OUG nr.

1/2020 și
documentația
administrativă
transmisă de Guvern
care a stat la baza
emiterii acesteia
 PARTEA I
Anul 188 (XXXII) — Nr. 11 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ȘI ALTE ACTE Joi, 9 ianuarie 2020

SUMAR

Nr. Pagina

DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE

Decizia nr. 655 din 17 octombrie 2019 referitoare la excepția
de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 426 lit. a) din
Codul de procedură penală ........................................ 2–4
Decizia nr. 656 din 17 octombrie 2019 referitoare la excepția
de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 435 din
Codul de procedură penală ........................................ 5–7

ORDONANȚE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

1. — Ordonanță de urgență privind unele măsuri fiscal-
bugetare și pentru modificarea și completarea unor
acte normative............................................................ 8–15
 8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 11/9.I.2020

ORDONANȚE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ
privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative
Având în vedere efectele negative pe care le va produce aplicarea noului regim de sancționare instituit prin completările
aduse Legii nr. 159/2016 de către Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, cu modificările și completările ulterioare, al
cărui termen de aplicare a fost suspendat prin prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 19/2019 până la 1 septembrie
2019 și ulterior prorogat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 54/2019 până la 15 martie 2020, traduse în inhibarea investițiilor
în dezvoltarea infrastructurii de comunicații, în contextul în care nu s-a elaborat un cadru de simplificare a procesului de autorizare
a construcțiilor infrastructurii în domeniu,
ținând cont de numărul mărit de lucrări de construcții care urmează a fi efectuat pentru dezvoltarea infrastructurii de
comunicații prin implementarea de noi tehnologii,
având în vedere că prin această prevedere s-a instituit în fapt o dublă sancționare a furnizorilor de servicii și comunicații
electronice pentru aceeași faptă, atât prin Legea nr. 159/2016 privind regimul infrastructurii fizice a rețelelor de comunicații
electronice, precum și pentru stabilirea unor măsuri pentru reducerea costului instalării rețelelor de comunicații electronice, cu
completările ulterioare, prin prevederile art. 85 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, cu modificările și completările
ulterioare, cât și prin Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și
completările ulterioare,
având în vedere că aplicarea prevederilor art. 85 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 impune stabilirea
și determinarea numărului cert de abonați ai unei rețele neautorizate, fapt care în practică este imposibil de realizat până la data
de 15 martie 2020,
ca urmare a nevoii stringente de extindere cât mai curând posibil (pentru a reduce decalajele față de media europeană)
a accesului la servicii de comunicații electronice mobile de bandă largă în zonele rurale și în alte zone în care instalarea rețelelor
de comunicații electronice fixe ce nu utilizează resursa limitată de spectru radio este dificilă sau greu sustenabilă din punct de
vedere economic,
față de aspectele menționate mai sus, considerăm că acestea constituie o stare de fapt obiectivă care poate periclita
procesul de implementare a noilor tehnologii de comunicații mobile, cu potențial impact negativ asupra serviciilor ce ar putea fi
furnizate prin intermediul acestora.
Luând în considerare că pentru păstrarea echilibrelor bugetare sunt necesare unele măsuri menite să mențină volumul
cheltuielilor bugetare pe anul 2020 la un nivel care să permită respectarea plafoanelor nominale ale cheltuielilor totale și ale
cheltuielilor de personal aferente bugetului general consolidat, precum și plafonul soldului bugetului general consolidat, astfel cum
au fost aprobate prin Legea nr. 238/2019 pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul
2020,
luând în considerare faptul că aceste măsuri bugetare au stat la baza Strategiei fiscal bugetare pe orizontul 2020—2022,
motiv pentru care se impune adoptarea acestora în regim de urgență,
ținând cont că neadoptarea în regim de urgență a măsurilor bugetare propuse:
— ar genera un impact suplimentar asupra deficitului bugetului general consolidat, afectând sustenabilitatea finanțelor
publice;
— există riscul ca ținta de deficit bugetar aprobată pentru anul 2020 prin Legea nr. 238/2019 să nu poată fi respectată.
Având în vedere:
— necesitatea asigurării fondurilor pentru desfășurarea corespunzătoare a activității autorităților și instituțiilor publice
locale;
— necesitatea asigurării fondurilor pentru o bună funcționare a activității unităților administrativ-teritoriale,
nepromovarea prezentului act normativ ar putea avea drept consecințe negative următoarele:
— riscul neasigurării bunei funcționări a activității unităților administrativ teritoriale;
— riscul neasigurării fondurilor necesare pentru finanțarea corespunzătoare a activității autorităților și instituțiilor publice
locale.
Ținând cont că neadoptarea în regim de urgență a măsurilor fiscal-bugetare propuse ar genera un impact suplimentar
asupra deficitului bugetului general consolidat, afectând în mod semnificativ sustenabilitatea finanțelor publice,
având în vedere că faptul că operatorii economici care efectuează livrări de bunuri sau prestări de servicii prin intermediul
automatelor comerciale ce funcționează pe bază de plăți cu cardul, precum și de acceptatoare de bancnote sau monede, după
caz, vizați de obligația de dotare cu aparate de marcat electronice fiscale cu jurnal electronic, sunt în imposibilitatea de a respecta
termenul final de dotare stabilit pentru data de 31 decembrie 2019, riscând aplicarea de sancțiuni drastice, respectiv amendă de
la 8.000 lei la 10.000 lei, precum și suspendarea activității la unitatea de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor și
confiscarea sumelor nejustificate, în condițiile în care nerespectarea obligației nu le este imputabilă,
ținând cont că prevederile actuale referitoare la actualizarea cu creșterea prețurilor de consum a nivelului accizelor
începând cu 1 ianuarie a fiecărui an nu sunt clare și pot da naștere la interpretări diferite, cu riscul afectării veniturilor bugetului de
stat provenind din acest impozit,
luând în considerare faptul că menținerea taxei pe activele financiare afectează profitabilitatea instituțiilor de credit bancare
și implicit capacitatea acestora de a spori creditarea în economie, în condițiile în care rezultatul reportat constituie o importantă
sursă de capital pentru susținerea activității de creditare,
având în vedere faptul că prin penalizarea băncilor cu o dinamică a creditării sectorului real situată sub un prag-țintă este
afectată eficiența politicii macroprudențiale,
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 11/9.I.2020 9

ținând cont de faptul că neabrogarea taxei poate afecta rezervele de capital constituite în ultimii ani de sectorul bancar,
prin aplicarea politicilor macroprudențiale, care se pot deteriora în ipoteza unor evoluții nefavorabile mai severe, inclusiv ca urmare
a efectelor menținerii taxei pe activele financiare,
având în vedere faptul că până la data de 31 decembrie 2019 ministerele reorganizate conform Ordonanței de urgență a
Guvernului nr. 68/2019 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administrației publice centrale și pentru modificarea și completarea
unor acte normative nu au încheiat protocoalele de predare-primire,
ținând cont că bugetul de stat pe anul 2020 a fost adoptat pe structura ministerelor prevăzute de Hotărârea Parlamentului
României nr. 22/2019,
luând în considerare că până la încheierea protocoalelor de predare-primire prevăzute de Ordonanța de urgență a
Guvernului nr. 68/2019 nu există reglementări legale care să stabilească modalitatea de finanțare a cheltuielilor aferente ministerelor
reorganizate, se impune adoptarea în regim de urgență a unor măsuri bugetare în acest sens,
ținând seama de faptul că nepromovarea acestei măsuri ar putea avea drept consecințe negative următoarele:
— riscul neplății drepturilor salariale în luna ianuarie 2020 ale persoanelor care își desfășoară activitatea în cadrul
ministerelor reorganizate conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 68/2019,
— riscul neasigurării fondurilor necesare ministerelor reorganizate conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 68/2019
în vederea desfășurării activității acestora în bune condiții.
În considerarea faptului că aceste elemente vizează interesul public și constituie o situație de urgență și extraordinară a
cărei reglementare nu poate fi amânată,
în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență.

