Orice sistem economic are ca obiectiv national formarea mijloacelor care sa ofere sanse

egale în urmarirea unor scopuri personale pozitive din punct de vedere social.

Bunastarea se constituie ca o modelare a sistemului de nevoi potrivit cadrului social

economic în care este integrat individul - proprietate, nivel al consumului, starea materiala în
ierarhia societatii etc. Bunastarea ca stare optimala la care aspira individul nu presupune
agonisirea economica fara oprire si nu provoaca obligatoriu distantarea bogat - sarac.

Formularea conceptelor de "economie a bunastarii" si apoi a celui de "bunastare sociala" au

contribuit la introducerea unui alt termen " stat al bunastarii".

Politica sociala adoptata si promovata de statul bunastarii trebuie analizata din doua
puncte de vedere: politic si economic.

Calitatea vietii (în sens larg) reprezinta totalitatea conditiilor care asigura integritatea vietii
biologice, satisfacerea cerintelor de ordin social-economic legate de nivelul de trai material
si spiritual care sa permita echilibrul, formarea si afirmarea personalitatii umane.

Problematica calitatii vietii este complexa si contine mai multe obiective teoretice si
practice:

1. a) - formularea scopului calitatii vietii, scop subordonat satisfacerii armonioase si

simultane a nevoilor umane
2. b) - evidentierea resurselor si multiplicarea lor care vizeaza asigurarea fondurilor
necesare realizarii cerintelor calitatii vietii

c)- cresterea eficientei programelor sociale.

Calitatea vietii fiind apreciata ca un obiectiv strategic pentru înfaptuirea caruia eforturile
trebuiesc orientate catre directiile practice de actiune ca:

a)- munca si calitatea ei    

b)- garantarea unui salariu minim mentinut prin legislatie si prin actiunile sindicatelor;

c)- protejarea grupurilor sociale defavorizate (familii dezorganizate, batrâni fara pensii sau
cu pensii mici, tineri care doresc sa-si întemeieze o familie si n-au resurse financiare, someri
etc.)

d)- asigurarea satisfacerii acelor nevoi ale oamenilor care nu pot fi asigurate prin mijloace
personale strict economice (asistenta sociala, cultura, educatie, petrecere a timpului liber);
e)- asigurarea tuturor bunurilor care presupune o viata civilizata (din productia nationala si
prin import);

f)- protejarea populatiei împotriva unor procese sociale cu actiune negativa asupra calitatii
vietii (crize economice, coruptie, tensiuni interetnice etc.);

Cercetarea nivelului de trai porneste de la o serie de principii dintre care retinem:

1. - nivelul de trai nu trebuie apreciat numai prin marimea veniturilor, a beneficiilor

sociale, bunurilor de capital ci trebuie luate în considerare si indicatori de: educatie,
ocupare a fortei de munca, durata muncii, modul de munca, conditiile de locuit, de
transport, petrecere a timpului liber, relatiile sociale si politice, conditiile de sanatate
etc.;
2. - compararea conditiilor de viata ale diferitelor grupuri sociale;
3. - nivelul de trai trebuie abordat ca un tot unitar relevându-se raporturile între diferite
segmente ale lui care caracterizeaza domenii diverse;
4. - analiza comparata a nivelului de trai pe plan international presupune existenta unei
metodologii de calcul si evidenta statistica;

Indicatorii nivelului de trai se refera la nivelul: individual, al resurselor publice, al investitiilor.

Politica sociala se fundamenteaza pe :

1. factorul social, colectivitatea se manifesta prin problemele ei comune;

2. factorul economic si social se prezinta sub forma unor specificitati ale locului de
munca, ale conditiilor si duratei muncii;
3. caile si mijloacele de realizare în practica a protectiei sociale au la baza programe
care cuprind obiective, termene, finalitati si concretizari pe categorii sociale.

Politica sociala reprezinta un ansamblu de obiective si instrumente de analiza prin care

puterea publica realizeaza alocarea normativa a resurselor publice si a distribuirii veniturilor
în perspectiva dreptatii sociale. Ca urmare politica sociala reprezinta un factor de reglare a
conflictelor economice, sociale si politice.

Domeniile si categoriile sociale care solicita protectie sociala:

1. Protectia somerilor
2. Protectia mediului, a lucratorului si publicului
3. Protectia consumatorului.
4. Protectia sanatatii.
5. Protectia handicapatilor.
6. Protectia copilului si tineretului
7. Protectia sociala complementara