CANCERUL COLORECTAL

Cancerul colorectal este o afectiune in care celulele maligne (canceroase) se formeaza

in colon sau rect. Astfel, se mai numeste si cancer de colon, respectiv cancer rectal.
Cancerul de colon si cancerul rectal sunt adesea grupate impreuna sub denumirea de
cancer colorectal, deoarece au multe caracteristici comune.

Celulele normale ale colonului si rectului pot avea uneori o crestere anormala ducand
la aparitia de polipi, formatiuni benigne care insa se pot transforma ulterior in cancer.
Cele mai multe tipuri de cancer colorectal incep cu o excrescenta aparuta in mucoasa
colonului sau rectului, numita polip. Unele tipuri de polipi pot evolua in cancer pe
parcursul mai multor ani, insa nu toate tipurile de polipi se transforma in cancer. 

Exista doua tipuri principale de polipi:

 Polipi adenomatosi (adenoame) – adenoamele adesea se transforma in cancer,

motiv pentru care sunt considerate a fi o stare precanceroasa
 Polipi hiperplazici si polipi inflamatorii – apar mai frecvent, dar, in general,
nu sunt considerati o afectiune pre-canceroasa
O alta afectiune pre-canceroasa este displazia - o zona dintr-un polip sau din mucoasa
colonului sau rectului in care celulele sunt anormale, insa nu arata asemenea celulelor
canceroase.

In cazul in care cancerul se formeaza intr-un polip, afectiunea se poate dezvolta, in

cele din urma, in peretele colonului sau rectului, care este format din mai multe
straturi. Cancerul colorectal incepe in stratul intern (mucoasa) si se poate raspandi in
unele sau toate celelalte straturi. Atunci cand celulele canceroase sunt localizate in
peretele colonului sau al rectului, ele se pot apoi raspandi in vasele sanguine sau in
vasele limfatice - canale mici care transporta deseuri si lichide. De acolo, boala poate
invada ganglionii limfatici din apropiere sau alte organe ale corpului (ficat, plamani,
creier).

Tipuri de cancer colorectal

Adenocarcinoamele reprezinta mai mult de 95% din cazurile de cancer colorectal.

Aceste tipuri de cancer incep in celulele din glandele care produc mucus pentru a
lubrifia interiorul colonului si rectului. 
Alte tipuri, mai putin frecvente, de tumori sunt:

 Tumorile carcinoide incep in celulele speciale care produc hormoni din intestin

 Tumorile stromale gastrointestinale (GIST) pornesc de la celule speciale din
peretele colonului numite celulele interstitiale ale lui Cajal. Unele dintre acestea
sunt non-canceroase (benigne). In mod obisnuit se gasesc oriunde in tractul
digestiv, mai putin in colon. 
 Limfoamele sunt cancere care apar in celulele sistemului imunitar si care de
obicei incep in ganglionii limfatici, dar care pot aparea si in colon, rect sau alte
organe.
 Sarcoamele pot aparea in vase de sange, stratul muscular sau alte tesuturi
conjunctive din peretele colonului si rectului. Sarcoamele de colon sau rect sunt,
insa, rare.

Cauzele cancerului colorectal

In general, cancerul este cauzat de una sau mai multe mutatii genetice (defecte), care
activeaza oncogenele si dezactiveaza genele tumorale supresoare. De obicei, sunt
necesare modificari in mai multe gene diferite pentru a conduce la cancer colorectal. 

Exista o serie de factori care pot creste riscul unei persoane de cancer colorectal. Prin
factori de risc se intelege acei factori care influenteaza probabilitatea de a dezvolta o
boala, cum ar fi cancerul. Fiecare tip de cancer are o serie de factori de risc. Exista
doua tipuri principale de factori de risc: care pot fi modificati (ex. fumatul,
alimentatia) si factori care nu pot fi schimbati, cum ar fi varsta sau antecedentele
familiale ale unei persoane. 
Avand unul sau mai multi factori de risc nu inseamna insa ca te vei imbolnavi. Pe de
alta parte, pot exista persoane care fac cancer fara a avea vreun factor de risc
cunoscut. Oamenii de stiinta sustin ca mai multi factori legati de stilul de viata cresc
riscul de cancer colorectal. De fapt, legaturile dintre dieta, greutate si exercitiile fizice
si riscul de cancer sunt unele dintre cele mai puternice pentru orice tip de cancer.
Factori de risc pentru cancer colorectal care pot fi modificati: 