Art. I. — Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018
privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și
a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor
acte normative și prorogarea unor termene, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1116 din
29 decembrie 2018, cu modificările și completările ulterioare, se
modifică și se completează după cum urmează:
1. La articolul 1, alineatul (1) se modifică și va avea
următorul cuprins:
„(1) Fondul de Dezvoltare și Investiții, mecanism specific de
finanțare în domeniul investițiilor publice, denumit în continuare
Fond, fără personalitate juridică, este gestionat de Ministerul
Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, printr-un cont de
disponibil.”
2. La articolul 2, alineatele (2)—(5) se modifică și
vor avea următorul cuprins:
„(2) Valoarea împrumuturilor acordate pentru Fond se
stabilește la valoarea granturilor contractate, care se
diminuează la valoarea cheltuielilor aferente lucrărilor efectuate
și recepționate în condițiile legii.
(3) Dobânda aferentă împrumuturilor acordate se calculează
pe fiecare an calendaristic, la soldul împrumutului, începând cu
data tragerii, cu convenția număr de zile calendaristice/360.
Dobânda astfel calculată se comunică Ministerului Lucrărilor
Publice, Dezvoltării și Administrației, care are obligația de a o
plăti în 30 de zile calendaristice de la data comunicării.
(4) Dobânda se asigură din bugetul Ministerului Lucrărilor
Publice, Dezvoltării și Administrației și reprezintă venit al
bugetului Trezoreriei Statului.
(5) Rambursarea împrumuturilor se efectuează integral de
Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației
începând cu luna ianuarie 2020 din sumele prevăzute cu
această destinație în buget, într-un interval de 20 de ani.
Convenția de împrumut încheiată cu Ministerul Finanțelor
Publice, respectiv scadențarul aferent împrumutului se modifică
corespunzător prevederilor prezentului alineat.”
3. La articolul 2, alineatul (6) se abrogă.
4. La articolul 3, alineatele (5) și (6) se abrogă.
5. La articolul 5, alineatul (1) se abrogă.
6. Articolul 52 se abrogă.
7. Articolul 6 se abrogă.
8. Articolul 9 se abrogă.
9. Articolele 11—17 se abrogă.
10. La articolul 25, alineatul (1) se abrogă.
11. La articolul 28, alineatul (1) se abrogă.
12. La articolul 34, alineatul (2) se modifică și va avea
următorul cuprins:
„(2) Începând cu luna ianuarie 2020, cuantumul sporurilor,
indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente
ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din
salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul
plătit din fonduri publice se menține cel mult la nivelul
cuantumului acordat pentru luna decembrie 2019, în măsura în
care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară
activitatea în aceleași condiții.”
13. La articolul 34, după alineatul (6) se introduce un nou
alineat, alineatul (7), cu următorul cuprins:
„(7) Prin derogare de la prevederile art. 38 alin. (3) lit. f) din
Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit
din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, în
anul 2020, începând cu drepturile aferente lunii ianuarie 2020,
indemnizațiile lunare pentru funcțiile de demnitate publică și
funcțiile asimilate acestora, prevăzute în anexa nr. IX la Legea-
cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, se
mențin la nivelul aferent lunii decembrie 2019.”
14. La articolul 35, alineatul (2) se modifică și va avea
următorul cuprins:
„(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), în perioada
2020—2021, pentru activitatea desfășurată de personalul
militar, polițiști, polițiștii din penitenciare și personalul civil din
instituțiile publice de apărare, ordine publică și securitate
națională, în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și
în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în
vigoare, nu se lucrează, se acordă drepturile prevăzute de
legislația aferentă lunii iunie 2017. Baza de calcul pentru
acordarea acestor drepturi o reprezintă solda de funcție/salariul
de funcție/salariul de bază cuvenit(ă).”
15. La articolul 36, după alineatul (5) se introduce un nou
alineat, alineatul (6), cu următorul cuprins:
„(6) Prin derogare de la Legea-cadru nr. 153/2017, cu
modificările și completările ulterioare, în anul 2020, valoarea
indemnizației de hrană se menține la nivelul din anul 2019.”
16. La articolul 37, după alineatul (2) se introduce un nou
alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:
„(3) În aplicarea alin. (2), începând cu luna ianuarie 2020,
toate instituțiile publice de apărare, ordine publică și securitate
națională acordă cuantumul compensației bănești, respectiv al
alocației valorice pentru drepturile de hrană actualizate la nivelul
lunii ianuarie 2019, potrivit normelor în vigoare.”
 10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 11/9.I.2020
17. La articolul 40, după alineatul (3) se introduce un nou
alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:
„(4) Prin derogare de la prevederile art. 5 alin. (1) din Legea
nr. 118/2002 pentru instituirea indemnizației de merit, cu
modificările și completările ulterioare, în anul 2020, cuantumul
lunar al indemnizației de merit se menține la nivelul de 6.240 lei.”
18. La articolul 42, alineatul (1) se modifică și va avea
următorul cuprins:
„Art. 42. — (1) Nerespectarea prevederilor art. 34 alin. (3),
art. 35 alin. (3), art. 36 alin. (2)—(4), art. 37—39 constituie
contravenție și se sancționează cu amendă de la 50.000 lei la
100.000 lei.”
19. La articolul 47, după alineatul (3) se introduce un nou
alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:
„(4) Prevederile alin. (1)—(3) se aplică în mod corespunzător
și în anii 2020 și 2021.”
20. Articolul 90 se abrogă.
Art. II. — Articolele 86 — art. 89 alin. (1) din capitolul IV din
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind
instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor
măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte
normative și prorogarea unor termene, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 1116 din 29 decembrie 2018, cu
modificările și completările ulterioare, și articolele IX și X din
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2019 pentru
modificarea și completarea unor acte normative, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 245 din 29 martie
2019, se abrogă la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe
de urgență.
Art. III. — (1) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei
ordonanțe de urgență, ocuparea prin detașare a posturilor
vacante sau temporar vacante din instituțiile și autoritățile
publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din
Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și
completările ulterioare, și la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea
nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și
completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanțare și
subordonare, se poate realiza numai cu personal angajat în
instituții și autorități publice.
(2) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe
de urgență, detașările care nu întrunesc condițiile prevăzute la
alin. (1) încetează de drept.
(3) Prin excepție de la prevederile alin. (2), în cazul
Ministerului Afacerilor Externe, detașările în curs care nu
îndeplinesc condițiile prevăzute la alin. (1) încetează până la
data de 31 august 2020, termen până la care Ministerul
Afacerilor Externe inițiază concursuri pentru ocuparea posturilor
astfel vacantate, în condițiile legii.
(4) Detașările de personal din cadrul instituțiilor de apărare,
ordine publică și securitate națională la instituții și autorități
publice se efectuează numai pentru misiuni în acord cu
competențele și interesele legitime ale instituțiilor cedente.
Art. IV. — Legea nr. 159/2016 privind regimul infrastructurii
fizice a rețelelor de comunicații electronice, precum și pentru
stabilirea unor măsuri pentru reducerea costului instalării
rețelelor de comunicații electronice, publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 559 din 25 iulie 2016, cu modificările
și completările ulterioare, se modifică după cum urmează:
1. La articolul 42, alineatul (11) se abrogă.
2. La articolul 43, alineatul (12) se abrogă.
Art. V. — Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea
personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, cu
modificările și completările ulterioare, se modifică și se
completează după cum urmează:
1. La articolul 33, după alineatul (4) se introduce un nou
alineat, alineatul (5), cu următorul cuprins:
„(5) Prevederile alin. (1)—(4) nu se aplică instituțiilor de
apărare, ordine publică și siguranță națională.”
2. La anexa nr. I capitolul I litera B, articolul 7 se modifică
și va avea următorul cuprins:
„Art. 7. — Personalul didactic care asigură predarea
simultană la 2—5 clase de elevi în învățământul primar sau
gimnazial primește o majorare a salariului de bază după cum
urmează:
a) pentru 2 clase de elevi, o creștere cu 7% a salariului de
bază deținut;
b) pentru 3 clase de elevi, o creștere cu 10% a salariului de
bază deținut;
c) pentru 4 clase de elevi, o creștere cu 15% a salariului de
bază deținut;
d) pentru 5 clase de elevi, o creștere cu 20% a salariului de
bază deținut.”
3. Anexa nr. I capitolul III — Culte, litera C — Personalul
din conducerea cultelor și a unităților de cult, altul decât cel
asimilat funcțiilor de demnitate publică, se modifică și
va avea următorul cuprins:
„Pentru anul 2020, numărul de posturi pentru personalul
clerical angajat în unitățile cultelor recunoscute din România,
pentru care se asigură sprijin lunar la salarizare, prevăzut la
cap. III lit. C — Personalul din conducerea cultelor și a unităților
de cult, altul decât cel asimilat funcțiilor de demnitate publică,
din anexa nr. I la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea
personalului plătit din fonduri publice, se majorează un număr de
5 contribuții de la bugetul de stat, de la 53 la 54 la nr. crt. 1 —
Vicepreședinte uniune, vicar administrativ patriarhal, vicar
general, secretar general, consilier patriarhal, prim-rabin și de
la 736 de posturi la 740 de posturi, la nr. crt. 3 — poziția
«Secretar Cancelaria patriarhală, consilier eparhial, secretar
eparhial, inspector eparhial, exarh, protopop», aferent funcției
de consilier eparhial.”
4. Anexa nr. I capitolul III — Culte litera D — Personal
clerical angajat în unitățile cultelor recunoscute din
România se modifică și va avea următorul cuprins:
„Pentru anul 2020, numărul de posturi pentru personalul
clerical angajat în unitățile cultelor recunoscute din România,
pentru care se asigură sprijin lunar la salarizare, prevăzut la
cap. III lit. D din anexa nr. I la Legea-cadru nr. 153/2017 privind
salarizarea personalului plătit din fonduri publice, se majorează
cu 15, astfel:
La anexa nr. I capitolul III — Culte, litera D — Personal
clerical angajat în unitățile cultelor recunoscute din România,
numărul de posturi pentru care se asigură sprijin lunar la
salarizare va fi de 15.287;
— la nr. crt. 1 — Cu studii superioare, numărul de posturi
pentru care se asigură sprijin lunar la salarizare va fi de 11.006;
— la nr. crt. 1 — Cu studii superioare, gradul I, numărul de
posturi pentru care se asigură sprijin lunar la salarizare va fi de
3.045;
— la nr. crt. 1 — Cu studii superioare, gradul II, numărul de
posturi pentru care se asigură sprijin lunar la salarizare va fi de
3.255;
— la nr. crt. 1 — Cu studii superioare, gradul definitiv,
numărul de posturi pentru care se asigură sprijin lunar la
salarizare va fi de 2.445;”.
5. La anexa nr. VI capitolul II secțiunea a 2-a, articolul 17
se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 17. — Drepturile de transport ale personalului militar în
activitate, ale polițiștilor, ale funcționarilor publici cu statut special
din sistemul administrației penitenciare, ale elevilor și studenților
din instituțiile militare de învățământ și din instituțiile de
învățământ pentru formarea polițiștilor, ale cursanților din
instituțiile de învățământ pentru formarea funcționarilor publici
cu statut special din sistemul administrației penitenciare, precum
și ale personalului civil sunt reglementate prin hotărâre a
Guvernului.”
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 11/9.I.2020
6. La anexa nr. VI capitolul II secțiunea a 8-a articolul 65,
după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (51),
cu următorul cuprins:
„(51) Pensia și alte drepturi specifice se stabilesc, potrivit
legii, în raport cu solda lunară/salariul lunar, cuvenită/cuvenit în
calitate de personal militar, polițist sau funcționar public cu statut
special din sistemul administrației penitenciare,
corespunzătoare funcțiilor stabilite potrivit alin. (5).”
7. La anexa nr. VI capitolul II secțiunea a 8-a articolul 67,
după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3),
cu următorul cuprins:
„(3) Pensia și alte drepturi specifice se stabilesc, potrivit legii,
în raport cu solda lunară/salariul lunar cuvenită/cuvenit în
calitate de personal militar, polițist sau polițist de penitenciare,
corespunzătoare funcțiilor asimilate, potrivit art. 65 alin. (5).”
8. La anexa nr. VI capitolul II secțiunea a 8-a articolul 69,
după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (5),
cu următorul cuprins:
„(5) Indemnizațiile de încadrare și celelalte drepturi ale
judecătorilor și procurorilor militari, ale personalului auxiliar de
specialitate, precum si ale personalului conex și civil de la
instanțele judecătorești și parchetele militare se stabilesc, după
caz, de directorul Direcției instanțelor militare din cadrul
Ministerului Apărării Naționale, respectiv de procurorul general
al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.”
Art. VI. — După litera v) a alineatului (5) al articolului 2 din
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind
concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 830 din
10 decembrie 2010, aprobată cu modificări prin Legea
nr. 132/2011, cu modificările și completările ulterioare, se
introduce o nouă literă, litera x), cu următorul cuprins:
„x) au fost trimiși în misiune permanentă în străinătate.”
Art. VII. — Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2013
privind adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru
îndeplinirea unor angajamente convenite cu organismele
internaționale, precum și pentru modificarea și completarea unor
acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 593 din 20 septembrie 2013, aprobată cu modificări
prin Legea nr. 25/2014, cu modificările și completările ulterioare,
se modifică după cum urmează:
1. La articolul 9, alineatele (2) și (3) vor avea următorul
cuprins:
„(2) În paralel cu utilizarea sistemului național de raportare,
entitățile publice au obligația de a întocmi și de a depune situațiile
financiare și celelalte tipuri de rapoarte stabilite pe baza datelor
din evidența contabilă, pe suport hârtie, în formatul și la termenele
stabilite de normele contabile în vigoare, și de a depune bugetele
de venituri și cheltuieli aprobate potrivit legislației în vigoare la
unitățile Trezoreriei Statului, pe suport hârtie.
(3) Termenul de la care rapoartele acceptate de sistem nu
se mai transmit pe suport hârtie către Ministerul Finanțelor
Publice și unitățile subordonate se va stabili prin ordin al
ministrului finanțelor publice.”
2. Articolul 31 va avea următorul cuprins:
„Art. 31. — (1) Sancțiunile prevăzute la art. 27 și 28 se aplică
conducătorului entității publice sau persoanelor cărora le-au fost
delegate aceste atribuții, în condițiile legii.
(2) Sancțiunile prevăzute la art. 27 și 28 se aplică și
conducătorilor instituțiilor publice sau persoanelor care au preluat
obligația privind raportarea situațiilor financiare și altor tipuri de
rapoarte în sistemul național de raportare pentru instituțiile
reorganizate; nerespectarea obligației privind raportarea
situațiilor financiare și altor tipuri de rapoarte pentru instituțiile
reorganizate va limita accesul instituțiilor responsabile la
funcționalitățile sistemului privind înregistrarea angajamentelor
legale și efectuarea plăților prin Trezoreria Statului.”
11
Art. VIII. — Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/2013
pentru aprobarea Programului național de dezvoltare locală,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 230 din
22 aprilie 2013, aprobată prin Legea nr. 89/2015, cu modificările
și completările ulterioare, se modifică și se completează după
cum urmează:
1. La articolul 10, alineatul (31) se abrogă.
2. La articolul 10, alineatul (4) se modifică și va avea
următorul cuprins:
„(4) În situația în care solicitările de transfer depășesc 80%
din creditele bugetare disponibile în anul în curs, prevăzute în
buget, Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației
procedează astfel:
a) înștiințează beneficiarii contractelor de finanțare prevăzute
la alin. (1) cu privire la data-limită estimată până la care aceștia
mai pot depune solicitări;
b) efectuează transferurile către beneficiari în limita creditelor
bugetare disponibile, în ordinea cronologică a depunerii
solicitărilor;
c) în situația în care după solicitările depuse conform
termenului prevăzut la lit. a) se constată că mai sunt sume
disponibile, Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării si
Administrației înștiințează beneficiarii asupra acestui fapt și
prelungește termenul de depunere a solicitărilor până la
utilizarea integrală a creditelor bugetare aprobate cu această
destinație;
d) în cazul în care cuantumul solicitărilor depuse în termenele
prevăzute la lit. a) și c) depășește creditele bugetare aprobate în
bugetul Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației
cu această destinație, acestea se restituie beneficiarilor.”
3. La articolul 10, după alineatul (4) se introduce un nou
alineat, alineatul (41), cu următorul cuprins:
„(41) După primirea înștiințării prevăzute la alin. (4) lit. a),
beneficiarii dispun măsurile necesare evitării înregistrării de
arierate, respectiv sistarea livrării de bunuri, prestarea de
servicii, execuția de lucrări sau continuă implementarea
obiectivelor de investiții din surse proprii sau alte surse legal
constituite.”
4. La articolul 10, alineatele (6) și (7) se modifică și
vor avea următorul cuprins:
„(6) În situația suplimentării creditelor bugetare, Ministerul
Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației notifică
beneficiarii cu privire la reluarea transferurilor de sume în
condițiile alin. (3) și (4).
(7) În perioada de valabilitate a contractelor de finanțare
multianuală, în situația în care beneficiarii prevăzuți la alin. (1)
decontează sumele aferente contribuției de la bugetul de stat
din surse proprii sau alte surse legal constituite au dreptul să
solicite recuperarea acestora la Ministerul Lucrărilor Publice,
Dezvoltării și Administrației, care transferă aceste sume în limita
creditelor bugetare aprobate în buget cu această destinație, în
condițiile prevăzute la alin. (3).”
5. La articolul 10, alineatele (71) și (72) se abrogă.
Art. IX. — Alineatul (2) al articolului 38 din Ordonanța de
urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-
bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și
prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 973 din 7 decembrie 2017, aprobată cu
completări prin Legea nr. 80/2018, cu modificările și completările
ulterioare, se modifică și va avea următorul cuprins:
„(2) Începând cu ianuarie 2020, beneficiarii nu mai transmit
solicitări de finanțare pentru etapa a II-a a Programului național
de dezvoltare locală, pentru alte obiective de investiții în
condițiile prevăzute la art. 9 alin. (1) din Ordonanța de urgență
a Guvernului nr. 28/2013 pentru aprobarea Programului național
de dezvoltare locală, aprobată prin Legea nr. 89/2015,
cu modificările și completările ulterioare.”
 12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 11/9.I.2020
Art. X. — După alineatul (22) al articolului 98 din Ordonanța
de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe
drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, cu modificările și
completările ulterioare, se introduce un nou alineat,
alineatul (23), cu următorul cuprins:
„(23) Prin excepție de la prevederile alin. (2), în perioada
ianuarie — 31 decembrie 2020 un punct-amendă este 145 lei.”
Art. XI. — Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii
administrate privat, republicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 482 din 18 iulie 2007, cu modificările și completările
ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:
1. La articolul 29, alineatul (1) se modifică și va avea
următorul cuprins:
„(1) Comisia calculează și publică lunar pe site-ul propriu
următoarele informații:
a) rata medie ponderată de rentabilitate a tuturor fondurilor
de pensii private pentru ultimele 60 de luni;
b) rata de rentabilitate a fiecărui fond de pensii private pentru
ultimele 60 de luni;
c) rata de rentabilitate minimă a tuturor fondurilor de pensii,
stabilită de Comisie.”
2. La articolul 32, alineatul (6) se abrogă.
3. La articolul 35, alineatul (1) se modifică și va avea
următorul cuprins:
„Art. 35. — (1) După aderare sau repartizare, participanții
sunt obligați să contribuie la un fond de pensii și nu se pot
retrage din sistemul fondurilor de pensii administrate privat pe
toată perioada pentru care datorează contribuția de asigurări
sociale la sistemul public de pensii, până la deschiderea
dreptului la pensia privată.”
4. La articolul 52, alineatul (1) se modifică și va avea
următorul cuprins:
„Art. 52. — (1) Administratorul unui fond de pensii care a
primit contribuții pe o perioadă de cel puțin 60 de luni calculează,
în ultima zi lucrătoare a fiecărui trimestru, rata de rentabilitate a
fondului de pensii pentru ultimele 60 de luni și o comunică în
aceeași zi Comisiei.”
5. La articolul 60, alineatul (1) se modifică și va avea
următorul cuprins:
„Art. 60. — (1) Capitalul social minim necesar pentru
administrarea unui fond de pensii este echivalentul în lei,
calculat la cursul de schimb al Băncii Naționale a României la
data constituirii, al sumei de 4 milioane euro.”
6. La articolul 60, alineatul (11) se abrogă.
7. La articolul 86 alineatul (1), litera a) se modifică și
va avea următorul cuprins:
„a) deducerea unui cuantum din contribuțiile plătite, dar nu
mai mult de 0,5%, cu condiția ca această deducere să fie făcută
înainte de convertirea contribuțiilor în unități de fond, din care
0,1 puncte procentuale din suma totală ce face obiectul
operațiunii financiare efectuate pentru fiecare fond de pensii
administrat privat să fie virată la Casa Națională de Pensii
Publice;”.
8. După articolul 88 se introduce un nou articol,
articolul 881, cu următorul cuprins:
„Art. 881. — Taxele de funcționare stabilite de Autoritatea de
Supraveghere Financiară și percepute societăților de
administrare a fondurilor de pensii administrate privat nu pot
depăși maximum 10% din totalul comisioanelor de administrare
percepute de administratori.”
Art. XII. — Alineatul (2) al articolului III din Legea
nr. 136/2019 pentru abrogarea alin. (1), (2) și (4) ale art. 40 din
Ordonanța Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere,
precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței de
urgență a Guvernului nr. 28/1999 privind obligația operatorilor
economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 587 din
17 iulie 2019, se modifică și va avea următorul cuprins:
„(2) Până la data de 31 decembrie 2020, operatorii economici
care efectuează livrări de bunuri sau prestări de servicii prin
intermediul automatelor comerciale ce funcționează pe bază de
plăți cu cardul, precum și de acceptatoare de bancnote sau
