POPULAȚIA, AȘEZĂRILE

OMENEȘTI ȘI ORGANIZAREA
ADMINISTRATIV-
TERITORIALĂ
 POPULAȚIA
Elemente teorerice
• Bilanțul natural este diferența dintre Natalitate și Mortalitate (Bn =
N – M). Este pozitiv în statele/regiunile mai slab dezvoltate și
negativ în statele dezvoltate (datorită educației, mentalității
responsabile, preocupării excesive pt. carieră etc.)

• Bilanțul migratoriu este diferența dintre Imigranți și Emigranți (Bm =

I – E). Este pozitiv în statele dezvoltate (imigranții vin pt. salarii mai
bune, condiții de trai, oportunități, studii etc.) și negativ în statele
mai puțin dezvoltate (în special din est).

• Densitatea populației este raportul dintre populație și suprafața pe

care aceasta o ocupă (D = P/S ). Este ridicată în vest (datorită
dezvoltării economice și imigrației), în zonele cu resurse, cele
litorale sau în lungul fluviilor, și este scăzută în nord sau în zonele
montane (datorită climei reci, pădurilor extinse, lipsei solurilor
fertile).
 Evoluția numerică a populației
https://www.worldometers.info/world-population/romania-population/
PRECIZAȚI:
1. Anul cu cea mai mare valoare a sporului natural;
2. Anul în care, pentru prima oară în istoria României, mortalitatea a depășit ca
valoare natalitatea.
3. Care sunt factorii care au influențat evoluția (involuția) populației Romaniei

Bilanțul natural
• Creșterea numerică din perioada comunistă (1945-1989), determinată de anumite
măsuri luate în domeniul politicii demografice, este urmată după 1990 de un
declin accentuat al populației, generat de valorile mortalității peste cele ale
natalitații și de masiva migrație externă.

• Cele mai mari valori ale creşterii populaţiei s-au înregistrat în anul 1967 când s-au
născut peste 0,5 milioane persoane, ceea ce reprezintă cel mai numeros con-
tingent din istoria României. Acest lucru a fost determinat de anumite măsuri
ale regimului comunist în domeniul politicii demografice.
Contingent = numarul de persoane care s-au nascut in acelasi an.
-cel mai mare: 500.000 persoane, in anul 1967.
* Ce consecințe are
scăderea sporului
natural pentru
evoluția populației?
 Aproximativ 9,7 milioane de români trăiesc în afara granițelor. 4,1 milioane
trăiesc în comunitățile istorice românești, precum cele din Republica Moldova,
Serbia, Ucraina. La aceștia se adaugă cei 5,6 milioane de români care au emigrat și
care constituie diaspora.
 Răspândirea populației
Factorii care determină repartiția inegală a populației:
1. Relief (mai ridicată la câmpie și podiș, mai redusă la munte) - Ape (mai ridicată
în lungul râurilor sau pe țărmuri)
2. Climă (mai ridicată în zona temperată și subtropicală, mai scăzută în zonele
reci)
3. Solurile fertile (care favorizează o agricultură performantă)
4. Resurse (exploatarea lor atrage forță de muncă motivată)
5. Dezvoltarea economică (regiunile cu nivel de trai, salarizare, democrație etc.
atrag mereu)
6. Bilanțul natural pozitiv (natalitate mai ridicată decât mortalitatea)

Repartiția populației este inegală pe teritoriul țării, valori mai ridicate ale
densității înregistrându-se în partea centrală a Câmpiei Române, în Podișul Sucevei
și Culoarul Siretului, dar mai ales în marile orașe și în jurul acestora.

Activitate: Calculați densitatea medie a populației României

 Structuri demografice
A. Pe grupe de vârstă

• redă mărimea și proporțiile diferitelor contingente sau grupe de populație.

• cuprinde - valori globale şi în cadrul acestora - populaţia masculină 48,6% și
cea feminină 51,4%.
• Reprezentarea grafică a diferitelor grupe de vârstă ale populației, diferențiată pe
cele două componente (masculin şi feminin) este denumită piramida vârstelor.