 Obezitatea si supraponderea 

 Lipsa de activitate fizica

 Anumite tipuri de diete. O dieta bogata in carne rosie (carnea de vita, porc, miel
sau ficat) si carne procesata (mezeluri, hot-dog) poate creste riscul de cancer
colorectal. In ceea ce priveste carnea gatita la temperaturi foarte ridicate se crede
ca aceasta ar putea creste riscul de cancer, insa nu este clar cat de mult creste
 riscul de cancer colorectal. In schimb, dietele bogate in legume, fructe si cereale
integrale sunt factori de risc protectiv pentru cancerul colorectal.

 Fumatul

 Consumul excesiv de alcool

Factori de risc care nu pot fi modificati:

 Varsta - sansele de a dezvolta cancer colorectal cresc semnificativ dupa

implinirea varstei de 50 de ani

 Istoricul personal de polipi colorectali sau cancer colorectal – daca ai avut sau ai
polipi adenomatosi (adenoame) ai un risc crescut de a dezvolta cancer colorectal.
Daca ai avut in trecut cancer colorectal si acesta a fost complet eliminat, ai sanse
mai mari de a dezvolta un nou cancer in alte zone ale colonului si rectului.
Sansele ca acest lucru sa se intample sunt cu atat mai mari cu cat ai fost
diagnosticat prima oara in tinerete.

 Antecedente familiale de cancer colorectal sau polipi adenomatosi - persoane

care au rude de gradul unu (parinti, frati, copii) diagnosticati cu cancer
colorectal. Riscul este chiar mai mare la persoanele cu rude diagnosticate atunci
cand aveau mai putin de 45 de ani. Statisticile arata ca una din 5 persoane care
dezvolta cancer colorectal are alti membri ai familiei care au fost afectati de
aceasta boala. Daca ai rude cu polipi adenomatosi sau cancer colorectal discuta
cu medicul deoarece este posibil sa fie nevoie sa incepi screeningul inainte de
varsta de 50 de ani.

 Boala inflamatorie intestinala, cum ar fi colita ulcerohemoragica sau boala

Crohn - boala inflamatorie intestinala este diferita de sindromul de colon iritabil,
care nu creste riscul pentru cancerul colorectal

 Sindroame genetice cum ar fi sindromul Lynch (cancerul colorectal ereditar

nonpolipozic), polipoza adenomatoasa familiala, sindromul Gardner (un tip de
polipoza adenomatoasa familiala), sindromul Turcoat (o afectiune rara ce
combina polipoza adenomatoasa familiala si tumori maligne ale sistemului
nervos central), sindromul Peutz-Jeghers (afectiune rara caracterizata prin
prezenta unui tip special de polipi - polipii intestinali hamartomatosi), polipoza
asociata mutatiei genei MUTYH (persoanele cu acest sindrom dezvolta polipi la
nivelul colonului, care devin cancerosi daca nu se elimina colonul) – statisticile
arata ca un procent de 5-10% dintre persoanele care dezvolta cancer colorectal
mostenesc diferite mutatii genetice care conduc la cancer
  Rasa si etnia. Afro-americanii au cel mai mare risc de cancer colorectal din toate
grupurile etnice din Statele Unite ale Americii, iar evreii de origine est-
europeana (evreii Ashkenazi) au unul dintre cele mai mari riscuri de cancer
colorectal din lume 

 Diabetul zaharat de tip 2

Simptomatologia cancerului colorectal:

 Tulburari de tranzit, cum ar fi diaree, constipatie sau ingustarea scaunului, care

dureaza mai mult de cateva zile

 Sange in scaun si sangerare rectala

 Senzatie de balonare

 Crampe sau dureri abdominale (durere de burta)