monede, după caz, au obligația de a dota automatele
comerciale cu aparatele de marcat electronice fiscale prevăzute
la art. 3 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului
nr. 28/1999, republicată, cu modificările și completările
ulterioare.”
Art. XIII. — Legea energiei electrice și a gazelor naturale
nr. 123/2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 485 din 16 iulie 2012, cu modificările și completările
ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:
1. La articolul 22, alineatul (11) se modifică și va avea
următorul cuprins:
„(11) Până la 31 decembrie 2020, pentru clienții casnici
furnizarea de energie electrică se realizează în condiții
reglementate de către ANRE.”
2. La articolul 22 alineatul (2), litera d) se modifică și
va avea următorul cuprins:
„d) să aprobe și să publice tarifele aplicate de furnizorii de
ultimă instanță clienților casnici pentru perioada până la
31 decembrie 2020;”.
3. La articolul 28, litera b1) se modifică și va avea
următorul cuprins:
„b1) să livreze furnizorilor de ultimă instanță, până la
31 decembrie 2020, energia electrică necesară asigurării
consumului clienților casnici pentru care se aplică tarife
reglementate, în conformitate cu reglementările elaborate de
ANRE;”.
4. La articolul 76, alineatul (5) se modifică și va avea
următorul cuprins:
„(5) Diferențele de costuri de achiziție din anii 2018 și 2019
ale furnizorilor de ultimă instanță, nerecuperate prin prețurile
practicate, se vor recupera etapizat și integral până la data de
31 decembrie 2020, conform reglementărilor ANRE.”
5. La articolul 79, alineatul (8) se abrogă la data de
30 aprilie 2020.
6. La articolul 93, alineatul (21) se modifică și va avea
următorul cuprins:
„(21) Contravenția prevăzută la alin. (1) pct. 48 se
sancționează cu amendă între 2% și 10% din cifra de afaceri a
anului anterior aplicării sancțiunii contravenționale.”
7. La articolul 104, alineatul (7) se modifică și va avea
următorul cuprins:
„(7) După adjudecarea concesiunii, în vederea desfășurării
activității, concesionarul solicită autorizațiile/licențele specifice
prevăzute de legislația în vigoare.”
8. La articolul 124, alineatele (11) și (12) se modifică și
vor avea următorul cuprins:
„(11) Până la 30 iunie 2020, producătorii, inclusiv filialele
acestora și/sau afiliații aparținând aceluiași grup de interes
economic, care desfășoară atât activități de extracție, cât și
activități de vânzare a gazelor naturale extrase de pe teritoriul
României, au obligația să vândă cu prețul de 68 lei/MWh, în
condițiile reglementate de ANRE, cantitățile de gaze naturale
rezultate din activitatea de producție internă curentă și/sau din
depozitele de înmagazinare, către furnizorii clienților casnici și ai
producătorilor de energie termică, numai pentru cantitatea de
gaze naturale utilizată la producerea de energie termică în
centralele de cogenerare și în centralele termice destinată
consumului populației. Măsura se aplică doar dacă prețul mediu
de piață, monitorizat de ANRE, luând în calcul cantitățile și
prețurile înregistrate pe fiecare segment de piață, se situează
peste valoarea de 68 lei/MWh.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 11/9.I.2020
(12) Diferențele de costuri de achiziție din anii 2018 și 2019
ale furnizorilor, nerecuperate prin prețurile practicate, se vor
recupera până la data de 30 iunie 2020, conform reglementarilor
ANRE.”
9. La articolul 178, alineatul (6) se abrogă la data de
30 aprilie 2020.
10. La articolul 179 alineatul (2), litera b) se modifică și
va avea următorul cuprins:
„b) furnizarea gazelor naturale la preț reglementat și în baza
contractelor-cadru până la 30 iunie 2020 pentru clienții casnici;”.
11. La articolul 195, alineatul (42) se modifică și va avea
următorul cuprins:
„(42) Prin derogare de la prevederile art. 8 alin. (2) din
Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al
contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea
nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare,
contravenția prevăzută la art. 194 pct. 43 se sancționează cu
amendă între 2% și 10% din cifra de afaceri a anului anterior
aplicării sancțiunii contravenționale.”
Art. XIV. — Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 33/2007
privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale de
Reglementare în Domeniul Energiei, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 337 din 18 mai 2007, aprobată
cu modificări și completări prin Legea nr. 160/2012, cu
modificările și completările ulterioare, se completează după cum
urmează:
1. La articolul 2, după alineatul (32) se introduce un nou
alineat, alineatul (33), cu următorul cuprins:
„(33) Începând cu luna ianuarie 2020, nivelul tarifelor și
contribuțiilor prevăzute la alin. (2) se stabilește anual prin ordin
al președintelui ANRE și se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea I.”
2. La articolul 2, alineatele (3), (31) și (32) se abrogă.
3. La articolul 9, după alineatul (1) se introduc două noi
alineate, alineatele (11) și (12), cu următorul cuprins:
„(11) ANRE elaborează metodologia pentru calculul tarifelor
de transport și distribuție a energiei electrice prin care se
stabilește rata de rentabilitate a capitalului investit. În cazul în
care elemente care compun metodologia stabilirii ratei de
rentabilitate sunt în competența altor autorități decât autoritatea
de reglementare, informațiile obținute de acestea ca urmare a
îndeplinirii atribuțiilor proprii sunt puse la dispoziția ANRE în cel
mai scurt timp posibil, în vederea consultării. Consultarea
acestor informații de către autoritatea de reglementare este
obligatorie, inclusiv pentru tarifele în vigoare, dacă există o
solicitare de la orice parte lezată.
(12) La elaborarea metodologiei de stabilire a prețurilor și
tarifelor reglementate, ANRE va proceda astfel încât aceasta să
conțină elemente pentru sprijinirea dezvoltării, în cel mai rentabil
mod, a unor sisteme sigure, fiabile, eficiente și nediscriminatorii
care sunt orientate către consumator, în conformitate cu
obiectivele generale de politică în domeniul energiei electrice și
al eficienței energetice.”
4. La articolul 10, după alineatul (1) se introduc două noi
alineate, alineatele (11) și (12), cu următorul cuprins:
„(11) ANRE elaborează metodologia pentru calculul tarifelor
de transport și distribuție a gazelor naturale prin care se
stabilește rata de rentabilitate a capitalului investit. În cazul în
care elemente care compun metodologia stabilirii ratei de
rentabilitate sunt în competența altor autorități decât autoritatea
de reglementare, informațiile obținute de acestea ca urmare a
îndeplinirii atribuțiilor proprii sunt puse la dispoziția ANRE în cel
mai scurt timp posibil, de la data solicitării acesteia, în vederea
consultării. Consultarea acestor informații de către autoritatea
de reglementare este obligatorie, inclusiv pentru tarifele în
vigoare, dacă există o solicitare de la orice parte lezată.
13
(12) La elaborarea metodologiei de stabilire a prețurilor și
tarifelor reglementate, ANRE va proceda astfel încât aceasta să
conțină elemente pentru sprijinirea dezvoltării, în cel mai rentabil
mod, a unor sisteme sigure, fiabile, eficiente și nediscriminatorii
care sunt orientate către consumator, în conformitate cu
obiectivele generale de politică în domeniul gazelor naturale, al
eficienței energetice și al integrării producției de gaz la scară
redusă și la scară largă din surse de energie regenerabile,
precum și a producției distribuite, atât în rețelele de transport, cât
și în cele de distribuție.”
Art. XV. — La articolul II din Ordonanța de urgență a
Guvernului nr. 38/2019 privind modificarea Ordonanței de
urgență a Guvernului nr. 28/2013 pentru aprobarea Programului
național de dezvoltare locală și pentru modificarea și
completarea Legii nr. 411/2004 privind fondurile de pensii
administrate privat, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 434 din 31 mai 2019, punctul 5 se abrogă.
Art. XVI. — Legea nr. 121/2014 privind eficiența energetică,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 574 din
1 august 2014, cu modificările și completările ulterioare, se
modifică și se completează după cum urmează:
1. La articolul 3, alineatul (1) se modifică și va avea
următorul cuprins:
„Art. 3. — (1) În vederea aplicării prevederilor prezentei legi,
în cadrul Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri
funcționează o structură pentru eficiență energetică, a cărei
organizare și funcționare sunt stabilite prin hotărâre de
organizare și funcționare a ministerului.”
2. La articolul 3, alineatele (2)—(6) se abrogă.
3. La articolul 3, după alineatul (6) se introduce un nou
alineat, alineatul (7), cu următorul cuprins:
„(7) Finanțarea programelor de eficiență energetică se
asigură anual, din bugetul Ministerului Economiei, Energiei și
Mediului de Afaceri, din sume constituite în bugetul propriu
și/sau prin atragerea unor fonduri terțe, precum și a unei
contribuții de la titularii de licențe în domeniul energiei și al
gazelor naturale în cazul derulării unor proiecte comune.”
Art. XVII. — (1) Sumele rămase necheltuite din bugetul
Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei
constituit în anul 2019, în baza prevederilor art. 2 alin. (31) și
(32) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 33/2007 privind
organizarea și funcționarea Autorității Naționale de
Reglementare în Domeniul Energiei, aprobată cu modificări și
completări prin Legea nr. 160/2012, cu modificările și
completările ulterioare, se transferă până la data de 31 martie
2020 Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri.
(2) Până la 31 decembrie 2020, Guvernul României
reglementează, la inițiativa ministerului de resort, statutul și
regimul juridic al consumatorului vulnerabil, precum și
modalitatea de finanțare a acestuia.
Art. XVIII. — (1) Declararea taxei pe active aferente anului
2019 se efectuează până la data de 25 august 2020 inclusiv.
Diferențele în plus față de taxa pe active aferentă semestrului I
2019 se plătesc până la data de 25 august 2020 inclusiv, iar
diferențele în minus se restituie/se compensează potrivit
dispozițiilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură
fiscală, cu modificările și completările ulterioare.
(2) Pentru stabilirea cotei de piață în vederea determinării
taxei pe active aferente anului 2019, informațiile privind totalul
activelor contabile nete agregate pentru sistemul bancar sunt
publicate pe site-ul Băncii Naționale a României până la data
de 30 iunie 2020.
Art. XIX. — Până la intrarea în vigoare a art. II și XVIII, în
anul 2020 taxa pe active nu se calculează și nu se datorează.
Art. XX. — (1) În aplicarea pct. 1 de la art. I, la data intrării
în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, nu se mai alocă
împrumuturi prin Fondul de Dezvoltare și Investiții, derulat
conform prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului
nr. 114/2018, cu modificările și completările ulterioare.
 14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 11/9.I.2020
(2) Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației
se subrogă în toate drepturile și obligațiile Comisiei Naționale
de Strategie și Prognoză pentru Fondul de Dezvoltare și
Investiții.
(3) Avansul primit și neutilizat până la data de 31 decembrie
2019, respectiv avansul primit pentru lucrări nerecepționate în
condițiile legii până la data intrării în vigoare a prezentei
ordonanțe de urgență se restituie în contul Fondului.
(4) În termen de 10 zile lucrătoare de la data intrării în vigoare
a prezentei ordonanțe de urgență, Comisia Națională de
Strategie și Prognoză predă pe bază de protocol de predare-
primire Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și
Administrației toate contractele de finanțare încheiate cu
beneficiarii, solicitările de finanțare, execuția bugetară, precum
și întreaga documentație depusă de solicitanți.
(5) În termen de 30 de zile de la împlinirea termenului
prevăzut la alin. (4), Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și
Administrației va modifica toate contractele de finanțare,
conform prevederilor prezentei ordonanțe de urgență.
(6) Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației
se subrogă în toate drepturile și obligațiile Comisiei Naționale
de Strategie și Prognoză, care decurg din convenția de
împrumut încheiată în anul 2019 cu Ministerul Finanțelor Publice
pentru asigurarea resurselor necesare alimentării Fondului de
Dezvoltare și Investiții. În acest scop, se va încheia un act
adițional la convenția de împrumut.
(7) În aplicarea prevederilor alin. (1), începând cu data intrării
în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, Ministerul
Finanțelor Publice nu mai acordă împrumuturi din
disponibilitățile contului curent general al Trezoreriei Statului
pentru alimentarea Fondului de Dezvoltare și Investiții.
(8) Pentru proiectele de investiții finanțate prin Fond, pentru
care există contracte de finanțare în derulare, finanțările
acordate se diminuează la valoarea cheltuielilor aferente
lucrărilor efectuate și recepționate în condițiile legii la data intrării
în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.
(9) În situația în care există contracte de finanțare în derulare
pentru care nu există cheltuieli aferente lucrărilor efectuate și
recepționate în condițiile legii de către beneficiari și este
prevăzut în contractul de finanțare dreptul finanțatorului de a
modifica unilateral contractul, obligațiile finanțatorului de a
asigura sumele necesare se aduc la îndeplinire cu respectarea
limitelor prevăzute în buget.
Art. XXI. — Fondul de Dezvoltare și Investiții se desființează
la data încetării derulării contractelor preluate conform
prevederilor prezentei ordonanțe de urgență.
Art. XXII. — La data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe
de urgență, Programul de finanțare a investițiilor pentru
modernizarea și dezvoltarea stațiunilor balneare se modifică în
Programul pentru modernizarea și dezvoltarea infrastructurii
balneare și se transferă, împreună cu bugetul aferent, de la
Comisia Națională de Strategie și Prognoză la Ministerul
Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației.
Art. XXIII. — Prevederile art. 49 alin. (3) din Ordonanța
Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea științifică și
dezvoltarea tehnologică, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 643 din 30 august 2002, aprobată cu
modificări și completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările
și completările ulterioare, se aplică începând cu anul 2022.
Art. XXIV. — (1) În aplicarea prevederilor art. I pct. 1—2 și
art. XXII din prezenta ordonanță de urgență, se autorizează
Ministerul Finanțelor Publice să introducă modificările în
structura bugetului de stat pe anul 2020, în volumul și structura
bugetelor Secretariatului General al Guvernului și Ministerului
Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, la propunerea
ordonatorilor principali de credite.
(2) În termen de 5 zile de la aprobarea modificărilor
prevăzute la alin. (1) se autorizează Secretariatul General al
Guvernului și Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și
Administrației să introducă modificările corespunzătoare în
bugetul propriu și în anexele la acesta, să introducă anexe noi
și să le comunice Ministerului Finanțelor Publice.
Art. XXV. — La articolul 14 alineatul (1) din Ordonanța de
urgență a Guvernului nr. 28/2013 pentru aprobarea Programului
național de dezvoltare locală, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 230 din 22 aprilie 2013, aprobată prin
Legea nr. 89/2015, cu modificările și completările ulterioare,
după litera c) se introduce o nouă literă, litera d), cu următorul
cuprins:
„d) Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind
instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor
măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte
normative și prorogarea unor termene, cu modificările și
completările ulterioare, pentru programul prevăzut la capitolul I
secțiunea a 2-a.”
Art. XXVI. — Alineatul (1) al articolului 19 din Legea
nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563 din 9 iulie 2019,
se modifică și va avea următorul cuprins:
„(1) Comisionul prevăzut la art. 18 lit. c) reprezintă o cotă
procentuală de 0,1% aplicată lunar asupra sumei totale ce face
obiectul operațiunii financiare efectuată pentru fiecare fond de
pensii administrat privat”.
Art. XXVII. — (1) Începând cu data intrării în vigoare a
prezentei ordonanțe de urgență, ajutorul plătit în conformitate
cu schema de ajutor de stat pentru sprijinirea culturii de film și
producției de film în România constituită conform prevederilor
Hotărârii Guvernului nr. 421/2018 pentru instituirea unei scheme
de ajutor de stat privind sprijinirea industriei cinematografice, cu
modificările și completările ulterioare, va fi suportat din bugetul
de stat, respectiv bugetul Ministerului Economiei, Energiei și
Mediului de Afaceri.
(2) Furnizorul schemei de ajutor de stat prevăzută la alin. (1)
este Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri.
(3) Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri preia
de la Comisia Națională de Strategie și Prognoză toate
acordurile de finanțare încheiate, cererile de ajutor depuse de
aplicanți, cererile de plată, procesele-verbale și documentele
emise de Comisia de Film România, rapoarte de audit, precum
și întreaga documentație aferentă schemei de ajutor de stat pe
care o deține, în termen de maximum 10 zile lucrătoare de la
data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, pe
bază de proces-verbal de predare-primire.
(4) În aplicarea prevederilor alin. (1)—(3) se autorizează
Ministerul Finanțelor Publice să introducă modificările în
structura bugetului de stat pe anul 2020, în volumul și structura
bugetelor Secretariatului General al Guvernului și Ministerului
Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, la propunerea
ordonatorilor principali de credite.
(5) În termen de 5 zile de la aprobarea modificărilor
prevăzute la alin. (4) se autorizează Secretariatul General al
Guvernului și Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de
Afaceri să introducă modificările corespunzătoare în bugetul
propriu și în anexele la acesta, să introducă anexe noi și să le
comunice Ministerului Finanțelor Publice.
Art. XXVIII. — În termen de 90 de zile de la data intrării în
vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, Autoritatea Națională
de Reglementare în Domeniul Energiei elaborează cadrul de
reglementare în concordanță cu prevederile prezentei ordonanțe
de urgență.
Art. XXIX. — Până la 1 ianuarie 2021, prevederile art. 210
din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind
Codul administrativ, cu completările ulterioare, se suspendă.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 11/9.I.2020
Art. XXX. — Alineatele (1) și (2) ale articolului 342 din Legea
nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu
modificările și completările ulterioare, se modifică și vor avea
următorul cuprins:
„(1) Nivelul accizelor aplicabil de la data de 1 ianuarie a
fiecărui an este nivelul prevăzut în anexa nr. 1, actualizat cu
creșterea prețurilor de consum din ultimele 12 luni, calculată în
luna septembrie a anului anterior celui de aplicare, față de
perioada octombrie 2014 — septembrie 2015, comunicată oficial
de Institutul Național de Statistică până la data de 15 octombrie.
Nivelul accizelor actualizat se publică pe site-ul Ministerului
Finanțelor Publice, de regulă până la data de 20 octombrie, dar
nu mai târziu de data de 31 decembrie a fiecărui an.
(2) Prin excepție de la alin. (1) pentru țigarete, nivelul
accizelor se aplică de la data de 1 aprilie a fiecărui an și este cel
prevăzut în anexa nr. 1.”
Art. XXXI. — Prevederile art. XXX se aplică începând cu
anul 2020.
Art. XXXII. — (1) Începând cu data intrării în vigoare a
prezentei ordonanțe de urgență, până la încheierea
protocoalelor de predare-primire prevăzute la art. 13 alin. (2) din
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 68/2019 privind stabilirea
unor măsuri la nivelul administrației publice centrale și pentru
modificarea și completarea unor acte normative, deschiderea
creditelor bugetare și plățile în limita creditelor bugetare
deschise se efectuează din bugetele ordonatorilor principali de
credite ai instituțiilor înființate sau rezultate în urma reorganizării
sau, după caz, în conformitate cu prevederile art. 37 din Legea
nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și
completările ulterioare.
(2) Instituțiile publice prevăzute la alin. (1) ai căror
conducători au calitatea de ordonatori principali de credite
utilizează codul de identificare fiscală pe care l-a avut anterior
instituția publică reorganizată.
PRIM-MINISTRU
LUDOVIC ORBAN
București, 6 ianuarie 2020.
Nr. 1.
15
(3) În scopul aplicării prevederilor alin. (1), persoanele
înrolate în sistemul național de raportare Forexebug, desemnate
de conducătorii instituțiilor publice înființate sau rezultate în urma
reorganizării, au obligația depunerii formularului Fișa entității,
precum și a bugetului de venituri și cheltuieli/bugetului de
cheltuieli individual și a înregistrării angajamentelor legale noi.
Instituțiile publice înființate sau rezultate în urma reorganizării
înregistrează și angajamentele legale rămase de plătit la finele
anului 2019 aferente instituțiilor publice desființate.
(4) Plățile dispuse în limita creditelor bugetare deschise
potrivit alin. (1) se efectuează de către persoanele din cadrul
compartimentelor financiar-contabile desemnate de ordonatorii
de credite ai instituțiilor publice înființate sau rezultate în urma
reorganizării.
(5) Situațiile financiare la 31 decembrie 2019 se întocmesc și
se depun la Ministerul Finanțelor Publice de către instituțiile
publice înființate sau rezultate în urma reorganizării, potrivit
prevederilor Ordinului ministrului finanțelor publice
nr. 3.265/2019 privind reguli de elaborare de către instituțiile
publice a situațiilor financiare întocmite începând cu finele
trimestrului III al anului 2019, cu completările ulterioare.
(6) Depunerea în sistemul național de raportare Forexebug
a formularelor din sfera raportării situațiilor financiare se
efectuează potrivit prevederilor Ordinului ministrului finanțelor
publice nr. 517/2016 pentru aprobarea de proceduri aferente
unor module care fac parte din procedura de funcționare a
sistemului național de raportare — Forexebug, cu modificările
și completările ulterioare.
Art. XXXIII. — Prin derogare de la prevederile art. 32 alin. (1)
din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu
modificările și completările ulterioare, în luna ianuarie 2020
cotele defalcate din impozitul pe venit încasat la bugetul de stat
în luna decembrie 2019 se alocă bugetelor locale ale
unităților/subdiviziunilor administrativ-teritoriale până cel târziu
la data de 10 ianuarie 2020.
Contrasemnează:
Ministrul finanțelor publice,
Vasile-Florin Cîțu
Secretarul general al Guvernului,
Antonel Tănase
Viceprim-ministru,
Raluca Turcan
Ministrul lucrărilor publice, dezvoltării și administrației,
Ion Ștefan
Ministrul muncii și protecției sociale,
Victoria Violeta Alexandru
Ministrul afacerilor externe,
Bogdan Lucian Aurescu
Ministrul economiei, energiei și mediului de afaceri,
Virgil-Daniel Popescu
Președintele Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză,
Cristian Nicolae Stănică
Ministrul apărării naționale,
Ionel Nicolae Ciucă
Ministrul afacerilor interne,
Marcel Ion Vela
 Secţiunea a 6-a
Consultările efectuate în vederea elaborării prezentului act normativ
I. Informaţii privind procesul de consultare cu organizaţiile neguvernamentale,
institute de cercetare şi alte organisme implicate
Actul normativ nu se referă la acest subiect.

