Școala Gimnazială ”C.

Parfene” Vaslui

An școlar 2013-2014

Teză la limba și literatura română

clasa a V-a, semestrul al II-lea

Se dă textul:

”Atunci merse la taur, îi tăie capul și-l dete la oameni, iar ei merseră toți în sat și făcură ceea
ce le spuse Măr.
Făcură apoi și o petrecere și-și petrecură toți. După petrecere l-au întrebat toți pe Măr, cu ce
sunt datori pentru că a omorât taurul.
-Cu nimic, răspunse Măr. (...)
Și iar a mers multă lume împărăție, până a ajuns într-un oraș. Chiar pe la amiază ajunse și
fiindu-i foarte cald, se băgă într-o casă, ca să ceară puțină apă, ca să-și stâmpere setea.
În casă era numai o muiere bătrână, care la rugarea lui ca să-i dea apă răspunse:
-Oh, dragul meu, bucuros ți-aș da, numai să fie în casa mea, dară nu e nicio picătură. Aici în
orașul nostru e numai o fântână, în care este un balaur cu șapte capete. Acesta tot la o
jumătate de an cere câte o fată, pe care o vrea el, iar orașul trebuie să-i dea, căci de nu, nu ne
dă apă. Acum chiar pe fata împăratului a cerut-o; împăratul fiindcă o are numai pe ea, nu ar
vrea s-o dea, a și încercat să o schimbe, dar balaurul a cunoscut că nu-i aceea și acum nu vrea
să ne mai dea apă, până nu-i va da împăratul fata.”
(Măr și Păr, cules de Ioan Slavici)

Cerințe:

1.Recunoaște în text o formulă specifică basmului.

2.Identifică două trăsături ale basmului în textul dat.

3.Comentează în 3-4 rânduri prezența luptei dintre bine și rău în acest fragment de text.

4.Precizează modul și timpul verbelor: a mers, aș da, să fie, era.

5.Transcrie din text un substantiv comun, un numeral, un pronume personal, un adjectiv

propriu-zis, o interjecție.

6.Precizează cazul și funcția sintactică a cuvintelor subliniate în text: în sat, datori, ți-,
împăratului, cere.

7.Transcrie din text un predicat verbal și un predicat nominal.

8.Alcătuiește două enunțuri în care substantivul împărat să fie în cazul acuzativ și dativ.
Școala Gimnazială ”C.Parfene” Vaslui

An școlar 2013-2014

Teză la limba și literatura română

clasa a VI-a, semestrul al II-lea

Se dă textul:

E cald...grădina-n jurul meu În sălcii vrăbiile tac

Surâde, leneșă la soare. Doar cucul cel bătrân aruncă,
Frunzișul prăfuit și greu Neîndemânatic și buimac,
Își plimbă umbra călătoare. Chemarea-i scurtă peste luncă.

Pe-al ierburilor câmp plăpând... Și din trifoiul parfumat,

Râzând cu capul dat pe spate, Cu flori ușoare și rotunde,
Un mac își scutură pe rând Același murmur necurmat
Petalele însângerate. De greieri adormiți răspunde.
Otilia Cazimir, Vara
Cerințe:
1.Precizează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate: meu, își, același, și.
2.Alcătuiește două enunțuri în care cuvintele meu, același să aibă altă valoare morfologică,
precizând-o.
3.Transcrie din text un verb predicativ, un substantiv în cazul acuzativ, un adjectiv propriu-
zis, o prepoziție.
4.Alcătuiește trei enunțuri în care cuvântul leneșă să fie: adjectiv, adverb, substantiv.
5.Folosește într-un enunț adjectivul bătrân la gradul comparativ de inferioritate.
6.Transcrie ultimul subiect și ultimul predicat din text.
7.Transcrie o imagine auditivă și una vizuală din text.
8.Explică rolul punctelor de suspensie din a doua strofă.
9.Demonstrează în 10-15 rânduri că textul este operă lirică.
Școala Gimnazială ”C.Parfene” Vaslui
An școlar 2013-2014
Teză la limba și literatura română
clasa a VII-a, semestrul al II-lea
Se dă textul:

”Un măgăruș ședea odată nemișcat, gânditor, cu botul sprijinit de un par al gardului.
-La ce s-o fi gândind prostuțul? Întrebă iedul, care, de câtăva vreme, îl privea mirat.
-Numai eu știu! Interveni mânzul. El se gândește la loviturile pe care le-a primit ieri, din
pricina stângăciei lui. Căci știți ce-a făcut? A răsturnat ca un neghiob căruciorul cu zarzavaturi
la care era înhămat! De altfel aceasta i se citește destul de bine pe fața lui mohorâtă...
-Fac prinsoare că nu-i așa, zise la rândul ei o puicuță moțată. El visează cât e de fericit că se
află cu noi aici. Nu citiți asta în ochii lui?
Aceste diferite păreri atraseră atenția câtorva cai care ședeau în apropiere. Fiecare dându-și
câte o părere și ținând morțiș la ea, de la o vreme se iscă o ceartă aprinsă.
O vacă, intrând și ea în vorbă, avu ideea că cel mai bun lucru ar fi să se ducă cu toții la
măgăruș, să le spună el la ce se gândește, fiindcă nimeni n-ar putea să știe aceasta mai bine
decât el. Se duseră deci și-l întrebară:
-Hei, cumetre, de un ceas ne certăm aici ca să aflăm la ce te gândeai dumneata adineauri și
fiecare dintre noi a avut câte o părere. N-ai putea să ne dumirești chiar dumneata, ca s-o știm
mai bine?
Măgărușul, dând de câteva ori din cap, greoi, ca un gânditor, le răspunse:
-Drept să vă spun, domnilor, eu nu mă gândeam la nimic!...”
***Povești de Paști.Prea multă votbă pentru un lucru de nimic

Cerințe:

1.Precizează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate: El se gândește la loviturile pe care

le-a primit ieri.

2.Alcătuiește un enunț în care pronumele negativ nimeni să fie complement indirect.

3.Precizează funcția sintactică a cuvintelor subliniate: Aceste diferite păreri atraseră atenția
câtorva cai care ședeau în apropiere.

4. Transcrie din text: o conjuncție subordonatoare, un pronume nehotărât, un substantiv în

cazul vocativ, un pronume personal de politețe.

5.Menționează două trăsături ale genului epic, prezente în textul dat.

6.Formulează o idee principală din fragmentul subliniat.

7.Numește personajele din text, modurile de expunere folosite, tipul de enunțare narativă.

8.Comentează în 3-4 rânduri răspunsul măgărușului, ținând cont de părerile emise de celelalte
personaje.