 Senzatie de oboseala ca urmare a anemiei

 Scadere semnificativa in greutate, neintentionata

Adesea, cancerele colorectale se manifesta prin sangerari in tractul digestiv. Uneori,
aceste sangerari pot sau nu pot fi vizibile in scaun sau pot inchide culoarea scaunului.
Insa, in timp, pierderea de sange se acumuleaza si poate duce la un numar scazut de
celule sanguine rosii, provocand anemie. Astfel, in anumite cazuri, primul semn al
cancerului colorectal este un test de sange care arata un numar scazut de celule rosii
din sange. 
Cele mai multe dintre semnele si simptomele de mai sus pot indica si alte afectiuni,
cum ar fi infectii, hemoroizi sau sindrom de colon iritabil. Cu toate acestea, daca
observi oricare dintre aceste semne, mergi la medic. Este bine sa depistezi cauza si sa
o tratezi cat mai repede.

Afla care este riscul de a suferi de cancer de colon

Daca raspunzi afirmativ doar la o singura intrebare, este posibil sa ti se recomande

efectuarea unei colonoscopii. Screeningul reprezinta cea mai buna preventie,
colonoscopia dupa varsta de 50 de ani ar trebui sa fie obligatorie.

 In familia ta au fost diagnosticate persone cu polipi colonici sau cancer de colon?

 Ai fost diagnosticat in trecut cu polipi colonici sau cancer de colon?

  Suferi de o boala inflamatorie cronica intestinala (colita ulcerativa, boala
Crohn)?

 Ai peste 40 ani si ai observat prezenta sangelui pe hartia de toaleta?

 Ai peste 40 ani si ai constatat modificari ale tranzitului intestinal persistente

(diaree, constipatie, balonari)?

 Suferi de dureri abdominale recente, prelungite, de cauza neprecizata?

 Ai descoperit de curand ca suferi de o anemie prin lipsa de fier, fara cauza

aparenta?

Diagnosticul cancerului colorectal 

Odata ajuns la medicul proctolog, gastroenterolog sau un medic cu experienta in

chirurgia colorectala, vei fi supus unei evaluari amanuntite. In timpul consultului
medical este recomandat sa-i comunici medicului daca ai sau ai avut rude
diagnosticate cu aceasta afectiune sau cu polipi colorectali. Ulterior, medicul va
recomanda una sau mai multe dintre urmatoarele investigatii:

 Teste de sange, precum: hemoleucograma completa, analiza enzimelor

sanguine, pentru evaluarea numarului de transaminaze, factori tumorali
 Examen digital rectal. In timpul acestui examen, medicul introduce in anusul
pacientului degetul imbracat in manusa si lubrefiat, pentru a evalua eventualele
leziuni anale sau rectale atipice, tonusul sfincterian, etc
 Colonoscopie. Aceasta investigatie este considerata standardul de aur in
depistarea cancerului colorectal si presupune examinarea intregului colon si a
rectului cu un colonoscop. Daca in timpul investigatiei este depistata o leziune
suspecta, o mica portiune din aceasta este prelevata pentru biopsie. In anumite
cazuri, medicul poate recomanda realizarea unei colonoscopii virtuale sau a
unei tomografii computerizate (CT) la nivelul colonului - colono-CT. Se
recomanda pentru a evalua extinderea cancerului la nivelul plamanilor si/sau a
ficatului 
 Rezonanta magnetica (RMN). Aceasta investigatie se realizeaza la nivelul
pelvisului, pentru a evalua extensia unei leziunii rectale in tesuturile invecinate
sau eventualii ganglioni pelvini suspecti.

In numeroase cazuri, medicii curanti pot recomanda inlcuisv realizarea testarii

genetice, pentru a stabili predispozitia de cancer ereditar. In cadrul laboratoarelor
Genetic Center, parte a Retelei de Sanatate REGINA MARIA, efectuam urmatoarele
testari genetice:
  Panel compus din 23 de gene implicate in cancerul de san, ovar, uter, endometru

 Panel compus din 32 de gene implicate in cancerul de san, ovar, uter, endometru,
colon, ficat, rinichi, pancreas.
Panelul cel mai potrivit pentru fiecare pacient in parte se alege in urma unei discutii cu
medicul genetician.