2. Fundamentarea alegerii organizaţiilor cu care a avut loc consultarea precum şi a

modului În care activitatea acestor organizaţii este legată de obiectul proiectului de act
normativ
Actul normativ nu se referă la acest subiect.
3. Consultările organizate cu autorităţile administraţiei publice locale, în situaţia în care
proiectul de act normativ are ca obiect activităţi ale acestor autorităţi, În condiţiile
Hotărârii Guvernului nr.521/2005 privind procedura de consultare a structurilor
asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale la elaborarea proiectelor de acte
normative
Actul normativ nu se referă la acest subiect.
4. Consultările desfăşurate în cadrul consiliilor interministeriale în conformitate cu
prevederile Hotărârii Guvernului nr.750/2005 privind constituirea consiliilor
interministeriale permanente
Actul normativ nu se referă la acest subiect
5. Informaţii privind avizarea de către:
a) Consiliul Legislativ
b) Consiliul Suprem de Apărare a Ţării
c) Consiliul Economic şi Social
d) Consiliul Concurenţei
e) Curtea de Conturi
Actul normativ nu se referă la acest subiect.
6. Alte informaţii
Secţiunea a 7-a
Activităţi de informare publică privind elaborarea
şi implementarea prezentului act normativ
1. Informarea societăţii civile cu privire la necesitatea elaborării proiectului de act
normativ
Actul normativ nu se referă la acest subiect.
2. Informarea societăţii civile cu privire la eventualul impact asupra mediului în urma
implementării proiectului de act normativ, precum şi efectele asupra sănătăţii şi
securităţii cetăţenilor sau diversităţii biologice
Actul normativ nu se referă la acest subiect.
3. Alte informaţii
Nu sunt.
 INr. 20 !.... ..........J A.T.
IOata....Q .L•.&l..&

SECRETARIATUL GENERAL AL GUVERNULUI

06. 0:1. 2-ow

tlfl:.1. eL
C O NS' LI U L LEGISLATIV
REGI G TRAY)iRA
JN7 '~ A ~E Nr • ... K..1k, .....
211 L,i_M a 0i ....... Ziua{),
CONSILIUL LEGISLATIV · --· - · --- · - -

Domnului Preşedinte DRAGOŞ ILIESCU

în temeiuJ art.2 Iit.a) şi al art.4 .din Legea nr. 73/1993 pentru înfiinţarea şi
funcţionarea Consiliului Legislativ, ţepublicată, precum şi al art.29 djn Regulamentul
de organizare şi .funcţionare a Consiliului Legislativ, vă înaintăm proiectele de acte
normative a1e Guvemulu~ iniţiate şi avizate de către unele ministere, cuprinse în
anexa la prezenta adresă.
Potrivit celor· stabilite, unnează ca pe jţitreaga perioadă de analizare a
proiectelor de acte normative, ministerele să răspundă cu promptitudine solicitărilor
Consili~ui Legislativ, în_v ~ finalizării şi obţinerii avizului prevăzut de lege.

Cu aleasă consideraţie,

Piaţa Victoriei nr.1, Sector 1, Bucureşti

Tel.: +4 021314 3400
www.sgg.gov.ro
 ANEXA Nr. 1 Data 06.01.2020

proiectelor de acte normative inaintate

Consiliului Legislativ spre avizare

DENUMIREA ACTULUI NORMATIV INITIATOR

PROIECTE DE ORDONANŢE DE URGENŢĂ

> 1 PROIECT DE ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ privind unele măsuri fiscal-bugetare şi MfP

pentru modificarea şi completarea unor acte normative

PROIECTE DE HOTĂRÂRE

1 PROIECT DE HOTĂRÂRE privind organizarea şi funcţionarea Ministerului MEC

Educaţiei şi Cercetării
 ROMÂNIA

AVIZ
referitor la proiectul de ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ privind
unele măsu ri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi
completarea unor acte normative

Analizând proiectul de ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ

privind unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi
completarea unor acte normative, transmis de Secretariatul General
al Guvernului cu adresa nr. I din 06.01.2020 şi înregistrat la Consiliul
Legislativ cu nr.D2/7 .O 1.2020,

CONSILIUL LEGISLATIV

În temeiul art.2 alin.( 1) lit.a) din Legea nr. 73/1993, republicată şi art.46(2)
din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Legislativ,
Avizează favorabil proiectul de ordonanţă de urgenţă, cu
următoarele observaţii şi propuneri:
1. Prezentul proiect are ca obiect de reglementare unele măsuri
fiscal-bugetare, precum şi modificarea şi completarea unor acte
normative.
2. Menţionăm că, prin avizul pe care îl emite, Consiliul
Legislativ nu se poate pronunţa asupra oportunităţii soluţiilor
legislative preconizate.
3. Precizăm că, potrivit dispoziţiilor art.115 alin.(5) teza a doua
din Constituţie, în cazul proiectelor de ordonanţă de urgenţă,
„ Camerele, dacă nu se află În sesiune, se convoacă În mod
obligatoriu În 5 zile de la depunere sau, după caz, de la trimitere".
4. Menţionăm că prin Avizul nr.1022/1 8.12.2019, Consiliul
Legislativ a mai avizat un proiect de lege care avea un conţinut
asemănător, proiect pentru care Guvernul şi-a angajat răspunderea în
faţa Parlamentului. Respectiva lege a fost atacată la Curtea
Constituţională.
În acest context, semnalăm că în Nota de fundamentare se face
în continuare referire la angajarea răspunderii Guve~ ll_!i__~supra
ico~ ~ CL A9
~l~ U I 1!J
\ORi -
;..,-- - -- ---
prezentului proiect de lege, deşi proiectul este formulat ca ordonanţă
de urgenţă.
Ca urmare, se impune reanalizarea şi revederea în întregime a
Notei de fundamentare care trebuie să fie conformă cu nivelul şi
soluţiile preconizate prin prezentul proiect.
5. Potrivit preambulului, adoptarea proiectului este motivată, în
principal, de efectele negative pe care le va produce aplicarea,
începând cu data de 15 martie 2020, a noului regim de sancţionare
instituit prin modificările aduse Legii nr.159/2016 de către Ordonanţa
de urgenţă a Guvernului nr.114/2018, care ar institui, în fapt, o dublă
sancţionare a furnizorilor de servicii şi comunicaţii electronice pentru
aceeaşi faptă, de numărul mărit de lucrări de construcţii care urmează
a fi efectuat pentru dezvoltarea infrastructurii de comunicaţii prin
implementarea de noi tehnologii, de necesitatea păstrării echilibrelor
bugetare, dar şi de evitarea generării unor impacte suplimentare asupra
deficitului bugetului general consolidat, afectând astfel
sustenabilitatea finanţelor publice.
În raport cu prevederile art.115 alin.( 4) din Constituţie şi ţinând
seama de jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, în preambul
trebuie dezvoltate elementele de fapt şi de drept ale situaţiei
extraordinare care justifică recurgerea la această cale de reglementare,
precum şi eventualele efecte negative care s-ar produce în lipsa
neadoptării proiectului în regim de urgenţă.
Menţionăm că nemotivarea sau motivarea necorespunzătoare a
urgenţei reprezintă motive de neconstituţionalitate a ordonanţelor de
urgenţă.
De altfel, în jurisprudenţa Curţii Constituţionale s-a reţinut că
„Urgenţa reglementării nu echivalează cu existenţa situaţiei
extraordinare, reglementarea operativă putându-se realiza şi pe calea
procedurii obişnuite de legiferare" (Decizia Curţii Constituţionale
nr.421/2007).
6. Semnalăm lipsa, în varianta transmisă Consiliului Legislativ, a
avizului de oportunitate emis de Secretariatul General al Guvernului,
prevăzut de art.31 alin.( 1) din Regulamentul aprobat prin Hotărârea
Guvernului nr.561/2009.

7. Ca observaţie de ordin general, pentru respectarea uzanţelor în

redactarea actelor normative, părţile dispozitive care vizează
intervenţii asupra actelor normative în vigoare se vor reda, după
următoarele modele:

2
 „Alineatul ( ... ) al articolului ... se modifică şi va avea următorul
cuprins:".
,,Alineatul (... ) al articolului... se abrogă.
8. La art.I pct.5, este de analizat dacă prin abrogarea alin.(l) al
art.5, norma de la alin.(2) poate fi aplicată de sine stătător sau este
necesar a se interveni şi asupra acesteia.
La pct.11, considerăm că, prin abrogarea alin.(1) al art.28, norma
de la alin.(2) nu poate fi aplicată de sine stătător. Se impune, de aceea,
revederea textului.
La pct.12, întrucât orice dispoziţie de modificare se încorporează,
de la data intrării acesteia în vigoare, în actul normativ de bază, norma
propusă pentru art.34 alin.(2) trebuie să facă obiectul unui articol
distinct, marcat cu cifră romană, inserat după articolele de modificare
şi/sau completare a actelor normative avute în vedere, urmând ca în
conţinutul acestuia să fie prevăzută norma de trimitere la articolul
incident din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.114/2018. Pe cale
de consecinţă, punctele ulterioare vor fi renumerotate corespunzător.
Observaţia este valabilă şi pentru art.I pct.16, art.IX, art.X şi
art.XIII pct.1.
Cu privire la textul propus la actualul pct.12 pentru alin.(2) al
art.34, sugerăm ca sintagma „se menţine cel mult la nivelul
cuantumului acordat" să fie înlocuită cu expresia „se menţine la
nivelul cuantumului acordat".
La actualul pct.15, la textul preconizat pentru art.36 alin.(6),
pentru precizia normei, este necesară menţionarea expresă a
prevederilor de la care se realizează derogarea, prin inserarea expresiei
,,prevederile art.18 alin.( 1) din" înaintea expresiei „Legea-cadru".
La actualul pct.16, în afara faptului că textul trebuie să constituie
un articol distinct, astfel cum s-a prevăzut în finalul pct.12, este de
analizat şi dacă norma propusă pentru alin.(3) poate fi dată în
aplicarea alin.(2), deoarece acesta cuprinde o altă dată de referinţă
decât respectiva normă, aspect care ar crea neconcordanţe între cele
două norme.

9. La art.II, pentru sistematizarea normelor din cuprinsul

proiectului, intervenţia prin care se doreşte abrogarea art. 86-8 9 alin( 1)
din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.114/2018 trebuie să fie
prevăzută în cadrul art.I, alături de celelalte intervenţii aduse asupra
respectivei ordonanţe de urgenţă, urmând ca textul art.II să fie

