisteme si cultivarea unei game largi de culturi. Suprafata agricola totala este relativ mare si s-ar clasa a sasea in cadrul UE. Pozitia strategica a Roméniei intre tarile din Orientul Mijlociu si Europa Central reprezinta lun avantaj competitiv major. Accesul la Marea Neagrd oferd oportunitati comerciale excelente, iar fluviul Dundrea asigur’ un bun acces spre centrul Europei. Exist un potential vast pentru exportul surplusului de cereale si oleaginoase pe piate mondial, iar infrastructura feroviard excelenti si facilitatile portuare din Constanta fac acest lucru posibil. In yard exist spatii de depozitare excedentare pentru cereale, desi unele dintre acestea necesiti investitii Pentru modernizare pentru cresterea standardelor de manipulare si reducerea pierderilor. Exist potential pentru irigarea culturilor, dar sistemul national de irigayii necesita investifii majore. Este putin probabil ca restaurarea unei mari parti din fostele amenajiri de irige mai poatd fi vreodata viabila din punct de vedere economic. in ciuda acestor puncte tari inerente, sectorul are puncte slabe considerabile. Exist un esec al piefei la nivelul ofertei de inputuri, datorité céruia inputurile sunt costisitoare, iar resursele financiare dificil de accesat. Productile la hectar nationale se datoreaza in principal Utilizatii unor cantitagi reduse de inputuri, tehnologiei agricole precare si deficientelor de management. Modul de realizare a activitatilor comerciale, stipulat in sistemul romdnese UTIL (sistemul stabilit in Romania pentru calcularea ajustarilor pret/calitate la preluarea si livrarea ta depozite. Calculat pe baza greutifii specifice, umidita wutului de 13impurititi) reprezinta 0 barierd pentru un comert eficient si nu reflecta pierderile reale ce rezultd in urma uscarii si depozitirii cerealelor. Predominan(a silozurilor mari verticale pentru depozitare nu permite depozitarea separata in functie de diferite calititi a cerealelor. Aceasta reduce calitatea generala a cerealelor depozitate si ingreuneaza competitivitatea, in special pe piefele internajionale. Esecul piefei in acest sector este evident, la stabilirea preturilor pentru cereale sau oleaginoase nu se fine cont sau se tine cont doar intt-o mica masura de calitatile diferite, exist foarte putine informatii referitoare la piatf, iar producatorii nu primese nici un semnal din partea piefei. Comerciantii cu cereale isi desfaisoara activitatea intr-un mediu de afaceri dificil in care datoriile neachitate sunt mari, iar recuperarea datoriilor foarte greoaie. De aceea acestia isi desfigoara activitatea predominant pe baz’ de contracte incheiate, pentru a diminua riscul, de tip ‘back-back’ si au un acces limitat la instrumentele de management al riscului normale. Comertul pe baz de contracte cu livrare la termen si realizarea de contracte in regim forward nu se pot realiza in prezent. Colapsul piefei furajelor a reprezentat o lovitur& puternica pentru piata cerealclor si oleaginoaselor, pierzandu-se 0 cantitate de Furaje estimata Ja 10 milioane tone. in final, sectorul de procesare se caracterizeazii prin fabrici foarte mari, cu 0 tehnologie depasitd, care functioneaza sub capacitate. 4ANALIZA SECTORULUI LAPTE SI PRODUSE LACTATE Philip Leat si Siemen van Berkum? 2.1 PREZENTARE GENERALA A SECTORULUI DE LAPTE SI PRODUSE LACTATE DIN ROMANIA 2.1.1 Definitia sectorului 2.LL-1 Precentarea componentelor sectorului in mod traditional, in Romania, productia de lapte a fost concentraté in sectorul privat. in 1989, intreprinderile agricole de stat realizau 18% din productie, cooperativele agricole de productie realizau 28%, iar fermele familiale 56%. Pani in anul 2000, procentul realizat de fermele familiale a ajuns la 97%, in timp ce intreprinderile agricole de stat realizau 2%, cooperativele agricole de productie 1%. Prin urmare, productia de lapte este concentra mare masura, in exploatatii familiale de seara micé (OECD, 2000:1:18)°. O mare parte din laptele produs este pastrat la ferme, pentru a fi utilizat de familie si pentru animale, iar cantitiqi insemnate sunt vandute direct edtre consumatori, cel mai adesea prin pietele stradale, La nivel de procesare, industria cuprinde in prezent intreprinderi mati de stat sau foste intreprinderi mati de stat care s-au privatizat, plus un sector privat de scart mica, in plina dezvottare, care s-a extins din anul 1990, La sfargitul anului 2001 mai existau ined 53 de intreprinderi proprietate de stat, si alte 46 care fusesera privatizate (APAPS)'. Datele din 1999 araté cd, la vremea aceea, existau, in total, 973 de intreprinderi de procesare a laptelui. S-au fEcut cdteva investitii straine in acest sector, in special din Franfa, Olanda, Grecia, Elvetia si Germania Dupa sectorul de procesare, distribufia laptelui procesat si a produselor lactate implica magazinele intreprinderilor de stat si ale fostelor intreprinderi de stat, activitatile de distributie ale procesatorilor privati si un numar mare de distribuitori cu ridicata privati, precum si de refelele de distributie in curs de dezvoltare ale lanturilor de desfacere cu amnuntul multiple. 2.1.12 Productia si valoarea adaugati Tabelul 2.1 arati c& productia de lapte a reprezentat, in anut 2000, putin mai mult de 17% din Productia Agricola Bruti (PAB) si, in timp ce datele sugereaza o fluctuatie considerabild a acestui procent, se pare ca s-a inregistrat 0 usoard orestere a ponderii in ultima decada, Procentul de 17% este foarte aseminator ou procentul inregistrat in UE(15), in care laptele reprezenta 18% din Productia Agricola Finala in 1998. Ponderea laptelui in fiecare stat variaza intre 8% in Spania, 38% in Finlanda si 45 % in Luxemburg. 2 Multumiei dei, EWvira Balahur(ISPA, lg) pentru organizatea de vizte pe teen, oerrea de date ide informativerbale S OECD, Prezentare apa politic agricole din Romania, Pais, OECD, 2000 * Autortatea pentru Privatizara si Adrinistaea Parteipalinilor Stati 15Tabelul 2.1, Ponderea productiei de lapte in totalul Agricole Brute (PAB), 1990-2000 a_i es as ie Fe Toul PAB 2a [rst Pais Paar | seo | assri Paso Pasi | one | aaa (csilarde lei Ponderea producyr | 39 RE] 82 TID | was | EP es Pere ae de lap in PAB (2) Surss: MAP, INS in ceea de priveste procesarea produselor lactate, Tabelul 2.2 arat cd acest sector a generat 26.435 miliarde lei din Valoarea Adaugati Bruté (VAB) in 1998 (preturi curente); putin peste 9% din VAB totala creat de industria alimentara gi a bauturilor din Romania in ansamblu Acest procent a crescut de-a lungul perioadei de tranzitie de la aproximativ 6 %. Tabelul 2.2. Ponderea VAB din industria laptelui si produselor lactate in totalul VAB din industria alimentara si a bituturilor, 1990-1998, Toso [901 | 1993 | Twas | vod | Twos | Toe [187 roe Tosh VAB in industria aimentars 51 [85 [39 30 Saw oa 26s sia bauturilor (niiarde lei -prequri curente) ‘WAB in productia delapte gi produse | 280 a0 [3i7—[Tmis aie area | mas | aimee] aes lactate (miliarde lei - presuri curente) Ponderea VAB din industria apie | 36] 6) [ [1 [ars 78a Po fn totalul VAB din industria alimentari sia bauturilor~(%) ‘Suse: INS, 2.1.13 Fluxul laptelui in sector Figura 2.1 ofera o imagine de ansamblu asupra sectorului lapte si produse lactate, a componentelor sale si a fluxurilor laptelui asociate. Figura a fost aledtuité cu ajutorul mai multor surse de date, inclusiv ale MAAP (Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor) si Friesland Romania. Componenta diagramei privind, in special, utilizarea in ferma si vanzarile directe (in partea dreaptd) a fost alcatuitd cu un mare grad de estimare. S-a sugerat c& adevrata cantitate de lapte utilizat la ferma si vanzarile directe ar putea varia cu + 50%, ceea ce, la rdndul siu, sugereaza ca totalul productiei de lapte din Roménia s-ar putea afla oriunde intre 3.000 de milioane de litri si 6.800 de milioane de litri (si anume + 40% din valoarea estimata de 4930 de milioane de ltr). in anul 2000, productia totali de lapte de 5,1 milioane de tone (4.930 milioane de litri) a fost produsa de aproximativ 1,2 milioane de producdtori. Niveluri similare ale productiei sunt realizate in UE de catre Irlanda - 5,2 milioane tone si Danemarea - 4,7 milioane tone, productia totala a UE(15) fiind de 122,6 milioane tone. Importurile de 68 de mii de tone echivalent lapte (in anul 2000) reprezintd numai 1,3% din consumul total. Exporturile de 32 de mii de tone echivalent lapte reprezint& mai putin de 1% din oferta total de lapte. Trebuie mentionat ca, in prezent, 0 caracteristicd principal a sectorului de lapte si produse lactate din Romania o reprezinta utilizarea unei cantitii reduse din productia total’ de lapte de care intreprinderile procesatoare, numai 21% din productia estimata de lapte find livrata pentru procesare. La nivelul fermelor, consumul familial este estimat la aproximativ 41%, iar consurmul pentru hrana animalelor la 12%, 26% reprezenténd cantitatea vanduta de producdtori, prin piefele stradale si vinziri directe, consumatorilor cu. venituri_mici. Estimarile cantitatilor de lapte care nu sunt livrate la procesare prezinti un mare grad denesiguranta. Nivelul ridicat al utilizarii productiei in ferma si al vanzirilor directe este consecinfa cétorva factori care includ structura la scar’ mic& a productiei, o lips majora de orientare comerciala in rindul multor producatori, un sistem subdezvoltat de colectare a laptelui, cu o nesiguranfa a plajilor pentru laptele livrat unor procesatori, care intérzie plata ctre producatori cu pin la 3 luni si diferenta mare dintre pretul de achizitie si pretul practicat pe pietele stradale, Totusi, este de asemenea posibil si fie rezultatul dificultitilor inregistrate in reglarea vanzarilor directe, in special a celor stradale. O provocare major’ pentru dezvoltarea comerciald a sectorului de lapte si produse lactate va fi aceea de a mat cantitatea de lapte neprocesat de bund calitate livrat sectorului de procesare la costuri avantajoase, Pentru a ilustra activitatea vanzarilor stradale, Caseta 1 cuprinde o prezentare de caz a unei piefe stradale din Bucuresti 7Productia Fermelor (Mai 2001) 1.188.387 Intreprinderi de producere a laptelui 1.335.979 vaci____ Productia total de lapte neprocesat 5088 mii tone 4930 milioane litri Ferme de stat ~2% Importuri - Eehiv. lapte “Alte forme mari 1% (35% grisime) = 68 mii ton Ferme familie - 97% * Sistemul de colectare a laptelui (21% din productia de lapte) Tot mai mult in proprietatea procesatorilor | Lapte preluat de unitiile de procesare 1040 mil litri 4 zat la fermd si vanzari directe —} } 3890 mil 1? (79% din productia de lapte) Lapte lichid Unt Branzi 134 mil itei ||) 7,2 mii tone 34 mii tone y Lapte praf Produse lactate 7 8.6 mii tone. proaspete i 79 mil litei v registrat ite [Distributia cu | [Procesare Servieii Exporturl -Echiy, lapte jamanuntul latimentara | falimentare | (8.5% grisime)=32 mittone Notét: Numerele marcate cu * pot suferi variatii de 50% Sursa: Friesland Romania, MAAP, surse din cadrul sectorului Figura 2.1 Prezentare generali a sectorului de lapte si produse lactate sia fluxurilor de lapte din Roménia 18a Titan, Bucuresti —Exemplu de piati stradali Piata Piaja Titan, denumiti astfel dup cartierul in care se afla, este o piati fardneasca / de produciitori tipicd ‘Are o dimensiune medie si este una dintre cele aproximativ 15 astfel de piefe din Bucuresti Comerciantii de produse lactate vin, se pare, la piati de la mari distange; piata este deschisd 6 zile pe’ saptaména (In afar de luni). Ei sunt atrasi de posibilitatea obfinerii unor preturi destul de ridicate, in lcomparatie cu cele care se obfin, de obicei, in zonele rurale, de productie. Uni comercianti sunt independengi, in timp ce alti lucreaz4 cu sprijinul familiei si al altorretele sociale Laptele se vinde in sticle de plastic (In general sticle de Pepsi sau de Coca Cola), in timp ce alte produse sunt expuse direct pe tarabi, fara ambalaj, $i sunt vandute in pungi de plastic, Tofi comerciantii obsin preturi similare pentru produse similare, Nu existi o concurenfii a prefurilor in interiorul pietei oficiale, Pe Kinga tarabele oficiale, exista si 0 piafd neoficiala, pe strizile invecinate, unde oamenii lexpun si vind o gam’ diversi de produse. Preturile n general, mai mici, dar nu existi nici o reglementare care si controleze siinitatea animalelor de la care provin aceste produse sau calitatea igienica a produsclor. Aceste aspecte sunt oficial controlate / aprobate, in cazul comerciantilor oficiali, de cdtre autorititile veterinare gi locale, Vanzltorii de la tarabele oficiale plitesc 0 tax de inchiriere a acestor tarabe. Cei care vind produse lactate avind o mic suprafafa pentru a-si expune produsele (de aproximativ 1,5 metri) plitese 3,3 ritioane de lei pe lan. Produsele si preturile observate Produs Lei /litru sau kg Lei /itru sau kg (pretul pe plata neoficial) Lapte de vac 12.500 10.000 (neprocesat) - ltra Smanténi proaspata - kg, 55.000 45.000 Brinza de vac, tare - kg. 55.000 Brinza de vaci, moale - kg 50.000 45.000 Briinzd de oaie (sarata) - kg. 75.000 Brdnzi de oaie (nesdrata) - kg. 70.000 N.B, Pretullopielu, daca ar fi vindut unui procesator afi de 4000-4500 Lett Proturile in Piafa Dorobanfi, intr-o zond relativ prosper a Bueurestiului, erau, in general, cu 10-20% mai mari, astfel incat brinza de vaci moale se vindea cu 60.000 Lei /kg iar smantana cu 60.000 Lei /kg. Nivelurile vanzirilor Nivelul tipic al vanzarilor zilnice ale unui comerciant individual sunt urmtoarele, Produs Cantitate 15 - 20 litri 3-5kg . Ske de oaie (sarati) - kg. 10-15 kg : Brinza de oaie (nesarata) - kg, Skg. Compozitia vanzirilor se schimba in functie de anotimp - vara se vinde mai multi brinzi proaspata (nesaratd), consumati la salate. Aceste niveluri ale vinzatilor prezinté urmatoarele venituri obtinute din vanzari, pe lund Vanziri zilnice Leifunit. Venit /zi-Lei Pe lundi- Lei 15-20litri 12.500 218750 $468 750 proaspati 3-Skg 55.000 220000 5 500000 Branzi de vaci Skg. 55.000 275000 6 875.000 Branza de oaie (sirata) 10- I5ke 75.000 1162500 29.062 500 Briinzi de oaie (nesdratt) Ske 70.000 350000 8 750.000 ‘Total 2226250 55.656 25024.2. Analiza langului 2.1.21 Structura industriet in ultima decada, sectorul laptelui si al produselor lactate din Roménia a inregistrat o importantii schimbare structurala. fn 1990, 56% din totalul productiei de lapte provenea de la ferme familiale private. Acest procent a crescut foarte rapid, ajungand la peste 90% in 1994 De atunci, a crescut treptat, ajungind la 97% in anul 2000. Simultan, productia de lapte a fermelor de stat a sc&zut de la 18% la 2%. Procesul de privatizare la nivelul fermelor a avut ca rezultat crearea unei structuri fragmentate a fermelor. Peste 95% din totalul fermelor au una sau dou vaci (Tabelul 2.3). Aceste ferme detin 83% din efectivul de vaci de lapte din Romania, Caseta 2 ilustreazi situatia micilor producatori de lapte din nord-estul Romdniei. Numai 0,17% din totalul fermelor au 16 vaci sau mai multe. Tabelul 2.3 Structura, dup’ dimensiuni, a fermelor zootehnice la 1 mai 2001 FERME VACI ISpecificatie Nr.de ferme %din Cumulati Nr.decap. %din Cumulati Media| total v% total —-v% _cap,/ferma| ITOTAL 1188387 100,00 1735979 100,00 1,46 1-2 cap, 1134118 95,43 95,43. 1.444366 © 83,20 83,20 1,27 3-5 cap. 47705 4,01. 99,45. «1736671000 93,21 3,64 [6-10 cap, 4316 0,36 99,81 32415, 187 95,07 751 1-15 cap, 964 0,089.89 12806 0,74 95,81 13,28 16-20 cap. 50,04 99,93 7727045 96,26 17,76 121-30 cap. 301 0,03 99,95 7525 0,43 (96,69 25,00] [31-50 cap. 225 0,02 99,97 8624 0,50 97,19 38,33) 151-100 cap. 145 001-9999 10167059 97,77 70,12) > 100 cap. 178 ___0,01__100,00__—38682__—2.23100,00 217.31 ‘Suen: MAAP In legituri cu structura la nivel de procesare, existé pufine informafii detaliate. De la inceputul procesului de privatizare pana la sfarsitul anului 2001 au fost privatizate 46 de fabrici de procesare a laptelui, dati la care 53 de fabrici se aflau inca in proprictate de stat, iar 7 erau in curs de privatizare. Simultan, de-a fungul anilor, au fost infiinfate multe noi intreprinderi de procesare a laptelui. in 1999, existau, in total, peste 970 intreprinderi de procesare a laptelui. Majoritatea sunt foarte mici, din punct de vedere al numérului de angajafi: 909 intreprinderi au mai putin de 50 de angajati, iar 64 de tntreprinderi au mai fnult de 50 de angajati. 20‘Caseta 2: Un fermier de seari mici cu dou vaci din Miroslevsti— Judeful Iasi Fermierul are in proprietate 4 ha de pammdint si in arenda 0,5 ha pe care le lucreaz impreunti cu sotia lui Cultiva urmitoarele: Lucema Sha, Graw 0,5 ha. Sfecla furajera O41 ha. Fan 0,3 ha, Porumb si cartofi Restul Pe liinga aceste activitaji, el colecteaza lapte de la alti 92 de fermier din zo ccentrul local de colectare ISPA (a se vedea Caseta 6 pentru definitia ISPA), sil livreaza zilnie la ‘Are dou vaci, de 4 si respectiv 2 ani. Cea mai buna dintre ele are o productie de aproximativ 6.000 de lit de lapte pe lactatie, iar cealalté de 3.600 lite. In prezent, fermierul construieste un grajd pentru cele dou vaci, cu ajutorul unui imprumut ISPA, pentru care pliteste 6% dobanda in euro, Se indoieste ed ar fi putut consirui grajdul fard acest imprumut — ar fi putut imprumuta de la o cooperativa mick de credit locali dar ar fi avut de platit o dobanda de 35%, pe linga faptul ci ar fi trebuit si igi deschida un cont reprezentind 30% din valoarea imprumutului, in cadrul cooperativei. In grajd va putea si adposteasci 3 vaci, dupai ce va objine bani si dupa ce tsi va mai depozitul de fin. Multi fermieri din zona sunt in suri s& construiasea adposturi pentru animale, prin transformarea depozitelor de fin ~ aceasta este ‘metoda cea mai ieftina, Cea mai bund vaca provine de la o statiune de cercetare, ISPA i-a fost de mare ajutor, pentru ct bal Jnvaat cum si o furajeze. Cea mai bund vaed a lui nu merge la piscut pe pajistea comunitati, pentru ca trebuie si fie bine hrinita. O vaca de aceasta calitate costa 1000 de euro — un pret bun pentru o astfel de| vacd de calitate, Animalele de buna calitate nu sunt ugor de obfinut. O vaca ce produce 2,000 ~ 2.500 litri de lapte pe an costi 800 - 900 de euro. Multi dintre oamenii mai in varsti (pensionari) dorese doar| © vac cu 0 productivitate redusi, pentru c& ca poate trai avand o dieti relat sirac& (vacile de mare| productivitate trebuie si fie bine hrBnite, ceea ce implici furaje de bund calitate la intervale regulate, in special iar). Fermierul dreste foarte mult ssi consruiascd propria tnreprindere, In zon, exist mult pimdnt ce poate fi arendat sau cumpirat. PamAntul se poate arenda prin intermediul Asociatiei Cultivatorilor de Pamént, care se ocup’ de piméntul celor care nu doresc sa il foloseasca. Pentru acest pamant, Asociatia pldtest oarenda modest in natu, Pamntul arabil ce post fi cumparat cost 150-180 euro, Lectii ch Fermierul vrea si isi construiaset propria afacere, prin creslerea numérului de vaci. Are capacitate fizica si intelectuald, precum si motivatia necesare pentru a realiza cu succes acest lucru. + Elltrebuie si poatd cumpara vaci de buni calitate ‘ + El trebuie si poati asigura un adipost adecvat pentru vacile sale pe timp de iam si furajare rezonabili, * El trebuie si aibi acces la fondurite de investitii, cu dobind rezonabila (care si poaté fi suportatd din veniturile unei ferme de lapte de sear mica). + Are nevoie de consultanfa in domeniul eresterii si furajérii animalelor + Are nevoie de 0 pial de desfacere stabild, care si fi plateascd cu regularitate un pret rezonabil (iunar), * Are nevoie de o institutie care si Ti ofere consultanfa privind aspecte ale calititi laptelui, gi care si fi ofere unele stimulente pentru a produce lapte de bunt calitate. 212.1.2.2, Evolutia productiei, a consumului sia comertului Balanja cererii si ofertei, furnizata de Institutul National de Statistic’, prezinta principalele evolutii in domeniul productiei, consumului si al comerfului (Tabelul 2.4). Datele reflects situatia laptelui de vaca si de oaie luate impreund, din care se presupune c& laptele de oaie reprezint& numai un procent (foarte mic) dar necunoscut. Productia a crescut pani in 1996 dar s-a redus semnificativ dup aceea. De la inceputul procesului de tranzitie, importurile au depasit exporturile, facdnd ca Romdnia s& fie un importator net de produse lactate. Totusi, importurile s-au situat, intotdeauna, la niveluri foarte modeste, in timp ce exporturile nu au avut niciodata un rol important. Suma producfiei si importurilor, minus exporturile si variatia stocurilor reprezint& oferta disponibilé pentru consumul intern. Se pare c diferenfa dintre oferta disponibila si consumul uman o reprezint& cantitatea utilizata pentru hrana animalelor. Tabelul 2.4 Balanta cerere / oferti pentru produsele lactate (in mii de tone echivalentul laptelui cu 3,5% grasime) Producti a) 4959 | 5188 | 5025 | 5272 6254 a 6157 | 5950 | 5755 | 5639 om ‘Nota a): valorile prezintd suma productilor de lapie de vact gi de oaie ‘Nota b): rata auto-aprovizionari s-a calculat prin impartirea productiei ta oferta disponibila! ‘Sursa: Insttutul National de Statistica, Disponibilitatea de consum pentru populatie, 1990-2000 Pe langa datele cuprinse in balanta cererii gi ofertei realizaté de INS si prezentat in tabelul 2.4, MAAP are propriile sale date statistice privind productia, consumul si comertul. Exist diferente intre cele doua surse.’ Paragrafele urmatoare privind productia, consumul si comertul au la baz& datele MAAP Productia Datcle Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si PAdurilor arata c productia totala de lapte de vaci a crescut, mai ales intre anii 1992-1995 (a se vedea figura 2.2). De atunci productia s-a menfinut la un nivel oarecum stabil, in timp ce efectivele de vaci (inclusiv de bivolife si Juninci) s-au redus cu aproximativ 10% in perioada 1993-2000, ceea ce implica faptul c& productia pe vacd a crescut in timp, dar nu in mod spectaculos. in prezent, productiile medii in Romania sunt de aproximativ jumatate din nivelul productiilor medii din UE (vezi sectiunea 2.2.1.2). > Trebuie notat ef Ministerul Agriculturii, Alimentatici si Padurilor (MAAP) si Institutul Nafional de Statistica (INS) implementeaza un Proiect de infratire al UI cu Ttalia pentru a imbunatati corectitudinea datelor statistice agricole in Romania 22Fon wo Gd i i Fao wo f [FE W asiataptey Prostata dose ron Figura 2.2. Productia total de lapte si efectivul de vaci (1 ian.) Laptele procesat reprezint’ numai o fractiune din totalul laptelui produs. in jur de 80% din cantitatea totala de lapte este consumat fie in gospodatie (la ferma), fie este vandut pe pietele {ardinesti, in principal sub forma de lapte lichid, branzeturi sau smntind. Restul de 20% este livrat la intreprinderile de procesare a laptelui. Se inregistreaz& tendinte descrescatoare ale productiei de unt, branzi, produse lactate proaspete gi lapte proasp&t pentru consum (Tabelul 25.) Tabelul 2.5. Evolutia productiei de lapte si produse lactate 1990-2000 pou [1901 [99 [ToT | 9HE | Tos [i996 [1997 [99m [_To99 [000 Tat mite Bf | 20 | at ie[ ay et 7 et 6 Binzetur, ni, ota [0] a [si] 4 | 30] a7 [| 9 Tapte proaspit de S22 [aoe [ee] 319 [86 | 396 [349] Ist [aio] 175 | Tot consumul,milioane Produse lactate ae] an par] ae a | as | as | TP | 88 proaspee,milioane ‘Sursat MAAP : Consumul Nivelurile consumului de lapte pe cap (exprimate in echivalent lapte) au cre: 1990 (vezi figura 2.3). cut treptat in aniirr er ne) Figura 2.3 Consumul de lapte si produse Iaetate, in litri de echivalent lapte Datele referitoare la anii 1999/2000 aratd cd existi o diferentii evidenta, din punct de vedere al modelelor de consum, intre zonele urbane si cele rurale. Nivelul laptelui consumat, pe luni, in zonele rurale este aproape de dou ori mai mare decét in zonele urbane (7,0 litri, in comparatie cu 4,2 litr), in timp ce consumul de branza si smantina este acelasi in ambele zone. in medie, pe lund, s-a raportat un consum de lapte de 5,66 litri de lapte si de 1,1 kg de branzi si sméntna’, Datele privind consumul propriu - produse lactate consumate in gospoditiile producdtorilor - indic& un consum lunar de lapte de 8,50 litri (din care 0,6 pentru hrana animalelor) si de 0,53 kg de brinza de vaci pe gospodirie, in perioada julie 1999 - iunie 2000. Comertul Datele privind comertul pentru ani 1998-2000 arata ci UE este cel mai important partener comercial si ci nivelurile activitafilor comerciale sunt relativ modeste (Tabelul 2.6). Tabelul 2.6 Valorile exporturilor i importurilor de produse lactate (mii USD) si puncte de destinatie si origine (% din valoarea totali) ‘ 1998 [1999 [2000 1998 [1999 | 2000 Total export | 1471 | 2519 | 7220 Total import_| 35646 | 23335 | 22838 CEFTA (2s) Ones 17 CEFTA 16 [25 [23 EU 39 173 [51 EU. 74 165 ‘| 58 Altele 59 [18 [32 Altele ul 10 19 Sursa: Central Ronn pen Comer Exterior Date neoficiale prezentate in Tabelul 2.7 indic& valoarea comertului cu diferite produse, precum si cantitatile de diferite produse lactate comercializate si nivelurile productiei intre ani 1996-2000. Aceste date arati c& incepnd cu 1998 s-au inregistrat niveluri destul de substanfiale ale importurilor de produse lactate proaspete (de la 10 la 15%). Mai mult, importurile de lapte praf sunt substanfiale ca pondere din productie, aceeasi situatie este Institutul National de Statistica, Veniturile, cheltuielile si consumul populatici, 2000, tabelul 12, p.11. 24valabila i pentru branza. fn acelasi timp, exporturile de lapte praf si branzi au crescut in ultimii ani. Totusi, nivelul de penetrare a | importurilor si al exporturilor este inca destul de modest. ‘Tabelul 2.7. Productia, importul si exportul produselor lactate (in tone), ponderea importurilor si ponderea exporturilor in productie, si valoarea total a importurilor sia exporturilor (in milioane de USD) Tapiede Produse Laple pra er Unt Binal Tngheja- Valoare] consum lactate sau 18 tofala (tn proaspete concentrate mil USD)) 1989 Produetie 573256 | 27669825000 37000 78000 Import Export 13000 10100 1996 Productie 365255 21994513783, 1336247574 Import 372 15204540 16353032 2s401 Export 6 387 112s| ImporyProduetie 04% OM 3% 12% 6% Expory/Productie 0% % % % 1% 1997 Productie 315944 14990810745 1381242437 Import 893-2244 «= 2989 4463191973, 16085} Export 84 1872 64779 524g] ImporProductie 03% 2% 1% mM 5% ExportProduetie 0% 0% 1% 05% 2% 1998 Productie 121319 848926981 6579 36740 9525, Import 9671 4790-874. 540.78 35646] Export 4 6 939362 an] ImporvProducjie % 1% 8% 16% ExporvProduetie 0% 0% 06% 1% 1999 Productie 179175948: 6381 6887 3097810142 Import 94S 10140-3587 723-803 1D 23335] Export 4 30 2s 3. 