Screeningul pentru cancerul colorectal

Cancerul colorectal are un prognostic mai bun daca este diagnosticat precoce.
Screeningul reprezinta cea mai buna preventie, iar colonoscopia dupa varsta de 50 de
ani ar trebui sa fie obligatorie. Societatea Americana de Gastroenterologie recomanda
colonoscopia ca metoda preferentiala de screening si preventie a cancerului colorectal.
Screeningul trebuie initiat, atat la barbati, cat si la femei, incepand cu varsta de 50 ani
si trebuie continuat pana la 70-80 ani. 
Metode de screening si detectie pentru cancerul colorectal:
 Colonoscopia – la fiecare 10 ani

 Sigmoidoscopia – la fiecare 5 ani

 Irigografia – la fiecare 5 ani

 Colonoscopia virtuala- la fiecare 5 ani 

 Determinarea sangerarilor oculte din materii fecale (FOBT) – la fiecare 1 an

 Determinarea sangerarilor oculte din materii fecale prin metoda imunologica

(FIT) – la fiecare 1 an 

 Test ADN din materiile fecale – la fiecare 3 ani

Persoanele candidate pentru acest screening vor primi informaţii adecvate legate de
riscurile şi de beneficiile variatelor proceduri de screening existente.

Cancerul colorectal poate fi depistat in stadii diferite

Stadiul unui cancer colorectal descrie extinderea afectiunii in organism. Este unul
dintre cei mai importanti factori in stabilirea celei mai eficiente metode de tratament si
in determinarea reusitei terapeutice. Stadiul unui cancerul colorectal se stabileste in
functie de:
 Raspandirea cancerului in peretele intestinului
  Invadarea structurilor din apropiere

 Extinderea la ganglionii limfatici din apropiere si la organele indepartate

Stadiile cancerului colorectal:
 Stadiul 0, cunoscut si sub denumirea de carcinom in situ - cancerul este depistat
in faza incipenta, limitandu-se la nivelul mucoasei 
 Stadiul I – cancerul invadeaza submucoasa sau stratul muscular
 Stadiul IIA – cancerul invadeaza stratul muscular, pana in tesuturile invecinate
din spatiul intraperitoneal
 Stadiul IIB – tumora se extinde la peritoneul visceral, adica invadeaza organe
sau structuri din spatiul intraperitoneal
 Stadiul IIIA – cancerul invadeaza stratul muscular si se raspandeste la 1-3
ganglioni limfatici; deja in statiul III apar metastazele
 Stadiul IIIB – cancerul invadeaza peritoneul visceral sau organele invecinate si
se raspandeste la 1-3 ganglioni limfatici
 Stadiul IIIC – tumora se raspandeste la 4 sau mai multi ganglioni limfatici
 Stadiul IV, cunoscut si sub denumirea de cancer avansat – tumora se
raspandeste la organe indepartate

Tratamentul cancerului colorectal

Cazurile de cancer colorectal trebuie analizate in cadrul unei echipe multidisciplinare

sau in cadrul unui consiliu de tumori (Tumor Board). Decizia terapeutica este luata in
functie de tipul cancerului si de gradul de raspandire in organism. De cele mai multe
ori, tratamentul consta intr-o combinatie de mai multe metode, precum chirurgie,
radioterapie si chimioterapie. 
Cazurile curente de neoplazii colorectale sunt discutate si analizate saptamanal de
comisiile de tumori colorectale (Tumor board) care isi desfasoara activitatea
in Centrul de Excelenta in Chirurgia Colorectala din Ponderas Academic Hospital,
coordonat de sef. de lucrari Victor Tomulescu, chirurg de excelenta in chirurgia
colorectala si prof. univ.dr. Catalin Copaescu, chirurg de excelenta in chirurgia
colorectala si in cadrul Programului de Cancer Colorectal din Spitalul Euroclinic,
coordonat de dr. Bogdan Barta, medic primar Chirurgie generala si seful sectiei
Chirurgie generala a Spitalului Euroclinic. Scopul acestor conferinte este de a
determina modalitatea optima de tratament pentru fiecare pacient cu cancer de colon
sau rect. Echipa multidisciplinara de specialisti – chirurgi colorectali, oncologi,
gastroenterologi, imagisti, anatomopatologi, radioterapeuti si medici geneticieni –
stabileste pentru fiecare pacient in parte cea mai adecvata modalitate de tratament
pentru obtinerea celui mai bun rezultat si urmareste atent pe termen lung evolutia
pacientului.
Toate optiunile de tratament vor fi detaliate in discutiile dintre chirurg si oncologul
medical si pacient si persoanele apropiate acestuia (cu permisiunea pacientului), orice
decizie medicala fiind luata numai dupa informarea acestora si de comun acord.