\co~~f-iM-?~ :I Q J
3 1OA\ · ___:~~- / //
L--- -- 9(
reformulat şi să dispună doar abrogarea articolelor din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. I 9/2019.
1O. Din considerente de redactare, la art.III alin.(3), textul
trebuie să debuteze cu expresia „Prin excepţie de la prevederile
alin.(2)".
1 1. La art. V, referitor la intervenţiile de la pct.3 şi 4.
considerăm că acestea trebuie reformulate astfel încât să rezulte cu
precizie şi claritate că prin acestea nu se modifică în întregime literele
C şi D ale Capitolului III din Anexa nr.I la Legea nr.153/2017. astfel
cum rezultă din formularea actuală. ci acestea au în vedere intervenţii
asupra celor două litere, în sensul majorării numărului anumitor
posturi.
Întrucât intervenţiile propuse au în vedere doar anul 2020,
acestea nu pot modifica actualele prevederi, deoarece acestea au
aplicare generală, nu una limitată în timp.
Precizăm că în cazul literei Ca Capitolului III al Anexei nr. I din
Legea nr.153/2017, majorarea unor posturi în anii 2018 şi 2019 s-a
realizat prin norme distincte cuprinse în legile bugetului de stat pe anii
respectivi. Ca urmare, este necesară reanalizarea şi revederea soluţiilor
de la aceste puncte.
La partea dispozitivă a pct.5, pentru supleţea proiectului, nu
trebuie menţionată secţiunea din care face parte articolul asupra căruia
se intervine, observaţie valabilă pentru toate situaţiile similare din
proiect.
12. La partea dispozitivă a art.VI, pentru respectarea
uzanţelor redacţionale, textul va debuta, astfel:
,,Art.VI. - La articolul 2 alineatul (5) din ...".
Totodată, expresia „După litera v)" se va insera după sintagma
..cu modificările şi completările ulterioare".
13. La art. VIII pct.4, textul propus pentru alin.(7) al art. I O
trebuie reformulat, pentru a exprima cu claritate intenţia de
reglementare.
14. La partea dispozitivă a art.IX, întrucât soluţia propusă
vizează o singură intervenţie legislativă, sintagma „se modifică după
cum urmează" din finalul textului, se va înlocui cu sintagma „se
modifică şi va avea următorul cuprins".
15. La art.X, apreciem că modalitatea de stabilire a termenului
în care, prin excepţie de la prevederile alin.(2) al art.98 din Ordonanţa
de urgenţă a Guvernului nr.195/2002, valoarea unui punct amendă
este de 145 de lei nu întruneşte criteriile de claritate şi previzibilitate
4
necesare. Avem în vedere faptul că respectivul termen nu poate fi
calculat decât de la momentul intrării în vigoare a prezentei ordonanţe
de urgenţă, întrucât la data de I ianuarie 2020 a expirat termenul
prevăzut la art.98 alin.(2 2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului
nr.195/2002, normă care stabilea, la rândul său, o excepţie de la
dispoziţiile art. 98 alin.(2).
Precizăm că norma propusă pentru art.98 alin.(2 3) nu ar putea
cuprinde o referire la „data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de
urgenţă", întrucât respectiva normă ar urma să se integreze în
cuprinsul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.195/2002, iar
respectivul termen nu ar mai putea fi determinat cu claritate.
Prin urmare, pentru respectarea normelor de tehnică legislativă,
ţinând seama de imposibilitatea aplicării retroactive, de la I ianuarie
2020, a respectivei excepţii, precum şi pentru asigurarea clarităţii şi
previzibilităţii normei, stabilirea valorii punctului-amendă trebuie să
facă obiectul unui articol distinct al proiectului, în următoarea
redactare:
„Prin derogare de la prevederile art.95 alin.(2) din
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.195/2002 privind circulaţia pe
drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr.670 din 3 august 2006, cu modificările şi completările
ulterioare, de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de
urgenţă şi până la data de 31 decembrie 2020 un punct-amendă este
145 lei".
16. Semnalăm că proiectul cuprinde două texte care sunt marcate
ca art.XII. Se impune revederea şi renumerotarea articolelor
proiectului.
17. La cele de-al doilea art.XII, având în vedere că intervenţiile
asupra Legii nr.123/2012 sunt doar de natura modificării, expresia „şi
se completează", din finalul părţii introductive, se va elimina.
Pentru aceleaşi considerente, potrivit uzanţelor normative, din
cuprinsul părţilor dispozitive subsumate acestui articol, expresia „se
modifică şi" se va elimina.
În ceea ce priveşte marcarea părţilor dispozitive, semnalăm o
eroare, pct.1 fiind redat de două ori; prin urmare, este necesară
renumerotarea părţilor dispozitive.
Cu privire la dispoziţiile de abrogare de la actualele pct.4 şi 8,
întrucât acestea se dispun de la aceeaşi dată, respectiv 30 aprilie
2020, distinctă de cea a intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de
urgenţă, pentru evitarea caracterului redundant al redactării şi în

5
1
-1- \ q'3
~,0R\G_~
~f (
,___-
conformitate cu normele de tehnică legislativă, se impune ca data de
la care vor fi abrogate textele să fie evidenţiată într-un articol roman
distinct.
Prin urmare, actualele pct.4 şi 8 vor fi reformulate, prin
eliminarea sintagmei „începând cu data de 30 aprilie 2020".
Totodată, după ultimul punct al celui de-al doilea art.XII va fi
introdus un articol distinct, cu următorul cuprins:
„Dispoziţiile ait.XII pct.4 şi 8 se aplică începând cu data de 30
aprilie 2020."
Pe cale de consecinţă, articolele subsecvente vor fi
renumerotate în mod corespunzător.
La actualul pct.10, la textul propus pentru alin.( 42) al art.195,
pentru respectare rigorilor normative, este necesară introducerea
sintagmei „cu modificările şi completările ulterioare" după
expresia „Legea nr.180/2002".
18. La actualul art.XIII, analizând ipoteza reglementată la
pct.1, se observă că alin.(3 3 ) este asemănător actualei norme de la
alin.(3) al art.2. Având în vedere abrogarea propusă la alin.(3 4), supra
alin.(3) al art.2, intervenţia corectă este modificarea alin.(3) şi nu
abrogarea acestuia. Pentru respectarea normelor de tehnică
legislativă, propunem ca pct. l să fie reformulat şi divizat în două
enunţuri, urmând ca stabilirea datei de la care aceste dispoziţii devin
aplicabile să fie realizată printr-un articol roman distinct.
Prin urmare, recomandăm următoarea restructurare a actualului
pct. l:
„1. Alineatul (3) al articolului 2 se modifică şi va avea
următorul cuprins:" şi
,,2. Alineatele (3 1) şi (3 2) se abrogă."
Totodată, partea introductivă a actualului art.XIII va indica în
final şi operaţiunea modificării, iar punctele subsecvente acestui
articol vor fi renumerotate în mod corespunzător.
La actualul pct.2, care va deveni pct.3, în cuprinsul alin.(1 1) al
art.9, precizăm că sintagma „autoritate de reglementare" nu este
uzitată în actul normativ de bază, astfel încât propunem înlocuirea
acesteia cu abrevierea „ANRE".
Având în vedere că la actualul pct.3, care va deveni pct.4 se
reiterează dispoziţiile cuprinse în art.9 de mai sus, pentru supleţea
textului, propunem următoarele reformulări:
„(1 1) Prevederile art.9 alin.(1 1) se aplică în mod corespunzător
şi pentru calculul tarifelor de transport şi distribuţie a gazelor

6 \cot~.F-;·-,.-~~.
\-9 f3.~,ţ~ \J ,_
I 5C~
naturale. Informaţiile obţinute de alte autorităţi, ca urmare a
îndeplinirii atribuţiilor proprii sunt puse la dispoziţia ANRE în cel
mai scurt timp posibil, de la data solicitării acesteia, în vederea
consultării.
(1 2) Prevederile art.9 alin.(l 2) se aplică în mod corespunzător şi
în domeniul gazelor naturale, al eficienţei energetice şi al integrării
producţiei de gaz la scară redusă şi la scară largă din surse de energie
regenerabile, precum şi a producţiei distribuite, atât în reţelele de
transp011, cât şi în cele de distribuţie.
După actualul pct. 3, care va deveni pct.4, va fi inserat un nou
articol roman, cu următorul cuprins:
„Dispoziţiile art.XIV pct.1 şi 2 se aplică Începând cu luna
ianuarie 2020."
Astfel, articolele subsecvente vor fi renumerotate în mod
corespunzător.
De asemenea, la actualul pct.2, cu referire la art.9 alin.(1 1) teza
finală, pentru asigurarea unui spor de claritate în exprimare şi pentru
respectarea cerinţelor de previzibilitate a normei, recomandăm
înlocuirea formulării „dacă există o solicitare de la orice parte lezată"
cu sintagma „dacă există o solicitare de la orice parte interesată".
19. La actualul art.XV, la partea introductivă, legea menţionată
va fi indicată mai întâi cu numărul şi anul adoptării, apoi cu titlul.
De asemenea, în raport cu prevederile art.62 din Legea
nr.24/2000, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,
precizăm că la textul propus la pct.1, este necesară înlocuirea
sintagmei „În vederea aplicării prevederilor prezentei ordonanţe de
urgenţă" cu sintagma „În aplicarea prevederilor prezentei legi".
20. La art.XVI, sugerăm să se analizeze propunerea de
transferare, către Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de
Afaceri, a sumelor necheltuite din bugetul ANRE pe anul 2019 în
contextul în care ANRE este autoritate administrativă autonomă, cu
personalitate juridică, sub control parlamentar, finanţată integral din
venituri proprii şi, conform legii, excedentele înregistrate la finalul
fiecărui exerciţiu financiar se reportează pe anul financiar viitor,
urmând să rămână la dispoziţia ANRE.
21. Referitor la art.XVIII, precizăm că proiectul nu dispune un
termen special pentru intrarea în vigoare a art.II şi XVII, acest~a
urmând a intra în vigoare la data publicării ordonanţei de urgenţă. In
consecinţă, pentru adoptarea unor dispoziţii legale clare, care să
prezinte eficienţă juridică, recomandăm reanalizarea soluţiei
7 ~-.AF -:Meu\\
\~ o<
~-~--- ~-· ar
I O\ U~- I/ ,
legislative preconizate şi reformularea normei pentru evitarea oricăror
aspecte de retroactivitate.
22. La art.XIX alin. (1), pentru un spor de rigoare în redactare,
propunem ca sintagma „În aplicarea pct. l de la art. I'' să fie redată sub
forma „În aplicarea prevederilor art.I pct.1 ".
La alin(3), referitor la utilizarea termenului „Fondul", pentru
unitate terminologică cu prevederile anterioare, este necesară redarea
denumirii integrale, sub forma „Fondul de Dezvoltare şi Investiţii",
observaţie valabilă şi pentru situaţia asemănătoare de la alin.(8).
La alin.(5), din considerente de redactare, propunem ca sintagma
„În termen de 30 de zile de la termenul prevăzut la alin.(4)" să fie
redată sub forma „În termen de 30 de zile de la împlinirea
termenului prevăzut la alin.(4)".
23. La art.XXIII alin.(1), din considerente de ordin redacţional,
sintagma „art.I pct.1-2 şi art.XXI din prezenta ordonanţă de urgenţă"
se va reda sub forma „art.I pctl şi 2 şi art. XXI".
24. La art. XXIV, pentru rigoarea redactării, partea dispozitivă
va fi reformulat, astfel :
„Art.XXIV.- La articolul 14 alineatul (1) din Ordonanţa de
urgentă a Guvernului nr.28/2013 pentru aprobarea Programului
naţional de dezvoltare locală, publicată în Monitorului Oficial al
României, Partea I, nr.230 din 22 aprilie 2013, aprobată prin Legea
nr.89/2015, cu modificările şi completările ulterioare, după litera c) se
introduce o nouă literă, lit. d) cu următorul cuprins:".
25. La art.XXV, pentru aceleaşi considerente de redactare,
partea dispozitivă va fi reformulată, astfel:
„Art.XXV. - Alineatul (1) al articolului 19 din Legea
nr.127/2019 privind sistemul public de pensii, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I nr.563 din 9 iulie 2019, se modifică şi va
avea următorul cuprins:".
Referitor la textul propus, având în vedere că articolul respectiv
nu se modifică în integralitate, din debutul acestuia se va elimina
abrevierea „Art.19".
26. La art.XXVI, pentru un spor de rigoare în redactare,
sintagma „respectiv bugetul Ministerului Economiei, Energiei şi
Mediului de Afaceri" de la alin.(1) se va reda sub forma „respectiv
din bugetul Ministerului Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri",
iar la alin.(3), expresia „în maxim 1O zile" se va reda sub forma „în
maximum I Ozile".

8
 27. La art.XXVIII, potrivit uzanţelor normative, propunem
reformularea textului după cum urmează:
„Art.XXVIII. - Prevederile art.210 din Ordonanţa de urgenţă
a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ, cu
completările ulterioare, se suspendă până la data de 1 ianuarie
2021.".
28. La art.XXIX, textul propus pentru alin.(2) al art.342 din
Legea nr.227/2015 va debuta cu sintagma „Prin excepţie de la
prevederile alin.(l )", iar în final, expresia „anexa I" se va reda sub
forma „anexa nr. I".
29. Referitor la norma preconizată pentru art.XXX, potrivit
căreia „prevederile ait.XXIX se aplică începând cu anul 2020", este
necesară revederea textului, având în vedere că adoptarea şi intrarea în
vigoare a ordonanţei de urgenţă are loc în cursul anului 2020, iar
potrivit prevederilor constituţionale, legea dispune numai pentru
viitor.
30. La art.XXXI alin.(1 ), pentru rigoare redacţională,
sintagmele „nr.68/20189" şi „Legea privind finanţele publice
nr.500/2002" se vor reda sub forma „nr.68/2019", respectiv „Legea
nr.500/2002 privind finanţele publice".
31. La art.XXXII, recomandăm reanalizarea termenului-limită
instituit (IO ianuarie 2020), intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe
de urgenţă ulterior acestei date putând genera critici de
neconstituţionalitate sub aspectul aplicării retroactive a normei
instituite.

Bucureşti
Nr.5/08.01.2020
9
 /)._ Nr. 20 I.. .. . ......J A.T.
Oata...O.. .:.. .... "'"'"'""
c.E.s CONSILIUL ECONOMJC

Telefoane: 021.310.23.56, 021.316.31.34

ŞI SOCIAL
Str. Dimitrie D. Gerota nr. 7-9, sector 2, Bucureşti, cod poştal: 020027
Fax: 021.316.31.31
l{oJDâPia 021.310.23.57, 021.316.31.33
Cod fiscal : 10464660 E-mail: ces@ces.ro www.ces.ro
i\-lembru foud11tor al Asod11ţiei lnternA!ionale a Consiliilor Economice şi Sociale şi lostituţiilor Similue (AICESIS)
Membru al Uniunii Consiliilor Econnmice şi Sociale şi Instituţiilor Simihm ak Statelor şi Guvernelor l\·Jembre ale Francofnoiei (UCESIF)
„Consiliul Economic şi Social este organ consultativ al Parlamentului şi al Guvernului în domeniile de specialitate
stabilite prin legea sa organică de infiin1arc, organizare şi funcţionare." (Art. 141 din Consfilu/ia României reviwiltl}

Către,
- ---------
CON:3!1.IUL ECONOMI~! SOCIAL
lnreg,~t·:?: ,,, . ::J ".ţ-
0/.cJf. Ş)ob.J
o~.~ _(2 .!.i, O I. fu&r,
SECRETARIATUL GENERAL AL GUVERNULUI
Domnului Secretar General Antonel TĂNASE

Stimate Secretar General,

Referitor la adresa dumneavoastră nr. 2V,23/A.T./06.01.2020, înregistrată la Consiliul

Economic şi Social cu nr. 34/07.O 1.2020, vă transmitem ataşat avizul Consiliului Economic şi

Social referitor la proiect1tl de Ordo11a11Jă de 11rge11ţă a Guvernului privind unele măsuri jiscal-
b11getare şi pe11tr11 modificarea şi completarea unor acte normative.

Cu deosebită consideraţie,

Preşedinte,

Ia

~ . ÂNIA ;;;
o o
v ,o
* "\-a
 c. E. s CONSILIUL ECONOMIC

Telefoane: 021.310.23.56, 021.316.31.34

ŞI SOCIAL
Str. Dimitrie D. Gerota nr. 7-9, sector 2, Bucureşti, cod poştal: 02002 7
Fax: 02 1.316.31.31
aolllâPia 021.3 l 0.23.57, 021.316.31.33
Cod fiscal : I 0464660 E-mail: ces@ces.ro \W,rw.ces.ro
Mtmbru foodntor al A<odK!iei lntt-ruaţiuo>1lt a Coo5iliilor Ero11on1i(t şi Sodall' ~i lastiruţillor Simlhu·, (AlCESlS)
Membru Al Uniunii Coo,iliilor Eroonmkr ~I Sod•lt 11 hutitu~llor Simihm· ale S111rdor şi Guwrnclor Mrmbrr alr Fr1111rofoaltl (UCESIF)

,.Consiliul Economic şi Social este organ consultativ al Parlamentului şi al Guvernului in domeniile de specialitate
i.tabilitc prin legea sa organică de îniiin1are, organizare şi functionare.'' (Arr. 141 dm ConWi fll/ia Români<!i r e~·1wi16)

CONSILIUL ECONOMIC ŞI SOCIAL

inr&gistrat nr..
Oala
.
2 c
0..!f: ol ?oeo
AVIZ
referitor la proiectul de Ordonanţă de urgenţă a Guvernului privind unele
măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte
normative

În temeiul art. 2 alin. (I) din Legea nr. 248/2013 privind organizarea şi funcţionarea
Consiliului Economic şi Social, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. l l lit. a)
din Regulamentul de organizare şi funcţionare, Consiliul Economic şi Social a fost sesizat cu privire
la avizarea proiec1u/ui de Ordonan{ă de urgen/ă a Guvernului privind unele măsuri fiscal-bugelare

şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

CONSILIUL ECONOMIC ŞI SOCIAL

În temeiul a1t. 5 lit. a) din Legea nr. 248/2013 privind organizarea şi functionarea Consiliului
Economic şi Social, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în şedinţa din data de
7.01.2020, avizează FAVORABIL prezentul proiect de act normativ, cu următoarele observaţii:

• din motive ce ţin de complexitatea actului didactic este necesar ca prevederile art. V alin. (2)
cu privire la modificarea art.7 din Anexa I, Cap. r, lit. B din Legea-cadru nr. 153/2017 privind
salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare,
să fie defalcate separat pe cadre didactice care asigură predarea simultană la clase din
învăţământul primar, respectiv gimnazial;
• în vederea respectării prevederilor Legii nr. 248/2013 privind organizarea şi funcţionarea

Consiliului Economic şi Social, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi ale

Hotărârii Guvernului nr. 561/2009 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile, la
..

nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea şi prezentarea proiectelor de documente de

politici publice, a proiectelor de acte normative, precum şi a altor documente, în vederea
adoptării/aprobării, se impune ca Guvernul să organizeze o nouă şedinţă, în vederea adoptării
Ordonanţei de urgenţă ulterior transmiterii avizullli Consiliului Economic şi Social

Preşedinte,

loo
 ,, "-.I· ~( I ,~1, I, l•I

Către: Antonel TĂNASE

Secretariatul General al Guvernului

Referitor: proiectul de OUG privind unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi

completarea unor acte normative

Stimate Domnule Secretar General,

Vă transmitem, alăturat, avizat favorabil cu observaţii, originalul proiectului de act normativ

mai sus menţionat:

I. Cu caracter general, menţionăm că prin proiectul de act normativ se propune

preluarea unor dispoziţii din Legea privind unele măsuri fiscal•bugetare şi pentru
modificarea şi completarea unor acte normative (PL•x nr. 669/2019), lege care a fost
adoptată prin procedura angajării răspunderii Guvernului în temeiul art. 114 din legea
fundamentală şi care în prezent se află în control a priori de constftuţfonalitate la Curtea
Constituţională.