1278 3658) ImporyProduetie 5% 1% 56% 2% 7% Export/Productie % 0% 4% 0% 4% 12000 Produetie 71284 70s44 6959 5894 27809 Import 1910 1033251331313 10421582 22838| Export 6 855 83 2656 m0] ImporvProductie % 4% 18% 6% ExporyProductie 0% 12% 1% 10% ‘Sursa: Date neoficiale. . 252.2 ANALIZA COMPETITIVITATH rs 1 Factori re influenteazi competitivitatea la nivelul fermei 2.2.1.1 Numirul vacilor de lapte si dimensiunea medie a efectivelor S-a menfionat deja ci sectorul productiei de lapte din Romania se caracterizeaza printr-o scar foarte mica. Tabelul 2.8 arati c& populatia de vaci de lapte din Romania, avand un efectiv de 1736 mii de vaci in 2001, reprezinté aproximativ 8% din numarul inregistrat in UE(15). Cu 0 dimensiune medie a efectivelor de aproximativ 1,5 vaci pe exploatajie agricok’, Romania are 6 structura dimensional foarte diferiti de cea din UE(I5), unde in 1997 media era de 24. Statele Membre cu cele mai mici valori medii erau Portugalia, cu un efectiv mediu de 5, vaci, si Grecia cu 7,7. Cei mai mari producatori din UE, Germania si Franta aveau valori medi apropiate de 30 de vaci. ‘Analizind mai departe structura dimensionala din Romania (a se vedea Tabelul 2.3) se constati ci aproximativ 0,5% din fermele de lapte din Roménia au o dimensiune care corespunde cu dimensiunea medie din UE(I5), si cd aceste ferme cuprind mai putin de 4% din efectivele de vaci de lapte din Romania, Structura de scar mica a productiei de lapte din Romania are ca rezultat un numér de ineficiente in sector, atat la nivelul productiei, cat si la nivelul distributiei 2.2.1.2: Productia medie pe vaca © zona de eficienté tehnied scizutd este aceea a productilor de lapte pe vaca. Productia medie de lapte pe vaca din Romania este comparata in Tabelul 2.8 cu nivelurile atinse in UE. Cu 2.990 litri pe vaci pe an in 1999, productia medie din Rominia reprezenta 55% din media inregistrati in UE(15). Tarile cu cea mai mic& productie pe cap de animal sunt Austria (3.635 litri) si Grecia (3.810 litri); valoarea inregistrata in Romania este de 82% si respectiv 78% din aceste valori. Productiile mici pe cap de animal din Roménia se datoreaz’ potentialului genetic scizut al unora dintre animale (in special apartindnd fermierilor care produc lapte numai pentru autoconsum sau pentru vanzari directe si care doresc si aibé numai vaci care vor tolera o furajare sirac&), nivelurilor sub-optime de furajare (mai ales in lunile de iarnd si in verile secetoase) gi deficientelor din activitatea de crestere a animalelor Baza fuurajerd sub-optima pentru efectivele de bovine din Romania s-ar putea datora gi schimbirilor produse in managementul pisunilor comunale, in urma privatizirii pamantului. Pasunile comunale au constituit, intotdeauna, 0 important baz furajera pentru efectivele din comune. inainte de 1989, pasunile erau intrefinute prin fertilizare, erbicidare, precum si prin respectarea unor reguli clare de pagunat. Dar, incepand din 1989, pasunile s-au degradat treptat. Responsabilitatea administrarii pasunilor a revenit comunei (administratiei locale). Desi, in multe cazuri, se percepe o taxa pentru animalele care pasc pe pigune, de multe ori aceasta nu este folositd pentru imbunititirea pigunii, ci pentru alte scopuri, in functie de decizia administratiei locale. Prin urmare, situatia pisunilor s-a deteriorat. in plus, in multe cazuri, in special atunci cind baza furajer’ pentru iama este deja epuizati la inceputul primaverii, animalele sunt trimise prea devreme la pisunat. Acest lucra impiedicd buna dezvoltare a vegetatiei de iarba si, implicit, capacitatea pasunii de a brani animalele. {in ceea ce priveste potentialul genetic scdzut al unei parti din efectivele pentru lapte, politica de sustinere a insiménfarilor artificiale ar fi putut avea o important influent. Odatd cu privatizarea Serviciilor de insaménjare Artificiala din 1997, fermierilor li s-a perceput 0 taxa pentru aceste servicii pe care le primeau gratuit pan in 1997. De atunci, fermieri au fost tentafi si foloseasca taurii locali de ‘joasi calitate’, prin care calitatea genetica a bovinelor s-a degradat treptat, cu atét mai mult cu cat, in unele regiuni, calitatea materialului seminal, 26precum si profesional au lasat mult de dorit. in consecinfé, unii fermieri s au pierdut increderea in serviciul de insiméntare Artificiala. In anumite zone, taurii (de joas& calitate) sunt pur si simplu lasafi s& pasca la un loc cu celelalte animale, iar rezultatul este degradare continua a potentialului genetic. ‘Tabelul 2.8 Numir de vaci, dimensiunea medie si numérul efectivelor si productiile de lapte pe cap de vaci in EU(I5) si Romania, 1999 Tara Vaci de lapte | Dimensiunea | _ Numarul de | Producti 1999 = (mii) medie a efective | medie pe vacd efectivului | (aprox.-mii | (litri pe vacd (1997) pean) Germania 709 279 169 [5729 Frana 4419 30,7 lag | 5233, Thalia 2135 20,5 Toa | 4869 ‘Olanda 1570 44.0 36|___ 6864) Belgia 619 3233 194821 Luxemburg, 45 365 r 5733 ‘Marea Britanie 238 68.8 35 5929 Republica Irianda 1261 32.4 39 [4061 Danemarca Gal 50.8 13 6542 Grecia 168 17 22 3810 ‘Spania 1236 ig Tos |_4581 Portugalia 351 52 68 [5254 ‘Austria 698 84 3 3635 Finland 374 133 28 |___6401 ‘Suedia a7{ 296 15 7380 EUCS) 21152 24,0 381 5433 ROMANIA 1769 15 1188] 2990 (1736 n 2001) 00) 2001) ‘Suse Eurostar gi MAAP Tabelul 2.9 ofera o perspectiva putin diferita asupra productiei reduse pe vacd. Tabelul indica faptul c& productiile de lapte pe cap de vac din Romania au crescut cu aproximativ 8% intre 1994 si 1996, dar cd, de atunci, att rimas relativ stabile. in plus, s-au mentinut la nivelul de 52 si 55% din media UE(1S), Tabelul 2.9 Evolutia productiilor de lapte pe vaci, pe an - Rominia si UE(I5), 1994-1999 1994] 1995] 1996] 1997] 1998] _ 1999] [Romania — lite pe vacd (lapte de vact side 2790] 2955] 3018[ 3087] 3030] 2990) Pbivoita) EU 15 —litri pe vacd 3251 5405] 5442| 5561] _5673|__ 5800] [Romania ca procentaj din media EU 53%] 55%] 55%) 55%l 5306) 52964 Sursa: MAAP, Caseta 3 prezinté un exemplu de producttor de lapte de dimensiune medie, care objine niveluri bune ale productiei de lapte pe cap de vacd, datoriti furajarii de bun’ calitate. Este, poate, un exemplu de productie care se poate obfine intr-o intreprindere de lapie bine condus&, care a primit recomandairi bune de hranire si a achizitionat animale de bund calitate. 27‘Caseta 3: Fermier de dimensiune medie eu 14 vaci, fa Paseani - Judetul Lasi Fermierul este membru ISPA (vezi Caseta 6 despre asociajia ISPA), Produce lapte de 7 ani, timp in care a creat un bun nucleu de animale. Are in arendi 15 ha de pimint si un adipost mare pentru: animale. Foloseste piméntal pentru productia de Iucer trifoi si porumb, De asemenca, cumpara or i fn in prezent are 14 vaci de lapte (din care 9 erau in lactate in perioada vite), plus ined 10 care firmau sa intce in lactaie, A cumparat 6 juninci tinere, de la 0 fermi de stat, la preful de 230 de euro frecare. Si-a extins ferma destul de rapid, si se pare cli a fcut acest fueru intro maniera solid’ si durabila, Doringa lui este sf ajunga la un efeetiv de 50 de vaci, odata ce igi va fi asigurat adaposturile si suprafaja de parent necesara pentru vite. Are 4 serofife mari, 15 serofite pentru insimantare gi un total de 38 de pore. Ferma de pore lajutd si si stabiizeze fuxul moneta, pentru ci este o suri de vent in lunile de iama, cind vanzarile de late Sint seduce, Fermierul are doi angajati;unul din ei se ocupa de porci, iar cella de vaci, De asemenea, i el fucreaza la fermi Productie si productivitate in vara anufuy 2001, a livrat la [SPA 250-280 ltr de lapte pe 2, de la un total de 16 vac. fn perionda de virf, majoritatea Vacilor sale ajung pana la 25-30 de liti pe zi. Animalele la prima fatare produc 18- 20 de litri pe zi. Are doua vaci de foarte inalté productivitate din America, de la care objine 40-45 de rita pe 21 Este evident eX acest producitorobfine producti foarte bune de la animale de buns calitate Hrana animalelor Aceste niveluri ridicate ale productiei sunt realizate printr-o furajare regulati, de bund calitate Hirana pe timp de farms 05.00 luce in 09.00 480% porum micingt, 40% - tee de er, 20% tu de soar 11.00 sect Fran lpn de porumi busi 13.0 Tucema fi 16.00 40% porumb macinat 40% - trie de gu, 20% - rtd de. soaelu 18.00 feel Frajera tulpini de porumb bucati teana pe simp de ward ~ Psgunat (supeaveghet) 9.00, Ske 40% porumb macinat, 40% rive de grdu, 20% - turd def. soaelut 16.00 33 ks 40% - porumb milcinat, 40% ci de gr, 20% fur def. soarelui |Vanzarea laptelui Hin ultimele 18 luni, fermierul si-a vandut laptele prin ISPA. Livreaza laptele cu caruta si primeste o: prima de 100 lei pe litra pentru livrarea de cantitati mari. Motivul principal pentru care 5-a hotirit si lovin membru al ISPA a fost acela de a-siasigura plata Iaptclui ta timp si la intervale regulate (luna). /Astfel, poate si cumpere gi si pliteasci in mod regulat furajete pentru animale; in acest fel, a edstizat nerederea fumizorilor locali de brand pentru animale. Nu a avut o experien{i prea bund cu precedental [cumpiritor de lapte, care intirzia cu pltile pentru laptele livrat (céteodata si cu 3 luni intérziere) si astiel fi crea probleme in aprovizionarea cu hrandi pentru animale. |Sprijinul pentru investitii PAnd acum, fermierul a primit un credit pentru investtii pentru douii vaci rasa Bruna Elvetiant (3.500 Jeuldeni olandezi, cu 6% dobanda pe an — 1350 de euro). Cu planurile de expansiune pe care le are, vrea| sd cumpere echipament de muls si ar dori sprijin pentru a objine credit pentru aceasta investiti. Lectii cheie , Fermierul si-a extins eu succes afacerea intr-o perioada de 7 ani. in acest sens, el constituie un exemplu, ce se poate realiza avand o orientare comercial, prin muncé susfinuti, avand vointa necesard pentru a invita si a-si elabora un plan, printr-un nivel modest de sprijin pentru dezvoltare si o piafll sigur pentru produsele sale. Are in plan continuarea extinderii, pana Ia 50 de vaci. intreprinderi de| aceast® dimensiune ar ajuta Romania in dezvoltarea unui sector robust si competitiv de productie de lapte. Pentru a-si asigura aceasta extindere, el trebuie: Js si poat cumpira juninei si vaci de buna calitate J. si aiba acces Ia fondurile de investi’ cu un nivel rezonabil al dobanzilor J» si poatd cumpéra pmént si clidiri (sau mésuri sigure de arendare pe termen lung) Je si aibiéo piata de desfacere stabil, care si Ti pliteased un pret rezonabil, in mod regulat, i care sii recompenseze scara gi calitatea productiei J s& aia, si in viitor, consultanfi in domeniile tehnic, de cresterea a animalelor gi de afweeri pe -eate de extindere a activiti 28Asigurarea unor efective de animale de calitate imbundtatitd sia indrumarii / instruirit in domeniul cresterii si furajarii animalelor necesare pentru ca acestea sa igi ating potentialul in fermele din Romiénia, se poate realiza prin rejeaua de ferme de cercetare sprijinite de stat Doud exemple de astfel de ferme sunt prezentate in Casetele 4 si 5. Caseta 4: Statiune de cercetare de stat pentru eresterea bovinelor, Itcani, Suceava {in treeut, fiecare judet avea proprile sale statiuni de cercetare, Aceastt fermi de stat este statiunea de cercetare pentru cresterea bovinelor din judeful Suceava, Grajdurile pentru vite au o capacitate de 2.000 animale, In prezent, sunt aproximativ 960 de animale, din care 300 vaci de lapte si 83 de juninci gestante. Restul sunt vite tineret, in special femele. Tauragii sunt crescuti pana la greutatea de 300 kg, si poi vanduti, in principal in Grecia, Efectivul de la ferma const, in principal, din rasa de vaci Sementhaler/Red Holstein, Aceasté ras are caracteristici mixte ~ productia de carne gi lapte. in viitor, stafiunea doreste si mireasc& procentajul animalelor de rasa Holstein Rosie, pentru a ereste productia de lapte pe cap de animal in viitor. Productia medic, la fermi, este de 4000- 4500 ltri pe an, Stafiumea considera ca are un rol important in ccadrul activitiqii practice de crestere a animalelor din Roméinia, deoarece se spune e& micii fermieri au pufine cunostinfe in acest domeniu, Totusi,ferma se confrunta cu multe dificultaji, din cauza lipsei resurselor financiare, Ferma livreaza lapte unui mare procesator de lapte din regiune. Cu toate acestea, acest procesator se confrunti cu mari probleme, pentru cd utilizeaz numai o mic& parte din capacitatea sa. Compania este in proprietatea unui investitor din Elvetia. Recent, acest procesator a furnizat stayiunii de cercetare instalati de racire. fn schimb, statiunea de cercetare vinde fermierilor juninci, cu conditia ca acestia sh livreze lapte pentru companie. Pe ling’ laptelelivrat, fermierul plitesie o rat mic& a dobanzii pentru suma de aproximativ 1000 de euro reprezentind prejul mediu pentru 0 junines gestanta. Pentru propriile activititi de crestere gi inmultre a animalelor, ferma de cerceiare cumparé material seminal din Germania (BVN, Osnabruck), Materialul seminal se vinde si fermierilor care au cumpairat juninci de la statiunea de cercetare, De asemenea, stajiunea a importat vaci din rasa American Holstein. Un grup Amish din Pennsylvania a oferit vaci, care sunt finute intr-un adapost/ferma separald, in acelagi sat. Aceste vaci pot fi cumparate de fermierii de aceeasi confesiune religioasa (fermieri Amish) Lectit ce se desprind din acest caz * Potenfialul fermelor de Cervetare si Dezvoltare de a oferi animale de bund calitate pentru comunititile de fermieri reprezinté un canal important de imbundtatice a sectorului Aceasti furnizare de animale de buna calitate are o important deosebita atunci cand se realizeaza impreuni cu indrumarea in domeniul cresterii si hranirii animalelor, si cand este legati de dezvoltarea producti de lapte in scopul comercializarii citre procesatorii care sunt interegati de ‘imbunatatirea productiei gi calititii laptelui la nivelul fermelor. ‘ 29Caseta 5: Statiunea de Cercetare si Produetie pentru Cresterea Bovinelor, Daneu - lagi Centrul de cercetare si productie de la Dancu are 1500 de bovine, din care 400 vaci cu lapte si 100 juninei, Nucleulstocului a fost format din vaci de rasa Holstein din Danemarca, iar acestea au fost erucigate cu alte ase. Acum sunt denumite BNR (Biljata Neagra Romineasc. ‘materialul seminal a fost furnizat de SEMTEST. Anuil trecut 398 de vaci erau in lactate si produceau, in medie, 6530 lit. Ferma asociati de 635 ha are 510 ha teren arabil: Porumb siloz 200 ha Lucerni 200 ha Porumb boabe 50 ha, Or 60 ha. Ferma poate si ofere vaci de rasa Holstein Ia pretul de aproximativ 20 milioane lei/animal. Majoritatea clientilor sunt oameni de afaceri care doresc si investeasea in 10-20 de vaci, deoarece considera ca productia de lapte este profitabild. Acesti oameni de afaceri au angajati care se ocupt de ingrijirea’ animalelor. Majoritatea fermelor mici, de aproximativ 1-2 vaci si 2-3 ha de pimant nu isi pot permite: sf cumpere astfel de vaci, fara o asistenta financiar De asemenea, miei fermieri au nevoie de consultant’ pe probleme de productie vegetal, eresterea animalelor, furajare si construetii pentru efectivele de animale pentru a putea atinge potentialul vacilor de productivitate mai mare, Instruirea se poate face prin stajia de cercetare gi dezvoltare Dancu, Porumbul de siloz ar putea constitui o hrand conservaté bund, dar in prezent fermierii nu produc ined astfel de hrand. Existi echipamente pentru tierea/macinarea porumbului de siloz, dar ele sunt mult prea scumpe pentru fermierii individuali. Dacit insilozarea ar putea fi ficuti de citre un furnizor de servicii (inginer care lucreazi pe bazi de contract cu micii fermieri), aceasta ar putea constitu un sprijin pentru productia de hran& penta perioada de iam de buna calitat sila costuri foarte bune. sheie # Productile mari ale rasei Baljata Neagrii Romaneascd demonstreazi ce se poate realiza printe-o| ‘bund ingrijic si hrnire. # Porumbul de siloz reprezinta un imens potential ca hran pentru vacile din Romania, daci s-ar putea| 100 178. 100386822, 100. 2173 TOTAL, 1188387 100 1735979100 15 ‘Sursa: MAP, Directia Generala pentru Strtezi si Politic in Producjia Animal ‘Natura fragmentati si de scara mica a productiei de carne de vita din Romania este ilustrata in continuare in Tabelul 3.2. in 2001 in Romania existau peste 180 mii exploatatii agricole de turasi la ingrasat, dar acestea dejineau in total doar putin peste 280 mii animale (in medie doar 1,6 capete pe holding). 34 pasate‘Tabelul 3.2 Mirimea si structura fermelor de bovine cu tiurasi la ingrigat la 1 mai 2001 Marimea Nrde — %din Total Nrde %din Total Efectiv efectivului ferme ferme —_cumulativ _capete__total_—_cumulativ—_mediu 2 17421996 96 23538983 83 13 35 3013, 3 99 18062 6 89 36 6-15 999 08 99,5 8321 3 92 83 16-25 28602 9,7 474618 93,5 166 26- 16 99.8 198707 94.2 26,1 36-50 59 99.9 225708 95 383 51-100 44 100 329912 96,2 149 >100 47 100 9996 3,5 100 212.6 Surse: MAP, Direct Generala pentru Strate Polite in Productia Animals. (La adunare s-au ficutrotunjii) ‘Asa dupa cum reiese din Caseta 1, producatori de scar micd sunt slab integrati in sistem pietei formale, iar schimburile barter sunt raspandite.’ De exemplu, intre exploatatiile agricole exista un comer foarte limitat cu “bovinele la ingrasat si aflate in pregitire pentru sacrificare, intre 6 si 12 Tuni si care cantaresc 300 kg sau mai pufin” si, de fapt, acest comert poate fi considerat drept nesemnificativ. Pentru multi mici producdtori, coordonarea vanzirilor si calitatea bovinelor vandute sunt adesea influentate mai mult de necesarul de numerar al afacerii sau al familiei decat de o strategie de piat& clar definits. Caseta 1: Mic fermier/Consilier la Institutul de Cercetare din Dambovita ‘Acest fermier lucreazii in activitatea de consultan{a/extensie la Institutul de Cercetari din Bilciulesti. El ccultiva 3,5 ha si inca 1,5-2 ha arendate pe baz de barter. Schimburile barter includ brinza in schimbul pAmancului, lemon in schimbul porumbului gi utilizarea calului sau in schimbul diferitelor bbunurifservieii in prezentfermieral are 6 vaci-2 din rasa Bruna Ausried i 4 din rasa Maramures. Cele dua vaci dinrasa Bruna Austriaca au realizato producti de late de 5.000 Uvacd, iar eeelate 4.000-4 200 vaci. Desi exploatatia sa poate gizdui numai 10 vaci, fermierul este dornic si se extind’ pana la 15, asf inedt si se poatd califica pentru subventie, conform Legit 166/2002. El produce branzi, pe care 0 utilizeazd ca marfi de barter, dar pe care o si vinde ad hoc divergilor intermediari, localnicilor si celor cate at case de vacant in 20n8, EL primeste in regiune 45.000-50,000 lei/kg in viu atunci cdnd vinde téurasi de Maramures pentru sacrificarc la abatorul independent de scar mic’, recent modernizat, care functioneaza in sat, condus dde un macelar care define un numar de magazine in localitate, si considera ca pretul pe eare il obtine este corect Ce se poate invita din acest caz + Fermierul ar dori sa se alsture altora din regiune pentru a initia o activitate de producere a laptelui si produselor lactate, deoarece considera canttatea de lapte gi produse lactate pe care 0 poate produce singur ca fiind prea mic8 pentra afi introdusd in orice lan de aprovizionare formal. + Desi acest fermier ar dori si-si mireascd efectivul, achizitionarea de animale de ealitate superioar este dificil si costisitoare ° Trebuie mentionat cd in conformitate cu standardele UE, exploatatia agricola deserisit in Caseta | este de scar mic, in timp ce conform standardelor romanesti, o fermi cu sase vaci se incadreazi intr-o ici minoritate de afaceri pentru producerea laptelui/cdmnii de vita de scar’ mai mare. 35Pentru a depasi dificultatile de marketing, cele céteva unitati foarte mari, care sunt specializate pe productia de carne de vit, fac parte adesea din afaceri integeate vertical. Un exemplu de astfel de afacere este prezentat in Caseta 2 Caseta 2: Unitate mare pentru carnea de vith in Voila, Transilvania ‘Aceasti mare afacere agricola, situata la cémpie la nord de Munjii Fagaras si care a fost infiinfatd acum 2-3 ani, reprezintd o parte a unei afaceri integrate vertical, care include procesarea cArmii si trei magazine de miicelarie in regiunea Brasov; camea este vanduti si altor vanzatori cu amfnuntul, dar hnumai sub forma trangati. Afacerea define in total 2.200 ha gi arendeaza incé 600 ha pentru producerea hutreturilor de iama, Exploatatia agricol& opereaza in dout loca de mirime similaré. Pe misura ce afacerea se va extinde, este planificat ca una din locatii si fie destinata in totaitate producerii de earme de vit, iar cealalté producerii de lapte. Unitatea de la Voila, care define 1.400 de capete, se concentreaz’ in principal pe producerea de came de vitt obtinuta de la bovine Siemmental, desi cele 460 de vaci din acest total sunt si mulse. Exploatajia are un personal de 52 de persoane gi un depozit pentru silozul de porumb de 7.500 ¢ {nsilozat intr-un pu neacoperit compactat) Sistemul de producere a edrnii de viti Viteii sunt ingircati la varsta de 10-12 siptimani si trecuti pe o diett cu siloz, compusé din frunze de ‘tifoi la a doua recolté gi un amestee concentrat de porumb gi sman{a de floarea soarelui, Animalete la ingrasataflate in pregatie pentru sacrificare au o dietl de siloz ad-lib $i 2-3 kg de concentrate/zi, In ‘aceasta fazi de extindere a efectivului, numai 5-7% din progeniturile femelti au fost sacrificate, In perionda urmatoare infirarii vifelor, vacile sunt mulse manual de dou ori pe zi. Vacile sunt ‘adapostte de la sfarsitul lunii octombrie si pand in prima jumitate a lunii mai, Se consider c& durata medic de viafS a unei vaci este de aproximativ 7 lactati. Vacile din ciread’ care urmeazi a fi sacrificate sunt tinute timp de 4-6 saptiméini dupa terminarea lactaiei, pentru a-si imbunatiti conditia fnainte de sactificare, Exista unele probleme de pneumonie viral la bovinele Ia ingrasat aflate in pregitire pentru sacrificare, se administreaza vaccinuri la costul de 3 USD/dozil. $-a inceput ‘nliturarea coamelot la vite, dar in general viteleoferite spre vinzare au coare, Indicator de performanti «© Mortalitatea viteilor este de aproximativ 4% - prineipalele cauze fiind curijenia superficial si infectiile pulmonare, ‘= Concentratele sunt achizitionate la un pret intre 3.200-3.500 kg (105-110 USDA). * Bovinele mascuti la ingrisat aflate in pregitire pentru sacrificare, intre 6 si 12 luni gi care eéntirese 300 kg sau mai putin av fost evaluat la 30-40.000 lei/kg in viu, dar deoarece pnd acum ‘exploatafia nu a vandut efectiv animale, ei doar le-atransferat etre intreprinderea de comercializare a c&rmii, nu a existat nici o eertitudine privind aceste valori, ‘+ Vacile care urmeazi a fi saerificare din zond valoreaza aproximativ 25.000-30.000 lei/kg in vin, * © Tauri sunt sacrificasi la varsta de 14 luni si 400-450 kg in viu,junineile sunt saerificate la greutatea de 400 kg si la varsta de aproximativ 18 luni. ‘* Producfia de lapte pe cap de vaca se situeazit intre 2,000-3.500 litri/vack + Pretul mediu al inlocuirii unei vaci este de 700 USD. LLecfiice se desprind din acest exz ‘© Aceasti afacere mare face parte dintr-o minoritate extrem de mic& de producitori din Romania. Strategia afacerii se concentreaza pe integrarea productiei, procesarii si distributiei cu amfnuntul. Exist o dorinfa evidenti de imbunitijire si de extindere a afacerii si o angajare ferma in acest sens, cu sau fir ajutor din exterior. «Este necesar sprijin tehnic pentru a oferi consiliere in legitur’ cu beneficile relative ale taurilor ‘comparativ cu boilor si in legitura cu alte probleme tehnice de productie si de management. ‘© Pentru a utiliza in modul cel mai bun resursele, accesul Ja un sistem de consultants eficace pentru aceastl afacere este esential 363.1.2.2 Productie, comert si consum Balanfa cererii/ofertei prezentati in Tabelul 3.3 dezvaluie impactul avut de lichidarea efectivelor de vite din prima jumatate a anilor °90. Balanfa pare s& sugereze c& in prezent productia creste lent de la un nivel scdzat atins in 1999. ‘Tabelul 3.3 Balanfa cererii/ofertei la carnea de vitii 1990-2000 19901991 1992 1993199 1995 1996 1997 1998 1999 2000 Produce mit 3) 314248 AYO 8DSDTS2ISS eR Iryposturi os ne 6 Epon iit Us Vener ml ee ae Consum mit 282-221-208 2052362198] 192 ITB peap de kyep 128 113 91 90-1487 8D BSH THT. Tocvitoe Auto ets et ee aprovizonare Suram MAAP ‘Auto-aprovizionare este calulatd prin imptrea producti Ia consum, Productia Nu existii nici un cadru legal pentru ca abatoarele i intreprinderile de procesare si raporteze numérul si greutatea animalelor pe care le sacrifica. Totusi, date referitoare la productie sunt colectate periodic prin esantionare. Ca urmare, desi datele statistice disponibile arati care sunt tendinjele in industrie, acestea sunt probabil doar indicative pentru volumul real de carne de vit& (sau de orice alt tip de came) produs. in anul 2000, productia primar a fost de aproximativ 330.000 tone greutate in viu (162.000 tone greutate in carcasd) din care se estimeazii c8 aproximativ 20% s-a folosit pentru autoconsum si, in consecinfi, nu a ajuns pe piata organizat’. Figura 3.1 prezinté tipicul sezonier al producfiei pentru perioada 1999 - 2001. Productia de carne de viti din Romania nu este foarte sezonier’, desi productia are o tendinfa crescatoare de la o lund la alta din ianuatie pana in iunie, apoi descreste ugor in julie $i august, urménd sacrificdri substantiale in septembrie. in 2000, sacrificarile au crescut din nou in octombrie, posibil ca urmare conditiilor de seceta din acel an. in 2000 si in 2001 productia de came de vitd a atins nivelul cel mai inalt in luna decembrie. Figura 3.1 Tipicul sezonier al productiei de carne de vith 16 7 81999 2000 52001 Procente eonnoe ‘Suns: MAAP. i |ymertul Date FAO referitoare la comertul cu bovine vii sunt prezentate in Tabelul 3.4, Aceste date arati cA importanfa comertului international al Roméniei cu carne de viti este in scddere. Vechile tipare comerciale au fost supuse unor revizuiri majore in primii ani ai reformei. Exporturile de carne de viti au fost interzise in 1990, dar reluate ulterior in 1991. Tabelul 3.4 Importul/exportul de bovine vii (capete), Romfinia, 1990-2000 (FAO) 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 19981999 2000 Import 14768 1193 3482 2335 1928 2220 5347 1381 1784 297 0 Export _ 15474 77793 81933 33 495 68715 80600 46 930 111991 185218 270 000 327 000 Figura 3.2 evidentiazé fluxurile productici de carne de viti in cadrul sectorului carne de vité al Romani ‘in Documentul de Pozitie al Roméniei este estimat cd in anul 2001 au fost sacrificate 1,3 milioane de animale. Estimatile oficiale privind productia de came au fost de 162.000 tone, cu o greutate indicativa a carcasei de 125 kg."” Pe baza datelor din anul 2000, Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor estimeaza ci aproximativ 17% din productie este utiliza pentru autoconsum, restul de 83% fiind comercializata. Din productia comercializata se estimeaza c& 37% a fost destinata procesdrii cirnii de vit. Se presupune c restul a fost vandut sub forma de carcasa in sectorul de comert cu am&nuntul, Consumul Consumul de came s-a aflat intr-un declin constant dupa 1989, Camea de vita si de vitel reprezint& 7,3 kg din totalul consumului de came pe cap de locuitor de 46,3 kg in anul 2000. In 1990 acestor valori le corespundeau 12,8 kg si respectiv 61,0 kg (MAAP). Nivelul actual al consumului de carne de viti este foarte apropiat de valoarea din perioada pre-reforma de 7,2 kg, citat de OECD "© Cu toate acestea, sursele USDA estimea7a greutatea medie a carcasei la 214 kg. Acesta este un alt domeniu in care Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor necesita date imbunataite semnificativ. 