Proiect de an ISP II

1. Analiza ABC a sarcinii de producie

Punctul de plecare n proiectarea unui SFF l constituie analiza sarcinii de
producie. Analiza are ca obiectiv final selectarea din cadrul familiei sau clasei de repere
prezumate a se realiza n SFF, a acelei grupari de piese pe care am numit-o nuceul
tipologic. Orice aptitudine introdus in SFF trebuie s se justifice economic deoarece o
aptitudine a SFF nseamna, cel puin, un modul de lucru care s se materializeze.
Reperele care formeaza nucleul tipologic i dicteaz aptitudinile sistemului, trebuie s fie
reprezentative pentru sarcina de producie care se va realiza n SFF, adic s aib
atributele de stabilitate s apara frecvent in fabricaie i consisten s apara un timp
de prelucrare n SFF semnnificativ n raport cu timpul disponibil al acestuia.
Se pune problema filtrrii sarcinii de producie, analiza ABC fiind un filtru tipologic.
Analiza ABC se adreseaz nemijlocit atributelor de stabilitate i
consisten.
1.2. Calculul caracteristicilor sarcinii de producie
- Seria anuala de fabricatie se calculeaza din tabel ca suma a
valorilor timpilor de prelucrare de la primele 4 operaii nmulit cu
valoarea timpului de prelucrare de la operaia a 5-a i se exprim n
buc/an.
5 ,
4
1
,
) (
i
j
j j i
t t S

- Lungimea semifabricatului se calculeaz din tabel ca sum a valorilor corespunztoare

timpilor de prelucrare de pe linia reperului respectiv i se exprim n mm.

j
j i i
t L
,
- Diametrul semifabricatului la pornire (D
max
) se determin din tabel ca valoarea maxim
corespunztoare timpilor de prelucrare de pe linia reperului respectiv i se exprim n
mm.
) max(
, max j i
t D
i

j=1..5
1
Proiect de an ISP II
- Greutatea brut a reperului se calculeaz considerndu-se c semifabricatul de pornire
este cilindric cu dimensiunile L i D
max
determinate anterior, iar densitatea materialului
(oel) este 7.8 g/cm
3
.
Volumul va fi: L
D
Vol