Astfel, prin PL-x nr. 669/2019 Proiect de Lege privind unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru
modificarea şi completarea unor acte normative, Guvernul şi-a angajat răspunderea asupra
proiectului de lege mai sus-amintit. Din informaţiile de pe site-ul Camerei Deputaţilor
rezultă că proiectul a fost considerat adoptat, întrucât nu a fost formulată o moţiune de
cenzură în termenul constituţional şi că legea a fost trimisă la promulgare în data de
06.01.2019, existând şi o sesizare de neconstituţionalitate formulată de un grup
parlamentar. ·
Totodată, din informaţiile de pe site-ul CCR rezultă că 1n data de 30.12.2019 a fost formulată
de către un grup parlamentar o sesizare de neconstituţionalitate în temeiul art. 146 lit. a)
din Constituţie privind Legea privind unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi
completarea unor acte normative, cu termen la data de 29.01.2020.
Având în vedere sesizarea de neconstituţionalitate formulată termenul de promulgare a fost
întrerupt, în temeiul art. 77 alin. (3) şi art. 146 lit. a) din Constituţie până la definitivarea
soluţionării sesizării de neconstituţionalitate.

Str. Apotodor nr. 17, sector 5, 050741 Bucur~ti, România Pagfna 1 din 13
Tel. +4 037 204 1999
www.just.ro CO0: FS-01-20-ver.2
 'f\,\INISIIRlJl !l.l) l l j"I U

Prin OUG privind unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor
acte normative se preiau unele soluţii legislative din Legea considerată adoptată sub nr. PL·
x nr. 669/2019, ca urmare a angajării răspunderii Guvernului.
Având în vedere nivelul de reglementare ales, respectiv OUG devin incidente prevederile
art. 115 alin. (4)·(6) din Constituţie. Întrucât Parlamentul nu se află în sesiune, este necesară
convocarea acestuia în mod obligatoriu în termen de 5 zile de la depunerea OUG sau, după
caz de la trimitere, în condiţiile art. 115 alin. (5) teza a doua din legea fundamentală. OUG
intră în vigoare numai după depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgenţă la Camera
competentă să fie sesizată şi după publicarea ei în Monitorul Oficial al României.

Luând în considerare cele de mai sus, cu privire la soluţia Guvernului de a adopta prin
ordonanţă de urgenţă unele texte care deja au fost adoptate de către Parlament prin legea
mai sus-menţionată, aflată în control de constituţionalitate a priori, considerăm că ar trebui
avute în vedere următoarele riscuri:
1. Dacă legea supusă controlului de constituţionalitate va fi declarată constituţională,
Preşedintele României va avea la dispoziţie trei variante conform art. 77 din Constituţie:

a. Promulgarea legii, caz în care legea va fi promulgată în forma adoptată de Parlament,

fără să fie posibilă modificarea legii prin eliminarea textelor preluate de ordonanţa simplă,
ceea ce ar conduce la existenţa unor paralelisme legislative interzise de art. 16 din Legea
nr. 24/2000, nici Parlamentul neputând interveni în această fază a procedurii. în acest caz,
vom avea două acte normative în vigoare care au aceeaşi formă. Eventual, cu ocazia legii
de aprobare a ordonanţei de urgenţă, Parlamentul va putea modifica ordonanţa în sensul
corelării cu legea având acelaşi obiect.

b. Formularea unei cereri de reexaminare a legii de către Preşedinte, caz în care legea
se întoarce la Parlament care va putea interveni asupra textului legii în limitele cererii de
reexaminare. În ipoteza în care Preşedintele nu semnalează existenţa unor paralelisme
legislative, Parlamentul nu va putea modifica interveni asupra textului legii.
c. Formularea unei sesizări de neconstituţionalitate în condiţiile jurisprudenţei CCR în
termenul de 20 de zile conform art. 77 alin. (1) din Constituţie, având în vedere că alt titular
al dreptului de sesizare a CCR a formulat deja o sesizare de neconstituţionalitate (DCC nr.
35712018). Şi în acest caz, nu se poate şti dacă Preşedintele va invoca posibila
neconcordanţă dintre lege şi ordonanţa de urgenţă.

2. Dacă legea supusă controlului de constituţionalitate va fi declarată neconstituţională

de către CCR, legea va urma să fie reexaminată de către Parlament în limitele deciziei CCR,
Parlamentul neputând interveni asupra textelor preluate în ordonanţa de urgenţă sau pe
alte aspecte care nu au făcut obiectul controlului de constituţionalitate, decât în măsura în
care există o legătură indisolubilă cu textele asupra cărora s-a pronunţat CCR. Şi în acest
caz am fi în situaţia unui paralelism legislativ interzis de art. 16 din Legea nr. 24/2000.
În ambele ipoteze mai sus identificate, prin raportare la jurisprudenţa CCR privind
conflictele juridice de natură constituţională, apreciem că ar fi posibilă naşterea unor
conflicte juridice de natură constituţională între Guvern şi Parlament, respectiv Preşedinte,
având în vedere că Guvernul nu lasă nici una dintre aceste autorităţi sa îşi exercite în mod
loial competentele prevăzute de constituţie şi legi. Practic se ajunge în situaţia în care legile
adoptate de Parlament rămân fără finalitate, având în vedere că textele sunt preluate de

Str. Apolodor nr. 17, sector 5, 050741 Bucureşti, România Paiiina 2 dfn 13
Tel. +4 037 204 1999
www.just ro COO: FS-01 ·2D-ver.2
 către Guvern prin intermediul ordonanţelor simple, afectându-se competenţa de legiferare
a Parlamentului în condiţiile art. 61 din Constituţie.
Totodată, este necesar a fi avute în vedere cele reţinute de instanţa de justiţie
constituţională prin Decizia nr. 727 /2012 în situaţia în care după sesizarea Curţii cu
neconstituţionalitatea unei legi şi înainte ca instanţa de contencios constituţional să se
pronunţe asupra acesteia, Guvernul adoptă OUG care preia în mod identic soluţii legislative
existente în legea aprobată de către Parlament. Astfel, Curtea subliniază că "soluţia aleasă
de Guvern, de a adopta, cu puţin timp înainte ca instanţa de contencios constituţional să se
pronunţe asupra constituţionalităţii Legii pentru modificarea alin. (1) al art. 27 din Legea
nr. 4711992, o ordonanţă de urgenţă, care preia integral conţinutul normativ al legii
criticate, pune în discuţie comportamentul neconstituţional şi abuziv al Guvernului faţă de
Curtea Constituţională. Sub acest aspect, Curtea constată că, potrivit jurisprudenţei sale,
actele de reglementare primară ulterioare nu pot păstra conţinutul normativ al unei norme
legale neconstituţionale şi să se constituie astfel într-o prelungire a existenţei acesteia (a
se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.615 din 20 decembrie 2011, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 99 din 8 februarie 2012)."

li. Sub aspectul cerinţelor de constituţionalitate instituite de art. 115 alin. (4) din Legea
fundamentală:

1. Referindu-se la condiţiile în care Guvernul poate adopta o ordonanţă de urgenţă, Curtea

Constituţională, în jurisprudenţa sa constantă', a statuat, în esenţă, că este necesar a fi
îndeplinite, cumulativ, următoarele condiţii:
a) existenţa
unei situaţii extraordinare, situaţie care se remarcă printr-un grad mare de
abatere de la obişnuit sau comun, aspect întărit şi prin adăugarea sintagmei "a căror
reglementare nu poate fi amânată"; Curtea a arătat că situaţia extraordinară are un caracter
obiectiv, în sensul că existenţa ei nu depinde de voinţa Guvernului, care este constrâns să
reacţioneze prompt pentru apărarea unui interes public pe calea ordonanţei de urgenţă iar
invocarea unui element de oportunitate nu satisface exigenţele art. 115 alin. (4) din
Constituţie, întrucât acesta este, prin definiţie, de natură subiectivă şi nu are, în mod
necesar şi univoc, caracter obiectiv.
b) reglementarea respectivului domeniu să nu poată fi amânată, Guvernul fiind constrâns
să reacţioneze prompt pentru apărarea unui interes public pe calea ordonanţei de urgenţă;

c) urgenţa trebuie să fie motivată în cuprinsul ordonanţei, atât inexistenţa urgenţei, cât şi
nemotivarea ei constituind „în mod evident o barieră constituţională în calea adoptării de
către Guvern a unei ordonanţe de urgenţă. [ ... ]. A decide altfel înseamnă a goli de conţinut
dispoziţiile art. 115 din Constituţie privind delegarea legislativă şi a lăsa libertate Guvernului
să adopte în regim de urgenţă acte normative cu putere de lege, oricând şi • ţinând seama
de împrejurarea că prin ordonanţă de urgenţă se poate reglementa şi în materii care fac
obiectul legilor organice · în orice domeniu".

1
Cu titlu de exemplu, menţionăm în acest sens Decizia nr. 214/2019 referitoare la admiterea obiecţiei de neconstituţionalitate
a dispoziţiilor Legii privind aprobarea Ordooanţel de urgenţă a Guvernului nr. 75/2018 pentru modificarea şi completarea unor
acte normative în domeniul protecţiei mediului ş! al regimului străinilor, precum şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
75/2018 în ansamblul său.

Str. Apolodor nr. 17, sector 5, 050741 Bucureşti, România

t5X Pa1ina J din 13
Tel. •4 037 204 1999
www.just.ro COD: FS-01-20-ver.2
 MI N ISTERUL J US TI Ţ IEI

Concluzionând asupra jurisprudenţei sale referitoare la condiţiile adoptării de către Guvern

a ordonanţelor de urgenţă, Curtea a relevat că „numai existenţa unor elemente cu caracter
obiectiv, care nu au putut fi prevăzute, poate determina apariţia unei situaţii a cărei
reglementare se impune cu celeritate. Constatarea acestor elemente se realizează de
Guvern, care este obligat să motiveze intervenţia sa în Preambulul actului normativ adoptat.
Prin urmare, oportunitatea legiferării se limitează la decizia de a adopta actul normativ sau
nu , de a avea o conduită activă sau pasivă, în condiţiile în care sunt demonstrate elementele
cu caracter obiectiv, cuantificabil, prevăzute de art. 115 alin. (4) din Constituţie. Cu alte
cuvinte, decizia legiferării aparţine în exclusivitate legiuitorului delegat, care, dacă
hotărăşte reglementarea unei anumite situaţii juridice, are obligaţia de a se conforma
exigenţelor constituţionale (Decizia nr. 68 din 27 februarie 2017, paragraful 87)".

în lumina acestor statuări jurisprudenţiale ale Curţii Constituţionale, cu privire la motivarea

situaţiei extraordinare şi a urgenţei reglementării în Nota de fundamentare şi în Preambulul
proiectului, apreciem că aspectele invocate ar trebu; să contureze situaţia extraordinară
căreia Guvernul este nevoit să îi facă faţă prompt prin promovarea unui proiect de
ordonanţă de urgenţă . Din analiza Preambulului rezultă că motivarea conţine elemente de
maximă generalitate care nu justifică în mod punctual măsurile dispuse, de exemplu cu
privire la Fondul de Dezvoltare şi Investiţii, cu privire la plafonarea indemnizaţiilor pentru
funcţiile de demnitate publică, plafonarea indemnizaţiei de hrană, de merit, efectuarea
muncii suplimentare, detaşarea. Pe de altă parte, în ceea ce priveşte măsurile de
reorganizare a autorităţilor şi instituţiilor publice, elementele subiective cum ar fi
neîncheierea protocoalelor de predare-primare nu justifică intervenţia normativă pe calea
ordonanţei de urgenţă, astfel cum a fost conturată de jurisprudenţa Curţii Constituţionale.

De altfel, Curtea a statuat 2 că „re~lementarea operativă a unor disfuncţionalităţi sau

perfecţionarea cadrului legislativ se poate realiza şi pe calea procedurii obişnuite de
legifera re, Guvernul neaducând argumente· pertinente in sensul caracterului urgent al
măsurii. în aceste condiţii, motivarţa urgenţei adopttlril ordonanţei de urgenţă este una
formală, lipsind practic de substanţă textul constituţional al art. 115 alin. (4)". Apreciem
J
aceste considerente ca fiind aplicabile mutatis mutandis şi proiectului pendinte.
în considerarea celor expuse ma1 sus, în vederea respectării prevederilor art.115 alin.(4) din
Constituţie, este necesară elaborarea Preambulului şi a Notei de Fundamentare cu toate
elementele descrise mai sus, inclusiv prezentarea situaţiei imprevizibile căreia Guvernul
trebuie să îi facă faţă - respectiv motivele pentru care până la acest moment soluţiile nu au
putut fi adoptate prin intermediul legii ca act al Parlamentului, interesul public ce se impune
a fi apărat, precum şi consecinţele negative ce ar rezulta în cazul neadopt~rii prezentului
proiect.
2. Totodată,
în ceea ce priveşte îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art.115 alin.(4) din
Constituţie,
necesare în vederea adoptării unei reglementări prin intermediul ordonanţei de
urgenţă a Guvernului, în cadrul documentaţiei transmise este necesar să fie inclus şi avizul

2 A se vedea în acest sens, Decizia nr. 859/2015 referitoare la admiterea excepţiei de neconstituţionalitate a disPQziţiilor
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 7/2015 privind stabilirea destinaţiei unor bunuri i~~~ ţOf"lfiscate. / f:,o