58. oH re RUINFigura 3.2 Imagine generalii asupra sectorului de carne de viti din Romania 2000/01 Tmporturi Stat Productia Fermelor Private : a Estimare 5% 1.188.387 intreprinderi cu 8.100¢ 1.735.979 bovine Ca 180.743 intreprinderi cu 284,087 thuragi la ingrdgat 153.900 (t) carne Sacrificiri in gospodirie/ Consuum easnic + 17% din productic Lg 27.540 (0) carne 83% din earnea produsi este comercializati — 134.460 (0) ‘ I } : Procesatori carne de ‘Abatoare si ‘Abatoare de Plefe ale Ma! scari mich. © [¢—fermieritor 76 din comers «= ES PPOesare 49.750 (0 + importuri \ \{ toy Sectoral de Lanturi de ‘Magazinele Magazine Piete Catering vnzare cu proprit ale independente arinesti aminuntul procesatorilor estimate 40% din multiple ‘comercializat 33.784 (0) fexporut ~~ 7 Th ‘Consum estimat total Veame 847), ' (2000)= 163.776 (©) Witevii 327.000eapete Kestimare @125kg/eap) 1 ' 4os7sy I pPin care cite UE! a5 161 ¢) (pin bine intormatay I 59)3.1.2.3 Procesatori Sectorul de procesare a cAmii si al abatoarelor a devenit tot mai fragmentat in perioada de dupa 1989. Inainte de 1989 fiecare jude} dispunea de o unitate mare de sacrificare/prelucrare a carnii controlata de la nivel central. Aceste unitati de scara mare se confrunt& acum cu mari dificultati in organizarea aprovizionarii de la numarul mare de mici producétori existenti $i, de aceea, in prezent acestea fie functioneaza la niveluri foarte sedzute (Caseta 3) fie apeleazi Ia animale gi carcase importate (Caseta 4). in plus, mari procesatori se confrunta cu concurenta semnificativa a micilor abatoare si unitati de procesare, care in principal tind sa raspunda nevoilor comunitatii (comunei). S-a dezvoltat 0 dubla retea de distributie. Importatorii/abatoarele mari vind produse cu ridicata in intreaga tard, dar cea mai mare parte a c&rnii este procesata si distribuit& prin refeaua localii a abatoarelor de scara mic, dintre care multe s-au asociat cu. magazine de micelarie si piete farinesti, Astfel, daca in 1989 existau 42 de abatoare, astizi exist aproape 250. In plus, in 1999 au existat peste dou’ mii de unititi de procesare a cArnii in Romania (Tabelul 3.5), desi opinii informate sugereaza cd are loc o anumiti concentrare in industrie — adesea la nivel regional. in 1999, peste 90% din unititile de procesare a cami aveau mai putin de 50 de angajafi. Mai mult chiar, numérul mediu al angajatilor acestor unitati era de numai 15 persoane, ceca ce indicd natura de scard foarte redusi a multora dintre unitii. Tabelul3.5 Numiral de unititi care au ca prineipali activitate productia, prelucrarea si conservarea cirnii - Romania 1999 ‘Numiir de firme ‘Numair de locuri de munci < $0 de angajati 1949 Numer de locuri de muneii>=50 de angajafi, din care: 135 = 30-99 angajati 1 = 100-249 angajagi a2 = 250- 499 angajati 16 ~ 500 angajati si peste 6 ‘Ss Taira Najonal de Staaiea~ Renatele i porocmantleTvoprindeitr Gin Tnawsele Weenies‘Caseta 3: Unitate mare de abatorizare/procesare, fost ireprindere de stat, Alexandria Unitatea de procesare din Alexandria, care a fost principala unitate de abatorizare si de procesare a cenii din judeful Teleorman, a fost construits in 1976. Guvernul define in continuare 56% in proprietatea sa, Scopul intreprinderiia fost (in principal) aprovizionarea picfelor de export. De exemplu, inainte de 1990, spre piata interns nu s-a directionat niciodata mai mult de 20% din productic (50% la nivet local/50% la nivel national). Restul productei se exporta, jumatate cdtre UE, iar cealal jumatate catre ‘Uniunea Sovietict. Mai mult chiar, 100% din producta de gunea si 80% din productia de conserve de came erau directionate spre export Capacitatea de productie planificati a abatorului era de 1,000 porci, 150 vite, 7 tone de carne procesatd, 8 tone de came in conserve gi 10 tone de cdrnati pe zi, desi in perioada pre-teforma intreprinderea functiona la 110% din eapacitatea planificati. Mai mult de 90% din carne era vanduté in carcasd sau in forma dezosata (50/50). Pe Kingé aceasté unitate functionau doud unititi satelit, una pentru sacrificarea oilor si una pentru topire. De la situatia in care fiecare judet avea o unitate de asemenca dimensiuni, astizi mai exist& doar cinei in intreaga fard: Alexandria, Baciu, Oradea, Slatina si Timisoara Pentru aprovizionarea acestei unit in recut, directorul general avea control direct asupra a 100.000 ia (aproximativ 1/5 din suprafata agricola a judefulu). Se cultiva gr, or, ttun, soa 3 ore, iar nite zootenie defineau 100.000 pore, 8.000 of mame si 35.000 vite. in pls, unitatea era provizionaa ide IAS-urile si CAPatrie din jude, caren ani 1980 aveau 500.000 port si 200.000 vite. {ntreprinderea avea peste 1.200 de angajati, dar numarul angajatilor a scdzut Ia 170. Se estimeazl c& ar finevoie de aproximativ 500 - 600 de angajati pentru ca intreprinderea s8 opereze la intreaga sa capacitate si, desi managementul considera ed 300 dintre fostii angajati pot fi contactati cu usurint ar fi dificila angajarea unui personal suficient. in plus, degradarea abilitiilor de baza ar putea crea probleme si ar fi necesard instruire privind elementele legate de buna practic. in ciuda faptului cd intreprinderea are acreditarea UE pentru camea de pore, viti gical, se sacri numai cai, deoatece managementul au poate asigura un num suficient de alte animale, De exemplu, ‘managementul unitaiestimeaza cain jude exist doar 20,000 de capete de vite si anume, a zecea parte din numirul existent inainte de 1990. Carnea de cal se produce in colaborare cu o companie belgiana. S-au sacrificat in jur de 150 de cai/siptamand, ceea ce echivaleaza cu incareaitura unui camion de came la conserva pe siptimana, comparativ cu 10 camioane in perioada pre-reformé Managementul intreprinderiiasteapta acreditarea UE pentru o linie de ovine, care ar transforma intreprinderea in singura facilitate din tard aprobaté de cdtre UE pentru sacrificarea ovinelor. intreprinderea a negociat cu un comerciant grec care dorea servicii de sacrificare pentru care plata si se cefectueze pe cap de animal sacrificat Managementul considera ci un alt motiv al dficultati in asigurarea unui numair suficient de animale pentru sacrificare, pe langi efectivul redus de animale, il reprezenta si prevalenta sacrificdrilor efectuate la scara redus. Se afirma cA de multe ori sacrificarea are loc in garaje, pe o folie de plastic Intinsi pe podea, ast realizindu-se sacrificarea si prelucrarea primara (practic& cumoscuta sub denumirea de “sacrificare de garaj” sau “sacrificare de polietilend”). Aceste sisteme sunt mutt mai ieftine datoritétipsei costurilor impuse, comparativ cu facilitjile specializate, dar pot avea ca rezultat serioase riscuri pentru sindtatea publica Lect ce se desprind din acest ea ‘+ Unitatile de sacrificare/procesare de scara mate intémpin& dificultati in asigurarea unui numar suficient de animale datorita reduceriiefectivelor totale, datorita fragmentarii productiei si concurenfei sacrificarilor la scar mica, ieftine, care nu au loc in unitai specializate + Este posibil ca localizarea unitatilor de sacrificare/procesare de scardi mare si nu mai corespunda tiparelor de productie modificate ca rezultat al tranzitiei ctre economia de piats + Degradarea capitalului uman specializat in procesare reprezinta alti problema majora ~ nevoile de instruire vor fi considerabile dact va avea loc o extindere. 61Similar situatiei exploatafiilor agricole care s-au integrat pe vertical spre aval, datorita problemelor de accesare a piefei, unititile de vanzare cu amanuntul/de procesare s-au integrat pe verticala spre amonte cu productia pentru a depasi dificultatile in asigurarea efectivului de animale de la numarul mare de mici producatori (Caseta 4). ‘Caseta 4: Produciitor de carne/Abator/Procesator, Brasov Aceasti afacere este detinutd si administratd de catre o familie i are 950 de angajati. Afacerea se concentreaza in principal pe prelucrarea clini, desi exista gio fubricd de pine Tn aceensi locafic in Brasov. Afacerea include productia zootehnicd,sacrificare si prelucrarea cimii si 21 de magazine (din care 19 apartin afaceri). Marketing/Vanzarea cu aminuntul Aproximativ 30% din afacere implica aprovizionarea supermarketurilor (acestea includ Metro, Selgros recentul Carrefour din Bucuresti). Produsele sunt distribuite la nivel nafional prin intermediul ‘unui distribuitor eu ridicata specializat pe came. in prezent se concentreaza pe dezvoltarea marci companiei si, pentru a evita subminarea acestui obiectiv, intreprinderea nu aprovizioneaza in prezent supermarketurile eu produse “marei-proprie”. Se recunoaste, insi, importanfa vanzarii prin supermarketuri si in viitor compania s-ar putea s& inceapa sa aprovizioneze supermarketurile cu produse mared-proprie. Exploatatia agricola Exploatajia agricola din apropiere, care a fost achizitionata in 1997, are aproximativ 500 de vite~ 180 de vaci pentru lapte, 220 de bovine tinere diferite si 100 de tauri pentru ingrigat. Efectivul de animale al exploatatiei reprezint& un tampon pentru aprovizionarea magazinelor, jucdind in acelasi timp rolul de sursi de active lichide, deoarece nu exista incredere in sectorul bancar. Afacerea agricola are si capacitatea de a produce 40.000 porci pe an. Facilitati de preluerare Jn 1999 a fost cumpirati unitatea din Brasov care fusese inchisa in 1996 gia fost nevoie de chell substantiale pentru redeschiderea acesteia la nivelul la care opereazit in prezent, mai exact ca intreprindere de procesare, neavand loc sacrificdri. Se vor face in continuare investtii pentru modernizarea linilor de sacrificare, Capacitatea totala de operare a intreprinderii va 200 de vite/zi 1,200 poreifzi 30 tcdmati etc. 4.000 t de produse congelate {n ciuda integriii pe verticalé eu productia exploatatiei agricole, marimea liniei de sacrificare pentru porcine a intreprinderii de la Bragov este prea mare pentru nevoile actuale ale afacerii, Ca rezultat, sacrificarea porcilor se realizeazi in prezent intr-o facilitate localizata in vecinatatea fermei de porcine, unde sunt sacrificati in medie 300-400 porci zilnic. in ultimele gase luni, in lipsa unui numar suficiedt de porei care s corespunda cerinjelor de calitate in regiune a fost necesar importul de porei din Germania, Extindere Se doteste deschiderea unui abator pentru vite in Brasov, dar ceringa de testare BSE a carcaselor mpune un cost aditional, deoarece aceasta nu se realizeazi decat in Bucuresti si toate esantioanele trebuie transportate acolo, costul transportului find suportat de companii Leetii cheie Mare parte a sectorului de procesare este acum disproporfionat din punet de vedere al mirimii i amplasirii producti. + Procesatorii considera dificila aprovizionarea cu un numar suficient de animale din tard. ‘¢__ Monitorizarea BSE combinati cu reglementirile care treneazi reprezinti o provocare. 62ee tE ne west eee nae Importanta actuald a producerii cArnatilor si procesdrii extensive din sectorul de carne arata c& existd abilitatea de a absorbi animale de diferite marimi si calitati. In consecinté, calitatea efectivelor de animale disponibile nu pare s& reprezinte o problema pentru multi dintre procesatori (Jipsa animalelor fiind cea mai mare problema). Cu toate acestea, asa cum este aritat in Caseta 5, dificultatile in dezvoltarea de produse roménesti de calitate devin o problema pentru segmentul de piata care constientizeazi calitatea valorii adaugate mai mari. Caseta 5 intrepr dere de procesare a carnii — Bucuresti {ntreprinderea de procesare a ciimii este o asociere intre o firm americandi de procesare a cdi eu parteneri germani si cu un romén, care administreazi afacerea si care define actiuni in afacere. Firma proceseaza carne de vit, pui si pore si este furnizor exclusiv al unui mare lanf multi-national de produse fast food din Roménia, producnd 100 de tone de carne de vita procesati pe luni penta acestia, Unitatea de procesare se afl in vecinitatea Bucurestiului sia fost construité acum gase ani, ‘Camea de vit este asigurati de fa un numar de furnizori, inclusiv un comerciant si procesator de carne din Oradea, in nord-vestul Rominiei. Carnea de la acest furnizor provine din Ungatia, Procesatorul sc aprovizioneaza gi de la furnizorii acreditati de UE din Potonia, care sunt utilizati si de compania-sora din Polonia. in eforul de a mari cantitatea de produse romanestiutilizate, acest procesator exploreazl si posibilitatea dea incheia contacte de aprovizionare cu fermierii romani. Cu toate acestea, progresul este limitat in prezent de doringa si abilitatea fermierilor de a produce pentru gi la standardele pretinse de Companie, Punete cheie + in Romania nu sunt disponibile cantitatisuficiente de came de vith de calitate, fortand firmele de procesare sa apeleze la importur + Conservatorismul si scara mici ale multora dintre producatori restrietioneaza oportuntatile pentru {ntocmirea de eontracte inovatoare ine producitri gi provesator + _Investiile drectestrdine pot reprezenta cdi importante pentru dezvoltarea sectorului. 3.1.2.4 Comerciantii cu aminuntul Sistemul formal de vanzare cu amanuntul a produselor alimentare din Romania este inc’ in mare parte nedezvoltat, fiind dominat de un numir mare de pieje de desfacere a produselor alimentare specializate, mici/mijlocii si de supermarketuri de scari mica. Se simte totusi o prezenfa in crestere a comerciantilor cu am&nuntul strini (vezi de exemplu Caseta 6), ca de exemplu Selgros, Metro si Carrefour, acestia ined reprezentind 0 parte mic& dar nu si nesemnificativa in sector. Exista si alte niveluri de implicare strain in sector sub forma diyerselor firme mixte. Un exemplu de implicare si investitie strdina la scari mica in sector este evidentiat in Caseta 7, acest mic supermarket beneficiaz’ de experienfii managerial strain&, avand legaturi de aprovizionare gi instruire cu o retea de comercializare cu aménuntul din Europa de Vest. Din discutiile cu furnizorii tanfului multi-national de produse fast food si supermarketurilor reiese ci acestia utilizeaza carne de viti importati deoarece nu pot obfine volume suficiente de produse uniforme in Romania, La scara mai mica, un comerciant cu amdnuntul din Bucuresti, care detinea un numar de magazine si care utiliza came de viti romaneascd, considera cd in ultimii ani calitatea s-a imbundttit, dar c& s-ar putea imbun:‘Caseta 6: Supermarket in Bucuresti Departamentul “micelirie” al acestui supermarket, cu proprietari strini, vinde 120-130 de tone de carne de vita si pore pe siptimana. Instruirea personalului macelériei in domeniul tehnicilor mai sofisticate de pregatire si micelirie a c&rnii,introducerea practicilor de munca riguroase si atentiei cordate prezentarii produsului permit supermarketului sd ofere consumatorilor un produs de inalta calitate, vanzitile demonstrénd ca se rspunde doleanfelor consumatorilor romani. SSupermarketul se confrunti totusi cu probleme in objinerea nevesarului de animale pentru magazin, statin ceca ce priveste numarul cat si calitatea. Mai mult chiar, exist sentimental c& in Roménia calitatea efectivelor a scizut considerabil in ultimele luni, lisind deoparte numarul redus de animale, in legatura cu calitatea c&mii de vit8, se considera cA limita statutard de patru zile de la tiiere pani la vinzare — ceea ce reflect preocupirile de igiend asociate cu actuala infrastructurd a lantului pietei— nu acordi un timp suficient pentru atimarea carcaselor in vederea imbunttafiri calitifii pentru consti. Punete cheie © in Romania se infiinyeaz’ un numar tot mai mare de supermarketuri cu proprietari straini. 1+ Aceste supermarketuri descoperd ca si consumatorii din Romania sunt domici si achizitioneze produse de calitate superioatt + Inconsecints, supermarketurile solicita furnizoritor marfuri de calitate superioar’, regulat, iar dack acestea nu pot fi asigurate de piafa local, va ereste utilizarea marfuritor din import. + Reglementirile referitoare la carne previn maturarea cimni, diminudndu-se astfel calitatea consumului si cererea roméni nu au nivelul de deprinderi necesar pentru pregitirea cami de calitate. ‘Caseta 7: Mic lang de supermarketuri specializat Acest lant de supermarketuri din Bucuresti a fost infiinfat in 1993 gi are gapte magazine in centrul forasului, Strategia firmei, evidentiata de unul dintre directorii companiei, un cetétean belgian, este faceea de @ avea magazine orientate spre calitate de nu mai mult de 1.000 m* in eentrul comercial al forasului, Firma are un numar de legituri de afaceriinformale cw un comereiant eu aminuntul belgian, care include atét aprovizionarea cat si pregitirea personalului. Compania pune un accent major pe vvinzarea de carne de cea mai bund calitate posibila, Toati carmea este procurata din Rominia si este fumizati de un abator local sub forma de careasa intreags, se considera ci in ulti cinci ani calitatea a inregistrat o crestere reali, dar aceasta este scumpa. Recent, lantul de supermarketuri s-a dezvoltat pentru centralizarea depozitelor sale si a prelueriii primare a carcaselor. Privind in vitor, directorul Jconsidera e& exist amenintari mai mari din partea concurengei locale a pietelor térdinesti decat din partea marilor supermarketuri situate in afara oragului. Exist planuri de extindere a afacerii la rata de fun magazin pe an, dar sunt probleme legate de asigurarca capitalului, Lunar, lantul de supermarketuri vinde aproximativ 20 de tone de carne la teighea, din care mai mult de |jumitate o reprezinta camea de pore, urmati de camea de vitel si miel, care este mai putin popular De Pasli, vinzirile de miel crese pana la aproximativ 150 de carease de miel de 5-8 kg pe zi. In ciuda pretului relativ ridicat cu care se vinde earnea, datoritd costurlor implicate, camea este in topul pierderilor companiei. in ciuda veniturilor sedzate, directorul considera consumatorul roman ca fiind o persoanii curioasa si dispusd s& pliteasea preturi mai mari ei avand dificultati in a furniza suficiente produse din cea mai buna came. Existi dificultéti si in procurarea crit de vita, earcasele de vitel cAntiresc in general in jur de 135 kg. Pentru pregitirea micelarilor, lantul de supermarketuri a adus specialist din Franfa, dar este clar cf nivelul ablitailor in acest domeniu a reprezentat o problema. Punete cheie + Picjele fardnesti sunt considerate a fi mai putin reglementate gi un competitor major pentru magazine J+ Abiliitile reduse in domeniul maceliriei sunt considerate 0 constréngere pentru dezvoltare + Costurileridicate ale capitaului pentru dezvoltare sunt fimitative © Camea de viti internat are o calitate precar& © Consumatorii apreciaza calitatea, dar sunt restrictionati de preturile ridicate 64‘Asa cum s-a remarcat din Figura 3.2, se estimeazi ci 40% din carnea de vit comercializati (probabil aproximativ 54 mii tone pe an) este vandutd prin intermediul piefelor taranest. ‘Supermarketurile / comercianfii cu amanuntul mai mici percep aceste piele ca pe un important concurent. Desi calitatea facilitatilor pietelor fardnesti poate varia, aga cum este prezentat in Caseta 8, unele au facilitati de buna calitate, fiind pus la punct si un sistem pentru igiena de bazi a produselor. Caseta 8: Aceasti piafi destinata cami, din suburbiile Bucurestiului, avea gaptesprezece macelarii disponibile. Fiectirui macelar i s-a pus la dispozitie o vitrin’ frigorificd de inaltd calitate. Piata avea si o camera frigorifica pentru utilizarea in comun de etre chiriasi, Unii chiriagi veneau de la distanje considerabile la aceasta piafa gi cu sigurany nu erau (rani care isi vindeau marfa direct consumatorilor. Ci erau imicelari specializafi care cumpiirau carnea de la comercian(ii cu ridicata pentru a o vinde la taraba lor. Piaja era supravegheat® de citre personalul serviciului sanitar-veterinar de stat care verifica dact certificatele edmii care sosea la respectiva locafic erau in concordant cu reglementarile nationale, Astfel, existau certificate prezentind istoricul carcaselor de la ferma la abator gi apoi la piata, incluzind si temperatura vehiculelor de transport, Acest personal realiza teste de igiena de baza in piata. Punete cheie + Existh un potential sistem robust de trasabitate in lanful de comercializare acini + Standardele de igiend din pieele frdnesti formate sunt standarde corespunzatoare gi se aflé sub supravegherea statului 653.2.1 Competitivitatea la nivelul exploatatiei agricole 3.2.11 Numitr de vite si marimea medie a efectivelor ‘S-a mentionat deja efi sectorul de carne de viti din Romania se caracterizeazA printr-un numiit mare de producatori de scaré mic& cu un efectiv mediu de 1,5 vaci si junci. Daci facem o comparatie a dimensiunii efectivelor actuale cu cele din UE, totalul anului 2000 de 2,8 milioane de capete ar plasa sectorul pe o scari similaré cu valorile combinate ale Belgiei/Luxemburgului. In 1990, efectivul de vite al Roméniei se ridica la 5,4 milioane capete, valoare care la respectivul moment ar fi plasat Romania pe pozitia imediat urmatoare dupa Olanda si imediat sub ocupanta locului sase in UE, Spania, din cele doudsprezece State Membre cite existau in acea perioada. Dimensiunile extrem de mici ale efectivelor precum si importanta productici de lapte ereeazi un numar de ineficienfe atat la nivelul productiei cat gi la cel al marketingului. Acestea includ: loturi de dimensiuni mici, utilizarea muncii sub optim, dificultiji ou ‘ansportul si procesul de achizitii, care implicd un numar mare de tranzacti, iar calitatea imi de vitl este compromisi fiind considerata un produs secundar al sectorului de lapte. 3.2.1.2 Niveluri de performanta tehnicd a vitelor Informatiile referitoare la performanta tehnic& a productiei de came de vité din Romania nu sunt disponibile cu usurinti. Fermierii cu care s-au purtat discutii nu considera foarte hecesara inregistrarea performanjelor tehnice ale vitelor gia reiesit c& acestia nu cunosteaui ce date s-ar putea inregistra. Dar, in aceeasi misur, este posibil ca un numéar semnificativ de crescitori de bovine din UE si nu inregistreze asemenea date intr-un mod formal. De ‘exemplu, indicatorii de performanta din Marea Britanie sunt disponibili in schema de inregistrare Planul-bovine al Comisiei pentru Came si Efective de Animale, dar in care sunt inregistrate mai putin de 100 de efective. Cu toate acestea, este posibil ca producatorii din UE s& isi aprecieze performantele cu indicatori de genul: sporul zilnic in greutate, randamentul Ia sacrificare si clasificarea carcaselor, deoarece sunt familiarizayi cu astfel de concepte din publicatille tehnice si de consultant’, Singurul indicator care poate fi derivat din datele disponibile se refer la greutatea la sacrificare. Din estimrile oficiale, pe baza numarului de animale sacrificate gi a productiei de carne de vit, se pare c& greutatea medie in carcasa a vitelor romanesti este de 125 kg. in comparatic, greutatea in carcasa in alte tari mari producitoare de came de viti din UE, in care existd sisteme similare bazate pe productia de lapte, este de 239 kg in Olanda si 250 kg tn Franfa, Este clar c& in Rominia se acorda foaste pufina atentie activititii de pregatire pentru sacrificare a vitelor. Nu se poate determina dacd 125 kg reprezinté o valoare reali pentru greutatea unei carcase tipice fara date de o mai mare acuratefe. Procesatorii romini au indicat ef se prefer’ animalele de 500 kg greutate in vit pentru vanzarea in carcasi si de 400 kg in viu pentru procesare'' dar au dificultati in obfinerea de efective de aceasta marime. 3.2.2 Indicatori financiari de performanta 3.2.2.1 Informagii referitoare la pretul citrnii de vitt ‘in Rominia siguranta si corectitudinea preturilor c&rnii de vita inregistrate sunt minime, cea ce ridic8 probleme majore in analizarea si monitorizarea performantelor sectorului. Figura 3.3 rezuma pretutile piefei pentru carnea de viti pe piefele tardnesti si preturile de achizitie ale "Chia avand un randament la sacrificare redus de 50%, acestia ar dori earease de 200 pana la 250 kg. 66‘abatorului/procesatorului, precum si o medie a tuturor prefurilor, exprimate in USD/kg Garcasa, Se considera of preful de achizitie reflecta mai bine preturile de la poarta fermei si feflecta nivelul pre{urilor raportate de Agentia Nationala de Consultanfé Agricola (ANCA). in perioada 1990 — 1991 prefurile s-au redus pe piafa flrineased, dar in termeni nominali acestea au crescut usor de atunci, ANCA a raportat preturile la camnea de vita de aproximativ 40,000-50.000 lei/kg in viu in ianuarie 2001 si 65.000 lei/kg carcasi. Cu toate acestea, preturile inregistrate de ANCA in judeful Caldras, in ianuarie 2002, au fost de 30.000-32.000 Jei/kg in viu pentru vite tinere si 25.000-27.000 lei/kg in viu pentru vaci. Valoarea de 30.000 iei/kg in viu pare a fi mai reprezentativa pentru prefurile din 2001, aceasta fiind utilizaté in Tabelul 3. Figura3.3__Preturile pietei la carnea de vit& UDS/kg carcasi ‘Prejul mediu fa producitor HI Prequl de achizitie CPreful pe piajafirdneasea Sus: MAAP jn Tabelul 3.6 sunt comparate preturile primite de produciitorii din UE si din Romania pe perioada 1998-2001. Se poate observa c& pentru 1998 preturile primite de fermicrii romani au reprezentat 85% din preful ponderat al UE, sugerand ca din punctul de vedere al preturilor carnea de vita romineascai a fost competitiva. Cu toate acestea, calitatea este posibil s& fi fost la standarde mai scdzute decat pentru produsele ale ciror prefuri sunt raportate in UE. Pentru 1999 si 2000 nu au fost disponibile preturile romanesti, dar preturile pentru carea de vita in Romania in 2001 au fost mai mari decat prefurile UE-15, : 67Tabelul 3.6 Prefurile la carnea de viti in UE si Rominia euro/100 kg carne in viu 1998 1999 2000-2001 Grecia 162213208197 Portugatia 153 169163160 Franta Iss 151150128 Italia 47 78. BL 88 Spania 45 150149128 Germania Bas 079 Belgia 125 186186154 Danemarea 18 0710490 Olanda 17 10411288 Regatul Unit al Marit Britanit n7 135142131 Irlanda 109103115108 UE-IS* BS 127,130 Preturi romanesti Pret medi la producator se 7 a Prot de achizitie (plait de intreprinderile de procesare) ae - US Proturile in pictele firanesti uses : : Teiewo 9989 16296 «19956 26000 * Austca,Fnlanda, Luxemburg Suedia nu sunt inluse din cauza datelor insufiiente ** Valor ajustate de la prejrile cei tn eareast @ $0% randament la sacrifiare. Sursu: Comisia Europeant/MAAP/ANCA Prejurile inregistrate de ANCA sunt obfinute de la piefele regionale reprezentative — ta fel ca si preturile reprezentative UE — totusi, prefurile nu au fost ponderate in functie de sexul animalelor si nici de diferitele grupe de greutate, Astfel, desi aceste preturi formeaza baza pe care Roménia ar putea sa o foloseasca pentru a raporta preturile catre UE, comparativ cu UE acestea nu pot fi considerate decat ca fiind indicative pentru evolutia relativa a prefurilor bovinelor in Romania. Un punct de remarcat in structura preturilor din Roménia il reprezint& aparenta lips a oricrei diferente semnificative intre preturile cirnii de vaca si de alte bovine. in cadrul UE, carnea de vac se comercializeazi in mod tipic la un pret mai mic cu aproximativ 50% fat de alt tip de came de bovind, desi in 2000 in unele géri din UE aceasta reducere a fost aproape de 75% (si chiar mai mult). 