Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
OMENEȘTI ȘI ORGANIZAREA
ADMINISTRATIV-
TERITORIALĂ
POPULAȚIA
Elemente teorerice
• Bilanțul natural este diferența dintre Natalitate și Mortalitate (Bn =
N – M). Este pozitiv în statele/regiunile mai slab dezvoltate și
negativ în statele dezvoltate (datorită educației, mentalității
responsabile, preocupării excesive pt. carieră etc.)
Bilanțul natural
• Creșterea numerică din perioada comunistă (1945-1989), determinată de anumite
măsuri luate în domeniul politicii demografice, este urmată după 1990 de un
declin accentuat al populației, generat de valorile mortalității peste cele ale
natalitații și de masiva migrație externă.
• Cele mai mari valori ale creşterii populaţiei s-au înregistrat în anul 1967 când s-au
născut peste 0,5 milioane persoane, ceea ce reprezintă cel mai numeros con-
tingent din istoria României. Acest lucru a fost determinat de anumite măsuri
ale regimului comunist în domeniul politicii demografice.
Contingent = numarul de persoane care s-au nascut in acelasi an.
-cel mai mare: 500.000 persoane, in anul 1967.
* Ce consecințe are
scăderea sporului
natural pentru
evoluția populației?
Aproximativ 9,7 milioane de români trăiesc în afara granițelor. 4,1 milioane
trăiesc în comunitățile istorice românești, precum cele din Republica Moldova,
Serbia, Ucraina. La aceștia se adaugă cei 5,6 milioane de români care au emigrat și
care constituie diaspora.
Răspândirea populației
Factorii care determină repartiția inegală a populației:
1. Relief (mai ridicată la câmpie și podiș, mai redusă la munte) - Ape (mai ridicată
în lungul râurilor sau pe țărmuri)
2. Climă (mai ridicată în zona temperată și subtropicală, mai scăzută în zonele
reci)
3. Solurile fertile (care favorizează o agricultură performantă)
4. Resurse (exploatarea lor atrage forță de muncă motivată)
5. Dezvoltarea economică (regiunile cu nivel de trai, salarizare, democrație etc.
atrag mereu)
6. Bilanțul natural pozitiv (natalitate mai ridicată decât mortalitatea)
Repartiția populației este inegală pe teritoriul țării, valori mai ridicate ale
densității înregistrându-se în partea centrală a Câmpiei Române, în Podișul Sucevei
și Culoarul Siretului, dar mai ales în marile orașe și în jurul acestora.
1 2
2
2
2
Așezările rurale
• Sunt cele mai vechi forme de locuire se identifică în cadrul țării noastre cu peste
1,5 milioane de ani în urmă, în prezent fiind într-un număr de peste 13 000.
• Reprezintă acele comunități, mai puțin numeroase decât ale orașelor și care au ca
activitate principală, agricultura
• Așezările permanente se întind până la altitudini de aproximativ 1500-1700 m în
Munții Apuseni, purtând denumirea de crânguri
https://www.youtube.com/watch?v=wcVnM-IIBTs
Clasificarea satelor
Acestea se diferențiază după numeroase criterii:
1. Numărul de locuitori:
a. sate mici (sub 500 de locuitori; crângurile și cătunele din unele zone montane au
sub 100 de locuitori),
b. sate mijlocii (500 – 1 500 de locuitori)
c. sate mari (1 500 – 3 000 de locuitori)
d. sate foarte mari (peste 3 000 de locuitori)
2. Textură: redă modul de aranjare a străzilor și conturul vetrei. Poate fi:
a. rectangulară, cu străzi care se întretaie în unghi drept
b. radiar-concentrică, cu străzi care pornesc din centru spre direcții variate
c. liniară, cu case înșirate de-o parte și de alta a unui râu sau a unui drum
d. neordonată, cu străzi întortocheate
a b c d
3. După funcțiile economice (ocupațiile principale ale locuitorilor)
a. Agricole (cele mai numeroase)
b. Forestiere
c. Miniere
d. turistice
În ultimele decenii, s-au dezvoltat tot mai mult satele cu funcții mixte.