Tratamentul chirurgical 

In cazul cancerului de colon, cea mai mare sansa de tratare se obtine prin interventia
chirurgicala al carei scop este de a rezeca portiunea de colon unde a aparut cancerul
impreuna cu vascularizatia si ganglionii limfatici adiacenti.

Tratamentul chirurgical adecvat si precoce combinat cu chimioterapia atunci cand este

necesara ofera cea mai buna sansa de vindecare in cancerul de colon si rect. Cu cat
cancerul este detectat mai timpuriu, cu atat sansele de vindecare cresc. In stadiile
incipiente, sansa de vindecare depaseste 90%, iar in stadiile mai avansate este sub
50%.
Exista diferite tipuri de interventii chirurgicale in functie de localizarea cancerului:
 Hemicolectomia dreapta in care se elimina partea dreapta a colonului impreuna
cu apendicele cecal, refacandu-se ulterior continuitatea tractului digestiv prin
legarea (anastomoza) intestinului subtire la colon
 Hemicolectomia stanga in care se excizeaza partea stanga a colonului, cu
refacerea continuitatii tractului digestiv prin legarea colonului la rect
 Colectomia subtotala in care se excizeaza intregul colon si se reface
continuitatea tractului digestiv prin legarea intestinului subtire la rect
 Rezectia anterioara de rect in care se excizeaza o portiune din rectul superior si
din colonul stang si se reface continuitatea tractului digestiv prin legarea
colonului la rect
 Rezectia abdominoperineala a rectului (amputatia de rect) se efectueaza in
situatiile in care cancerul este situat pe portiunea inferioara a rectului, aproape de
canalul anal si interventia chirurgicala nu poate fi efectuata fara a afecta
muschiul care controleaza retentia materiilor fecale (sfincterul anal). Afectarea
acestuia determina pierderea necontrolata de materii fecale. In aceste
circumstante, este mai bine ca intregul rect sa fie excizat si sa se efectueze o
colostoma, o deschidere artificiala a colonului la nivelul peretelui abdominal.
Interventiile chirurgicale pot fi efectuate clasic sau laparoscopic, iar alegerea tipului
de interventie chirurgicala depinde de fiecare caz in parte.

Radioterapia

Unele cancere rectale beneficiaza de un tratament radioterapic preoperator. Acesta

face interventia chirurgicala posibila in conditii mai bune si previne reaparitia
cancerului local. 
In conditiile in care este recomandat un tratament radioterapic modalitatile de
efectuare, durata acestuia, intervalul de timp in care poate fi efectuat pana la realizarea
interventiei chirurgicale vor fi discutate cu oncologul care se va ocupa de caz.

Chimioterapia

Poate fi recomandata cu scopul de a consolida tratamentul chirurgical, dupa refacerea

postoperatorie, in urma evaluarii anatomopatologice a leziunii excizate. Decizia este
luata in functie de stadiul cancerului si de starea generala a pacientului. 

Tratamentul chimioterapic este intotdeauna realizat sub indrumarea unui medic

oncolog. 

Terapia biologica tintita

Pe masura ce oamenii de stiinta au aflat mai multe informatii despre mutatiile genetice
si schimbarile de la nivelul celulelor care declanseaza cancerul, a aparut o noua
categorie de medicamente, special create pentru a anula efectul acestor schimbari.
Este vorba despre terapiile biologice tintite, care actioneaza diferit de medicamentele
oncologice obisnuite. Aceste terapii tintite sunt medicamente foarte scumpe, care
uneori dau rezultate atunci cand terapia oncologica standard esueaza si care, de cele
mai multe ori, au reactii adverse mai putin severe. 