3.2.2.2 Preturile cu amanuntul la carnea de bovind tn comparatie cu alte tipuri de carne Pozitia pe care o are carnea de bovina pe piata c&mii se poate determina prin compararea cu alte tipuri de carne. Figura 3.4 ilustreaza preturile pentru trei tipuri de buc%ti comparabile de carne de bovind si de pore intr-un supermarket din Bucuresti si intr-o piaff firineasca, in martie 2002. Reiese clar din grafic cA preful pentru pore este mai mare comparativ cu cel pentru viti atat in supermarket cat si pe piala Yirdneascd. Sitwafia este contrara celei din Marea Britanie, unde carnea de bovind este mult mai solicitati decat carnea de pore. in Romnia fat de Marea Britanie, motivele diferentei dintre preful relativ al cirmii de pore gi cimii de vita sunt calitatea c&mii de bovind roméneasca si preferinfa culturala pentru carmea de pore. Lipsa c&rnii de miel de pe piata franeascd a impiedicat realizarea unei comparati similare celei cu carnea de pore, dar prefurile din supermarketuri sugereaza faptul c& prejurile 68la camea de vita gi miel sunt comparabile. Ca si in Marea Britanie, catnea de pui se vinde la preturi mai mici decdt cele pentru carnea rosie Figura 3.4 Preturile eu aminuntul la carnea de bovini si de pore - Bucuresti, martie 2002 180000 160000 140000 120000 100000 80000 60000 40000 20000 Lei/kg '@Picior BCoaste 0 Cotlet 3.2.2.3 Ponderea in consumul total de carne Consumul de carne de bovina comparativ cu alte tipuri de carne disponibile ofera o indicatie utila a competitivitatii produsului pe piata. Baza de determinare a valorilor consumului din Romania nu este clari, iar datoriti volumutui substantial de carne care nu intra niciodata in langul de carne, aceste valori nu pot fi considerate decat indicative pentru consumul “vizibil”. Pe baza valorilor disponibile (Tabelul 3.7) consumul de carne de bovini este de aproximativ 16% din consumul total de carne. Opinii informate sugereazai c& proportia de came de bovinat ‘consumat este mai aproape de 5%, datoriti consumului mare neinregistrat de carne de pore si de pasire din gospodarii. Camnea de pore este clar dominanta pe piafa, flind urmata de catnea de pasire. In tabelul 3.7 se poate observa cf in perioada 1995-2000 consumul total de carne a scizut, crescand, in schimb, consumul de organe, semn clar al declinului economic. in comparatie cu UE, Romania consuma mai pufina carne (Tabelul 3.8). 69 eRTabelul 3.7 Consumul de carne pe clase (kg/cap/an) si % din totalul consumul carne 1995-2000 1995 1996 _—:1997_—«1998 «1999 2000 Bovine kg/eap/an 97 8 85 Gg 73 % din consumul de carne Bo ies es ee sis Pore ke/eapvan ep) % din consumul de carne 442-469 460465472 Oaie ke/eap/an 22 a 24 24 % din consumul de earne 43 fs 52 Pasare kg/eap/an i ae | a 138 126 % din consumul de earne 7 hh ay 28 21,2 Altele kg/eap/an 02 022-0203 02 % din consumul de earne 04 O46 04806 Organe comestbile ke/eap/an 34 33 3432 31 34 % din consumul de carne 66 65 7063 As Tabelul 3.8 Consumul de carne pe clase (kg/eap/an) Romania si UE-15 19951996 «1997 —«1998 «1999 «2000 ‘Toate tipurile de carne si organe Romania Si4 50.7 48.7516 486 46,5 UES OP i OC Bovini kg/cap/an Roménia 97 80 8S 16 1073 UE-IS 202 «188 19.0 1919.9 Na Pore ke/cap/an Romnia Qe | 2s) one 204 UE-IS 417 408 43,2 Nia Oaie ke/eapyan Romania 22 2200 244d UE-IS 37 to Ne Pasare kg/eap/an Romania 2 es oe Ie a7 ae UES m0 8 | i lo Maruntaie ke/eap/an Romania 34 33 aa a2 3 a4 UE-IS 53 54 5 3 50a 3.2.2.4 Marje brute Marjele brute reprezinta indicatorul-cheie al competitivitatii, ele trebuind si fie suficiente pentru a permite acoperirea costurilor fixe ale afacerii, Dificultatea compararii_ datelor referitoare la marjele brute intre tri este de notorietate datorité unui numar de factori — nivelurile sprijinului, aspecte legate de ratele de schimb si dependenta diferita de inputuri diferite. Mai mult chiar, exista problema costurilor fixe care miireste confuzia atunci cénd se fac comparatii, 70Tabelul 3.9 prezinté in linii generale date referitoare la marja brut si costurile fixe pentru un animal bovin de 450 kg (sexul nu este specificat). Informatie provin din raportul ANCA “Bazele performantei tehnologice si economice, 2001", Valoarea comerciala de 20.500 lei/kg pare a fi mult mai micd decdt rata estimata a pietei actual de 30-40.000 lei/kg, dar impactul inflafiei ar trebui si facd costurile si, de aici, marjele brute comparabile. Valorile pentru Marea Britanie sunt lvate din Manualul Managementului Fermei, SAC 2001/2002. Valorile au fost compilate prin incorporarea datelor referitoare Ia taurasi si junci si ludindu-se in considerare platile de subventii disponi Din aceste valori reiese o diferen{i substantiala intre Romania si Marea Britanie in ceea ce priveste generarea marjei brute. Importanfa unei astfel de comparatii este intr-o anumits masurd limitata datorit& aspectelor mentionate mai sus si este clar e& produsul in discutie diferd foarte mult, la fel ca si piaja si conditiile de sprijin, O valoare care pare surprinztoare este proportia semnificativa pe care o reprezinté costul nutreturilor din valoarea comercial romaneascd. Pentru. sprijinirea dezvoltirii sectorului este vitala compilarea si distribuirea unor astfel de informatii de management, pentru a asigura puncte de reper clare pentru fermieri, ‘Tabelul 3.9 Marje brute pentru un animal bovin de 450/460 kg in Romania si Marea Britanie Romania Marea Britanie Lei/eap S/eap* leap S/eap* Pref de vanzare (inclusiv 523 732 subventii) Mai putin achizitie vite 80 112 Preful de vanzare 9.225.000 284 Productie 443 620 (20.500 lei/kg in viu) Costuri variabile Costuri variabile Material biologic —-990.000 30 Cresterea animalelor 60 84 Furaje 6.570.000 202 Concentrate 68 95 Medicatie 130.500 4 Furaje 44 62 Energie 97.815 3 Medicatie 7 10 Altele/apa ete. 16.965 1 Adapost pentru vite 10 14 Transport 139.500 4 Cheltuieli diverse 13 18 Total costuri 7.944.840 244 _ Total costuri 202 283 Marja brut 1.280.160 39 24i 337 *Lei/S 32500; Sie 1,40 ‘ n |Baan Aceastl sectiune incearci si ofere o analizi a punctelor tari sia punctelor slabe (Tabelul 3.10) yt (Tabelul 3.11) cu care se confrunta sectorul carnii de bovina. Exista unele efecte negative ale mediului macro-economic din Romania care actioneaza asupra tuturor sectoarelor economiei. Punctele cheie care merita 0 atentie deosebiti includ veniturile sc&zute ale consumatorilor si, concomitent cu acestea, asteptirile reduse in cea ce priveste un produs din partea consumatorilor, rate ridicate ale dobanzilor si accesul la credite precum si informatiilimitate referitoare la structura sectorului si indicatorii de performantt. S-a remarcat ca in perioade economice dificile consumul de carne pe pietele recunoscute a scizut, tipar care se reflect in consumul de carne de bovina. Sectorul de carne de bovina nu exista ca sector distinct, separat de alte tipuri de carne, iar produetia de carne de bovind este considerata a fi un produs secundar al sectorului de lapte si produse lactate. Productia sectorului bovin (lapte si carne) in Roménia are un punet slab major reprezentat de sistemele sale fragmentate de scara mica. Predominanta bovinelor in exploatatii agricole faranesti/mici face ca sectorul sa fie mai putin vizibil decat sistemele derivate din fostele unitati de stat si colective. O mostenire a acestui fapt este accesul limitat la scara de productie si de procesare disponibild in sectoarele industriale de porcine si pasati. Produetia de carne de bovind poate juca un rol semnificativ in dezvoltarea micilor ferme comerciale, dar trebuie sa se directioneze resurse spre dezvoltarea sa. De asemenea, bovinele pot contribui semnificativ Ja sistemul de pasunat in zonele sensibile cu relief inalt si, intr- adevar contribuie la punerea in valoare a mediului inconjuritor. Exista un numér de impedimente fundamentale in dezvoltarea sectorului de carne de bovind. Exist lacune semnificative de cunostinte in ceea ce priveste cuantificarea gi definirea sectorului, iar aceast& problema trebuie solutionat’. Fara informatii referitoare la piafa nu se pot lua decizii documentate asupra modului in care sectorul poate progresa cel mai bine, Exist puncte slabe in procesul de generare si diseminare a informatiilor despre pial, cum ar fi prefuri, calitate si consumatori, menfinéndu-se un nivel ridicat de neincredere intre toate punctele lanfului, in afar’ de planificarea pietei si nevoia strategica de informatii, 0 prioritate majora o reprezinti necesitatea compilatii acestor informatii in conformitate cu acquis-ul. Sectorul de bovine reprezint& o activitate multifunctionala, riscul fiind diminuat prin producerea atat a laptelui eat si a cimnii, in Romania si in Uniunea Europeana, efectivele pentru lapte reprezinta cea mai obignuité surst de came de bovind, dar spre deosebire de Romania, in Uniunea Europeana, fermierii tmperecheaz un numar semnificativ de vaci cu reproducitori terminali pentru came, pentru a obfine carne de bovina de calitate rezonabil. In ‘mod tipic, fermierii din Romania utilizeaza material seminal de calitate slaba, de la serviciul roman de insiménfare artificialé, nou privatizat, sau tauri de calitate slab’. Accesul la ‘material genetic care si aibi o ct de mic& recunoastere ca find de calitate pentru productia de lapte sau carne este dificil. Accesul la material genetic de rase inerucisate pentru productia de carne de viti este practic inexistent, iar actiunile de remediere a situatiei sunt constranse de lipsa de capital disponibil si de lipsa unei strategii care sf directioneze incrucisarea unor animale de lapte pentru producerea de came. Far o rezerva substantial de animale pentru lapte si pentru carne care si poatii fi utilizati, este posibil ca penetrarea importului de la furnizori ca cei din Ungaria si Polonia si creascd. Numérul mare de mici piefe de desfacere cu amanuntul si de pieje firdnesti aratd cA, in prezent, forta marilor conglomerate de desfacere cu amanuntul nu s-a impus ined in lantul pietei. Cu toate acestea, o serie de investitii au fost realizate in sectorul de desfacere cu aménuntul, iar organizatile care au efectuat investiiile au identificat in mod clar lipsa calitatii si @ uniformitifii produselor furnizate ca find © constrangere principala ce impiedic& achizitionarea de produse din carne din Romania. Pentru dezvoltarea pietei de came de bovina va fi necesara stimularea cererii 2Tabelul 3.10: Romania Puncte forte si puncte slabe ale sectorului de carne de bovini din ‘STADIU Piatt / macro- mediu PUNCTE FORTE, iat interna mare cu milioane de consumatori b) Cadmu pentru o retea de colectare de date regionale (utilizataineficient) PUNCTE SLABE ») ‘Venituti foarte mici ale consumatorilor Nivel ridicat al inflatit si al ratelor dobanzii, nesiguranta financiara generals si lipsa sigurantei mecanismelor de creditare Lipsa informatiilor accesibile privind structura, comportamental si randamentul industriei necesare pentru monitorizarea, reglementarea si dezvoltarea sectorului bine informate °) Nivelul fermei | a) Disponibilitatea fortei de | a) ‘munca sia altor inputuri la costuri reduse b) Natura multifunetionala a | by productiei ©) Disponibilitate substantiala de pasuni gi ‘cereale in Romania 2 ® °) ) 2) hy i) Dd k) ‘Nivel foarte seazut al cunostinjelor fermierilor referitoare la toate aspectele productiei de came de bovina Structura de scar mica a productiei de came de boving, lipsa unui sector de lapte de scar mare, pe care si se bazeze productia de came de bovina ‘Natura multifunctionald a productie, tot viteii sunt infircati timpuriu pentru a permite mulsul vacilor, neexistind sisteme eficiente si furaje imbunatatite pentru cresterea vifeilor —» greutati la sacrificare sedzute, Concept slab dezvoltat de carne de bovinit ca produs distinet si nu doar ca un produs secundar al sectorului de lapte. Lipsa datelor de referinf3 privind performanta economics si tehnica si a informatiilor referitoare la struetura piefei si pret : Lipsa cunostintelor privind cerintele pietei si modalitatea de ale satisface, Dublicatii agricole slab dezvoltate. Sisteme de cercetare, consultant si extensie care nu acopert eficient aspectele cerinfelor tehnice gi ale pietei. Conditii precare de adaipostire cu impact asupta bundstari si performantei animalelor. ‘Niveluri scdzute de investitit in infrastructura fermelor si in fondul de material genetic - aceesul la capital pentru redresarea acestei situatii este limitat, ‘Acces limitat la lanful edenii industrial / de sear mare, dominat de producatori de pare integrati Calitate nedeterminata a inputurilor furajere, sector de furnizare a furajelor pentru rumegatoare nedezvoltat — din nou, 1n mare masura ca rezultat al dominantei ‘marilor producatori de porei care controleazi/directioneaza aceste resurse. BProcesare a) ») °) ad a) " Mediu de desfacere eu Capacitate adeevata pentru oferta disponibila ~ facititagi pentru specii diferite care permit procesarea diverselor tipuri de vite Stabili aprobate Oferta de munca abundenta Existd structuri de baz pentru Provenienta produsului de la Poarta fermei catre consumator Piati semnificativa pentru bucd{i de came gi méruntaie mai ieftine. Traditie putenick «2 consumului de came relueratd amanuntul cu 0 igiend de a) by ° 4) 2) ‘Niveluri ridicate de consum easnic gi vanziri de care necontrolat. Lipsa unui sistem de clasare in functie de calitate pentru bovine. Lipsa unui sistem asemanator grilei de clasificare SEUROP. aUE Lipsa infrastructuri pietei pentru achizitionarea de animale si distribuirea bovinetor Nivel scaizut de deprinderi fn activitatea de procesare. Lipsa facilitatilor de sacrificare aprobate de UE ~ tehnologi Lipsa de produse locale suficiente, la specificalile si calitatea solicitate inalta calitate ') Tarifele la import constrang spre 0 b) Standarde ridicate de calitate mai seaizuta a produselor Progitire gi prezentare a c&mnii | _procesate din carne fn magazine, sufocind ~ ceca ce stimuleazi cererea dezvoltarea consumatorilor consumatorilor ©) Disponibititate redusa de macelari cu ©) Expertiza strand cu un inalt abilitifile necesare, care si fie capabi vel de experienta in lucreze fara un nivel inalt de pregitirea gi desfacerea cu supraveghere. amfnuntul a cdr de bovint sia altor tipuri de carne Piefele (Srinesti | a)” Asigura pliti rapide si directe | a) Carne aprovizionati de la acl pentru producdtori primare de sacrificare; standarde de igiena b) Amplasate in centrele urbane precare in timpul distributiet sia vanzlri, importante, in regiuni b) Numarul mare cle micelarii separate cu rezidentiale care asigur’ distribute cu amanuntul, care utilizeaza in accesul fiber la un segment comun facilitatile de stocare reprezinta o mare din piaja de desfacere cu | ingrijorare major ‘amnuntul dispon ©) Personalul care opereazii in piefele {rdncsti are cunostinge reduse sau chiar de loc in ceca ce priveste abilitiile de mmiicelatie, fiind de aceea incapabil si pregateasci si si prezinte produsele in ‘modul cel mai avantajos. Piefe de desfacere | a) cu aminuntul / micelarii Multe relajionate in eadral lunor lanfuri integrate vertical care permit o mai mare coordonare a lantului de aprovizionare 74‘Tabelul 3.11: Oportunitati si riscuri pentru sectorul de carne de bovind din Romania ‘STADIU OPORTUNITATI RISCURT Nivelul ferme Procesarea 1) Dezvoltarea unui sistem informational privind piata care s& asigure siptimnal date referitoare Ja preturile pietei, imbunatatind astfel pozitia de negociere a producitorilor 'b) _Infiintarea unor asociatii de ‘marketing eare sa imbunatajeasca puterea de negociere a produecatorului individual — erearea de legituri cu procesatorit ©) Dezvoltarea unei retele de colectare pentru a se crea un anumit volum intr-un singur loc si in aceeagi perioada, imbunitajindu- se eficienfa transferului 4) imbunataqirea accesului la ‘material genetic bovin, Acesta ar putea fi dezvoltat ca parte a sistemului de insamangare artificial care este necesar pentru produetia de lapte gi produse lactate €) _Oportunitati de a crea o legitura ‘ntre productia de carne de bovina din zonele marginale/inalte cu atingerea obiectivelor de medit~ Tegat cu alte sisteme pastorale, 1) Incurajarea restructurarii producti si utilizarea productei de came de bovina precum o fata a dezvoltirii sectorului exploatatilor agricole mici ) Dezvoltarea sistemelor pastorale sensibile din punct de vedere al ‘mediului inconjurator a) Sistemele de productie rmultifunctionale reduc riscul de pia al produestorilor, dar limiteaza productia focalizata / specializaté b) Varsta fermierilor si importanta productiei pentru subzistenta minimizeaza viteza restructuratii ©) _Lipsa de ineredere intre legaturile din producatorilor duce la dorinta de a pastra proprictatea asupra deciziilor de marketing 4) Intarzierea progresului sistemului pentru identificarea si urmarirea animalelor de-a lungul langului c&rnii ) Implementarea ineficienta in lant a sistemului informational privind piata sia sistemului SEUROP solicitate, ) "Concurenta din partea importurilor de came de boving, sunt utlizate in prezent marfuri din Ungaria si Polonia, ‘@)Colaborarea cu producttorii $1 distribuitorii cu amanuntul (“parteneriate”) pentru a erea un mecanism de feedback puternie prin care s& se comunice cerintele pietei b) Imbunatatirea infrastructuri, asifel incat procesatori si procure mai eficient animalele necesare 1) Nivelul consumului casnie al producatorilor mici sustine 0 pial neregulati b)_Nivelul sedzut al disponibilitatii bovinelor impiedica dezvoltarea durabilf a pietei pentru procesatorii care nu importa ©) Reglementirile UE privind procesarea vor limita utilizarea unei anumite parti a carcasei si vor reste costurile de procesare. 4) _intarzieren progresului sisternului pentru identificarea robusta a animalelor de-a lungul langului carn ©) Implementarea ineficienta in cadrul Janqulai a sistermutui informational privind piafa gia sistemului EUROP ce sunt necesare. 75 tMari 2) Colaborarea cu producztori $i supermarketuri | distribuitorii cu amanuntul (parteneriate”) pentru a erea un mecanism de feedback puternic ‘care si comunice cerinjele piefei Piete tirainesti ‘@) potentiale pentru riscuri de sindtate public’ Distribuitori ew ')_expansiunea unor mari supermarketart amiinuntul / miacelarii 16ANALIZA SECTORULUI OVIN. Stuart Ashworth si Neil Fraser 4.1 S PREZENTARE GENERALA A ESECTORUEDL DE OVINE DIN ROMANIA _ Roménia are un efectiv de ovine semnificativ, inainte de 1989 efectivul de ovine se ridica la aproximativ 15 milioane de capete, care ar fi plasat Romania pe locul trei dup’ Marea Britanie si Spania in cadrul UE, in ceea ce priveste marimea efectivului siu. Cu toate acestea, declinul numarului de ovine incepand cu 1990 (Figura 4.1) la in jur de 8 milioane in 2001 Inseamni ci efectivul Roméniei s-ar putea clasa acum doar pe locul sase dupa marime, comparativ cu Statele Membre ale UE. Figura 4.1 Evolutia numérului de ovine 1990 - 2000 16000 15000 14000 13000 12000 11000 10000 9000 8000 7000 | 6000 7 == 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 ‘Sorsa: MAAP Cresterea ovinelor se regiiseste pe intregul teritoriu al Romaniei, dar exista edteva concentyari la nivelul unor regiuni, de exemplu judetele Iasi, Sibiu, Timis si Botosani, fiecare avand mai mult de 4% din totalul national; Tulcea, Mures, Dolj, Constanta, Cluj, Caras si Bistrita, fiecare cu mai mult de 3% din populatia ovina. Unele dintre aceste judete prezint& aspecte de ‘mediu sensibile sau au constrangeri specifice in ccea ce priveste activitayile agricole dator zonei geografice (Iunca, munte etc.) cum ar fi Tulcea si Sibiu, sau sunt localizate in zone mai putin prospere ale tarii, cum ar fi de exemplu lagi si Botosani. Importanta productici de ovine {in zone cu un potential peisagistic ridicat si/sau declin economic se repeti in intreaga Europa, unde cea mai mare densitate a ovinelor se afl in zone defavorizate din punct de vedere economic si agricol. Aceasti circumstanti creeaz o provocare aparte pentru cei care decid politica in acest sector pentru c& alternativele la productia de ovine sunt adesea limitate si jerderea productiei de ovine pentru aceste zone ar avea consecine serioase pentru medit $i in special asupra bio-diversitajii acestor zone. Pierderea productiei de ovine in aceste zone ar avea de asemenea consecinte socio-economice serioase, cum ar fi declinul ocuparii fortei de munca. Caracteristica ovinelor de a valorifica resursele furajere de calitate redus& si de a asigura unei familii o gama de produse cum ar fi land (pentru haine), lapte si carne pentru 1hrand, ajuta la argumentarea importantei productiei de ovine in conditii de mediu dificile si printre cele mai putin bogate. Productia de ovine roméneasca este concentrata in sectorul de ferme private si Lirinesti. in 1985, jumatate din ovinele din Romania se gaseau in ferme private, o treime it cooperative si 16% in ferme de stat, in 1994 s-a estimat ci 91% din productie era in sectorul privat (EU, 1998) si in 2001 procentul a crescut la 99% din productie in sectorul privat, majoritatea acesteia fiind in sectorul micilor ferme familiale. Statisticile oficiale pentru 2001 (Tabel 4.1) arat’ c& din aproximativ 775.000 de turme de oi circa doua treimi au mai putin de 5 oi. Cu 0 medie a turmei de 7,7 oi in 2001, intreprinderile individuale de ovine din Romania sunt in medie cele mai mici din UE. Marimea medie a turmei de oi in UE in 1995 era de 85 de oi si cele mai mici turme se regseau in Austria cu 11 oj. Productia acestui sector cuprinde land, lapte si carne. Volumul acestor producti a seazut pe misura ce numarul de oj s-a redus (Tabel 4.2). Trebuie mentionat faptul c& volumul de carne produst nu include exporturile in viu din Romania pe care FAO le-a estimat la aproximativ 1,2 milioane eapete in 2000 cu o valoare de circa 39 milioane USD. Folosind prefurile indicative obtinute de la MAAP si de la fermierii intervievati pe perioada acestui studiu, se estimeazi c& valoarea produselor industriei de ovine la poarta fermei in 2000 a fost de ordinul a 250-300 milioane USD, lana reprezentind mai putin de 2% din valoare, iar laptele si carnea avand valori aproape egale. Tabelul 4.1 Marimea gi structura fermelor de ovine 1 mai 2001 Marimea %din fotal ‘% din rot ae ee Surat MAAP, DG Prodvetie Anima ‘Tabelul 4.2 Productia estimati de produse ovine in Romania UM 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000, Came oaie al 000k es eae ess Lina tone 38167 32537 28020 260)1 25141 24323 23165 22120 19967 18983 17997 Lapte milf 3918 42753856 3840 3926 395837633110 348833423118 Natura fragmentati a sectorului de ovine si caracterul de productie la scar mic& ingreuneazd colectarea de date referitoare la scara industriei. Totusi, se estimeaza ca sectorul de ovine Impreund cu alte sectoare animaliere minore, cum ar fi vinderea cailor si animalelor cu bland, detin mai putin de 4% din productia agricola a tari. in cadrul UE sectoru! camii de oaie si capri intruneau 2,2 % din productia agricola in 2000'°. in comparatie cu alte State Membre, importanta sectorului de ovine plaseazé Romania pe un nivel similar eu Portugalia, tn urma matilor regiuni producdtoare de ovine: Marea Britanie, Irlanda, Spania, Franfa si Grecia, Tabelul 4.3. in ceea ce priveste volumul productiei de carne de oaie, indiferent de modul cum Draganescu, C. (1998) Transhumanfa in Roma V. pp. 15-23. "European Commission (2002) Agriculture in the EU: Statistical and Economic Information 2001 ‘recut, prezent si vitor, Athiva Zootehnica, Vol. 8sunt tratate exporturile in viu, Roménia ar define in prezent locul sase in rindul producatorilor UE. Tabelul 4.3 Pozitia relativié a productiei de ovine din Roménia in cadrul UE Productia de carne Productia ovine ca de aie % din totalul - {nil tone) agricole UESIS 1150 eS ‘Marea Britanie 390 Grecia 15 Spania Marea Britanie mM Franja Inlanda 58 Grecia Spania 46 (rlanda Romania eA0 Roménia Portugalia 30 Italia Franta W Germania 4s Hala 09 Portugalia 24 Austria 06 Olanda 23 Olanda os Austria 9 Germania 04 Suedia 5 Suedia 03 Belgia/Lux 5 Danemarea oul Danemarea 2 Belgia 641 Finland 1 Finlanda out Natura fragmentata a industriei ingreuneaza colectarea datelor privind preturile pielei. Totusi, folosind datele oficiale ale MAAP, prejurile romanesti pe piata sunt cele mai mici din UE, ‘Tabelul 4.4. Chiar si daca aceste prequri ar subestima situatia cu 100%, $i anume, chiar dact preturile primite de fermieri ar fi duble, aceste niveluri ale preturilor piejei din Romania ar imine in ultima cuartild a preturilor de pe piata european Tabelul 4.4 Prefurile de pia medii estimate pentru carnea de oaie euro/kg sacrificat 1997 1998, 9 2000. Franta al 38 BT 4, Grecia 40 37 40 Austria 38 38 39 Spania 40 36 39 Portugalia 45 40 380 C«w Belgia/Lux 39 36 36 Olanéa 39 37 3.6 Germani 39 3s 33 Italia 35 34 34 Marea Britanie 35 28 32. Irlanda 34 2 30 Danemarea 33 31 29 Suedia 3 31 26 Finlanda 17 re 18 Romania 12 Ag. 1s 94.2.1 Directie strategica Din punct de vedere istoric, productia romaneasca de ovine a fost axats pe produetia de Land, depunandu-se eforturi considerabile in domeniul cercetérii pentru selectia oilor pentru lana (casetele | si 2). Totusi, avand