• Forma acestei reprezentări grafice permite realizarea unor comparații în timp şi

între diferite țări. Din acest punct de vedere, țara noastră se află într-un proces de
îmbatranire demografică. Aceasta înseamnă că populatia tânară are valori în
scădere, iar ponderea populației vârstnice este în creştere.
B. Etnică
• redă valoarea numerică sau ponderea
diferitelor grupuri etno-lingvistice din
totalul populaţiei țării.

1. Populaţia romanână este repartizată pe

întreg teritoriul tarii, fiind majoritară in toate
provinciile istorice
2. Populaţia maghiară formată din:
• Secui in jud. Harghita si Covasna - sunt
majoritari
• Unguri – întâlniți în județele Mureș,
Cluj, Bihor Brașov, Sălaj, Arad, Timiș )
3. Populația germană este formată din:
• Sași - în sudul Transilvaniei
• Șvabi - îndeosebi Banat
4. Rromii, originari din India şi Pakistan, sunt
raspandiţi, în prezent, în toate regiunile.
5. Alte minorităti: turci, tatari, sarbo-croati,
slovaci, bulgari, armeni şi altii; ponderea
acestora în totalul populației țării este foarte
redusă.
6. Evreii, în prezent într-un numar mai mic.
C. Structura confesionala

• Conform recensământului din

2011, 81, 04 % din populație, s-au
declarat ortodocși, 4,33% s-au
declarat romano-catolici, 2,99%
reformați , 1,80% penticostali
ș.a.m.d. În Dobrogea, există o
minoritate islamică (0,34%),
compusă majoritar
din turci și tătari.
• Există și un număr mic de atei
(0,11%), agnostici, persoane care
sunt nereligioase (0,1%) și
persoane fără o religie declarată.
D. Structura pe medii de trai

• reflectă proportia populaţiei urbane și rurale în totalul populației țării

• Conform ultimelor date:

- populatia rurală reprezenta 43,6% din totalul populației,
- populaţia urbană reprezinta 56,4% din totalul populației.
ORGANIZAREA ADMINISTRATIV -TERITORIALĂ
• APLICAȚIE: https://online.seterra.com/en/vgp/1529?c=R8QEM
 AȘEZĂRILE OMENEȘTI
• Sunt spațiile locuite de om, delimitate sau nu de teritoriile exterioare lor.
• În funcție de numărul de locuitori, suprafață, activitățile desfășurate, infrastructură
(cele necesare traiului) etc. așezările sunt:
- RURALE – satele
- URBANE – orașele
Atât satele cât și orașele au 4 elemente componente:
1. Vatra (intravilanul) – spațiul cu locuințe, instituții, fabrici etc.
2. Moșia (extravilanul) – teritoriul aparținător, pt. agricultură, ape, păduri, drumuri
3. Populația – locuitorii cu domiciliul în vatră
4. Economia – activitățile specifice derulate de locuitori în vatră și teritoriu

1 2
2
2

2
 Așezările rurale
• Sunt cele mai vechi forme de locuire se identifică în cadrul țării noastre cu peste
1,5 milioane de ani în urmă, în prezent fiind într-un număr de peste 13 000.
• Reprezintă acele comunități, mai puțin numeroase decât ale orașelor și care au ca
activitate principală, agricultura
• Așezările permanente se întind până la altitudini de aproximativ 1500-1700 m în
Munții Apuseni, purtând denumirea de crânguri
https://www.youtube.com/watch?v=wcVnM-IIBTs
 Clasificarea satelor
Acestea se diferențiază după numeroase criterii:
1. Numărul de locuitori:
a. sate mici (sub 500 de locuitori; crângurile și cătunele din unele zone montane au
sub 100 de locuitori),
b. sate mijlocii (500 – 1 500 de locuitori)
c. sate mari (1 500 – 3 000 de locuitori)
d. sate foarte mari (peste 3 000 de locuitori)
2. Textură: redă modul de aranjare a străzilor și conturul vetrei. Poate fi:
a. rectangulară, cu străzi care se întretaie în unghi drept
b. radiar-concentrică, cu străzi care pornesc din centru spre direcții variate
c. liniară, cu case înșirate de-o parte și de alta a unui râu sau a unui drum
d. neordonată, cu străzi întortocheate

a b c d
3. După funcțiile economice (ocupațiile principale ale locuitorilor)
a. Agricole (cele mai numeroase)
b. Forestiere
c. Miniere
d. turistice
În ultimele decenii, s-au dezvoltat tot mai mult satele cu funcții mixte.