Urmarirea pe termen lung

Managementul tuturor pacientilor cu cancer colorectal este responsabilitatea unei

echipe multidisciplinare. In orice moment al tratamentului multimodal al cancerului
colorectal unul dintre membrii echipei multidisciplinare este nominalizat ca fiind
clinicianul responsabil de indrumarea pacientului -  in stadiile incipiente ale afectiunii
este medicul chirug colorectal, in timpul tratamentului adjuvant (inainte de operatie),
medicul oncolog medical sau radioterapeutul, iar in stadiile avansate, oncologul sau
specialistul in suport paleativ.

Relatia acestora cu pacientul trebuie sa fie explicita si bine inteleasa de pacient si

comunicata medicului de familie.

Unul dintre membrii echipei multidisciplinare trebuie sa se ocupe de urmarirea

pacientilor si supravegherea acestora pe termen lung, astfel incat sa se asigure o
urmarire permanenta a pacientului si accesul acestuia la un tratament adecvat.

Cum prevenim cancerul colorectal?

Nu exista o singura metoda care sa previna cancerul colorectal in proportie de 100%.
Insa sunt mai multe masuri pe care le poti lua, pentru a reduce riscul, cum ar fi
schimbarea stilului de viata si, prin urmare, a factorilor de risc care pot fi modificati. 

Screeningul – cea mai puternica arma de preventie a cancerului colorectal

Cea mai buna metoda de a preveni cancerul colorectal ramane screeningul, adica
procesul de depistare a persoanelor care pot dezvolta boala si a persoanelor care au
leziuni pre-canceroase, dar care nu au simptome ale bolii. 
Din momentul in care primele celule anormale incep sa creasca in polipi, este nevoie
sa treaca o perioada de 10 - 15 ani pana la aparitia cancerului colorectal. Prin
screening periodic, cei mai multi polipi pot fi depistati si eliminati inainte ca acestia sa
se transforme in cancer. De asemenea, prin metodele de screening se poate depista
cancerul colorectal precoce, atunci cand sansele de vindecare sunt mult mai mari.

Cand este recomandat screeningul cancerului colorectal?

Ghidurile internationale recomanda inceperea screeningului tuturor persoanelor care

au implinit 50 de ani. In cazul in care ai in familie rude care au avut cancer colorectal
sau polipi adenomatosi, poti incepe testele de screening chiar mai devreme de 50 de
ani. Astfel, daca ai un istoric familial puternic de polipi colorectali sau cancer, discuta
cu medicul proctolog sau gastroenterolog despre riscul pe care il ai sa dezvolti boala.
Este posibil sa ti se recomande inclusiv consiliere genetica, pentru a evalua arborele
medical familial si a stabili probabilitatea de a dezvolta un sindrom genetic.

De obicei, screeningul include un test pentru depistarea sangerarii oculte in materiile

fecale (FOBT – fecal ocult blood test) si o colonoscopie. 

Metoda cea mai buna de depistare a cancerului colorectal in stadiu incipent este
colonoscopia. Este recomandata atat femeilor, cat si barbatilor, odata la 10 ani,
incepand cu varsta de 50 de ani sau mai devreme daca exista cazuri de cancer
colorectal in familie.

Colonoscopia se realizeaza in aproximativ 30 de minute si ti se va administra un

sedativ local, pentru a te ajuta sa te relaxezi. In unele cazuri, se poate recomanda
inclusiv anestezie generala. In timpul investigatiei, medicul introduce in colon un
instrument numit colonoscop, pentru a cauta polipii colonici. Odata depistati, polipii
pot fi eliminati in timpul investigatiei. 
Pregatirea pentru colonoscopie este foarte importanta, insa poate fi neplacuta, intrucat
trebuie sa urmezi o dieta speciala si sa iei laxative, pentru a curata colonul, astfel incat
medicul sa vada cat mai bine in interior in timpul colonoscopiei. Uneori, inainte de
colonoscopie, poate fi indicata realizarea unei clisme.