in vedere reducerea preferinfelor pentru aceasta fibra natural la nivel mondial si reducerea prefului mondial al lénii, nu este o surprizi si remarcém importanfa declinului ii in productia roméneasca de ovine. Fondurile pentru cercetare au fost reduse, iar programul de cercetare necesita redirectionare. Avind in vedere ca institutele de cercetare nu reprezentau doar principala sursi de material genetic de mare valoare, ci erau io sursd de consultangé si indrumare de specialitate, problemele actuale cu care se eonfrunt institutele vor avea un impact asupra competitivitati sectorului ovin. ‘Caseta I: Stafiune de Cercetare pentru eresterea ovinelor - Judetul Constanta Acest institut este principalul institut de cercetare pentru productia de ovine. ‘Constanfa, in sud-estul tri, este cel de-al doilea oras ca marime al Romaniei si datorits deschideri la Marea Neagra este un important port. Topografia regiunil este extrem de plat, peisajul find dominat de culturile arabile. In aceasté zoni sunt aproximativ 1,000,000 de oi mame (inclusiv 300 000 de mioare), inainte de 1989 aici erau 3.000.000. inainte de 1989 ana era produs principal in Romania ‘conform directivelor de la centru. Exectivul local de oi mame este format din Merinos de Palas, eapabil Si producd lind de ealitate superioari cu o fibra de diametru de 20-25 microni, Prabusirea mondiallia cererii de lini nu mai face viabild o astfel de intreprindere. Din punct de vedere storie, insttutul a Iucratintens pe producti de lind gia stabilitrasa Merinos de Palas sinc mai define un efectiv nucleu din aceasti ras8. Totusi eforturile actuale au fost indreptate spre imbunatitirea potentialului produetiei de lapte pe cap de animal in rindul raselor locale deol Trstitutul lucreazé indeaproape cu asociafile locale de fermieri crescatori de ovine pentru oferirea de sprijin tehnic si consultant& producatorilor, dar gi pentru a colecta informatii despre performanta ‘genetic’ si fizicd a linilor de singe selectate in aceasti zonii Caseta 2: Statiunea de Cercetare pentru cresterea ovinelor - Judeful Dambovifa La acest institut exist 430 de oi mame gi 67 ha de pasune joas& cu pasuni alpine adiacente. Cile incep ‘Sh pasca pe pagunile alpine de la inceputui veri in timp ce in aceasta perioada pasunile joase sunt cosite pentru fan. in functie de an existé posibilitatea de a fi cosite pentru fan a dous oara, Cte sunt finute la adapost pe perionda iernii itre 150-180 zile. Fatatul mieilor are lc in perioada ‘decembrie-martie, dar majoritatea f'tirilor se integistreazi incepand cu ianuarie, s-a spus c& Pastele reprezinta punet de referinfa pentru perioada de fatat a micilor, Institutul este o filial a institutului de cereetari din judetul Constanfa, Istori, insttutul a avut un rol in reproductia si selectia ovinelor pentru productia de land pentru afi puse in vanzare producatorlor din ‘eessti zon. Personalul acestui institut continua si considere e& reproductia si selectia reprezint@ un rol important pe cate s4il continue institutul, dar le este neclar care ar trebui si fie erteriile de selectie, fi anume care ar trebui sa fie baza de selectiea stoculuis produetia de eare sau cea de lapte obtinute pe cap de animal. ‘Lana a fost citata drept principalul produs objinut de la oi, lina produst avea o grosime a fibrei de 26- 27 mieroni. Acest produs era folosit in industria de fabricat covoare, dar in Roménia din acest sector du mai rimas doar c@teva unitiyi, A mai rimas o fabrica de covoare la Cisnidie, dar aceasta fanctioneazi Ia aproape 20% din capacitate, Pretul unui kilogram de land (neprocesatd) este in jur de 15,000 lei/kg. 80Desi productia s-a concentrat pe lana, dorinfa exprimata este de a se muta accentul de pe productia de tind si came pe productia de land si lapte. Carea este exportata in tare arabe, dar deoarece cererea pe Piafa intema este micé, personalul institutului ar dori si renunte la carne. Masculii sunt vandufi pentru came, iar femelele sunt vandute fermierilor locali pentru inlocuiti. Berbeeii sunt luati de la Institutul de cercetare din Constanta gi sunt selectati pe baza capacitatii lor de a produce descendenti de la care st se obfini productii mari de lapte. Productia de mici este putin sub 100%, ceea ce corespunde sistemului de pascut extensiv in zonele alpine, Fiecdrui producator local ii este alocati propria pagune alpina, marea majoritate a acestor alocdri respectd tradifia. Pamantul detinut de Institut este in prezent dorit de fermieri locali care cer inapoierea paméntului aflat in proprietatea statului Pe plan local, fermierii privati au in aceasta regiune edte 100-200 de oi mame fiecare, dar numarul variaza foarte mult, Productile obignuite medii pe oaie in ferma si in zonele invecinate erau de 50 kg de lapte si 3,5, kg de lana, Concentrat pentru miei este un amestec de 40% porumb 30% orz restul amestee de soia/floarea soareluifete. Concentrat pentru oi mame 40% porumb 40% orz restul concentratului pentru oi mame provine din surse variate, inclusiv un component proteic mai slab decat cel pentru hrana mieilor. Costurile pentru asistenfa veterinarilor sunt de 20,000 lei/eap pentru medicamente impotriva viermilor. S-a exprimat nemuljumirea ed exporturile de carne erau posibile numai prin intermediari de export. nd prejurile pe piata au fost bune, fermieri local s-au unit pentru a coordona transportl din zon’, pentru export, Inainte de reforms, productia de carne s-a bazat pe exportul mieilor de 35 ke/viu pe pielele de export, inclusiv din Arabia SauditS, Iran, Irak, URSS si Libia. Comertul cu URSS se baza pe tun sistem de troc, in care diferite produse, cum ar fi petrolul, erau oferite in schimbul mieilor. Preturile femelelor pentru inlocuire pe care institutul le vinde sunt de circa 45-50.000 lei/kg/viu, acestea fiind vandute ednd au implinit 6 luni. Berbecii costa circa 100.000 lei/kg viu. Mieii erau vanduti in 2001 de Paste la 18-20 ke/cap viu la preful de 35.000 leikg viu. Acestia erau vanduji pe baza unei infelegeri individuale cu 19% TVA platit daca afacerea se incheia cu o intreprindere de stat. Aspecte che + Programe de reproducfie- finanarea unor astfel de programe pentru ameliorarea si cresterea cfectivelor este in prezent dificil de obtinut + Marketing - asocierca mai strinsé a fermierior, abatoarelor si a procesatorilor ar ajuta la Imbunatatirea caltatti produselor si a prefurilor ‘© Proprietatea asupra pamantului — problemele organizatorice privind proprietatea/posesia etc. a, paméntului rman in continuare. ‘© Declinul numarului de oi - populatia localé de oi s-a redus atat de mult incat in prezent exist pericolul lipsei de mas& critic®' necesara sustinerii unet industri viabile in zona. + Rolul institutului- rolul institutului nu este clar, anterior era cercetarea in domeniul geneticti animalelor si sistemelor de productie, iar aceasta concentrare pe producfie mai este ined necesars, dar nu este clar ce domenii ale productiei (si anume, land, carme sau laptc) ar trebui explorate. Punctul de vedere exprimat s-a referit a necesitatea instruirli servicilor de extensie, astfel neat acestea si joace un rol mai activ in oferirea de consultanta tn ceea ce priveste marketingul si informafii despre piagi fermelor. Asa cum stau lucrurile in prezent, personalul institutului consider c& mai existd inc’ suficiengi producatori pentru a Intarilegaturile dintre dferitele parti ale lantului 814.2.2. Competi tea intreprinderilor din sectorul de ovine Productia de ovine pe intreg teritoriul Romaniei se bazeazi pe o tehnologie comuni de productie care se referd la adapostirea oilor pe timpul iernii, deseori pentru 150-180 zile. Oile fata in adapost, iar mieii sunt hrinifi si crescufi in adipost sau au acces restrictionat la terenul imediat adiacent adapostului, {in unele zone, intreaga turma, inclusiv mieii, este dusi la iscut pe pasuni deschise si terenuri arabile sub supravegherea strict a ciobanului pentru a preveni pisunatul in exces si distrugerea culturilor de cereale. in trecut, transhumanga a jucat un rol important in sistemul de productie ovina, transhumanta locald find inca intélnita pentru dusul oilor la pasunile alpine in regiunile din munjii Carpati si pascutul pe pasunile din regiunile arabile mai joase. Oile adipostite sun hrinite cu un amestee de furaje obtinute in gospodarie si cu concentrate. in unele cazuri, concentratele trebuie cumparate, dar de cele ‘mai multe ori cantititile cumparate sunt mici, majoritatea producatorilor cultivand cel putin 0 parte din necesarul de cereale si cumpardnd doar proteinele. Acest sistem de productie cu cost mare necesiti exploatarea in intregime a produselor obtinute din productia de ovine, in special a laptelui sia lanii, in plus, pastoritul intensiv al oilor pe pasune, fie pentru a preveni atacurile animalelor silbatice, cum ar fi lupii, sau incdlcarea culturilor de cereale, este de asemenea favorabil pentru mulsul oilor. Acest tip de sistem productie este tipic tarilor Uniunii Europene din sudul Mediteranei cum ar fi Grecia, Italia, Spania si parti din sudul Franjei. Din punctul de vedere al competitivitatii, productia romaneasca de ovine se poate compara cel mai bine cu sistemele de productie din aceste tari. Estimirile productiei de lapte pe cap de oaie ale fermierilor prezentate in studiul de caz coincid cu estimarile oficiale privind productia medie de lapte care poate fi de aproape 55 litri pe oaie mama, Aceasta productie medie de lapte este micd in special in comparatie cu alte zone producatoare de lapte de oaie din UE, unde producfiile ar fi cel putin dublul celor din Romania, Tabelul 4.5. Un factor determinant pentru aceasté produetie medie de lapte mic este sistemul de productie care nu ia in considerare laptele dat de oile mame ai ciror miei nu sunt de cel putin sase luni si chiar si atunci combinare a alaptatului si a mutsului poate continua pentru céteva saptaimani pana cand miei sunt vanduli Caseta 3: Mic Fermier ereseiitor de of, Runeu, Dambovita Aceasti afacere define 120 de oi mame si 30 de mioare pe 10 ha in jurul eladiritor ferme’. ined 10 ha sunt luate in arenda pentru productia de cereale pentru hrana animalelor $i 200 ha de pasune alpina sunt arendate pentru pisunatul din timpul veri In timpal veri ile sunt duse la pigunat pe pasunile inalte impreund cu ile ator fermieri din zon’, se considera c& o singuri persoand este capabilé si ingrijeasca 150 capete de oi. Acest fermier impreund cu familia sa mai iau de la diversi fermieri locali ined 60-70 vite pe pasunile alpine. Lana este produsa pentru carpete, iar brinza este de asemenea produsi gi vandut’ pe plan local ad-hoc, ‘Afacerea se confrunti cu provocdsi in ceea ce priveste marketingul branzei si prezentarea brinzei flr ambalaj (muselina ete). In plus, reputatia pe care o are pe piati branza de oaie din Dambovija nu este la fel de mare ca cea produst in Sibiu ~ in ciuda faptului ed fermierul erede ci o mare parte din brinza comercializaté ca fiind de Sibiu, de fapt provine din Dambovifa. Cu toate acesta, fermieru inenjioneaza si continue si mulga oile $i st product brnza moale si fermentati. Exist probleme clare in marketingul acestor brinzetur, anul precedent a primit in jur de 30.000 lei/kg dar el ar spera si 6 vanda pentru 70,000 le/kg unui intermediar care vinde brinza cu aproximativ 100.000 lei/kg. 82Caseta 4: Fermier mediu/mic creseator de oi, Runcu, Dambovita ‘Acestfermier ate 300 de oj mame si 100 mioare, doar din rasa Turcana specializati pentru productia de and, El arendeazi in jur de 30 ha de pmént de la cdtiva proprietari de ease de vacanti care locuiese in Bucuresti, ar dori si cumpere mai mult pamant dacii ar avea la dispozitic termeni corespunzitori Pasunea alpina o arendeaza pentru 33 kg grduha, Produetia medie de lénd este de aproximativ 3-3,5 ikgleap/anual si este vndutf neprelucratd unui comereiant din Sibiu pent Tn jur de 0,30 USD/kg, care poi la rindal lui o vinde in Turcia, Toft mili sunt exportay in Turcia si sunt vandui in toamne, in ‘general nu vinde nimic de Paste. Fermierul doreste si igi mareasca turma la aproape 600 de oi, in 2000 a avut 700 dar le-a vandut pentru ‘a corela numarul de oi cu resursele de furaje limitate. Un aspect important care il ingrijoreazit este Siguranta posesiei pisunilor alpine arendate, Fermicrul a mai arendat o portiune alpin& pentru 5 ani, pe fare considera ea pastrat-o in bune conditi, dar a fost luatt din posesia Iui sia fost arendata unei alte persoane. Pentru ase putea extinde, el consideri cd este necesari o certitudine privind posesia paméntulu Fermierul a lucrat ea sofer pe camion de cursa lunga, iar poi cand si-a vandut miei a organizat propriul {ransport pand ling Pitesti penteu a se intlni cu un comerciant turc. Acum doi ani un grup de 80 de miei de 49 kg in viu au fost vandu{i In 700,000 lei/cap. Anul trecut mieli de 17-18 kg/in viu au fost vinduti in primavara pentru 500,000 lei/cap (cursul aproximativ de 29.000 levUSD - 17 USD/cap). in acelasi timp oile erau vandute la 1,000,000 lei/eap (34 USD/eap) datorit§ lipsei de furaje, In acest an pentru a preveni aceasta situatie fermierul s-a asigurat eX are destule furaje depozitat. Costul conservirii furajelor pe perioada iernii pentru oi este o mare problema pentru ed implie& un proces de munca foarte laborios, costind aproape 600,000 Jeicha pentru a fi transformat in fin. Pagunile nu maj sunt reinsimanfate in nici un caz, dar raundn pajisti native, iar singurul ingrdsdiméint find cel natural (balegarul). ‘Caseta 5: Produciitor de oi de scar mare in zona Constanta in juderul Constanta existi 0 asociatie a creseatorilor de ovine cu 640 membri. Sistemele de produetie Joeale sunt non-pastorale, iar produestorii in mod tipic se autoaprovizioneazk cu productia vegetal pentru hrana animalelor. Majoritatea au si porci gi vaci pentru consumul gospodariei si, de asemenea, ‘teva capre. Se estimeazi cd in aceasti regiune cei care nu fac parte din asociatie au cirea 100.000 de (oi mame, sau mai putin, majoritatea fiind ferme cu 5-10 oi mame, Cotizatia de membru al asociatiei este de 10.000 lei/oaie mama dar sunt probleme in colectarea acestei taxe. Beneficiile membrilor asociatiei nu sunt clare, se pare ci un beneficiu ar fi accesul la consultanta oferita de cdtre Institutul de ‘cercetare pentru oi si capre din Constanta. Fermierul intervievat are in ferma aproximativ 1000 de oi mame din rasa Merinos de Pales, plus ined 300 de mioare. Fetmierul a fost managerul fermei de stat inainte de a prelua in proprictate aceasta unitate, Unul dintre aspectele ridicate a fost acela al lipsei creditelor accesibile pentru a-si mri afacerca. Ferma are ca marime 460 hectare cu urmitoarele culturi Grau 200 ha Or. 50 ha Orzoaica 40 ha Porumb 170 ha {ned 15 ha de pigune pentru vari sunt arendate Ia o distanta de 15 km de fermi, Ferma are o fabried de lapte unde se produce branza atat din lapte de oaie edt si din lapte de vac’. Branzeturile sunt vandute diferitelor magazine alimentare gi supermarketuri din zon. Ferma isi méreste propriul stoc de lapte eu Tapte cumpairat de la fermele vecine mai mici. Fabrica de lapte este certificati de catre medicii veterinari ai ministerului, inspectia are loc att la tn fermi cat si in magazine. Inainte ca brinza si fie ‘vanduti trebuie si fi fie emis un certificat de calitat. 83,Procentul de filare a micifor este in general de 115%, 30% din miei sunt pistraji pentru talocuir, iar restul sunt vandufi pentru came. Mieii mai mici sunt pastraji impreund cu mamele. Totusi, pe miisuri ce cresc li se permite alaptarea de la mame doar pe timpul nopfi, in timpul zilei oile mame flind mulse. in general dupa aproximatiy 70 de zile de fa fatare mieit sunt infarcati si toate oile mame sunt mulse, Dupa fitare mieii primese un amestec de concentrate “ad-lib”, iar apoi in jur de SO0g/2i si lucern’ in jur de | kg/eaplzi Pentru turmele din aceasta regiune se realizeaza inregistrarea performanfetor. Cile sunt urmarite individual pe baza unui esantion de miei cintariti lunar. Totusi, nu exista informati privind performanta altor ferme implicate in aceasté activitate, si anume nu exist date de referingi cu care si se realizeze comparati. Carne Pastclc a fost identificat ca fiind principala fereastra de marketing, 50% dintre producatori realizind ‘vanzati in aceasta perioada. Totusi, avand in vederea ca o parte atat de mare din productie este destinata lumii islamice, importanfa acestei piete interne nu se cunoaste cu precizie. Prejurile pe pinta in perioada Pastelui au fost de 3 USD/kg/earcas’, Majoritatea mieilor sunt sacrificati pentru pietele farnest si predomina sacrificarea in gospodarii. S-a afirmat c& sacrificarea unui numar mare de miei in abatoare este impiedicatd de costurile abatoarelor precum si distanfa de parcurs pani la abator. In general, mieii de Paste cfintirese in jur de 15-16 ke/viu, ceea ce echivaleazii cu o carcasa de aproape 8-10 kg (carcasa include capul, ficatui, plimanii, inima gi rinichi ‘Afaccrea face parte din grupul celor 50% din asocialie care pistreaza micii pind edind au o greutate mai ‘mare, in aceastd perioadi sacrificdnd doar un anumit numar de miei necesari consumului in gospodirie. Totusi, este posibil ca acest numar si fie semnificativ deoarece gospodiria poate include si muncitorii de la ferma. Restul mieilor sunt comercializati din august pand in ianuarie, cdnd greutatile medii sunt {in jur de 50 ke/viu. Fermicrului i s-a oferit (la sfarsitul lui februarie) un pret de 2,80 USDikg/viu pentru miei fitati in decembrie, dar incd nu este sigur daca este sau nu un pret bun. Cile mame sunt de asemenea exportate in numar mare, iar Turcia a fost din nou citati ca fiind piata de desfacere cheie, cu doi cumparatori care au o pozitie dominant pe plan local. Preturile pentru oile ‘mame alese pentru sacrificare sunt cuprinse intre 0,70-1,00 USD/kg/viu. in aceasta zona nu existd o tradifie important& privind consumul cémnii de miel gi s-a arditat ci exista o pputernicdi concentrare a exportului in ciuda afirmatilor iniiale privind o concentrate interna in perioada Pastelui. Export variazit de la an Ta an ea pret si in mai mult de 60-70% din zone productia ar putea fi exportati, desi anul trecut se considera ca valoarea a fost in jur de 30% desi nu se stie cu certitudine, in aceasti zona existé un numa de aranjamente/parteneriate neoficiale intre produc&tori si comercian{ii din Turcia, predominant, gi alti din Orientul Mijlociu, Desi acestea sunt stabilite de mult si se pare c& oferd preturi acceptabile, in rindul producitorilor exist perceptia cd in cadrul UE ar exista oportunitafi mai bune, S-a menfionat e& anul trecut au fost exportate 6 milioane de capete de oi din Ungaria, 0 ta ce are un efectiv national de aproximativ 1 milion de capete. Se considera ei multe dintre acestea provin din Romania inainte de a fi trimise pe piejele din UE. Asociatia a propus un proiect de abator conform standardelor UE in Constanfa, si este ingrijorati cdi un asemenea abator ar putea fi situat in Sibiu. Lana ‘Lana neprelucrata ajunge in zond la un pref de 0,50 USD/kg, fiecare oaie mama din regiune produce in Jur de 5 kg/an, Lana este exportati, o cantitate substantial ajungand in Italia, S-a remarcat slaba cooperare in marketingu! lanii, alte puncte slabe au fost evidentiate ca rezultat al lipsei facilitator de procesate primara a lan, t&sdnd la 0 parte orice fel de capacitate localé in sectorultextilelor. 84der ch existd 500,000 de oi mame in turmele asociatiei care dau lapte, iar restul de 200.000 ind sterpe. Oile mame au in medie o greutate de aproape 60-70 kg/viu. Lactatiile medi sunt 00 de zile, mulsul avand loc de eate tei ori pe zi. Pretul mediu pentru lapte este in jur de F30 USD, asociaia are o ict fabric de lapte central pe care to membri o pot aprovizions iar jul se negocia7 eu fecare in parte, Se apreciazi c& aproximativ 5% din producti de lpte mane Peetspodari, Se estimeaza cl aproximativ 3% din membri asoctafei au prope for faci de “| pretucrare a lapteui Se co “| cape fi | in jur de 2 prolificitatea generali a ovinelor este de asemenea redusi comparativ cu standardele tegiunilor mari producatoare de care de oaie din UE. Prolifictatea mentionata in general de fermierii din studiul de caz era cuprinsa intre 100-115%, desi o fermi de cercetare a precizat ca a obtinut procentaje de 200% in productia de mici. in nordul Europe o valoare expectativa formala pentru media productiei comerciale de miei ar fi de 110 - 150%, iar in sudul Europei, in cadrul turmelor selectate pentru productia de tapte, prolificitatea este deseori mai mare, fiind corelata cu productia de lapte. in comparatie cu farile din sudul Europei, care au un sistem de productie similar celui roménese, greutatea medie a carcasei de miel produs én Romania este comparabila (Tabel 4.5), Productia de carne de oaie in Roménia este sezonierd, fiind concentrati pe piata din perioada Pastelui, Figura 4.2. Aceasta are un avantaj in plus pentru c8 majoritatea micilor nu Sunt folosifi pentru crestere fiind sacrificati inainte c& turma sé fie mutati din adapostul de jamna la piscutul de vard, care poate fi la o distant mare de ferma. intr-adevar aceasta este 0 caracteristic& de piati care poate fi mai degraba o consecinfi a sistemului de productie folosit decat rezultatul unei decizii anume de marketing pentru aprovizionarea de Paste. Totusi, exist un interes marit pentru cresterea mieilor pana ating o greutate mai mare pentry a fi Vindufi in Iunile de toamna cumparatorilor din Turcia si alte tari din Orientul Mijlociu. Estimarile ficute de MAAP sugereaza cd mai mult de 15% din productie este indreptata spre producerea de miei grei. ‘abel 4.5 Indicatorii tehnici ai performantei Greutatea medie a carcasei Productie lapte Romania 8-10 kg 55 Voaie mam Grecia 10,6 270 Voaie mama Italia 93 130-250 Voaie mama « Spania 12 45-125 Voaie mama Portugalia 10,0 110 Voaie mama Franta 17,0 200 Voaie mama Marea Britanie 19,5 nu se aplic’ Tou Producti de Taye pe cap de animal variaod mul ire spel in eadralspeiion Tar varie ndiate mai ss pot considerate doar indiatve patra rl la eae se els. 85Model sezonier al productiei pentru carnea de oaie Procent 1999 2000 52001 Figura 4.2 Model sezonier al productiei pentru carnea de oaie Este foarte dificil s& se stabileasca nivelul competitivitatii, avand in vedere c& pentru turmele mici se fac foarte pufine inregistrari contabile pentru management. De asemenea, se pare ci sunt disponibile pufine date coerente privind preturile de pe pial& gi volumul de marf&. Cu toate acestea, din discufiile cu producatorii si din datele disponibile la nivel central reiese clar c& preturile cirmii de oaie in Romania sunt foarte mici comparativ cu cele din UE. Desi aceasta oferd farii un avantaj din punct de vedere al pretului pe piefele de export, determina de asemenea si reducerea nivelurilor profitabilititii in aceast® activitate. Urmatorul tabel (tabel 4.6) a fost intocmit in urma discutiilor avute cu producatorii si poate fi considerat cel mult drept indicativ. Productia tuturor produselor a sedizut o data cu reducerea numarului de oi, Figura 4.3 Tabel 4.6 Sursele de venit ale erescitorilor de oi Unitate/oaie Lei/unitate Lei/oaie mama % din venit mama Lang 3-4kg 15 000 45 000 - 60.000 3-5 Miel 15-20 kg 30000-50000 450.000 - 1 000 000 45-57 Branzi 10 ke 50.000 - 70 000 500 000 - 700 000 40-50 4.2.3 Productia, consumul si comertul Balanta cererii si ofertei (Tabel 4.7), furnizata de Institutul National de Statistica, rezumeazi principalele evolutii ale productiei si consumului. Comerful este analizat mai in detaliu in sectiunea care urmeaz. Balanfa reflect clar declinul numdrului de oi de-a lungul anilor °90 cauzat de preturile mici de pe piafa (figura 4.3) din aceea perioada, iar restructurarea fermelor a fost rezultatul programului de restituire a pamantului, Trebuie retinut faptul c& balanfa se intocmeste pe baza volumului de came de oaie care ajunge pe piata organizaté si exclude consumul din gospodarii. Tipicurile individuale ale ofertei pentru principalele produse de aie sunt prezentate in Figurile 4.4-4.6. 