4
max
2

Densitatea este:
Vol
G

, de unde rezult c
Vol G
Reper Lungime
(mm)
Diametru
(mm)
Greutate
(Kg)
Rigiditate Seria
anual
(buc/an)
Timp de
prelucrare
(min/an)
R1 156 98 9.1736256 1.59183673 3275 510900
R2 168 79 6.419892 2.12658228 4455 748440
R3 90 36 0.7141867 2.5 1701 153090
R4 159 83 6.7068342 1.91566265 4428 704052
R5 159 70 4.7704293 2.27142857 3458 549822
R6 128 54 2.2853975 2.37037037 2727 349056
R7 179 67 4.9200203 2.67164179 3720 665880
R8 142 59 3.0266111 2.40677966 2541 360822
R9 131 47 1.7718676 2.78723404 3298 432038
R10 141 47 1.9071247 3 3164 446124
R11 201 82 8.2753815 2.45121951 4988 1002588
R12 138 52 2.2848097 2.65384615 3605 497490
R13 183 75 6.3028631 2.44 5720 1046760
R14 155 76 5.4817994 2.03947368 4366 676730
R15 152 98 8.9384044 1.55102041 4176 634752
n aplicaie operm analiza ABC pe 15 tipuri de repere cu ajutorul caracteristicilor
calculate n tabel. Analiza ABC ne ofera o imagine a relaiei dintre numrul de tipuri de
repere i consumurile lor anuale de timp de prelcrare, aceste consumuri constituind baza
pentru calculele economice. Deci, analiza ABC cuantific legtura dintre o variabil
tipologic i una economic.
2
Proiect de an ISP II
1.3 Analiza ABC
Reper
Timp de
Reper
T.prel
[min/buc
]
Seria
anuala
[buc/an]
Nr.
Rep.
cum.
[%]
T.prel.
cum
[min/an]
T.prel.
cumulat
[%]
Clasa
prelucrar
e
Annual
1 510900 R13 183 5720 6.67 1046760 11.9241
A
2 748440 R11 201 4988 13.33 2049348 23.3450
3 153090 R2 168 4455 20.00 2797788 31.8708
4 704052 R4 159 4428 26.67 3501840 39.8909
5 549822 R14 155 4366 33.33 4178570 47.5998
6 349056 R15 152 4176 40.00 4813322 54.8305
7 665880 R7 179 3720 46.67 5479202 62.4158
B
8 360822 R12 138 3605 53.33 5976692 68.0830
9 432038 R5 159 3458 60.00 6526514 74.3462
10 446124 R9 131 3298 66.67 6958552 79.2677
11 1002588 R1 156 3275 73.33 7469452 85.0876
C
12 497490 R10 141 3164 80.00 7915576 90.1696
13 1046760 R6 128 2727 86.67 8264632 94.1458
14 676730 R8 142 2541 93.33 8625454 98.2561
15 634752 R3 90 1701 100.00 8778544 100.0000
Caracteristicile acestor repere din clasa A sunt prezentate n tabelul de mai jos:
Reper Lungimea Greutatea Rigiditatea
R13 183 6.3028631 2.44
R11 201 8.2753815 2.45121951
R2 168 6.419892 2.12658228
R4 159 6.7068342 1.91566265
R14 155 5.4817994 2.03947368
R15 152 8.9384044 1.55102041
1.4. Descrierea sarcinii de producie cu ajutorul utilitailor
Efortul de trecere al sistemului de la un produs la altul l corelm cu
deosebirea/apropierea dintre tipurile de repere. Descriem fiecare tip de reper cu ajutorul
3
Proiect de an ISP II
unor criterii semnificative: lungime, greutate, rigiditate i le aducem la un numitor
comun printr-un indicator global.
Pentru a aduce la numitor comun cele trei criterii, exprimate n uniti de msur
diferite, folosim teoria utilitilor. Stabilim utilitatea 1 pentru cea mai favorabil situaie
n cadrul fiecrui criteriu i utilitatea 0 pentru extrema cealalt.
Valorile intermediare vor fi marcate cu utiliti ntre 0 i 1 prin interpolare liniar.
min max
max

k
k
a
u
Valoarea utilitilor este:
Reper
Lungimea
K=0.3
Greutatea
K=0.3
Rigiditatea
K=0.4
R13 0.367347 0.7624653 0.012463365
R11 0 0.1918133 0
R2 0.673469 0.7286087 0.360628254
R4 0.857143 0.645596 0.594931566
R14 0.938776 1 0.457394181
R15
1 0 1
R13=0.36*0.3+076*0.3+0.012*0.4=0.343929012
R11=0*0.3+0.19*0.3+0*0.4= 0.057544
R2=0.67*0.3+0.72*0.3+0.36*0.4= 0.56487472
R4=0.85*0.3+0.64*0.3+0.59*0.4= 0.68879427
R14=0.93*0.3+1*0.3+0.45*0.4= 0.76459033
R15=1*0.3+0*0.3+1*0.4=0.7
2. Determinarea matricii coeficienilor de concordan
nmulind utilitile obinute la fiecare criteriu cu coeficientul
de importan corespunztor criteriului respectiv i nsumnd
produsele la nivelul fiecrui tip de reper, se obine o not asociat
4
Proiect de an ISP II
reperului care l caracterizeaz global din punctul de vedere al
criteriilor considerate.
Apropierea/deprtarea dintre tipurile de repere poate fi
msurat prin diferena dintre "notele" tipurilor respective, efortul
sistemului de a trece de la un tip de reper la altul fiind cu att mai
mare cu ct diferena dintre notele acestora este mai mare.
Diferena dintre "notele" a dou repere a fost numit "coeficient de
concordan". Coeficienii de concordan se calculeaz cu formula :
( )