-~
"'"' O Str. Apolodor nr. 17, sector S, 050741
Tel. • 4 037 2041999
www. just .ro
Bucureşti, Rominta ~
\ QO
~~..;'
\G \\
L:...-!2- .-· ··
~~~
_:
Pagina 4 din 13

CO0: FS-01 -20-ver.2

 J\·\ I NIS I r RlJ I. I U ~ T IŢ I r-1

de oportunitate al Secretariatului General al Guvernului, potrivit art. 31 alin. (1) din

Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr . 56112009.

III. Sub aspectul cerinţelor de neconstituţionalitate prevăzute de art.115 alin.(6) din

Constituţie:

Tot cu caracter general, în ipoteza adoptării unei OUG, precizăm că din dispoziţiile art. 115
alin. (6) din Constituţia României, reiese următoarea limitare de natură intrinsecă pentru
adoptarea unui act normativ pe calea unei ordonanţe de urgenţă a Guvernului: nu poate
afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle
prevăzute de Constituţie sau drepturile electorale. Condiţia astfel impusă constituie o
veritabilă limitare a competenţei atribuite Guvernului, ordonanţa de urgenţă neputând fi
emisă în domeniile menţionate la art. 115 alin. (6) din Constituţie, din moment ce Guvernul
nu are legitimare constituţională în acest sens, iar depăşirea limitelor acestei delegări,
stabilite prin însuşi textul Constituţiei, reprezintă o imixtiune nepermisă în competenţa
legislativă a Parlamentului incompatibilă cu principiul separaţiei puterilor în stat.

În legătură cu sensul noţiunii „a afecta", Curtea Constituţională a statuat că ordonanţele

de urgenţă nu pot fi adoptate dacă «afectează», dacă au consecinţe negative, dar, în
schimb, pot fi adoptate dacă, prin reglementările pe care le conţin, au consecinţe pozitive
în domeniile în care intervin". Prin urmare, a afecta presupune "a suprima", "a aduce
atingere", "a prejudicia", ''a vătăma", "a leza", "a antrena consecinţe negative""
Potrivit Curţii Constituţionale „sunt instituţii fundamentale ale statului acelea reglementate
expres de Constituţie, în mod detaliat ori măcar sub aspectul existenţei lor, în mod explicit
sau doar generic". Totodată, Curtea Constituţională a statuat că regimul constituţional al
instituţiilor fundamentale ale statului vizează "toate componentele care definesc regimul
juridic al acestora - structura organizatorică, funcţionarea, competenţele, resursele
materiale şi financiare, numărul şi statutul personalului, salarizarea, categoria de acte
juridice pe care le adoptă etc."3•
Astfel, 'in măsura în care prin reglementările propuse se restrânge exerciţiul unor drepturi şi
libertăţi, garantate constituţional sau se impun anumite limitări ale acestora, acestea
trebuie reglementate doar prin lege, aşa cum stipulează art. 53 alin.(1) din Constituţia
României.

IV. Observaţii privind conţinutul proiectului

O serie de texte din proiect necesită reformulări, pentru a asigura claritatea şi coerenţa
soluţiilor, motivări corespunzătoare, conform exigenţelor prevăzute de Legea nr. 24/2000
privind normele de tehnică legislativă, deoarece Curtea Constituţională a apreciat în mod
constant că, deşi textele constituţionale nu stabilesc în mod expres exigenţe privitoare la
calitatea legislaţiei, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiţii calitative,
printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie
suficient de clar şi precis pentru a putea fi aplicat. Astfel, arătăm necesitatea interventiei
asupra următoarelor texte:

3
Ase vedea în acest sens Decizia 1105/201 O
JC,/
Str. Apolodor nr. 17, sector 5, 050741 Bucureşti, Românra Pagina 5 din 13
Tel. •4 037 204 1999
www.just.ro COD: FS-01·20-ver.2
 JţtlNISfl"R lJ L 1usn n r-1

1. Prin modificarea propusă la pct. 1 al Art. I din proiect se elimină din conţinutul normativ
al actualei prevederi sintagma ce dispune înfiinţarea Fondului de Dezvoltare şi Investiţii
(FDI). Apreciem că dispoziţia privind înfiinţarea FOI trebuie să fie menţinută în fondul activ
al legislaţiei, întrucât co.nferă legitimitate existenţei acestuia.
2. Este necesară clarificarea cuantumului dobânzii împrumutului acordat Fondului, pentru
dispoziţiile art. 2 alin. (3) şi (4) din OUG nr. 114/2018 modificate prin art. I pct. 2 din
prezentul proiect. În măsura în care nu va fi precizat cuantumul dobânzii, vor fi aplicabile
dispoziţiile privind dobânda legală, conform prevederilor din OG nr. 13/2011 privind
dobânda legală remuneratorie şi penalizatoare pentru obligaţii băneşti, precum şi pentru
reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar.
3. În raport de Art. I pct. 5, referitor la abrogarea alin. (1) al art. 5 din OUG nr. 114/2018,
precizăm că pentru a asigura coerenţa reglementărilor, în opinia noastră este necesară
intervenţia şi asupra alineatului următor al art. 5, dispoziţie care instituie răspunderea
beneficiarilor pentru realitatea, exactitatea şi legalitatea unor date a căror determinare va
fi dificil de realizat în condiţiile abrogării alin. (1) al art. 5 din OUG nr. 114/2018 care
stabileşte beneficiarii care puteau depune cereri de finanţare prin Fond.

4. Cu privire la abrogările propuse la pct. 3· 11 ale Art. I, est~ necesar ca iniţiatorul să aibă
în vedere stabilirea unor norme tranzitorii, având în vedere că abrogarea dispoziţiilor din
OUG nr. 114/2018 este de natură a afecta raporturi sau situaţii juridice născute sub vechea
reglementare şi care nu şi - au produs în 'întregime efectele până la data abrogării
preconizate.
În plus, la art. I pct. 9 menţionăm că prin abrogarea dispoziţiilor art. 12 din OUG nr. 114/2018
prin care s·a dispus înfiinţarea Programului de finanţare a investiţiilor pentru modernizarea
şi dezvoltarea staţiunilor balneare, iar în continuare, la art. XXI reglementându-se
redenumirea Programului şi transferarea acestuia la Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării
şi Administraţiei, se elimină prevederile ce conferă legitimitate existenţei acestuia, prin
urmare, fiind necesară păstrarea acestora în fondul activ al legislaţiei .
5. Cu privire la art. 12, precizăm că intervenţia legislativă ar trebui redată sub forma unei
norme de sine stătătoare, pentru respectarea normelor de tehnică legislativă, având în
vedere că art. 34 alin. (2) din OUG nr.114/2018 şi·a produs deja efectele juridice, fiind
aplicabil pentru anul 2019. În plus, referirea cu caract~r generic la luna ianuarie 2020,
pentru perioada anterioară intrării în vigoare a prezentului act normativ produce efecte
retroactive, ceea ce este contrar art. 15 alin. (2) din Constituţie.
6. La art. I pct. 13 utilizarea formulării ''începând cu drepturile aferente lunii ianuarie 2020"
este de natură să afecteze principiul neretroactivităţii legii consacrat de art. 15 alin. (2) din
Constituţie pentru perioada anterioară intrării în vigoare a actului normativ. Aceeaşi
observaţie este valabilă şi cu privire la art. I pct. 14, 15, art. li .

Referitor la Art. I pct. 15 din proiect, precizăm că este necesară revizuirea şi includerea
textului la art. V din proiect (modificări aduse Legii nr. 153/2017), urmând ca norma să fie
reformulată ca norma de completare a art. 18 din Legea nr. 153/2017 cu un nou alineat,
care să facă referire la menţinerea începând cu data intrării 'în vigoare a prezentei OUG a
valorii indemnizaţiei de hrană ta nivelul din anul 2019.
7. La art. I pct. 16, precizăm că norma propusă pentru alin. (3) al art. 37 din OUG nr.
114/2018 care în privinţa drepturilor de hrană face referire la cuantumul stabilit pentru luna

Str. Apolodor nr. 17, sector 5, 050741 Bucureşti, România

---- f;l[,'1.-
•.~ ~- ~MCU I
Pagina 6 din 13
Tel. •4 037 20-4 1999
y.w,y.just.ro \co . \\_\ COD: FS·01·20•ver.2
\QR\ ~-
~
-
 fv\l N I SIT Rl I L IU S I I fi f I

ianuarie 2019 este în contradicţie cu alin. (2) al aceluiaşi articol care face trimitere la nivelul
cuantumului stabilit pentru luna decembrie 2018. în plus, referirea la data de 1 ianuarie
2020 are caracter retroactiv, fiind contrară art. 15 alin. (2) din legea fundamentată.
8. La Art. I pct. 18 din proiect, este necesară instituirea unui termen pentru intrarea în
vigoare a contravenţiei, reglementat în condiţiile art. 4 alin. (1) şi (2) din O.G. nr. 2/2001.
Aceeaşi observaţie este valabilă şi pentru art. XH pct. 5 şi 10.

9. La art. III alin. (4) este necesară reformularea având în vedere utilizarea termenului
"instituţiicedente", care nu are semnificaţie juridică în ceea ce priveşte raporturile de
muncă/serviciu. Pe de altă parte, nu se deduce intenţia de reglementare a iniţiatorului,
având în vedere că efectuarea oricăror misiuni nu poate fi decât în acord cu competenţele
şi interesele legitime.

1O. La art. V pct. 3 este necesar ca intervenţia legislativă să fie efectuată sub forma unui
text de sine stătător şi nu sub forma modificării Anexei nr. I Capitolul 111 lit. C din Legea nr.
153/2017, având în vedere că modificarea nu are caracter general, ci se referă doar la
modificarea numărului posturilor pentru anul 2020. Aceeaşi observaţie este valabilă şi pentru
art. V pct. 4 din proiect.
11. La art. V pct. 6 ce vizează completarea art. 65 de la anexa VI capitolul li secţiunea a 8·
a, respectiv la art. V pct. 7 ce vizează completarea art. 67 de la anexa VI, capitolul li
secţiunea a 8-a, apreciem că normele privind stabilirea pensiei ar trebui să se regăsească în
legea pensiilor şi nu în legea salarizării unitare, potrivit principiului unicităţii reglementării
consacrat de normele de tehnică legislativă.
La Art. V pct.5 menţionăm că este necesară reformularea normei propuse, dat fiind că prin
art. 201 alin. (1) din Legea nr. 145/2019 sintagmele „funcţionar public cu statut special din
sistemul administraţiei penitenciare" şi „funcţionar public cu statut special din
Administraţia Naţională a Penitenciarelor" au fost înlocuite cu sintagmele „poliţist de
penitenciare", respectiv „sistemul penitenciar" şi „sistemul Administraţiei Naţionale a
Penitenciarelor" ori altele similare au fost înlocuite cu sintagma „sistemul administraţiei
penitenciare", denumit „poliţie penitenciară". Aceeaşi observaţie este valabilă şi pentru
pct. 6.
12. La art. VII precizăm următoarele:

a) Referitor la emiterea ordinului prevăzut de art. 9 alin. (3) din OUG nr. 88/2013 aşa cum
se modifică prin art. XII pct. 1, este necesară precizarea unui termen de adoptare a acestuia
potrivit normelor de tehnică legislativă de la art. 55 din Legea nr. 24/2000.
b) În acest context, precizăm că sintagma „instituţii reorganizate" are un caracter echivoc,
fiind necesară completarea dispoziţiei cu elemente de natură a contribui la identificarea
instituţiilor avute în vedere sau a temeiului reorganizării lor. În acest sens, menţionăm că
actul normativ de bază operează în principal cu noţiunea de „entităţi publice", care, potrivit
art. 2 lit. h) din OUG nr. 88/2013, semnifică „instituţiile publice definite potrivit art. 2 alin.
(1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările
ulterioare, instituţiile publice locale, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 39 din
Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările
ulterioare, entităţile clasificate în administraţia publică potrivit Regulamentului (CE) nr.
2.223/96 al Consiliului din 25 iunie 1996 privind Sistemul European de conturi naţionale şi
regionale din Comunitate, cu modificările şi completările ulterioare, sau orice alte entităţi

Str. Apolodor nr. 17, sector 5, 050741 6uc:ureJti, România

Tel. +4 037 2041999
~
Q\~r
~\~ l
,, 1 Pagina 7 din 1J

www.just.ro \ ~ P,\ G ' COO: FS-01 -20-ver ,2

\_____ _
 '/v\lNlSTFRlJ L ]l J\Trrir1

persoane juridice care primesc sume de la bugetele componente ale bugetului general
consolidat sau alte fonduri de la instituţii publice, stabilite prin ordin al ministrului
finanţelor publice".

c) Referitor la teza a li-a a art. 31 alin. (2) la OUG nr. 88/2013 (Art. XII, pct. 2 din proiect),
semnalăm că aceasta nu are un caracter normativ, fiind necesară eliminarea sau
reformularea în funcţie de intenţia de reglementare. În măsura în care prin această
reglementare se urmăreşte introducerea unei noi sancţiuni în materia raportării situaţiilor
financiare şi altor tipuri de rapoarte prevăzută în Secţiunea a 7 - a din OUG nr. 88/2013,
semnalăm necesitatea corelării acesteia în raport de sancţiunile prevăzute la alin. (1) şi (2)
în condiţiile în care limitarea accesului la funcţionalităţile sistemului privind înregistrarea
angajamentelor legale conduce la săvârşirea contravenţiilor reglementate în cuprinsul alin.
(1) şi (2).

13. La art. VIII pct. 1 şi 5 referitor la intervenţia preconizată asupra OUG nr. 28/2013,
apreciem că este necesar ca iniţiatorul să aibă în vedere introducerea unor norme tranzitorii
în ipoteza existenţei unor situaţii juridice în curs (facta pendentia).
în ceea ce priveşte intervenţia legislativă de la art. VIII pct.4, ce vizează alin. (7) al art. 10
din OUG nr. 28/2013, având în vedere restrângerea posibilităţii beneficiarilor de a solicita
recuperarea sumelor aferente contribuţiei la bugetul de stat, decontate din surse proprii
sau alte surse legal constituite la perioada de valabilitate a contractelor de finanţare
multianuală, apreciem că, în măsura în care sumele acoperite de către beneficiari din
sursele proprii, respectiv bugetele locale excedează limita creditelor bugetare aprobate în
buget cu această destinaţie se creează premisele afectării principiului autonomiei locale
consacrat la art. 120 din Constituţie. ·
14. La art. IX ce vizează modificarea art. 38 alin. (2} din OUG nr. 90/2017 precizăm că
reglementarea din prezenta lege nu poate fi aplicată în mod retroactiv de la momentul
intrării în vigoare a OUG nr. 90/2017, în acest caz având caracter retroactiv. Astfel,
iniţiatorul ar trebui să precizeze că modificarea devine aplicabilă de la momentul intrării în
vigoare a prezentei OUG.
15. La art. X este necesar să se menţioneze că textul produce efecte juridice de la data
intrării în vigoare a prezentei OUG, în caz contrar textul având caracter retroactiv pentru
perioada anterioară intrării în vigoare a OUG.
16. La art. XI pct. 5 şi 6 cu privire la intervenţiile legislative asupra art. 60 din Legea nr.
411 /2004 este necesar ca iniţiatorul să aibă în vedere că reglementarea actuală stabileşte
cu privire la constituirea capitalului social minim pentru administrarea unui fond de pensii
privat norme aplicabile pentru anul 2019 şi norme aplicabile pentru anii ulteriori. Or,
reglementarea nouă nu mai face distincţie, ceea ce este de natură să afecteze principiul
neretroactivităţii legii în cazul în care are în vedere şi perioada anterioară intrării în vigoare
a prezentei OG. Mai mult, iniţiatorul trebuie să asigure corelarea acestei dispoziţii cu art. I
pct. 20 din proiect prin care se abrogă art. 90 din OUG nr. 114/2018 care stabileşţe regulile
de vărsare a capitalului social pentru anul 2019. în măsura în care dispoziţiile referitoare la
constituirea capitalului social pentru anul 2019 sunt abrogate ar putea fi create premisele
unor vicii de neconstituţionalitate prin raportare la principiul neretroactivităţii legii.
Cu privire la pct. 8 de la art. XI privind cuantumul maxim al taxele de funcţionare a
societăţilorde administrare a fondurilor de pensii administrate privat, apreciem că este

Str. Apolodor nr. 17, sector 5, 050741 Bucureşti, România

~ ~
rcO'~ ..~~.~ C)_(kJ o/
·1 ·, Paiina 8 din 13
Tl'l. +4 037 2«M 1999
www.Just.ro
\
\,qf. __,.,-·
\
COD: Fs-01-20-ver.2
 neclarămodalitatea de stabilire a taxelor şi a actului prin care acestea se stabilesc, fiind
necesar ca iniţiatorul să indice eventual prin norma de trimitere actul normativ ce
reglementează aceste aspecte.

17. Cu privire la modificarea art. III alin. (2) din Legea nr. 136/2019, arătăm că termenul
pentru dotarea automatelor comerciale cu aparate de marcat electronice fiscale a expirat