4. Structură (modul de distribuire a gospodăriilor în vatră):

a. adunate, cu locuințele lipite una de alta și grădinile în spate, predominante în
zonele de câmpie și depresiuni. Vatra lor este de obicei geometrică, planificată.
b. răsfirate, cu casele separate prin grădini și garduri, predominante la deal și
podiș, desfășurate după topografia reliefului. Vatra lor este neordonată,
extinzându-se mai puțin controlat.
c. risipite, cu gospodăriile împrăștiate pe versanți, în zonele montane, separate prin
pășuni, fânețe și poteci.
 Așezările urbane
• Așezările URBANE (orașele) diferă de cele rurale prin numărul de locuitori,
suprafață, activități specifice etc.
• Urbanizarea este procesul complex prin care numărul și mărimea orașelor cresc,
datorită unor factori favorabili: naturali (relief, ape, climă, resurse), poziția față de
căi de transport, dezvoltarea economică (industrie în special).
• Din cele 319 orașe existente astăzi (Băneasa a redevenit comună în 2019),
predominante sunt orașele cu o populație sub 100 000 de locuitori (peste 90%).
Singurul oraș foarte mare este București (peste 2 mil.), fiind considerat
metropolă.
• Dintre așezările urbane mari, se remarcă cu o importanță semnificativă la nivel
regional și național orașele Iași, Timișoara și Cluj-Napoca, Constanța, Craiova,
Galați și Brașov.
 Clasificarea orașelor
1. După vechime:

Etape istorice Aspecte privind evoluția așezărilor urbane

Antichitate în sec. VII-VI î.Hr. grecii originari din Milet întemeiază
pe țărmul Mării Negre primele așezări urbane: Histria
https://www.youtube.com/watch?v=kFX7X8udc3U – (care nu mai există), Callatis (Mangalia), Tomis
Histria (Constanța)
orașe dezvoltate în perioada daco-romană, multe
menținându-se până astăzi: Tulcea (Aegyssus), Alba
Iulia (Apulum), Hârșova (Carsium), Orșova (Dierna),
Drobeta-Turnu Severin (Drobeta), Cluj-Napoca
(Napoca), Turda (Potaissa), Turnu-Măgurele (Turris)
ș.a.
Evul Mediu orașe dezvoltate în jurul unor cetăți (Brașov, Bistrița,
Sibiu, Sighișoara, Oradea, Timișoara, Suceava, Iași,
https://www.youtube.com/watch?v=rA4V_gdaEoI - 10 Galați, București, Târgoviște, Craiova ș.a) sau ca
orașe cetăți orașe-târguri, la mari răspântii de drumuri comerciale,
unele păstrând și astăzi în denumire termenul de
„târg“
Epoca modernă noi orașe, în zone agricole sau ca centre industriale și
noduri feroviare: Alexandria, Călărași, Oltenița,
Slobozia, Petroșani, Anina, Reșița, Hunedoara,
Pașcani, Simeria ș.a.
Epoca contemporană creștere într-un ritm ridicat a numărului de orașe (119
orașe în 1921, 260 de orașe în 1989, 320 de orașe în
2011)
2 După mărime:
https://www.youtube.com/watch?v=M0DUaCp6XAs -Top 10 cele mai populate orașe
https://www.youtube.com/watch?v=xZ0jzTWErFY - Evoluția mărimii orașelor 1900-
2019

Categoria de mărime după numărul de

Nr. de orașe
locuitori

orașe foarte mari (peste 1 mil. loc.) 1

orașe mari (100 000 – 1 mil.loc.) 23

orașe mijlocii (20 000 – 100 000 loc.) 75

orașe mici (10 000 – 20 000 loc.) 102

orașe foarte mici (sub 10 000 loc.) 118

• APLICAȚIE: https://online.seterra.com/en/vgp/1529?c=3U5PT