862001 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 a Sus: MAAP td: in 1997 sa modifiat bara datelor, unetondnd fh paral dul sisteme timp dete an Figura 4.3 Preturile medii pe piat pentru carnea de oaie romaneasca Tabel 4.7 Balanta cerere/ofertd pentru carnea de oaie si capri 199 1991 1992 199 1994 19951996 19971998 1999 2000 sped ht ered Produetie mis Variatie toe toe mw on 7 4 3444 Consum mit 72 «OTD TSB kejeap oe eo eee ee Auto: ie ie ie i on a ie eek 0) 100 aprovizionarea “Ratoaprovicionatea se caleleaza pind probe onsuy Consumul c&mii de oaie a suferit un declin in ultima decada, care ¢ in parte o reflectare a declinului productiei cAmnii de oaie. Intre 1990 gi 1991 preturile au sedzut, iar apoi au crescut constant in timp ce volumul s-a micsorat. Totusi, in 1999 s-a inregistrat un declin abrupt al preurilor. © investigatie mai aprofundati a piefei consumatorului, in ceea ce priveste preturile relative si disponibilitatea cirnurilor competitive, este necesara inainte de a tage nigte concluzii ferme privind natura cererii pentru carnea de oaie. Cu toate acestea, discutiile cu recent stabilitele lanfuri de supermarketuri au dezvaluit opinia potrivit cdreia consumul de came de oaie ar putea creste daci aceasta ar fi disponibila. ‘A fost deja mentionat faptul c, carnea de oaie este un produs sezonier pe pietele roménesti. Acesta nu este exagerat de scump, exceptind comparatia cu camea de pui, dupa cum o demonstreazi preturile din supermarket afisate in perioada Pastelui 2002, tabel 4.8 87‘Tabel 4.8 Prefurile indicative din supermarketuri, Romania martie 2001 lek, Miel intreg, 110.000 Cotlet de mie! 135.000 Picior de miel 94.000 ui intreg (pronspat) 77500 Pulpe pui (proaspete) 93 700 ui intreg (congelat) 77300 ulpe pui (congelate) 90 s00 Aripi pui (congelate) 76.000 Ceafa pore fark os 191 000 Burta pore fard os 109 000 Coaste pore 92.400 Antricot vita 138.000 Picior 129 000 Coasts 94.000 Came vit tocata 89.500 200 180 160 mii tone 140 120 | 100 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 Figura 4.4 Produetia de carne de oaie in Romania 884500 4000 mii hectolitri 3500 3000 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 40000 35000 30000 tone 25000 20000 15000 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 Figura 4.6 Productia de lind in Romania 4.2.4 Competitivitatea structurilor de piati si comertul international 4.24.1 Evolutia produsului carne in cadrul sectorului Figura 4.7 descrie fluxul productiei c&mii de oaie din industria romaneasca. Productia este dominaté de consumul in gospodarii, care este estimat la 0 medie 47% din productie in perioada anilor 1995-2000. Cum producfia a suferit un declin serios, importanta consumului din gospodarii a crescut mult ineat, in 2000 se estimeazd ci a ajuns in jurul a 50% din productie. O parte din acest consum in gospodarie este comercializat membrilor familiei si altor consumatori ad-hoc in perioada Pastelui, desi nu se stie cu precizie volumul acestui comer, Sacrificarea animalelor in acest segment de piafd este necontrolata gi standardele de igiend sunt aproape ignorate. Abatoarele mici private care servesc pietele de desfacere pe plan local cumpar’ si comercializeaz’ cu aminuntul circa 10% din camea de oaie comercializati pe piafa in mod oficial, Piefele fardnesti sunt o importanta legaturd in lantul de marketing. Piefele {arlinesti functioneazi in spatiile inchiriate de macelarii sau fermieri pe 89 |piefele pentru comercializarea cAmii, Carcasele vndute in pietele {ardnesti provin din abatoare sau direct de la fermieri, abatorul sacrificdnd pe baza de contract. in ambele cazuri inainte ca un animal s& fie vandut pe piata tardneasca trebuie sa aiba un certificat in care se specifica locu! de provenienfa si calitatea igienei. Produsele vandute cu aminuntul in acest mod trebuie comercializate in termen de 72 de ore de la sacrificare sau trebuie s& fie testate din nou inainte de a fi repuse la vanzare, daca al doilea test nu este bun carnea se retrage de la comercializare. Sacrificarea la scara larga si facilitatile de procesare joaca un rol neglijabil in lanful de marketing pentru productia de oaie si capra. Cu toate acestea, de-a lungul vizitelor avute la dou’ abatoare mati s-a dovedit c& un numair mare de abatoare au capacitatea, sau isi ‘imbunatatese capacitatea, de a sacrifica un numar semnificativ de miei. inainte de 1989 cand erau stocuri din plin, aceste complexe mari de abatoare sacrificau un important numar de miei care erat apoi exportati in diverse tari, cum ar fi: Rusia, Turcia, Libia, Iran gi Irak. Structura pieiei intalnita in sectorul ovinelor este foarte influentat’ de structura industriei si in special de numarul mare de turme mici existente. Producatorii de oi din Roménia par si aiba la dispozitie doud optiuni majore: © Sa vanda unui intermediar fie pentru export, fie pentru comercializarea pe piata intern’; sau 4 sacrifice si si comercializeze prin forte proprii. Vanzarea cditre un intermediar Exist putine sau chiar nu exista dovezi care s& ateste existenta unui aranjament organizat pentru comercializarea productiei unui intermediar. Canalul functioneazi pe baza unot negocieri private care se desfisoara fie la ferma fie intr-un loc de intalnire stabilit. Exist dou provoeiri in cazul acestui tip de aranjament. in primul rind fermierul are o putere mic la negocieri, deoarece define putin informatii despre preturile practicate pe piatd, iar in al doilea rand, natura industriei (de scar mic) presupune multe negocieri pentru cumparator pang se ajunge la volumul de stoc dorit. Unii vanzitori se pot afla ei insisi in postura de a nu se putea deplasa pana la locul de intalnire stabilit datorita distanfelor mati de strabatut. Mai mult, in afara perioadei de Paste se pare c& piaja cdmii de oaie este limitata Totusi, nu este clar dac& acesta se datoreaza lipsei produsului sau datoriti lipsei cererii consumatorilor pentru carnea de miel, Vanzarea direct’ citre macelariile mici care apoi contracteazA un abator este de asemenea un element din lanjul de marketing. Totusi, fafa de alte sectoare de came, sunt pujine dovezi care si demonstreze c& producdtorii adauga valoare cdmnii de miel. imparyirea carcaselor pentru comercializarea interna sau pentru folosirea pentru procesare este Hisatii pe seama vanzitorului cu aminuntul. Aceasta trisdturd a piefei este intalnita in Europa unde producerea camajilor sau a altor produse cu valoare adzugata din came de miel mi este obisnuita, Marketingul direct Cea de-a doua optiune in cadrul lantului de marketing pe care o au producatorii este de a vinde direct consumatorului final. Sacrificarea poate avea loc in abatoare unde produsul este monitorizat, existnd un anumit nivel de control al igienei si o evaluare a calititii produsului. Alternativ, pot fi utilizate metodele de “vanzare directa” folosind echipamente de sacrificare necontrolate fird nici un astfel de control. Se acceptai in general in aceasta industrie faptul c& un numar considerabil de miei sunt comercializafi in acest fel cu riscurile la care se expune sinatatea publiculu 90Figura 4.7 Prezentare generali a sectorului cirnit de oaie din Romania in 2001 Productie Ferma 774.367 intreprinderi 5.989.151 of Exporturi in viu Total productie interna de carne de aie 1,2 milioane miei 116.000 tone in viu Disponibil pentru Consum propriu vanzare 58.000 tone in viu 58.000 tone in viu Procesatori / ‘Agenti de Vanzari | achizitic directe | 5,800 tone 52.200 tone Exporturi carcase (neglijabil i cirea 1000 tone) — | | | | Cash and carry Supermarketuri Macelarii Pinta faraneascd a4.2.4.2 Comertal international In toate discutfile avute a reiesit clar faptul cf exportul de miei si oi mame in viu este obigmuit si foarte important pentru aceasti industrie. Datele oferite de FAO arati ci acest comert a {uat rapid amploare in prima jumatate a anilor "90 inainte s& piarda teren in urma declinulti numirului de oi in @ doua jumdtate a anilor °90 (Figura 4,8). Totusi, ca pondere din oile destinate vanziri, exporturie in viu au ajuns la un punct in care reprezinth aproape 12.5% din Vvinziti, Preturile mici de pe piata si apropierea de piefele din Turcia si arile arabe c&t si cele din Grecia face ca productia romaneasca de care de oaie si fie competitiva pe aceste piete Deoarece industria este dominata de sectorul privat, apare vinzarea oportunista gi dezavantajoasa. $i anume, cénd exportaorii oferd preturi mari atunci animalele suplimentare Sunt scoase din sistem. Similar, cdnd stocurile de hran& pentru animale sunt limitate, cum a fost de exemplu seceta din anu! 2000, producatorii pot fi fortati st isi vanda 0 parte din animalele pe care le au. Datele statistice privind comertul sunt oarecum imitate, iat indicatiile oficiale privind partenerii de afaceri si volumul productiei comercializate nu sunt imediat disponibile. In prezent, mieii si oile mame, din toate zonele producatoare, sunt vandute comerciantilor turei si arabi si exportate in viu, Exporturile in viu in Grecia tu fost de asemenea raportate in unele regiuni, Acest export in viu s-ar putea transforma in viltor in export de carcase, in conditiile in care vor exista abatoare autorizate care si intruneascd conditiile UE. Date privind volumul comercializat in acest mod nu se pot gasi eu usurint, dar din discutiile avute cu producitorii a reiesit faptul e& acesta reprezintl un debuyen Semnificativ. Altfel, de exemplu, staisticile Uniunii Europene arata c& stocurile provenite din Roménia, inclusiv miei vii, au crescut de la 477 de tone (echivalentul in carcase) in 1991 la 2542 tone echivalentul in carcase in 1999, Totusi, in timp ce exportul a crescut nu a fost inregistrat sau raportat nici un import de came de oaie in Roménia si, in consecint, industria din acest sector are o balanti comercialii foarte pozitivi, (vezi Figurile 4.8 51 4:9), cu ‘majoritatea acestor exporturi Ricdndu-se in viu (Figura 4.10), 1600000 pm 2000 1400000 aoe 16 1200000 os 1400 1000000 | 1200 3 E sooo00 1000 § 600000 800 § 600 FE ' 400000 & 400 200000 200 0 |, 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 “8 Export in iu —#— Export carease Sur FAO Figura 4.8 Cantitatea de exporturi de ovine din Romania 9260000 50000 40000 usb 30000 20000 10000 | i i | | i i ; | 0 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 ‘Suse: FAO, Figura 4.9 Exporturile nete de carne de oaie si caprit ale Romanici 100 98 96 < 4 2 Procent 90 88 86 84 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 ‘urs: FAO. Figura 4.10 Proportia exporturilor derivate din exporturile in viu 934.3. ANALIZA SWOT Sectorul ovinelor este o activitate multifunctional, producatorii minimalizeaza riscurile in ceea ce priveste siguranta veniturilor (sau maximizeazi proprietitile de subzistenfi ale gospodariilor) prin producerea de land, lapte si carne. O consecintd a acesteia este aceea ci selectia geneticd a animalelor nu urmeazii o directie clara. Mai mult, productia la scar mica face indisponibil capitalul pentru investitii in imbundtétirea genetica. in timp ce aceasti caracteristica a sistemului de productie este un punct tare pentru producatorii de subzistent& de talie mic, ea este un punct slab in incercarea de a crea un sector la scard larg’ indreptat spre piatl. Sunt disponibile putine informatii privind eficienta tehnica si economic a sectorului de ovine din Romania. Discufiile cu un numar limitat de producdtori sugereaza totusi ci nivelurile productivititii si cele tehnice sunt mult sub standardele Statelor Membre ale UE. Lipsa unor date de referint& pe baza clirora si se poath evalua eficienfa producfiei si cu ajutorul cirora si se poata identifica ce imbunatatiri se pot face pentru a mari durabilitatea gi competitivitatea industriei reprezinta clar un punct stab. Caracterul fragmentat al industriei si tipicul sezonier al productiei conduc la o piata pentru miel incoerenti, aceasta rimandnd cea mai mare provocare a sectorului. Vanzitrile se desfigoara pe baza unor negocieri individuale, iar producatorii, avand la dispozitie foarte putine informatii despre piagi, negociazi de multe ori dintr-o pozitie nefavorabill Exporturile in viu joacd un rol important pe piata si orice schimbare legislativa care ar duce la cresterea costurilor (de ex. legislatia privind sénatatea animalelor) in acest sector, ar putea crea o presiune asupra prefurilor oferite. Lipsa abatoarelor certificate conforme standardelor UE pentru sacrificarea ovinelor limiteaza in prezent oportunitatea convertiii vanzitilor in viu ‘in vanziiri de carcase. in aceeasi masura ins&, avand in vedere dominatia exporturilor in viu in farile arabe, daca vinzirile in viu se convertese in vanzlri de carcase, vor fi necesare echipamente de sacrificare “Hal AI". Pe parcursul perioadei Pastelui, producitorii de talie mic& sacrificd ad-hoc in conditii care sunt departe de a fi igienice, si comercializeaz’ cu am@nuntul direct consumatorului. Productia de lapte si conversia laptelui in produse lactate este foarte important pentru veniturile si durabilitatea activitatii crescatorilor de oi. Productiile de lapte pe oaie sunt mici deoarece fermierii primese foarte putind indrumare in selectia animalelor pentru productia de lapte dar, in egali masura, dorinta de a obtine si carne de mie! influenteazi procesul de selectie, Transformarea laptelui in brinz& are loc in ferma si este verificata de ‘medicul veterinar inainte de vanzare. Cu toate acestea standardele de igiend sunt mult mai reduse comparativ cu cele din UE, in special pentru activitatea de producere a brinzei traditionale, activitate intdlnita in Carpafi sau atunci cénd oile mama se aflé la piscut la distante mari de ferma. Vanzarea produselor lactate este foarte prost organizati. Majoritatea vanzatilor se desfisoara in locuri neorganizate, desi au loc si vanzari pe piejele (Zrdanesti si prin intermediari. Pe plan international, branza produs& prin metode tradifionale are o valoare ‘mare, iar consumatorii bogati acorda o deosebita important acestor produse. O agentie de marketing organizat pentru aceste produse ar putea genera un interes la nivel international Capacitatea ovinelor de a utiliza furaje de slabit calitate face ca multe zone sensibile Si fie folosite pentru cresterea oilor. De aceea sectorul ovin este foarte important pentru managementul mediului inconjurgtor. Mai mult chiar, in zonele de deal si de munte transhumanta reprezint& un important mod de viagi. in aceste zone disparifia activitatii de crestere a oilor ar avea efecte economice si culturale majore care pot avea un impact si asupra altor generatori economic, eum ar fi turism 94NIVEL PUNCTE TARI PUNCTE SLABE, Ferma 4) natura multiunetionalé a 2 structura producti de ovine la produetiei minimalizeazariseurile } scari mic restrietionenzaviteza de 4e pings dezoltare ) natura multifunetional a productei ©) nivlulridiat de acoperire din |) lipa intormatilordespe pretur sursepropriianecesitilor de | gi strctura piel furgje 4 ipsa cunostinjclor despre 4) contactestabilteeupieole de | performanyele tence gi economice sesfacere a export «)nivelul mare de auto-consum gi de vinzité necontolate de proguse din apt si carne ‘)nivelul mie a investor in infeastructura fermelor )calitatea incerta farjelor 1) lipsa capitalul penta investi i) ipsa cadruui de pats 5) piu product sezonere face ditiila dezvoltara piegei Procesare 4) capactate din abundenta 2) caractralsezonier al b) existenja reglementaritor privind aacordarea autorizatilor pentru activitiile aprobate ©) forta de munea bine ealifieata din perioada capacitjilor de sacrificare anterioare, este ind disponibils Supermarketuri mari (de ex. Metro/Carrefour ete.) 2) mediul in care se desfigoara ‘vanzirle cu amimuntul este de © ts calitate din punct de vedere al ienei by carmea trangati gi preg La slandarde inalte aprovizionatii ») lipsa animalelor pentru procesare 6) lipsainftastructusi pijei pentru achizitionarea animatelor 4) nivelul sucriictriloriicite ©) lipsa abatoarelor pentry sacrificarea micilor certificate de LUE (se va ectificata in curing) 1 nivelul exportuilor in viu reduce ‘numarul animalelor disponibile 8) pierderea ealificrié forte de ‘mune’ dacd industria rimane in declin 1) niveluri slabele ale abilitatilor de pregitire a cimii in buci penta ‘vinzarea cu amanuntul 2) lipsa produselor de ealitate oferite spre vanzare b) cererea sezonierl pentru acest rodus Pata stradal 2) ofer o plat sigue gi imediats parcursul distibutit si vnziri produselor ezultate in urma suerifieirlor neautorizate 0 prezentare precari a produsul Piete de desfueere cu amdnuntul Jviceli a) rejeaua larga de mici magazine oferi un bun acces la consumatori a) structura precard a pietei ‘ngreuneaz’ achizifionarea eficienta de materie prima 95NiVEL OFORTUNTTATI RISCORT Ferma 2) dezvolarea unui stem a) stemele de producie informational privind pita care | mulifnetontle care redue scl fee siptimanal preile de pe | de pa al producstoriler Piaf, imbunsttind ate poztia | minimalizeaa vitea de Prodocitorior in timpul resiveturare negocierior b) importa nivel products 6) stabilen coopertvelorde | ilizate pent acoperzeanevoilor ‘marketing pent imbunitairs imalizeazviteza puter de nogociere a restrcturiit, produetoilor individual ©) dorina prodvedtorilor dea define «) dezvotarea uni refele de propria control asupradesizilor de colectare asl ints se erecze un | marketing minimalzeazh ‘olum concentat in aelasiloe si decvolarea cooperativeler de timp, mbundttindy-s efisiena | marketing transeri 4 legs privindsanatea 4) imbunattra fondalui genetic | animal in special ec cu pivire la penira imbuntiies cali transport animaelor misoreazi produssli sau previne export inv «) dezvolarea sistemelor de «) dato exestericerei roducte care afert mii pe tot | consumatorier penta earnea de Parcursul nul rpinduse ast _| pores paste, producia de came de pinta Chie exe vindula pe sogmente mis 4) incurajarea restructurarii micilor | 4 Piaf’ roducatori pene ai dezvotaun_| f fpsacaptaluui de deavotare nivel al prodvetedurabil in punct lips acesul la material de vedere economic ‘genetic imbunatagit 4) dezvotarea unor misuri UE de Sprijin pentru medi inconjuritor 1) dezvolarea sistemelor agricole favorable protciei mediui, pe baza prineipillorcalturale ale transhumanfe a produce -mestesugdresti a briinzei ') exesterea cere de miei din arta trio arabe Procesaren 8) imbundtjrea infastrecturit |) niveluleuto-consumului priate astfelinedt procesatori s8-si poaté procura mai eficient stocurile ») colaborarea eu producitori gi = 80 angel 1049 abe ‘Angrosisti7 Distribuitori sae) [Rowton ee toenest!_| | “Sear mie | ‘Gu 50 angajatt [iPaeat { Wy a? Exporturt ‘xportul f ‘Consum total | estimat Carne de pore = 315. t : f = 457 700. Porci ‘Sursa; date MAAP (incl. documentatie UE pentru aderare), plus diferte discuti 101SL21 Structura industrie’ Tabelul 5.2 prezinté o structurd defalcats a productiei de porcine din Romania. Jumatatea superioari a tabelului se referd Ia cresterea porcilor (scroafe si scrofie), iar jumdtatea inferioara oferi informatii privind structura populatiei de porci pentru ingrasat. Tabelul ilustreaza cu claritate natura dual a sectorului. Peste 50% din porcii pentru inmultire se afl Ja ferme cu o singura scroafa sau scrofita, in timp ce aproape doua treimi din animalele pentru inmulfire sunt cuprinse in efective de 3 sau mai putine animale. La celalalt capat al spectrului de dimensiuni se afla 60 de unitati, dintr-un total de 266.213, care au mai mult de 100 porci pentru inmultire si cuprind mai bine de 27% din efectivele de inmultire. Aceasti categorie situata la limita superioara include unititi de productie foarte mari (foste ferme de stat) avand un num mediu de animale pentru inmultire de aproximativ 2.200 pe intreprindere in 2001, cca mai mare intreprindere avand aproape 11.000 porei pentru reproductie. (Un exemplu de astfel de intreprindere este prezentat in Caseta 1). Intre aceste dou extreme se afl foarte ufine intreprinderi cu orientare comerciala, cu numai 3.490 de unititi incadrate intre limitele de 4 < 100 animale pentru inmultire. Aceste unititi cuprind 7% din totalul porcilor pentru ‘inmultire. Un exemplu de unitate comercials de dimensiune mijlocie este prezentat in Caseta 2. Exemplul arati cd astfel de unitati sunt capabile de un bun randament tehnic gi financiar. Tabelul $.2__ Structura sectorului de porcine din Roménia — Mai 2001 Porei pentru Numirulde | Procentdin | Numirulde | Procent din | Capete pe reproductic ferme total ccapete ‘otal fermi Teap 231413 86.55 243.158 7.05 2:3 capete 31-250 U4 73.461 5 4-10 capete 2708 1,02 15 884 5,87 11-15 capete 300 0.19 6425 12,85 16-25 eapete 156 0.06 3.005 19.26 26-50 eapete 87 0.03 3.064 35,22 51-75 eapete 24 0.01 1464 61,00 76-100 capete 15 0.01 1330 88.67 Peste 100 capete 60 0,02 132 349 2205.82 Total 266213 100 481432 1,81 Porei pentru Numirulde | Procentdin | Numirulde | Procent din | Capete pe ingragat ferme total ccapete total fermi Sub 3 eapete 1159061 94.18. 1.634518 C425 Ta 4-10 eapete 3.991 5.20 365 884 14.38 5.72 11-25 capete ‘5877 048 79891 3.14 13,59. 26-50 capete 1027 0,08 33.898 133 33,01 51-75 eapete 344 0.03 20.100 079 58,43, 76-100 capete 129 0.01 10789 042 83.64 101-500 capete 247 0.02 52.045 5 210,71 Peste 500 capete 60 346 844 13.63 3780.73 Total 1230736 100 2 543.969 100 2.07 Sus: MAP Structura produetiei de porcine, in cea ce priveste porcii pentru ingragat, o reflect pe cea a efectivelor pentru inmultire, in sensul c& exist putine unitati de seard mare gi multe unitaqi de scar mica. Totusi, sunt unele diferente importante. Cele 60 de efective pentru inmultire mari, care sunt unititi mixte pentru inmultire si sacrificare, cuprind doar 13,6% din populatia de porci pentru ingrasat, comparativ cu 27,5% din animalele pentru inmultire. Mai mult, existi tun numar de 260 663 unitati care au 3 sau chiar mai putini porci pentru inmultire, dar 1,2 milioane cu cel mult 3 porci pentru ingrisat. Acest tucru implica faptul c multi fermieri miei 102cumparii unul sau cafiva porei pentru a-i ingrasa. Un numar semnificativ din aceste animale provin de la unitigile comerciale mari. Caseta 1: Produciitor/procesator mare de porcine — Teleorman Ferma mare din judetul Teleorman, la sud-vest de Bucuresti, care a fost construita in 1972 ca unitate de stat, Privatizarea a inceput in 1991 si s-a incheiat in anul 2000. Directorul ferme are in proprietate 25% din intreaga afacere, resul find proprietatea a 117 din eei 130 de lucratori. Acum 4 ani s-au fcut investtii in domeniul genetic, precum gi al procesatii si abatorizarii, Efectivele de porcine Ferma are un efectiv de bazii de origine geneticd belgiand (Seghers). Sunt 20 000 porci in total; 1 300 scrofite (numirul include bunicii si parintié pentru maltiplicare). Purceii sunt ingircaf la 25 de zile, in cgreutate de 7,5-8,5 kg si ating greutatea pentru sacrificare in cadrul unitati. Hrana si starea de simatate ‘+ Majoritatea furajelor (cereale, soia, floarea soarelui, mazire) sunt achizitionate de Ia fermierit Tocali, in baza unui acord special. O parte din plata se face inainte de insiimantare, pentru Fonclul de rulment, apoi un pret final, bazat pe pretul pietei, este stabilit la livrare. + Purceii infireati sunt hrdnifi cu furaje speciale pentra purceii intateati, Vitamex (produse fr Belgia). + Proteina danez Hamlet este cumnparata de la un agent din Bucuresti (cu un eredit de 60-90 de zile). Alte furaje folosite provin de la companiile Alltech (USA), Lohmann (Danemarca), Rodea (Franta). Comercializarea porcinelor Porcii ating greutatea de sacrificare fa 100-110 kg greutate in viu. Aproximativ 90% din porei sunt abatorizati in facilitiile existente la ferma. 80% din poreii tii la Ferm sunt vanduyi sub forma de careasa, in timp ce 20% din porei sunt procesati la ferma sub forma de salamuri, diverse sortimente de sunca si diferite alte produse. Toate produsele sunt vindute unor mici macelari detailisti din regiune. ‘Avind aceste abilitati, firma poate obtine plata mult mai repede decdt daca ar face afaceri cu Supermarketurile. In eadrul firmei, exist un membru al personalului angajat care se ocup& de marketing; managerul general identified noi client. Preturile primite Late din lista de preturi pentru produse valabi la 13/03/02. ‘Carcasa intreaga '55 930 lei/kg (in ultima perioada prequrile ce s-au platit de fapt au fost de aproximativ 45 000 lei/kg). Musehi file 150 000 lei/ke, Coat 120 000 lei/kg Cimati Salam 78-88 000 leg Cabanos 76.000 leilky, Organe Creier 65.000 leivkg ‘ Cap 20-000 lei/kg, Indieatori ai randamentulut * 21,6 purcet fitati/scroafi/an, 20 purcei la greutatea de sacrificare/scroafi/an * 170zile pentru a atinge greutatea de sacrificare de 95-100 kg Rata de conversie a furajelor de 4,5 pe total efecti. ‘= Randament Ia sacrificare de 80%, inclusiv capete/picioare/organe, 72% exclusiv Probleme Facilitii de depozitare a furajelor Eliminarea reziduurilor si standardul general al adapostului si echipamentelor pentru animale Principalele lectii ce se desprind din acest eaz ‘Aceasti companie consider ct primeste suficiente informatiiprivind chestiunile referitoare Ia UE, de la diversii furnizori pe care ii are. Fermele mari, cum este aceasta, simt cf, pentrt a supravielui presiunilor pietei, trebuie s8 se integreze pe deplin 103Caseta 2: Produciitor de poreine de dimensiune mijlocie - Teleorman Accastd fermi este una din cele 5 astfel de unitati producdtoare de porcine de dimensiune mijlocie din judetul Teleorman, la sud de Bucuresti. Fermierul a inchiriat un adipost pentru porci ce @ apartinut unei foste cooperative, pentru efectivul sau de 50 de scroafe si pentru tofi purcei lor pana la sacrificare, Fermierul a demarat afacerea in 1998, dupi ce s-a intors din America de Sud, unde luerase ca medic veterinar. Utlizind fondurile proprii, a putut s8 inceapa afacerea cu 20 de seroafe, ulterior reusind si creasca efectivul la 50, Efectivul de porcine Efectivul a fost creat prin cumpararea de animale de la un producator local de scar mare. Originea geneticd a poreilor o reprezinté o linie sinteticd provenind de Ja 0 companie belgian de inmulti Efectivul de baz a fost mentinut pur, si, de asemenea, incrucisat cu vieri rasa Marele Alb. Totu constatat cf linia belgiana nu produce suficient lapte in acest mediu; pentru a contracara aceasta, situate, in prezent sunt introdusi vieri Duroc. Hrana si starea de simitate + Cerealete sunt achizifionate pe plan local, de la fermieri iar amestecul de brand este realizat la fermi, Proteina o reprezinta semintele de soia Pioneer, refuzate (in urma testelor pentru seminte). ‘+ Amestecul de brand pentrs purceii in faza de pre-infircare este, de asemenea, realizat la Ferma, si include proteine de peste, lisind si zaharu ‘Nu exist probleme majore de siintate; vaccinari de rutind pentru microplasma si leptospirozi. Adapostul este vechi si departe de a oferi conditiile ideale. Scroafele sunt finute in padocuti, iar porcii pentru sacrificare in farcuri de lemn, cu o suprafata unde se pot culea. ‘+ Porcii observati erau curati i linistti. Nivelul de temperatura parea acceptabil, cu niveluri reduse de NH si praf. Comerciatizarea porcilor Fermienal are un contract cu un abator local, unde poreii sunt livrati de dout ori pe siptimén’, Porcii sunt vanduti la greutatea de 95-100 ke, iar pretul curent primit este de 37 000 lei/kg greutate fn vi. ‘Acest pret este, in prezent, peste nivelul general al piefei, dar era sub acest nivel inainte de Craciun, ccind preful pietei era in jur de 45 000 lei/kg/greutate in viu, Fermierul are o relatie bund cu abatorul iar negocierea prefului are drept scop stabilirea unui nivel care si satisfacd ambele parti, Pe linga acesti porei, 4-5 porei/luna sunt vanduti fermicrilor locali Indicatori ai randamentului ‘+ 20 purcei fitati/scroafiv/an, 18 purcei sacrificati/seroafivan © 170 de zile pana la sacrificare la 95-100 kg ‘+ Rata de conversie a furajelor este de 3,63 per total efectiv gi de 3,1 pentru porcii de sacrificat ‘+ Randamentul la sacrificare de 82% inclusiv cu cap/picioare/organe, 72% exclusiv + Costurile de productic ~ 25 000 lei/kg. in prezent, profit fermei ajunge la aproximativ 1 000 dolari pe lund. ‘ Pam ‘in prezent, fermierul implementeaza un plan de extindere a afacerii, si intenfioneazi sit se mute intr-o ‘nowt unitate pentru 105 scroale in urmatorii doi ani, Materialele pentru constructiaclidirilor au fost deja cumpatate, dar fermierul are nevoie de timp pentru a obtine suficient profit pentru a-I reinvest in afacere. De asemenea, un capital de investitie adifional ponibil din partea unui prieten Statele Unite. in prezent, unitatea are 5 angajati care sunt platii cu 3 milioane de lei/lund, o cifrt mult peste salariul minim, Fermierul erede e& are prea multi angajati in prezent, dat consider ci deprinderile gi instruirea pe care le-o oferd acum sunt o investtie pentru momentul cfnd se va extinde. Principalele lectii ce se desprind din acest caz Aceasta Ferma arata cd avand cunostinfe, motivaie si acces la un capital modest, micile afaceri pot ‘reste si se pot dezvolta, Este important ea aceasti component micé a sectorului ce porcine si nu fie ‘ignorati, deoarece atentia acordaté detalilor, lucru posibil la 0 astfel de sealé, poate genera o productie extrem de eficient 104Sectorul de stat a cunoscut un dectin semnificatiy in ultimii ani; in anul 2001, euprindea 3,5% din efectivele pentru inmultire. O problema semnificativa pentru dezvoltarea sectorului de porcine din Romania este reprezentatai de modalitatea prin care vor fi incurajate unititile de dimensiuni mici si mijlocii care produc mai mult decat pentru acoperirea consumului propriu. in fine, trebuie notat faptul ci aproximativ 80% din unitatile de scaré mare au propriile lor facilitati de procesare, iar aproximativ 12 dintre ele au propriile lor magazine. Aceste activititi integrate in aval sunt esenfiale pentru profitabilitatea generala a intreprinderilor respective in perioadele in care preturile la porcine sunt mici, cu conditia ca ele si fie conduse in mod eficient. 