la data de 31 decembrie 2019, şi în prezent până la intrarea în vigoare a prezentei OUG
teoretic operatorii economici pot intra sub incidenţa răspunderii contravenţionale prevăzute
de OUG nr. 28/1999.
18. În ceea ce priveşte intervenţia legislativă asupra OUG nr. 33/2007 preconizată prin art.
XIII pct. 1, precizăm că din analiza soluţiilor propuse rezultă că se are în vedere eliminarea
contribuţiei anuale percepute de la titularii de licenţe în domeniul energiei electrice şi al
gazelor naturale care la momentul actual este stabilită la un nivel de 2% din cifra de afaceri
anuală realizată de aceştia din activităţile ce fac obiectul licenţelor acordate de ANRE prin
abrogarea art. 2 alin. (3), alin. (31) şi alin. (32) şi reglementarea faptului că nivelul tarifului
contribuţfile anuale percepute operatorilor economici reglementaţi din sectorul energiei
electrice şi termice şi al gazelor naturale urmează a se stabili prin ordin al preşedintelui
ANRE.
În contextul celor menţionate mai sus, învederăm fapt ul că potrivit art. 45 din cuprinsul
Legii fundamentale '!Accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera iniţiativă şi
exercitarea acestora în condiţiile legii sunt garantate". În jurisprudenţa sa constantă,
referindu-se la principiul libertăţii economice, Curtea Constituţională a statuat în sensul în
care „principiul libertăţii economice constituie, împreună cu libera iniţiativă, fundamentul
economiei de piaţă, având un conţinut normativ complex, care priveşte atât începerea unei
activităţi economice, cât şi desfăşurarea acesteia într-un mediu concurenţial nedistorsionat
de bariere legale discriminatorii şi practici anticoncurenţiale, abuzive sau neloiale. în
considerarea specificului economiei de piaţă, rolul statului este limitat la crearea cadrului
general, economic, social şi politic, necesar pentru derularea activităţii operatorilor
economici, ceea ce implică adoptarea unor reglementări restrictive, dar în limitele impuse
de asigurarea respectării drepturilor şi intereselor legitime ale tuturor, reglementări care
nu pot afecta substanţa drepturilor. Accesul liber la o activitate economică nu exclude, ci,
dimpotrivă, implică stabilirea unor limite de exercitare a libertăţii economice, prin
interzicerea faptelor ilicite, prejudiciabile pentru societate sau pentru alte persoane" .
În plus, cu privire la referirea la data de 1 ianuarie 2020, apreciem că textul are caracter
retroactiv, fiind contrar art. 15 alin. (2) din Constituţie.
19. Cu privire la art. XIV privind abrogarea pct. 5 al art. li din OUG nr. 38/2019 prin care a
fost modificat alin. (1) al art. 60 din Legea 411 /2004, precizăm că potrivit normelor de
tehnică legislativă „dispoziţiile de modificare şi de completare se încorporează, de la data
intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta. Intervenţiile ulterioare
de modificare sau de completare a acestora trebuie raportate tot la actul de bază" , prin
urmare, eventualele intervenţii legislative trebuie să privească art. 61 alin. (1) din legea
ante-menţionată, de altfel, cum este şi preconizat prin art. XI pct. 6 prin care se urmăreşte
modificarea acestuia.
20. La art. XIV alin. (2) este necesară clarificarea intenţiei de reglementare având în vedere
că Legea nr. 258/2017 consacră în legislaţie statutul consumatorului vulnerabil din punct de

/l5
Slr. Apolodor nr. 17, sector 5, 050741 Bucureşti, România Pa!lina 9 din 13
Tel. +4 037 204 1999
www.just.ro COD: FS-01 -20-ver .1.
 1\·\ INISTERUL JUSTI Ţ IEI

vedere financiar, textul articolului având un caracter mult prea general. Este necesar ca
iniţiatorul să precizeze nivelul actului de reglementare avut în vedere.

21. La art. XV privind „funcţionarea" structurii pentru eficienţa energetică în cadrul

Ministerului Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, precizăm că potrivit art. 3 din Legea
nr. 121 /2014 în cadrul Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei este
înfiinţat prin ordin al preşedintelui ANRE, Departamentul pentru eficienţă energetică. în
acest sens, apreciem că nu este clar ce se întâmplă cu prezenta entitate la momentul intrării
în vigoare a prezentei modificări.
22. La art. XVII este necesar a se indica actul normativ care prevede modalitatea de
declarare a taxei pe active.
23. La art. XVIII, menţionăm că referirea din cuprinsul prezentului proiect la anul 2020, fără
efectuarea unei distincţii între momentul anterior intrării în vigoare a prezentului proiect
de act normativ şi momentul ulţerior intrării în vigoare a acestui proiect, este de natură să
afecteze principiul neretroactivităţii legii contrar art. 15 alin. (2) din Constituţie.
24. în ceea ce priveşte opţiunea iniţiatorului de la Art. XIX din proiect de a nu mai aloca
''împrumuturi" prin Fondul de Dezvoltare şi Investiţii, precizăm că este necesară inserarea
unor justificări în cadrul Notei de fundamentare cu privire la impactul acestei intervenţii
legislative, cu precădere din prisma contractelor aflate în derulare, respectiv contracte de
finanţare, precum şi contracte de atribuire de lucrări.
Referitor la opţiunea de a sista unele facilităţi financiare sau programe de finanţare,
considerăm că, de principiu, aceasta este legitimă deoarece depinde de situaţia financiară
a statului de la un moment dat, fără a aduce atingere, însă, garanţiilor constituţionale ce
vizează dreptul de proprietate, echilibrul relaţiilor contractuale, precum şi siguranţa
circuitului civil.
Cu privire la alin. (8) şi (9), apreciem că, dată fiind referirea la cheltuielile aferente
lucrărilor efectuate şi recepţionate, iniţiatorul va insera în Nota de fundamentare date cu
privire la existenţa sau inexistenţa unor contracte de achiziţii publice încheiate. în măsura
în care aceste informaţii nu se vor regăsi în instrumentul de prezentare şi motivare sunt
incidente următoarele:
Din perspectiva intervenţiei asupra contractelor în derulare, precum şi a diminuării
„împrumuturilor" deja acordate la valoarea sumelor af~rente lucrărilor efectuate şi
recepţionate în condiţiile legii, potrivit alin.(8) din cadrul aceluiaşi articol, precizăm că în
măsura în care obiectivele de investiţii nu sunt finalizate, respectiv lucrările sunt în
derulare, nefiind recepţionate, însă având contractate servicii în vederea finalizării
acestora, precum şi în situaţia în care lucrările doar au fost contractate, unităţile
administrativ-teritoriale care au calitatea de beneficiari se găsesc în situaţia în care sunt
obligate să alace din bugetele locale sumele necesare finalizării, premisă care afectează
principiul autonomiei locale în componenta sa financiară, consacrat de art. 120 din
Constituţie, întrucât cheltuiala nu a fost previzionată în bugetul local.
În situaţia în care obiectivul de investiţie rămâne nefinalizat întrucât unităţile administrativ·
teritoriale se găsesc în imposibilitatea de a aloca fonduri din bugetul local în vederea
finalizării investiţiei, din perspectiva fondurilor acordate pentru lucrările recepţionate

Str. Apolodor nr. 17, sector 5, 050741

Tel. •4 037 204 1999
România
,,,
potrivit legii se creează premisele afectării bugetului de stat, nerealizând-se o bună punere
în valoare a resurselor financiare, ceea ce este contrar dispoziţiilor constituţionale de la art.

Bucureşti,
Pagina 10 din 13
www.just.ro
COD: FS-01 ·20-ver.2
 i\\ I i\. l S l Hll J I I l h I I ! I r I

135 alin. (2) lit. b) potrivit cărora statul trebuie să asigure protejarea intereselor naţionale
în activitatea economică, financiară şi valutară.
În plus, semnalăm că sistarea finanţării lucrărilor care la data intrării în vigoare a prezentului
proiect au fost contractate fără a fi însă efectuate sau recepţionate este de natură să creeze
premisele afectării dreptului de proprietate al cocontractanţilor prin imposibilitatea
acestora de a-şi satisface creanţele, ceea ce conduce la riscul angajării răspunderii
delictuale a statului şi suportarea tuturor prejudiciilor astfel generate de către acesta,
eventual în solidar cu persoanele care au contribuit la evenimentul cauzator al prejudiciului.
Totodată, cu referire la alin. (1) prin trimitere la art. I pct.1, respectiv „împrumuturile"
acordate de FOI, precizăm că, potrivit prevederilor art. 1 alin. (4) din OUG 114/2018,
,,Finanţarea proiectelor de dezvoltare se asigură sub formă de granturi, acordate din Fond";
prin urmare, prezentele dispoziţii nu sunt corelate cu normele în vigoare. Cu toate că
potrivit art. 7, UAT-urile şi universităţile, care pot avea calitatea de beneficiar, restituie
„suma reprezentând contribuţia proprie la proiect/ proiecte", respectiv „2, 5% din valoarea
finanţării", prezentele dispoziţii nu califică restul finanţării acordate sub formă de grant de
către Fond drept un „împrumut", prin urmare este necesară reanalizarea intenţiei de
reglementare pentru a nu exista dispoziţii contradictorii în cadrul aceluiaşi act normativ".
25. La art. XXII ar trebui reformulat astfel încât să existe o normă de modificare a articolului
49 alin. (3) din OG nr. 57/2002 în sensul următor „Din fonduri publice se alocă sume pentru
acţiuni finanţate pe bază de programe, precum şi pentru celelalte cheltuieli, stabilite în
condiţiile legii, asigurându-se anual o creştere a alocaţiilor bugetare, astfel încât în anul
2022 să se atingă nivelul de 1% din produsul intern brut".
26. La art. XXIV textul ar trebui reformulat de următoarea manieră „începând cu data intrării
în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se _preiau în cadrul programului toate obiectivele
de investiţii în continuare, care au fost finanţate de la bugetul de stat în baza prevederilor
OUG nr. 114/2018 pentru programul prevăzut la Capitolul I, secţiunea a 2·a".
27. La art. XXIII alin.(1) şi (2) şi art. XXVI alin. (4) norma de introducere a unor modificări în
bugetul anului 2020 este necorelată cu faptul că Legea bugetului de stat pe anul 2020 nu a
intrat încă în vigoare şi, prin urmare, bugetul anului 2020 ar urma să fie modificat înainte
de intrarea sa în vigoare, ceea ce este contrar art. 78 din Constituţie, potrivit căruia orice
lege urmează să intre 1n vigoare numai după publicarea în Monitorul Oficial al României,
ceea ce încă nu s-a întâmplat în privinţa Legii budgetului de stat pe anul 2020.
O posibilă soluţie la art. XXVI ar fi schimbarea furnizorului pentru ajutorul de stat
reglementat în schema aprobată prin HG 421 /2018 ·după intrarea în vigoare a bugetului de
stat pe anul 2020.

4
În acest sens invocăm Decizia Curţii Constituţionale nr. 650/2018 ,..,deşi nu este în mod expres consacrat în
Constituţie, principiul securităţii raporturilor juridice se deduce din prevederile constituţionale ale art. 1 alin.
(3), conform cărora România este stat de drept, democratic şi social, şi că existenţa unor soluţii legislative
contradictorii şi anularea unor dispoziţii legale prin Intermediul altor prevederi cuprinse în acelaşi act
normativ conduc la fncălcarea securităţii raporturilor juridice, ca urmare a lipsei de claritate şi previzibilitate
a normei, principiu ce constituie o dimensiune fundamentală a statului de drept, astfel cum acesta este consacrat
prin art. 1 alin. (3) din Constituţie. În acelaşi sens, este şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului,
conform căreia principiul securităţii raporturilor juridice decurge implicit din Convenţia pentru apărarea
drepturilor omului şi a libertăţilor sale fundamentale şi constituie unul dintre principiile fundamentale ale
statului de drept" " ~,..~ C\} \ / {, 9-
Str. Apolodor nr. f 7, sector 5, 050741 Bucur~ti, România
Tel. +4 037 204 1999
4 ~ . ~,\..
\COa\G\ / ,.. ,.,- Pagina 11 din 13
www.just.ro
~----
'0T" _,,.,. COD: FS-01-20-ver.2
 ·MINISIF.Rlll JllSJlrlEI

28. La Art. XXVII este necesar ca iniţiatorul să reanalizeze trimiterea la cadrul de

reglementare, formularea fiind de natură să genereze incertitudine în aplicare.
29. La art. XXVIII, având în vedere că dispoziţia art. 210 din OUG nr. 57/2019 privind Codul
administrativ a intrat în vigoare la data de 1 ianuarie 2020, dispoziţia privind suspendarea
indemnizaţiei aleşilor locali pentru anul 2020 este contrară principiului securităţii
raporturilor juridice con·sacrat de art. 1 alin. (5) din Constituţie. În plus, textul art. 210
intrând în vigoare a dat naştere dreptului aleşilor locali de a solicita indemnizaţia prevăzută
de dispoziţia menţionată, prin formularea unor cereri, inclusiv prin formularea unor acţiuni
în instanţă.
30. La art. XXIX, XXX, menţionăm că, în măsura în care referirea la 1 ianuarie 2020 are
caracter retroactiv.
31. La art. XXXI, apreciem că textul este neclar prin raportare la bugetele ordonatorilor
principali de credite ai instituţiilor înfiinţate sau rezultate în urma reorganizării, având în
vedere că Legea bugetului de stat care referire la aceste instituţii nu a intrat încă în vigoare.
în plus, utilizarea sintagmei "după caz" prin raportare la art. 37 din Legea nr. 500/2002 este
neclară, întrucât nu sunt stabilite criterii obiective care să permită raportarea alternativă
ta care se face referire în text.

V. Observaţii privind necesitatea obţinerii unor avize

1. Atragem atenţia asupra necesităţii respectării prevederilor art. 3 alin. (2) din Legea nr.
69/2019 privind înfiinţarea Consiliului naţional pentru dezvoltarea resurselor umane din
administraţia publică, potrivit căruia ,,În procesul de elaborare a actelor normative,
autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia să informeze Consiliul cu privire la intenţia de
reglementare a unor strategii naţionale privind resursele umane din administraţia publică,
precum şi cu privire la proiectele de acte normative cu impact asupra personalului din
administraţia publică la nivel naţional, cel mai târziu la data publicării acestora pe site-ul
propriu, în procedura de consultare publică."
2. Referitor la Art. XI şi art. XVII precizăm că este necesar şi punctul de vedere al Băncii
Naţionale a României.

3. Având în vedere prevederile art. III alin. (4) din proiect, apreciem că este necesară
avizarea proiectului de către toate instituţiile din sistemul de apărare, ordine publică şi
securitate naţională: SRI, SIE, STS, SPP.
4. Având în vedere prevederile art. XII apreciem că este necesară avizarea de către
Autoritatea de Supraveghere Financiară.
5. Având în vedere măsurile financiare din prezentul proiect asupra instituţiilor din sistemul
naţional de apărare şi ordine publică şi securitate naţională, apreciem că este necesar
punctul de vedere al CSAT în temeiul art. 4 lit. f) pct. 24 şi 25 din Legea nr. 415/2002.
6. Este necesară menţionarea în Nota de fundamentare la Secţiunea a 6•a pct.5 a obţinerii
avizelor Consiliului Economic şi Social, Consiliului Legislativ, Consiliului Concurenţei.
7. Pentru art. V pct. 8 este necesară obţinerea punctului de vedere al CSM.
8. Pentru art. XII-XVI este necesară obţinerea avizului ANRE.

Str, AJ)Olodor nr. 17, sector 5, 050741 Bucureşti, România Pagina 12 din 13
Tel. +4 037 204 1999
www.j11st.ro COD: F'S·01 ·20•ver.2
 Precizăm faptul că răspunderea pentru elaborarea proiectului, inclusiv, pentru necesitatea
şi oportunitatea promovării acestuia, precum şi pentru realitatea şi corectitudinea datelor
prezentate revine iniţiatorului/co-iniţiatorului, în calitate de autoritate publică de
reglementare în domeniu, Ministerul Justiţiei avizând proiectul exclusiv din punct de vedere
al constituţionalităţii şi legalităţii, precum şi potrivit cerinţelor normelor de tehnică
legislativă, în condiţiile legii.

pentru Cătălin - Marian PREDOIU, m;o/strul justiţiei, semnează

Lidia BA,RÂC

Str. Apolodor nr. 17, ţKtor 5, 050741 Bucureşti, România

Tel. +4 037 204 1999
www just.ro