5.1.2.2 Evolutia productiei, a consumului si a comertului @) —_ Balanga cererti si ofertei Tabelul 5.3 prezintd un bilant de baz’ al sectorului camii de pore din Roménia, in perioada 1990-2000. A fost compilat din surse ale MAAP, ale Institutului National de Statistica si FAO, Tabelul ilustreazi declinul aproape constant al productiei si inrdutitirea balantei comerciale incepand de la jumatatea anilor °90, fapt care a condus la o situatie in care Romania are o balanti comerciali negativa pentru camea de pore incepand din 1998. Fara informatii privind efectivele, disponibilitatea cdmii de pore este privita aici ca productie plus porturi, minus exporturi. Consumul a fost caleulat ca produsu! consumului pe cap de locuitor si mérimea populatiei. Diferenfa dintre disponibilitate si consum reprezinti schimbirile implicite din nivelurile efectivelor. Totusi, ciftele sugereaza cresteri continue ale efectivelor, ceea ce, la randul sau, sugereazi cd ori s-a raportat 0 productie mult peste nivelul real, ori a fost subestimat consumul. Sursele oficiale (documentele privind extinderea Uniunii Europene, intalnirile bilaterale) arata c& in 1996 si 1997, Romania era auto - suficient& in proportie de 99%, iar in 1998, era auto - suficienté in proportie de 95%. Pe baza acestor cifre sia situafiei comerfului net in anul 2000, nivelul de auto-suficienta in 2000 se situa probabil intre 95 si 96%. Urmatoarele subsectiuni examineaz’ mai detaliat produefia, consumul si comerful. Tabelul 5.3 Balanfa cererii / ofertei pentru carnea de pore din Romania, 1990 - 2000 i350 T9515 aR aH 98 TOD TO Frama = 07 FERGDO SGD TERT TETaD STD GHD SOD STON eID =TODTT parti =) ee ee ee ee es Exponurlat)= TE) Moo. R552 GHG ge 4765 NIT 7306 56329 Bala comercial oe) M256 42595. GIGI3 4479 35897 310S4 oT 21083. Iss04 Disponbitate) = 4E] = [A TST 146105. 609387 27502 59966 ctNIK6 Ge4NED P4305 CCnsugepan =f] 9 86K 2S ml DS ms Ba DE Populi (siaane) =f) na 2 ms ms 7 2 S Rs 2s Toss Conaum()~ (C)=[ore] __ 24080 _se9R¥0 Asi4I0 S13000 515290 Serek0 S017S0 535500 S13000 ‘Shambara apie Too Dae TRI TA TIS — eS TRSTO TEST SOE lac} ‘Sus: MAAP, INS, FAO (ii) Efectivele si productia de porcine Tabelul 5.4 prezinta principalele evolutii ale efectivelor de porcine gi a productiei de carne in perioada 1990-2000. Efectivele de porcine au se&zut cu 60% in aceasti perioada. Tabelul indica, de asemenea, declinul sectorului de stat. Figura 5.2 evidentiazi declinul constant al efectivelor de porcine in aceasta perioada de 11 ani losTabelul 5.4 Efectivele de porcine si productia de carne de pore, Romania, 1990-2000 19901991199 19ST THN 19S 19961997 1998 T99* 2000" "Total porcine (nil capete) 12003 10954 9852 9062 TIES 7960 BS TOT Tid -SHE ATT ‘Sectoral privat Soll 545553814911 4415 4614 4766 46684887 ‘Sectoral desta 6052 $499 4470 4351-3843 3346 346 2428 2307 Din care pentra famuttice 9s1 7 72 OTR T6590 SE_ $06 IS (en capete) ‘Sector privat 440326 395327290305, 305 3088 Sector de sat SH 446397381286 286279198 BL ‘Total Carne (mil tin vin) 1010 1069 1011975998 BHR BIOs 742A ‘Sectoral privat SIL 559 607 580580580521 59158531606 ‘Sectoral de sot 499 S10 404396415 361-319-308 «20210939. ‘Total Carne(miiteareass) «78834789 THIS «63GB GOTH S79 SOD Sector privar 399436473452 452397 404460475 a2 a73 Sector de star 389398 SIS 3083282620763 Suse MAAP Desfiinjarea cooperativelor agricole de productie in anii 1990-91 a dus la abatorizéri la scar’ ‘mare gi la oferte abundente de carne. De atunci, efectivele au continuat s& seada, cu exceptia Lunei mici cresteri inregistrate in anii 1995-1996. in 1997, inchiderea intreprinderilor de stat nerentabile si un declin al sprijinului guvernamental pentru sectorul de porcine (eliminatea prejurilor garantate si a primelor de compensatie pentru stafiile de colectare gi abatoare) a avut ca rezultat un declin si mai accentuat. Reducerea efectivelor pentru inmultire a reflectat aceasti situafie, vezi Figura 5.2. 10.900 000 i 2 2.000 190 F991—«t992—1903.—«1998~—«09S «19941987998 19892000 a Tol pe Poel pnt eprodieie Figura 5.2. Efectivele de porcine in Roménia, 1990-2000 (Sursa: MAAP) Figura 5.3 prezinti evolutia distributici productiei intre sectoarele de stat si privat. Graficul arata contractarea sectorului de stat, din punet de vedere al productiei, ajungdndu-se la situ jn care astfel de unitati realizau 6% din productie in anul 2000. in acelasi timp, sectorul privat s-a dezvoltat, dar expansiunea activitatii private de producfie nu a fost suficienta pentru a preveni un declin general al productiei. in multe cazuri, privatizarea fermelor de stat a implicat reducerea numarului de scroafe si a productiei. Pana in prezent, sectorul comercial de sear mic, avand 50-200 de scroafe intr-o intreprindere, nu a inregistrat nici 0 dezvoltare semnificativa. 1061990 199119921993 —1994 19951995 199719981999 2000 Se de sat [== Teuleame Secor privat = Figura 5.3 Productia de carne de pore in Romania, 1990-2000 (mii tone)(Sursa: MAAP) (iti) Consumul de carne de pore Tabelul 5.5 aratd ca, in Romania, carnea de pore este cea mai consumati carne. In anul 2000, ea a reprezentat aproximativ 43% din totalul consumului de came. Tabelul 5.5 indica faptul | aproape in intreaga perioada a anilor °90, nivelul consumului de carne de pore in Romania a fost de ordinul a 20-23 kg pe cap de locuitor. in anul 2000, acest nivel a scdzut la 20,4 kg pe cap de locuitor, probabil datorita inflatiei preturilor si presiunii exercitate asupra veniturilor. Nivelul consumului de carne de porc este de aproximativ jumatate din cel inregistrat in UE (15), unde media a fost de 43,4 kg pe cap de locuitor in 1999. Ciftele indicdnd media national a consumului de carne de pore in UE variazi intre 65,8 kg pe cap de locuitor in Danemarea, si 23,3 kg pe cap de locuitor in Marea Britanie. Nivelul mediu pentru toati carnea consumata in Romania a fost de 46,30 kg pe cap de locuitor - 0 cif destul de mica in ‘comparatie cu UE (15), unde nivelul era de 96,7 kg. Tabelul $5 Consumul de carne pe cap de locuitor, Romania, 1995-2000 (kg/eap pe an) 199: 199 19971998] 1999] 2000] [Pore 227s 23 nal 23,8 22,8) 20,4) [Boving 9 8] 7. 773) lOaie 22 27 2ul 2424 4 IPasire 13:2) seesenat 3.2 13. 2712.4 [Altele 0 of 0 od 0.31 0. lOrgane comestibile 34 33 34 32\aeeesi 3.4) 3140 50,70) 48.50 51,20, 8,30), 46,3 ‘Suan MAAP 107(i) — Comertul cu carne de pore Politicile din perioada dinainte de 1989 cfutau si maximizeze exporturile cu aproximativ 12% din totalul productiei mergdnd la export in anii 1986/87. Dupa o interzicere initial a exporturilor in primul an de reforma, exporturile de carne de pore au crescut pind in anul 1994, cand au atins nivelul de 90 milioane dolari. Apoi au fluctuat intre 47 milioane dolari si 81 milioane dolar, pans in 1997. incepand din 1997, exporturile au inregistrat un colaps, iar importurile o crestere marcati, ducand la un deficit comercial net, in ceea ce priveste carnea de pore, de 32,6 milioane dolari in anul 2000, vezi Figura 5.4, Din 1998, Romania a practicat o politica de taxa de import zero pentru carnea de pore (si pentru alte importui), realizand procesarea local ulterioarl in zonele defavorizate din tard.” Scopul acestei politici era de a Inouraja activitatea economica locala. Totusi, anumite surse au susfinut 3 aceasti concesie a condus la scurgeri ale acestor importuri spre alte zone ale farii, unde erau procesate si vindute, ceea ce ar fi putut conduce la distorsionarea concurentei si a comerfului cu carne de pore. in 2001, importurile directionate spre zoncle defavorizate reprezentau 18% di consumul national de came de pore, 57% din totalul importurilor de came de pore si 91% din importurile de porei in viu. Figura 5.4 Comertul cu carne de pore in Roménia, 1989-2000 (mii USD) (Sursa: MAAP) Schema comertului din punct de vedere al destinatiei exporturilor si al originii importurilor, este prezentati in Tabelul 5.6, Tabelul evidentiazi importante pe care a avut-o Uniunea Europeand ca sursa a importurilor de carne de pore in ultimii ani. Ordonanja de urgenti a guvernului nr. 24 / 1998 privind regimul zonelor defavorizate’, Monitorul Oficial al Roméniei, Partea 1, Nr. 378/2 octombrie 1998. 108destinatia si originea (% din valoarea total) 1999 T2000 1999 |_ 2000] ‘Total Exporturi 2258 408 | Total Importuri 24143 | 32795 (mii USD) CEFTA, 1% | <1% | CEFTA, 63% [23% UE <1% | 79% [UE 30% [68% ‘Altele 99% [20% | Altele 7% We ‘Sus: MAAP j ‘Tabelul 5.6 Valoarea exporturilor sia importurilor de carne de pore (mii USD), | {in anul 2000, s-au importat 18 900 tone de animale in viu si 22 389 tone de came de pore si au fost exportate doar 329 tone de cane de pore. Valoarea total a exporturilor de carne de pore a reprezentat, in anul 2000, mai putin de 2% din valoarea importurilor de came de pore. 1095.2.1 Factori ce influenteazii competitivitatea la nivelul fermelor 5.2.1.1 Numiérul de animale si dimensiunea efectivelor de porcine in Roménia si in UE ‘Asa cum 5-a ardtat deja, sectorul porcine din Roménia a cunoscut un deolin serios in ceea ce priveste efectivele de animale, incepand din 1990, in anul 2000, populatia de porcine ajungind si fie doar de 40% din cea existent in 1990 (Sectiunea 2.1.3). In mod similar, productia de came de pore a sclizut, in aceeasi perioada, de la 788.000 tone carcasé, la cantitatea de 503,000 tone - o reducere de 36% (Tabelul 5.3). Aceste cifre reflecta, ele insele, 6 slabai pozitie competitiva. in total, in Roménia existau, in anul 2000, 4.797.000 de porci. Tabelul 5.7 prezinti, defalcat, populatia de porcine din UE(1S), intre ani 1998-2001 Tabelul arati o situatie relativ stabil, cu cea mai mare schimbare anuald de +5% (1998- 1999), si o schimbare de-a lungul intregii perioade de +3% - un contrast evident fata de declinul de 32% din Roménia, intre 1997-2000. De asemenea, tabelul arati cf, in UE(I5), la sfargitul anului 2000, populatia de porcine era de 122,909,000; aceasta inseamna c& populatia de porcine din Romania este echivalenta cu 3,9% din acest total. in plus, Romania are o populatie de porcine care este mai mare decat cea din {iri individuale ca Grecia, Irlanda, Luxemburg, Austria, Portugalia, Finlanda si Suedia. fn privinja productiei, situatia este oarecum similar’ cu cea prezentati in cazul efectivelor de porcine. Tabelul 5.7 arati o stabilitate considerabilé a productiei din UE, in ‘comparatie cu declinul de 22% inregistrat in productia din Roménia in perioada 1997-2000. Mai mult, productia din Romnia este mai mare decat cea a celor sapte tari din UE indicate ‘mai sus (Grecia, Irlanda ete.). Productia de came de pore din Romania era de 503.000 tone (carcasa) in anu! 2000. Tabelul 5.7 aratd cai UE(15) avea 0 productie de 122.909.000 tone, astfel incat productia din Romania era echivalenta cu 2,9% din productia UE(5). Cifra echivalenta pentru totalul efectivelor de porcine era de 3,9%, ceea ce implica o diferenta de 25% in ceva ce priveste productivitatea (din punct de vedere al productiei pe animal) intre sectorul de porcine din UE(15) si cel din Romania. Totusi, aceasti diferenti este mai mult complicata de faptul ci greutatea medie a carcasei in UE era de 86,5 kg in anul 2000, in timp ce media din Romania era in jur de 81 kg (valoare din 1997). 5.2.1.2 Structura productiei de porcine in Roménia $i UE in Sectiunea 5.1.2.1 s-a aratat cH, excepfie ficind cele aproximativ 60 unitaji mari, care reprezentau 16% din totalul de porcine din Roménia, in anul 2001, restul industriei este de scarf foarte mica. In consecinta, dimensiunea medie a efectivelor de porci pentru inmultire este de 1,8 pe ferma, iar cea a porcilor pentru ingrigat este putin peste 2 porci pe exploatatie. Tabelul 5.9 prezinti, defalcat, structura fermelor de porcine din UE. Tabelul indica faptul c& cele mai mici valori ale dimensiunilor medii ale efectivelor din UE (18 pore intr-un holding in Portugalia, 33 in Italia si 40 in Austria) sunt mult peste media din Romania. Totusi, dacdi ludm in considerare cele mai mari 60 de holdinguri din Romania, dimensiunea lor mes de aproape 8 000 porci in anul 2001 este mult peste dimensiunea medie din oricare tara din UE. 110Tabelul $.7__ Efeetivele de porcine din UE(S) (Decembrie a anului anterior) 1000 capete a | TVA 1998 1999 2000 2001 2001 2001 2000 2 3 4 3 6 7 uE-15|__118918| 125361] 124286, 122.909] tooo 1} Belgia 73527551 T32af 7260 sf — 08} Danemarca 11494, 991] tn ora 12642] 103} 6l Germania 24795] 26294) 26.003] 25775 21,0) - 09 Grecia 938 904 906 919) 04] 14 Spania 19480] 21562] anus} 22.435 183] 6.1 Franja 15473} 15869] 1991] 1s 921 Bo} - of IWlanda 177 1801 1763 1731 4-18) alia s2si] 8323) sais} 8329) 68} - 19 Luxemburg 14 81 8 83 ol 04 Olanda 11437} 13418) 13.139] 12.822] 104} = 24 Austria 3680] 3810]. 3.433] 3.348 2] = 2 Portugalia 2365) 234i] 2350) 2338) 1} - og Finlanda 14ad] 1541 1493} 1456 we - 23 | Suedia 2353] 2321] 2021 1896 1} 62 |_ Marea Britanie 8.036) 7554) 7.037| 5.948} 43] - 155) “Sirsa Coma Erapeand roa Tabelul 5.8 Produefia neti de carne de pore in UE (15) T1000 tone %IVA 1997 1998 1999 2000 T z 3 7 5 UE-I5| 16.476] 17637|__17991|__17563, Belgia 006) T077 993} 1043} Danemarea 1523) 1631 1 642 1 624 Germania 3 564 3834 4113) 3 981 Grecia 142 143 138) 141 Spenia 2401 214 2802] 2912] Franta 2220] 2313) 2349] 23:12] Irlanda 44 242] 250] 226| - 93) Italia 1396 1412 1472 1489 ul Luxemburg 9| 9 2 10 = 119) Olanda 1376 ins 17 1623 - si Austria 489] 508| 520] 502| - 34 Portugalia 303} 330] 34a 32] - 5. Finlanda 179) 184) 182 172 - 34 Suedia 329] 330) 325 ar - 149) Marea Britanie 1.094] 113s] 1047 923] U9) “Animale de origine a ‘Susa: Comisia Baropean hon sand 8 (Eurosta.osse Jewse rs \rec loss x i Joose * lowe est ree ew [:¥09 fesor ew jeve coo suis ees lescr fous lvoe lew rece a far a 5 t 3 5 r £ z ip sprang [yng suas | oteds | esi Jaca] wa | sea | stan | wow AN aye aaquayy ajareIg 1§ elUEWOY ‘auDA0d ap sojauLIay EANVIN.NS os npavL,Principala observatie care se desprinde este ca, totusi, dincolo de sectorul comercial de scara mare, sectorul de porcine din Romania prezinti un sever dezavantaj structural in comparatic cu sectorul de porcine din UE. Desi cu dificultate, productivitatea poate fi imbundtatita prin dezvoltarea unor producatori de scar mijlocie si a colaborarii pe orizontald dintre micii producatori. 2.1.3 Indicatori ai randamentului tehnic Este dificil si facem o evaluare a eficienfei relative a productiei de porcine din Romania, comparativ cu cea din UE, din cauza naturii limitate a informatiilor disponibile. Aceasti secfiune se concentreazi pe sectorul comercial de scari mare, si utilizeazi informatiile obinute de la Societatea Comercial si de la intreprinderile de scar mare vizitate cu scopul elabordirii acestei analize de sector. Tabelul 5.10 oferd unele date privind principalii indicatori ai randamentului tehnic pentru partea comerciala a sectorului de porcine din Romania, in comparatie cu unitatile comerciale de inmulfire gi hrinire a porcinelor din Marea Britanie si Danemarca Table 5.10 Randamentul tehnic al sectorului de poreine din Romania (comparat cu Marea Britanie si Danemarea) ‘Maven Britons Danemarea Roman Medie —Treime Mee Primi Complex industriat perloars 25%. Fieetve pr rprodctie [Ne medi de seroafe gi serofite 187 20 2205 Nowa Virsia medic de nrcare (le) 26 30:32 Nota2 Fatarian 23 Puree erescuiserofifan 24 1621 Nota3. Greate a intrarea fn unitate de a sacrifiare (kg) Grout la abetorzae ke.) 857 95-110 Nota. Spotl zine (rame) os a7 8st 421 Nowa, RF (hg furs pt 1 kg, Sport 248 2.89 267 3,7 pind la Nota 6 Meetalitate (%) 49. 132 Nota 6. Nota |. Metis sectorui comercial de produce ~ mai 2001 [Nota 2. Valor tipiee pena sectoral comercial de productie NNota3, 21 pore erescuiseroavan epreznt limita superioud a spetrului de randament Nota 4. Valor tice pentru sectoral comercial de producyie [Nota 5. 421 grame spor pe, cole mai bune unit aing 600 grame Nota 6, aor tpice pent setorl comercial de produce mi 2001 Surse: Date din Marea Britanie extrase din Plan pentra inregistrarea porcinelor Signet si Servite de Cost, se refers septembrie 2000, Dite publics in: MLC (2001), Aauarul pentru porcine, Milton Keynes, M Date danezerefertoae la nul 200. Dt publics in: Comitetl National pnt producja de porcine (2001). Raport anual 2001, Copenh Britanie 9, Danemarea, Tabelul prezinta structura de scar larg’ a unititilor comerciale din Romania, dar ulterior araté ci randamentul tehnic al sectorului din Romania este cu mult sub cel inregistrat in Marea Britanie si Danemarca. in privinta indicatorilor cheie, cum ar fi numérul de porci obfinui pe an de la 0 scroafi, sectorul din Romania se poate situa chiar cu 25% sub nivelul din Marea Britanie si Danemarea., cu sporul zilnic in greutate de 50-65% din cel inregistrat in aceste dous fri ale UE. Eficienta furajelor utilizate, misurata prin Rata de Conversie a arajelor (kg de furaje necesare pentru a produce I kg de carne de pore) se situeazi intre 66% si 80% din nivelul ciftelor prezentate pentru Marea Britanie si Danemarca. in timp ce nu exist nici o dovada definitiva privind calitatea carcaselor produse, carcasele din Romania s-ar putea si fie mai grase 13Aceste diferente se datoreaza unei combinatii de factori, inclusiv calitatea geneticx mai scizuti a efectivelor pentru reproductie din cadrul sectorului din Romania, precum si calitatea mai joasa a furajelor, a intretineri sia stirii de sinatate a efectivelor. Cu toate acestea, unit producitori din sectorul comercial de scari mare obfin un randament tehnic de nivel rezonabil. Exemple in acest sens se pot gsi printre clientii unei mari companii internationale de crestere a porcilor, vezi Caseta 3. ‘imbunititirea randamentului din acest sector este legaté, de asemenea, de randamentul companiilor interne de reproductie a porcilor si de cel al intreprinderilor de cercetare. Acestea reprezinti 0 optiune mai ieftind, avand costuri mai scizute, pentru producatori, decét companiile intemationale de amelioréri genetice. Caseta 4 prezinti exemplul unei importante intreprinderi de productie, inmultire si cercetare din Romi 5.2.1.4 Preturile cérnii de porc la nivelul fermelor Figura 5.5 ilustreazd evolujia preturilor pentru camea de pore din Romania, pentru produestorii de porcine, in perioada 1990-2001. Preul Mediu la Producator reprezinta valoarea unitard a outputurilor vandute prin toate canalele, in timp ce Preful de Achizitie reprezint& valoarea unitard a outputurilor comercializate ctre fabricile de procesare si catre alte agentii de achizitie. Deoarece preturite obtinute de micii fermieri din vanzatile private sunt, in mod freevent, mai mari decdt cele objinute din vinzirile comerciale cltre procesatori i alti cumparatori — unitati comerciale, Pretul Mediu Ja Producator este mai mare decét Pretul de Achizitie, Figura prezinta cresterea foarte marcata a preturilor, pana in anul 2001. in luna ‘martie 2002, prejurile erau de ordinul a 35 000 pana la 37 000 fei pe kg greutate in vi. Leg. 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1098 1999 2000 2001 <= Pet media ia producator —S— Pret de achziie Suis: MAAP Figura 5.5 Preturile eArnii de pore in Romania, 1990-2001, lei/kg (preturi curente) Figura 5.6 prezinta aceeasi serie de pre(uri din perioada 1995-2001, dar exprimate in preturile din anul 2001 (preturile au fost reevaluate folosind Indexul Preturilor la Cumparator). Figura araté faptul c, in termeni reali, prefurile au scdizut mult, de la echivalentul a 50 000-55 000 lei/kg greutate in viu in 1995, la putin mai mult de 30 000 in anul 2001. in mod inevitabil, 14acest lucru a dus la diminuarea profitabilititii productiei de porcine din Romania, in intreaga perioada mentionata. Tabelul 5.11 ofera informatii privind preturile carcaselor de pore in UE si in Roménia, intre anii 1998-2001. Preturile sunt exprimate in euro/100 kg carcasa, iar pentr firile UE, ele sunt obtinute de pe ‘pietele reprezentative’. Pretul Mediu la Producditor, pentru Romania, asa cum s-a ardtat mai sus, este un pret bazat pe produsele vandute prin toate canalele de marketing. Caseta ‘ompanie internafionali de erestere a porcinelor Prima luare de contact cu Romania s-a ficut in 1996 printr-o serie de scurte vizite de prospectare, pentru a se stabili potentiatul pietei din Romania. La vremea respectivi, s-a considerat c& declinul efectivelor la nivel national din timpul perioadei de dupa reforma incetase deja, i c& piata merita si fie luata in considerare. Cu toate acestea, declinul a continuat, Declinul continuut al sectorului, incepind din 1996, a Ricut ea mediul comercial si fie considerat drept o mare provocare ce statea in fata acestei companii in 1998 a fost infiinfat un birou de reprezentantf, si pana la sfarsitul anului, s-a creat baza legal’ pentru filiera din Romania a acestei compan. Pentru a-siasigura prezenta in ta’, Ia inceput compania a ccumparat o mica ferma sia construit adsposturi pentru un efectiv de 240 de seroafe. Din acest efectiv se producenu lini pure. In anul 2000 a fost infiinjatio unitate de reproductie cu 2000 de seroafe, avand un sistem hibrid inchis $1 autosuficient. In prezent, compania functioneaza cu un total de 17 angajati care se ocupa de toate aspectele legate de activittile legate de producti, asistenfa veterinara, administratia si marketingul in cadrul fermei, Baza de clienti Compania are o bazii de aproximativ 30 de clienti, majoritatea numarindu-se printre cei mai mati producatori din Romania. Se considera ca peste 50% din produeatorii de nivel tehmie superior, sau de sear mare, sunt client, intr-o forma sau alta, Efectivele pentru inmultire sunt vandute sub forma de “pachete complete’, incluzdnd un cod detaliat de practici: specificarea necesitailor de hrand gi veterinare, precum si sprijin si consultant generala. Clientior lise oferd o gama larga de servieii de consultant gratuits, desi nu in domeniul nutitiei. Acest aspect este abordat de oricare din numeroasele companii internationale importante care se ocupa de furaje, Indicatori de randament al clientilor Nivelurile generale ale randamentuluirealizat de cliengii acestei companii + Rata de Conversie a Furajelor pentru intregul efectiv (RCF) de 3,7 (0 mare parte din sectorul ‘comercial se situeazi in jurul valorii de 4-5) Costurile de productie de 25-30 000 leilkg 165 zile pentru atingerea greutafi de abatorizare de 100 kg + 21 purcei inlrcafiseroafi (scroafele companici au un potential de 30) Impedimente in sector Compania identifica o serie de impedimente in dezvoltarea sectorului de porcine din Romania, ‘© Nivelul de baza al deprinderilor de erestere a porcinelor, nivelul tehnologiei de reproducere gi al cunostinjelor de management al fermei, de care dispun fermierii este foarte scdzut, Furaje de joasi calitate si acces limitat la surse de aprovizionare regulata cu proteine de calitate. ‘Multe aspeete legate de sinstate, precum si conceptul de biosecuritate sunt nofiuni complet straine pentru cea mai mare parte a sectorului © Model inadecvat adoptat de Ministerul Mediului pentru managementul deseurilor rezultate de la porcine, | 1sCaseta 4: O mare unitate integrati de produetie, procesare si selectie Aceasta afacere a fos, initial, infiintata ca institut de cercetare pentru inmulirea porcinelor, cu facilitii = 50 angajafi, din care: 135 = 50-99 angajafi 7 — 100-249 angajati 2 = 250- 499 angajati 16 = 500 angajati si peste 6 ‘Sosa institut Najonal de Sutisiea~ Reaatee i randarentele Tnveprindeifor din industrie wi constrace Tabelul 5.14 compari unii dintre principalii indicatori ai firmelor de scara mica si de scari mai mare. Din punet de vedere al numarului de angajati, dimensiunea medie diferd foarte ‘mult, cu 0 medie de 220 in unitatile mai mari, si de numai 6 in unititile mai mici. Cifra de afaceri pe angajat era cu aproximativ 10% mai mare in intreprinderile mai mici, iar pierderile se pare ci au fost cu mult mai mici in cazul unitiqilor mai mici. Aceste cifre sugereazi o orientate comercial mai puternica si un randament mai bun in randul micilor intreprinderi 121Caseta 7 unitate de productie a porcinelor de sear mare — Bileiuresti in prezent, proprietatea asupra fermei se prezinté astfel: 75% companie privati, 20% proprietate de stat, 59% in proprictatea lucratorior/alfi. Actionarul majoritar actual al fermei este interesat de abatorizarea ‘$1 procesarea cdmnii, In prezent, 70-75% din productia fermei este procesatl in cadrul facilititilor propri. La erm, numirul total de angajafi este de 110, incluzdn toate aspectee legate de producte i Eaministratie. Anul trecut (2001) unitatea a vandut in total 24695 de porci. Defalcarea actual stocului este urmatoarea (martie 2002): Numa de capete Seroafe 2684 Seroite 564 De 02 tani 6193 De 2-4 luni 7613 entra sociieare 10979 Vier 40 TOTAL 28133 Sistemul de productie si randamentul Poreii folosifi sunt, predominant, hibrizi de Landrace si Marcle Alb, eu tun mic numa de Duroc. Media la ferma este de 2.5 fitiri pe an, cu 8 porci vnduti pe fatare (total 20 de porci). Poreii sunt hraniti cu tun amestee realizat la ferma de griu, orz, porumb, soia gi orice altceva este disponibil. Fiecare grup de ‘virsti primeste o formula adecvata nevoilor lor, Canttajle medi de furaje sunt: fan 0.206 kei serofite 2g 2-4 tu 0,896 kell seroafe 3 keri Sahu 2a kglah vier Siskel Serviciile naturale sunt preferate la fermi. Vieriitineri sunt achizitionati din surse variate, inclusiv din Gomesti(Mures) si Oarja (Arges). Vierii sunt folositi pentru a servi la 10-20 de sroafe int-o singurd zi, side obicei, sunt necesare dou servicii pentnt o seroaft. Vieri sunt finuti aproape un an inainte de Scerificare, Péna acum doi ani, insmdnfarea artficialé avea o largi intrebuintare, dar ingrijorarea privind materialul seminal, alaturi de preocuparea pentru costuri, au pus capit acestei practiei. Acum oi ani, materialul seminal costa 60 000 Ieitub, de la 0 companie localé de inmultire din Roménia, si era nevoie de dou’ tuburi pentru serviciul pentru 0 scroaft Purceii sunt intircafi la 6-8 kg, la varsta de 32- 36 de zile. Coditele si dinfi purceilor sunt tat la ‘citeva ore dupa fatare. O practica obisnuita este hrinivea purceilor de mai multe seroafe odati. Maseulli sunt castrati la varsta de 8 -10 zile, Hrana purceilor mici lise d8 acestora in cantitati ici, incepand de Ta varsta de aproximativ 6 zile, si confine cereale, lapte praf si lis Porcii ating greutatea d sacrificare la 180- 200 de zile, cdntirind in jur de 95 kg. In perioada premergitoare sacrificrii, pore sunt hrdniti cu 2,2 kg de furaje pe zi, ceea ce produce un spor de greutate in viu de 0,445 ke/2i, 0 ati de conversie a furajelor (RCF) de 4.94. in trecut, porcii inainte de sacrificare erau hraniti eu gunoi de pis, ca sursi de proteind, dar s-a descoperit cd acesta crea prea multe probleme de sinBate, ‘Seroafele sunt finute in padocuri in functie de marimea lor. Porcii pentru sacrificare sunt finuti padocuri cate 15-20 de animale in timpul perioadei de 40 de kg inainte de sacrificare, cu uns 1,7 m' pe cap. Exista probleme de adapostire semnificative legate de atmosfera. Praful, NH $1 problemele respiratorii concomitente constinie o problema major in cadrul unitii. Spaile de Ucpozitare a deseurilor insumeazi patru rezervoare de 70000 m’, ceea nu reprezinté condifi adeevate pentru satisfacerea nevoilor, si sunt probleme majore asociate cu gestionares deseurilor. 1000 180, 0,01 100, ISTI1195 pa Bel 100 100 617,7 olan Analiza datelor recensiméntului MAAP arati cd marimea totald a sectorului avicol a seazut cu 42% in ultima decada (Figura 6.1). Totusi, o examinare mai atent& a datelor sugereaza ci numéarul de gaini ouatoare a sc4zut cu 20%, in timp ce numirul de pui broiler s-a redus cu 58%. Informatile referitoare la productia de oud sugereaza cd in cea mai mare parte a ult decade productia de oud pe pasire oudtoare a fost mai micd decat in 1990 (Figura 6.2). In contrast, productia de came broiler pe pasire s-a imbundtafit constant pe parcursul anilor *90. Figura 6.1 Numirul de pisari 1990 - 2000 146000 126000 196000 6000 66000 mil eapete 46000 26000 5000 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 “4 pasari ouatoare —e— total pasari Susi: MAP 13sFigura 62 Index al productiei estimate pe pasire ouitoare si pe broiler 160 150 140 130 0 110 Index 1990 = 100 100 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 19981999 |—e—oua pe gaina —s— carne pe pui broiler Sursa: MAAP Plana National penis Agricultura si Dezvolare Ruralé 2000 ~ 2006 Figura 6.3 araté ci exist o aprovizionare regulat a piefei cu oud si carne de pasire de la producdtorii interni pe intreg parcursul unui an. Apare un mic tipic sezonal de reducere 4 productiei in primul trimestru, reflectind indisponibititatea productiei la scar mic& pe pareursul lunilor de vari. Industria comerciala de pasdri de scard mare a infiinfat un organ reprezentativ, Uniunea Crescatorilor de Pisdri din Romania. Aceasta asociatie bine organizata joacd un rol semnificativ in reptezentarea intereselor producatorilor de pasdri in fata Guvernului roman si aaltora. La fel de important, asigura informatii de piaga si tehnice valoroase membrilor sai. Figura 6.3 Tipi | aproviziondrii sezonale cu oud si carne de pasire 2001 a Oun + —Carne Sursa: UCPR 136Uniunea Cresciitorilor de Pisiri din Romania (UCPR) Uniunea Crescitorilor de Pastri din Romania UCPR este o Organizatie Non-Guvernamentala / Non- profit infiinata in 1993 de 39 de producatori importanti pentru a reprezenta interesele industiei avicole ta toate nivelurile Guvernului gi, de asemenea, pentru a actiona ca un canal de diseminare a informatiilor tehnice si economice. in prezent organizatia are 100 de membri care reprezinti impreunii peste 80% din productia de came si 75% din productia de oud. Membrii individual reprezinta, dup’ marime, produedtori cu o producti anuala de care de pasire de la 500 de tone pain la 22.000 tone si producdtori de oud cu un numér de 2000 pana la | milion de gaini. Micii producatori cate s-au infiintat mai recent nu s-au aliturat ined organizatiei. Organizatia are un consiliu de administratie compus din 15 persoane, inclusiv Pregedintele, si 15 angajati, inclusiv directorul executiv si ined doi membri cooptati UCPR asigura si serviei cum ar fi transferul de tehnotogie si informatii, Publicd un magazin al membrilor de patru ori pe an si un buletin lunar. Organizatia realizeazi lunar, de asemenea, si “caiete de studiu” care relateaz4 ultimele informatii tehnice, de exempta, nutrifie, produetie, bio-securitate. In colaborare cu ANCA (serviciul national de extensie), UCPR a realizat un numar de edt de specialitate pentru cei interesai in productia avicola,furnizind sfaturi practice pentru afaceri de orice dimensiune. Exemple recente includ edrti despre + Productia de outs Managementul incubatiei si ereseatorilor de puis intreprinderi inedite, de ex. steuti si prepelite; inteeprinderi de pasiri mai mici traditional, de ex. rate si gate; si Cresterea pisirilor pentru gospodarie, Uniunea organizeaza, de asemenea, simpozioane pe teme tehnice pentru membri, seminar gi mese rotunde. Unele dintre aceste intdlniri sunt organizate in parteneriat cu alte organiza UCPR are o functie foarte utila in colectarea/colationarea si distribuirea informatiilor despre piat ‘membrilor sii. Aceasta a cuprins si realizarea de anchete de piati in 1999 si 2000. Informatie referitoare Ia producfie sunt colectate de la membri si utilizate pentru a realiza comparatii in industre. UCPR a identificat costurile de productie (in special costul furajelor) ca fiind o provocare majorii cu care se confiunti industria avicolé. Seceta inregistratd in Romnia a dus la ctesterea pretului cerealelor pentru industria avicolA in ultimii doi sau trei ani. Mai mult, o alté problema identficatd a fost disponibilitatea proteinelor de buna calitate, iar UCPR impreundi cu American Soya Bean Association au incercat si imbunatiteascd cunostin{ele membrilor referitoare la aceasta problema. In plus, s-a sugerat cf este posibil ca unele importuri de oud in Romina si intre in tara ilegal, exercitind © presiune in sensul descresterii preturilor. . Obiectivele de dezvoltae ale industrei avicole constau in dezvoltarea in continuate a sectorului de procesare a cdmnii de pasire. In prezent industria vinde in jur de 95% din output in stare congelata. In ‘mod similar, 65% din vanziri sunt in carcast si doar 35% sunt vanziti de produse cu valoare adiugati. Se estimeazi e& primi zece procesatori de carne aprovizioneazi 60-65% din pial 137NALIZA COMPETITIVITATI — 6.21 Competitivitatea in Sectorul Oui Se poate considera cA sectorul oud include dowd grupuri de produedtori, tiranii sau producito gospodiiri $i producitorii industriali/comerciali, Se consider’ c& {&ranii producatori sunt cei care au mai putin de 100 de pisiri oudtoare, jar producatorii din sectorul industrial cei care au mai mult de 1000 pasiri oudtoare. UCPR estimeaz’i ca dowasprezece afaceri, fiecare cu peste 100 000 de paisiri oustoare, aprovizioneazii 70% din oulile care intra pe pietele oficiale/organizate. Sectorul gospodariilor mici este mare ca numar de gospodarii, dar mic in relatie cu productia care ajunge pe piejele organizate, UCPR estimeazd cA pe parcursul unui an mai putin de 20% din total aprovizionari provine de la acesti producitori. Acestia produe oul, pentru consumul propriu si pentru prieteni si vind surplusul pe piefele stradale, Date provenite de la industria avicola sugereazA cA in aceste gospodarii mici ar putea exista in jur de 40 milioane de giini oudtoare de toate tipurile, comparativ cu circa de 6,5 milioane gaini ‘ouatoare de toate tipurile in “sectorul industrial”!”, De asemenea, alte informafii obtinute din diferite surse sugereaza ca doar 5-10% din productia obtinuta de gospod&rii intra in schimburi comercial. Restul este impartit in mod egal intre consumul propriu in cadrul unitatilor de productie si in sate, precum si ca produse pentru prietenii si rudele de la oras. UCPR estimeazA e& pe parcursul perioadei martie-octombrie marfa micilor producatori ajunge pe intre mai si august in jur de 30-40% din ouale care ajung pe piata cu ridicata si pe piefele locale provin din aceste surse. Toate ouile care ajung pe piejele organizate sunt supuse unei inspectii veterinare, Pentru producdtorii “industriali” mari, inspectia se realizeaz de cAtre un inspector pentru oud, plitit de stat, care este prezent la stafiile de clasare i ambalare a ou‘ilor. Pentru micii producatori se va introduce 0 noua lege, prin care s& se solicite producatorilor si duc un esantion din oud la medicul veterinar din localitate pentru a fi inspectate in vederea emiterii ulterioare a unui certificat care atesti calitatea oudlor. Care cuptinde mai pusin de 50 de afaceri. 138oel Pz ye urzee [Aue pure yse| umoxpeunodng, Sap vA, CAI ouirpodson)Micii productitori care isi vand productia singuri nu claseaza ouiile si nu folosesc nici o retea de distributie cu ridicata. Pe plan istoric, statul conducea stalile de ambalare si clasare a ‘ouiilor in comune pentru micii producdtori. Aceste facilititi nu mai exista In UE micii producatori sunt scutiti de prevederile reglementtirilor UE 1907/90 si 1274/91 (cu ultimele amendamente) cu conditia si intruneasca anumite criterii. Principalele criterii sunt: producatorul trebuie si vand& doar oudle sale, fie direct de la ferma consumatorilor pentru a fi utilizate in consumul propriu, fie la piefele cu amanuntul locale, fie prin vnzare ‘din usa in usa’, cu conditia si nu pretinda ci oudle au fost clasate. Astfel, ei nu sunt obligafi sa foloseasci o stafie de ambalare sau clasare pentru a putea vinde cantitéti mici de oud direct consumatorului final. Totusi, ei trebuie si le indice cumparatorilor data pand la care oudle vandute pot fi consumate. Insi, orice dezvoltare in Roménia care are drept rezultat asocierea produciitorilor pentru a utiliza in comun diferitele facilitati cu scopul de a beneficia de schemele de sprijin pentru dezvoltare si de economicitatea de scara gi care vind oud de la ‘mai multi producatori va conduce la necesitatea utilizarii unei statii de ambalare precum si la necesitatea respectiii prevederilor reglementrilor UE 1907/90 si 1274/91 (cu ultimele ‘amendamente). Pentru a facilita o asemenea migcare ar fi necesard infiintarea unei stati locale de ambalare, o initiativa in acest sens fiind in prezent avuta in vedere de MAAP, termenul de finalizare propus fiind 2006. Desi doar putine oud provenite de la micii producatori familial intr& pe piata cu 0 structurd organizata si chiar si pe cea neorganizata, acestia sunt importanti pentru aprovizionarea cu oud a intregii populatii. in jur de doud treimi din stocul total de ou’ sunt ‘constumate in gospodarie (estimarile facute de autor). in contrast, sectorul “industrial” are un cadru de lucru bine organizat si strueturat. Multi dintre producatorii de sears mare au propriile linii de ambalare i clasare a oudlor (cu un angajat de stat rezident cate inspecteaza procesul si verifica respectarea reglementarilor) si propria refea de distribute, in uncle cazuri cu un sistem de distributie radial, si anume livrati in vrac la un punct de distribujie regional, aflat in proprietatea producditorului, pentru a fi transportate mai departe cltre piala de desfacere finala. Ei produc o gama completa de mirimi ale ambalajului, de la 6 oud la 30 de oud si le livreaz’ direct clienfilor lor. Totusi, este posibil si fie necesara o anumita imbundtatire pentru a se intruni standardele de marketing pentru oud ale UE, iar unele dintre afacerile mari s-au angajat deja in aceasta directie. Acei producitori mari care nu au o linie de clasare si ambalare livreaza ouale in cofraje de 30 de oud la piefele cu ridicata, angrosistul fiind responsabil eu respectarea cerinjelor legii privind ambalarea, clasarea si etichetarea. 6.2.1.1 Competitivitatea tehnica si economica Date detaliate referitoare la performantele tehnice nu sunt usor disponibile pentru sistemele productiei de oud in Romania. Totusi, Uniunea Crescatorilor de Pasari din Romania (UCPR) produce o serie de informatii objinute de la membrii sii referitoare la indicatori cheie, cum ar fi consumul de furaj pe ou, mortalitate si productia medie de oud. Au fost compilate gi alte date, inclusiv informagii obfinute én timpul discujiilor cu un numar de producttori (vezi Tabelul 6.5). UCPR nu inregistreazi nici o informatie de la activitatile agricole de scara mic si astfel datele pot fi considerate doar orientative. Oricum, din analiza reies mai multe aspecte tehnice, acestea sunt: © Productia de ou’ pe an ajustatd la un cielu de producere a oulilor de 55 saptamani determing o productie medie de aproximativ 290-300 ous, care ramane sub media inregistrata in Marea Britanie; © Consumul de furaj pe ou produs este considerabil mai mare decdt in Marea Britanie, ceea ce poate fi o reflectare a calititii dietelor folosite; ‘+ Rata mortalitiii este mai mare decat fn Marea Britanie{in mod similar, un numar de indicatori economici cheie prezinta, de asemenea, o imagine a competitivitiii sectorului de oud, acestia sunt: © Costul producerii nucleului de puicute pentru ouat este similar in comparafie cu Marea Britanie; © Costul furajelor pentru producerea unui ou este mare (care este comparabil cu un necesar de furaj mai mare); © Pre{urile ouiilor cu ridicata sunt in prezent supuse unei presiuni extreme datorita nivelului ridicat al importurilor care intra pe piata romdneasca si sunt mai mici decat cele din Marea Br 1998 (vezi de asemer * — inRor decét in Marea Britanie ea Tabelul 6.3); $i Tabelul 6.5 mare — perioada de producere a oudlor de 55 de siptimani Aceasta reprezinta o deteriorare clara a pozitici din 1997 si ia diferenta dintre preturile cu ridicata si cele cu amanuntul este mai mic’ Performante tehnice si economice ale producitorilor de oui de scard Romania UK' Qua pe pasire 27> 307 Furaje pe ou (gr.) 169,47 146,6 Mortalitate (%) ee 2 Costul nucleului de puicute pentru oud Costul furajului pe ou 100.000 lei/eap* 1200 lei/ou* 26400/lei/cap! 1000 lei/ou* 2000 lei/out Pretul gainilor care nu mai produ ou’ Pretul oudlor cu Preful cu amanuntul sata 103.000 lei/eap 850 lei/ou 900 lei/pastire 1125 lei/ou 4000 lei/ou Sura 1. Buloine Avicole Uniunca Najonala Fornienor dia Marea Bins 2 UCPR ancheta member 3 Oualan mu quail de producers a oor de 58 de sipiméni 4 Estima ale autorilor Cu toate acestea, desi performanta tehnicd nu este comparabila cu cea din Marea Britanie, industria a inregistrat imbundtatiri constante in ceea ce priveste eficienta tehnica si, ca urmare, si-a imbunatijit pozitia competitiva (Tabelul 6.6) Tabelul 6.6 Modificarea_performantelor tehnice in industria de seari mare producitoare de oud din Romania 1996 199719981999 20002001 Oua/pasare/an 230° -227,5 2709 -270,5 27502714 Furaj grJow 1842 1858 164.7 170.9 161,8 1694 Mortalitate 133 15,0 10,4 88 88 83 Sura: UCPR in discusiite cu producitorii au fost subliniate un numar de aspecte care au impact asupra performantelor tehnice. Calitatea materialului genetic pus la dispozitia producdtorilor a fost, 14considerata ca fiind precard, Multi dintre cei mai mari produc&tori importa efective de 0 zi din afara Romaniei pentru a obfine cel mai bun material genetic. Totusi, s-1 recunoscut ca si tun numar de furnizori de pui de 0 zi din Roménia incearet si-si imbundtiteascd materialul genetic, dar acest lucru s-a dovedit a fi dificil datoriti costului mare al obtinerii capitalului necesar imbundtitirii efectivului de bunici. Un furnizor de pui de 0 zi a mentionat ca inainte de 1995 isi inlocuia efectivul de bunici o dati la doi ani, dar ineepand cu 1995 nu au mai avut posibilitatea de a finanfa o asemenea actiune in mod similar, multi producatori de oud nu si-au imbunatafit infrastructura de multi ani, De aceea, calitatea infrastructurii se deterioreaz3. Cu actualele marje teduse pe care le obtin, producdtorilor le va fi greu si-si finanfeze imbundtatirile, Mai mult, orice imbundtafire care se realizeazA trebuie sa fie la standardele UE. Este posibil ca actualele custi sa fie scoase in afara legii conform Directivei UE 1999/74/EC pana in 2012 si orice noua investitie va trebui si fie fcutd in custi “imbunatijite”, proiectate conform prevederilor directivei. ‘Multi dintre producatorii de oud integrati au propriul lor echipament de producere a furajului, care, fa randul sau, necesita in aceeasi masurd renovare si modemizare. Cerealele cultivate in gospodirie formeaza baza dietelor si pot fi obtinute destul de usor. Sursele de proteind pot fi soia romaneasca, dar multi producatori cumparé proteind importata, in efortul lor de a imbunatati calitatea dietelor, desi referitor la calitatea dietelor inc& mai exist 0 anumita ingrijorare. Marii producdtori de oud integrati nu sunt proprietari ai unor suprafete de teren semnificative. in consecinta, deseurile rezultate de la ferme sunt pastrate la ferma si de multe ori sunt Hisate s& se transforme in compost sau uscate inainte de a fi puse Ia dispoziti fermierilor invecinati pentru a fi folosite ca ingrasAmdnt. Gunoiul de pasari are 0 valoare nuttitivl ridicat’ ca ingrigtmant, dar si un potential mare de a crea pagube mediului inconjurator dac& nu este utilizat corespunzitor. Cei mai multi dintre producitorii cu care au avut loc discutii mu percepeau existenta vre-unei probleme in utilizarea deseurilor. Totusi, aceasta reprezint& o problema semnificativa in UE si este posibil ca in viitor si fie necesare acfiuni legate de depozitarea si utilizarea gunoiului de pasa 142Produetia de oud la sear mare Aceastd afacere, sub forma actual, a fost infiinjati in 1998 cand echipa actual de management a cumparat 82% din actiunile afacerii (cu ajutorul unci finantéri din Londra si Dubai) si a preluat sponsabilitatea datorilor acesteia. Cuprinde dou unititi de producere a ouilor, doua mori pentru furaje si o unitate pentru broiler cu un abator. Unitatea pentru broiler inst in prezent este goal Compania a demarat un program de dezvoltare pe o perioada de zece ani pentru unititile de producere a outlor si, la finalizarea acestuia, doreste sa dezvolte si unitatea pentru broiler. Compania estimeaz de zace ani de cand a preluat controlul afacerit a realizat uncle modificari la cel putin 85% din resurse ca parte a programului de investiti planificat de aproximatiy 12 milioane USD. De exemplu, afacerea a investit 400 000 USD in sisteme de management al deseurilor si in jur de 600 000 USD in ous lini de clasare a oulor pentru a aduce statile de ambalare la standarde UE. in intregime in prezent afacerea cuprinde injurde I milion gini pentru ou eu ined 400 000 de gaint tinere care sunt erescute pentru a mengine efectivul de lini pentru oud in orice moment. Afacerea produce aproximativ 800 000 de ow pe zi. Are in ur de 1100 salarati fn intreaga afacere integrata in dezvoltarea afacerii, ma mb erii au in vedere in permanenfa standardele UE. Afacerea se preocupi de itatirea statutului ecologic al echipamentelor, cu toate acestea, pentru a introduce un nou sistem ti care s& corespunda standardelor UE actuale ar fi necesare investitii majore, estimate la 4-5 USD pe gina ouitoare. Acest element al planului de investitii va fi pastrt in stadiul de proiect pana in momentul in care va fi clar cand trebuie si implementeze Romania noite standardele UE. Planul de investiti este de asemenea in pericol datorité lipsei profitabilitiii in industria producsitoare de oud din Romania, Afacerea este deosebit de preocupata de situatia importurilor de ou’, despre care se pretinde c8 au forfat reducerea prefurilor ouiilor cu ridicata in jurul valorii de 1000 lei pe ou (aprox. 0,3 USD duzina). ‘Compania estimeaza ci la aceste preturi pierde aproximativ 600 lei pe ou. Un rezultatzilnic de 800 000 de oud conduce fa o pierdere zilnica de aproximativ 15.000 USD. Daci aceasta situatie va persista maj mult de 6 - 8 sptimani, viitorul acestet afaceritrebuie pus sub semnul intrebarii Afacerea distribuie in jur de 95% din producfia obfinuta, restul fiind furnizat micilor comercianti care id pe stradi. Compania distribuie tuturor afacerilor Cash and Carry (Carrefour/Metto etc.), supermarketurilor, piefelor mici i direct hotelurilor si restaurantelor. Afacerile cash and carry au cerinfe stricte de calitate, iar compania a depus un efort deosebit pentru a imbundtiti calitatea (v ultimele investi in lini de clasare a ouslor) dar are dificult in obfinerea unei imbundtatiri a pretului. Pentru echipamentele de clasare si ambalare a ouitor exist in permanent un angajat al serviciului sanitar-veterinar de stat pentru a verifica daca sunt respectate standardete de calitate ‘Compania erede c& pe parcursul perioadei martie-iunie micii fermieri/micile gospodarii aprovizioneaza {in jur de 50% din ouale comercializate in aceasta perioadd, ceea ce creeazi o perturbare a piefei. In restul anului compania nu este preocupati de acesti producatori, O problema mai mare pentru afacere este emiterea standardelor veterinare gi sanitare in rindul micilor producitori. Este dificil pentru state aplice si si supravegheze standardele veterinare gi sanitare pentru productia de pasari in rindul micilor producstori. Compania a pierdut anul trecut un numa semnificatiy de pasari datorita virusul Gumboro, care se pare c% a fost introdus de lueritorii care au propriile lor mici efective de pasar. Aceasta s-a intdmplat in ciuda standardelor de bio-securitate foarte severe adoptate de companie. Compania are propriul echipament de producere a prafului de oué, care a fost modemizat de eurdind dar este pufin utilizat deoarece compania a intimpinat dificultti in a-i convinge pe cumparatori sa cumpere produse alternative din oud, de ex. praf de oud, lichid de oud spart Compania importi cei mai mulfidintre puii de o zi din Grecia si Ungaria deoarece se consider’ ci ‘materialul genetic disponibil in Romania este precar, Exist doua excepfii, si anume societatea Sex” din America, dar aceasta ‘comercial mixta roméno-olandez care produce material genetic “Hi: companie nu este sulicient de mare pentru a acoperi in intregime necesarul companiei, i Agricola Baciu care aprovizionesz compania Lohmann Brown. Compania isi produce propriile furaje bazate pe cereale romanesti si proteine importate. Gunoiul de la lini este procesat cu ajutorul sistemelor modemizate de utilizare a deseurilor (vezi investitii mai sus) 143‘lor i apot este lsat si se GansTorme in compost o perioadl de timp, inainte dea fi oferit gratuit fe din zoni. {n rezumat, compania a identificat un numa de provocdri cu care se conftunta, prezentate intr-o ordine aleatoate acestea sunt \Nivelul datoriei pe care o are afacerea (care este considerabil mai mare decat s-a erezut intial); Riscul bolilor rispindite de micile gospodsrii producdtoare; Lipsa “increderii” referitoare la perioada de timp in care se va adopta legislatia UE; Costu! investitiei in imbundtitirea sistemului de custi pentru imbundtafirea bunSstirii animalelor; \Nivelul importurilor necontrolate; Perturbarea pietei creata de micii producatori in perioada martie — iunie si lipsa unui mecanism de ‘control al piefei in aceasta perioada; © Dificultati in stimutarea pietei pentru produse alternative din ou, de ex. praf de oud si lichid de oud. Producerea de piu 0 4 productia de oud Aceasta afacere poate fi urmariti in trecut pind in 1975, dar a fost privatizata in 1999, in prezent 0 ‘companie de investiii romana detine 60% din afacere, statu fiind incd proprietarul a 40% din acjiun. {in prezent in afacere lucreaza 180 salariai,inregistrandu-se in timp o reducere de la 450 salariati cati avea in 1991. Activitatea principali a afaceriio reprezinta producerea de pui de o zi pentru productia de oui, care sunt vandufi in prezent cu aproximativ 14.000 lei/pui. in 1991 compania a vandut 90 milioane pui, in timp ce in 2001 a vandut doar 2 mitioane de pui. Compania a fost martora reducerii ‘constante a numarului de client, iar acum nu mai lucreazi cu 40 de producdtori importangi ei cu 15 ‘mari producator, care insa functioneaza la 20% din eapacitate. Compania a fost martora si a reducerii numarului de comenzi primite de la micii producatori. Cu toate acestea, micii producatori cumpara| 90% din pistirile ouatoare care sunt vandute la finalul cictului for de productie. Compania considera ci micii producatori isi produc proprile pasdri pentru reluarea ciclului de productie. in trecut, compania a lucrat cu produse Ross, dar de curiind a inceput si utilizeze material geneti line’. Intre 1991 si 1995 compania a primit asistents din partea Guvernului pentru a-si imbunatati continuu calitatea materialului genetic cu care lucreaza, dar de atunci nu a mai avut loc nici o investitie semmnificativa, Ultima investitie majori in instalati si echipamente a fost ficutS in 1987. Compania are totusi claborat un plan de investiii de 3 milioane USD si are in vedere vinderea unei ferme pentru a putea finanta investtia, Sunt necesare investtii in echipamentul de erestere gi incubare si intr-o moar pentru furaje, Compania ar dori, de asemenea, sa se orienteze spre producerea de broiler si ss construiasea un abator propriu. Cu toate acestea, investitia este in prezent in siadiul de proiect datorita lipsei profitului gia nivelului ridicat al datoriilor eare trebuie inea platite. in aceeasi maura ins, compania este ingrijorata ca nu va supravietui daca nu va face investifia anul acesta “Hy- Companiei ii este extrem de greu sii concureze pe piati, in principal deoarece nu poate concura cu termenii de creditare oferiti cumparatorilor de cdtre competitor sai (de exemplu plata produselor * ccumpirate se poate face ulterior), dintre care multi sunt din stainatate. tn efortul eu de a objine © activitate durabila compania a inceput s8 vand@ ou’ pentru consum. Ei estimeazi ch 60% din cifra de afaceri provine din vanzarea puilor si 40% din vanzarea oualor. Aceasth productie este realizata cu un efectiv de 100,000 de gaini (numar care s-a redus de la 300.000 gini in 1991). Neavand infrastructura necesari vanzirii ouilor pentru consum, compania furnizeaza livrari in vrac, pe cofraje de 30 de ou, pe pielele cu ridicata si primeste in prezent 1000 lei/ou. Referitor la comercializarea puilor de 0 zi, compania are cinei unititi pe teitoriul Romaniei, dar produce pui doar in dow’. Restul functionand ea puncte de vanzare. Marketingul este realizat de o echip’ de opt persoane, patru fiind vanzatori si vizitind fermele sau lund comenzi prin telefon si alte patru persoane, personal tebnic, find angajate pentru a asigura consultanti si indrumare referitoare la 0 gama de subiecte inclusiv aspecte veterinare si sanitare de nutritie gi bio-securitate 144