j
hj gj j h g
u u k C
,

unde:
C
(g,h)
- coeficient de concordan ntre tipurile g i h;
g,h- indicii tipurilor de repere ntre care se calculeaz concordana;
j-indicele criteriului de descriere a sarcinii de producie;
k
j
- coeficientul de importan al criteriului j;
u
gj
, u
hj
- utilitile calculate la tipurile g i h;
Valorile coeficienilor de concordan sunt prezentate n tabelul de mai jos:
R13 R11 R2 R4 R14 R15
R13
0 0.28 0.24 0.41 0.42 0.81
R11
0.28 0 0.50 0.63 0.70 0.75
R2
0.24 0.50 0 0.17 0.19 0.57
R4
0.41 0.63 0.17 0 0.18 0.39
R14
0.42 0.70 0.19 0.18 0 0.53
R15
0.81 0.75 0.57 0.39 0.53 0
C(R13 R13)=0
C(R13 R11)=0.3*0.36-0+0.3*0.76-0+0.4*0.012-0=0.28
C(R13 R2)=0.3*0.36-0.67+0.3*0.76-0.72+0.4*0.012-0.36=0.24
C(R13 R4)=0.3*0.36-0.85+0.3*0.76-0.64+0.4*0.012-0.59=0.41
5
Proiect de an ISP II
C(R13 R14)=0.3*0.36-0.93+0.3*0.76-1+0.4*0.012-0.45=0.42
C(R13 R15)=0.3*0.36-1+0.3*0.76-0+0.4*0.012-1=0.81
C(R11 R11)=0
C(R11R2)=0.3*0-0.67+0.3*0.19-0.72+0.4*0-0.36=0.50
C(R11 R4)=0.3*0-0.85+0.3*0.19-0.64+0.4*0-0.59=0.63
C(R11 R14)=0.3*0-0.93+0.3*0.19-1+0.4*0-0.45=0.70
C(R11 R15)=0.3*0-1+0.3*0.19-0+0.4*0-1=0.75
C(R2 R2)=0
C(R2 R4)=0.3*0.67-0.85+0.3*0.72-0.64+0.4*0.36-0.59=0.17
C(R2 R14)=0.3*0.67-0.93+0.3*0.72-1+0.4*0.36-0.45=0.19
C(R2 R15)=0.3*0.67-1+0.3*0.72-0+0.4*0.36-1=0.57
C(R4 R4)=0
C(R4 R14)=0.3*0.85-0.93+0.3*0.64-1+0.4*0.59-0.45=0.18
C(R4 R15)=0.3*0.85-1+0.3*0.64-0+0.4*0.59-1=0.39
C(R14 R14)=0
C(R14 R15)=0.3*0.93-1+0.3*1-0+0.4*0.45-1=0.53
C(R15 R15)=0
Coeficienii de concordan reprezint o etap intermediar pentru estimarea efortului
de flexibilitate al SFF. Un, dezavantaj pe care l reprezint aceast form de evaluare a
flexibilitii este simetria.
3. Determinarea coeficienilor de afinitate
si a coeficientului de corelaie
Propunind valoarea 1 pentru cea mai mica voloare a coeficientului de
concordanta de pe linia respectiva si continuind in ordinea crescatoare a valori
coeficientilor de concordanta obtinem matricea clasamentelor de preferinte, iar
elementele acestei matrici se numesc coeficienti de afinitate. Elementele matricii
6
Proiect de an ISP II
clasamentelor de preferinte vor fi utilizate ca masura a flexibilitatii sistemului.
Coeficientii de afinitate nu reflecta fidel diferentele dintre tipurile de repere
R13 R11 R2 R4 R14 R15
R13 0 2 1 3 4 5
R11 1 0 2 3 4 5
R2 3 4 0 1 2 5
R4 4 5 1 0 2 3
R14 3 5 2 1 0 4
R15 5 4 3 1 2 0
Pentru a vedea in ce masura matricea clasamentelor de preferinta conserva
tendinta rezultata din matricea coeficientilor de concordanta, s-a realizat o corelatie intre
coeficientii de concordanta si cei de afinitate cu ajutorul regresiei liniare.
S-a obtinut coeficientul de corelatie =0.87 acesta indicind intensitatea legaturii
dintre cele doua marimi. Cu cit coeficientul este mai apropiat de 1 legatura dinre cele
doua este mai intensa iar daca valorile sint pozitive legatura este si directa.
In baza acestei concluzii, in continuare se vor folosii peste tot coeficientii de
afinitate ca masura a efortului de flexibilitate al SFF.
4. Determinarea numrului i naturii modulelor de prelucrare
din SFF i a repartizrii lor spaiale
Determinarea configuraiei SFF se va face prin modelarea matematic i, n acest
sens, putem imagina urmtorul model de programare matematic liniar n numere ntregi
avnd ca obiectiv stabilirea tipului i numrului de module operaie care compun SFF:

i
i
x ) Z min(
supus condiiilor:
7
Proiect de an ISP II
I i x
E t x C R
n S F x K
n S F x
i
an rec i i
j
tij j tpl i ui
j
tij j tpl i
i
i
.. 1 ; 0
0

+

x
i
-numr ntreg;
unde:
i=1..I-indice asociat modulelor operaie delimitate pentru prelucrarea tipurilor de
repere cuprinse n nucleul tipologic;
j=1..J-indice care desemneaz tipurile de repere din cadrul nucleului tipologic;
x
i
- variabil ntreag asociat modulului operaie i;
C
i
- costul, n lei, implicat de materializarea modulului operaie i (costul
utilajului, a SDV-urilor necesare, etc.);
E
an
-economiile anuale prezumate a se realiza prin introducerea SFF [lei/an] ;
K
ui
-gradul de utilizare normativ al modulului operaie i, considerat acceptabil de
ctre utilizator;
R-costuri globale pentru realizarea SFF, care nu pot fi asociate modulelor operaie
(valoarea roboilor, echipamentelor de calcul etc.), n lei;
S
j
-sarcina anual de producie de tipul j [buc/an];
n
tij
-durata procesului de prelucrare a reperului de tipul j n cadrul modulului
operaie i [ore/buc];
t
rec
-durata admis pentru recuperarea investiiei necesare pentru introducerea SFF
[ani];
Conform acestor restrictii se va calcula functia obiectiv a S.F.F., si anume:
min Z = x
1
+ x
2
+ x
3
+ x
4
+ x
5
,
unde: x
1
-centruire, x
2
-strunjire, x
3
-frezare, x
4
-gaurire, x
5
-rectificare
Conform primei inegalitati, avem:

j
tij j tpli i
n S F x
( ) ( ) [ ] an t h s D F
rep tpli
min/ 224640 60 416 4160 8 2 260 % 10 8 2 260

( )
62 . 0
4176 4366 4428 4455 4988 5720 5 224640
1
1

+ + + + +
x
x

28 . 9
4176 98 4366 37 4428 83 4455 38 4988 ) 66 82 ( 5720 42 224640
2
2

+ + + + + +
x
x
8
Proiect de an ISP II

64 . 5
4176 0 4366 76 4428 35 4455 79 4988 0 5720 75 224640
3
3

+ + + + +
x
x

45 . 1
4176 13 4366 0 4428 0 4455 13 4988 19 5720 21 224640
4
4

+ + + + +
x
x

41 . 4
4176 36 4366 37 4428 36 4455 33 4988 29 5720 40 224640
5
5

+ + + + +
x
x
Cel de-al doilea termen al sistemului de inegalitatii conduce la urmatoarele
rezultate:

j
tij j tpli i ui
n S F x K
( )
82 . 0
4176 4366 4428 4455 4988 5720 5 224640 75 . 0
1
1

+ + + + +
x
x
37 . 12
4176 98 4366 37 4428 83 4455 38 4988 ) 66 82 ( 5720 42 224640 75 . 0
2
2

+ + + + + +
x
x
52 . 7
4176 0 4366 76 4428 35 4455 79 4988 0 5720 75 224640 75 . 0
3
3

+ + + + +
x
x
93 . 1
4176 13 4366 0 4428 0 4455 13 4988 19 5720 21 224640 75 . 0
4
4

+ + + + +
x
x
88 . 5
4176 36 4366 37 4428 36 4455 33 4988 29 5720 40 224640 75 . 0
5
5

+ + + + +
x
x
Daca se considera ca toate componentele care vor materializa modulele-operatie i sunt
nou achizitionate, cunoastem costurile lor C
i
, atunci ecuaia de eficienta a sistemului
devine:

0 66 . 1
an rec i i
E t x C

unde: E
an
= EPC+BS+EENC
EPC - economia la pretul de cost
EENC - efecte economice necuantificabile
BS - beneficii suplimentare
[ ] an lei
IPM CAS
S n
S EPC
i j
tij tij
j
/
100
1
100
1
60

,
`

.
|
+
,
`

.
|
+

unde: i - indicele operatiei;

j - indicele reperului cuprins in nucleul tipologic;
n
tij
-norma de timp la operatia i de la reperul j ;
S
j
-sarcina de productie la reperul j din nucleul tipologic;
9
Proiect de an ISP II
s
tij
-salariul tarifar orar brut al muncitorului care realizeaza operatia i la reperul
j
( ) ( ) ( )
[ ] an lei EPC
EPC
C
C
/ 65 . 36235
) 07 . 0 1 ( 35 . 0 1 60 / 7 . 10 4176 4366 4428 4455 4988 5720 5

+ + + + + + +
( ) ( )
[ ] an lei EPC
EPC
S
S
/ 33 . 537376
) 07 . 0 1 (
35 . 0 1 60 / 7 . 10 ) 4176 98 4366 37 4428 83 4455 38 4988 ) 66 82 ( 5720 42 (

+
+ + + + + + +
( ) ( )
[ ] an lei EPC
EPC
F
F
/ 25 . 326573
) 07 . 0 1 ( 35 . 0 1 60 / 7 . 10 ) 4176 0 4366 76 4428 35 4455 79 4988 0 5720 75 (

+ + + + + + +
( ) ( )
[ ] an lei EPC
EPC
G
G
/ 48 . 84260
) 07 . 0 1 ( 35 . 0 1 60 / 7 . 10 ) 4176 13 4366 0 4428 0 4455 13 4988 19 5720 21 (

+ + + + + + +
( ) ( )
[ ] an lei EPC
EPC
R
R
/ 05 . 255478
) 07 . 0 1 ( 35 . 0 1 60 / 7 . 10 ) 4176 36 4366 37 4428 36 4455 33 4988 29 5720 40 (

+ + + + + + +
EPC=EPC
C
+EPC
S
+EPC
F
+EPC
G
+EPC
R
=36235.65+537376.33+326573.25+84260.48+
+255478.05=1239923.75
EPC= 1239923.75 [lei/an]

[ ] an lei
PM C
W
F
n S
BS
tm
i j
tij j
/
1000
1000
1
60

,
`

.
|

unde: C
1000 PM
- costuri la 1000 lei productie realizata [lei]
F
tm
- fondul de timp de lucru anual al unui muncitor [ore/an]
W - productivitatea medie a muncii realizata [lei/an * persoan]

( )
[ ] an lei BS
BS
/ 2981 . 211756
25 . 0 19850 1880 60 / ) 4176 152 4366 155 4428 159 4455 168 4988 201 5720 183 (

+ + + + +
Ean= EPC+BS+EENC=1239923.75+211756.2981+175000=1626680.048[lei/an]
In urma acestor calcule se poate determina ecuatia de eficienta a sistemului:

0 66 . 1
an rec i i
E t x C
unde: C
i
- costul utilajelor de la operatia i
trec durata de recuperare a investitiei este de 4..6 ani
10
Proiect de an ISP II
( ) 0 048 . 1626680 5 38400 8700 29400 28000 5400 66 . 1
5 4 3 2 1
+ + + + x x x x x
24 . 8133400 63744 14442 48804 46480 8964
5 4 3 2 1
+ + + + x x x x x
4.2. Rezolvarea modelului matematic
Modelul va cuprinde o functie obiectiv si 11 restrictii. Asezand coeficientii
necunoscutelor x
i
sub forma matriceala pentru a putea fi rezolvat cu ajutorul programarii
matematice liniare.
Prima linie reprezinta funcia obiectiv:
min Z = x
1
+ x
2
+ x
3
+ x
4
+ x
5
,
celelalte linii deteminand numarul de masini necesar pentru fiecare modul de prelucrare,
conform notatiei initiale x
1
= centruire, x
2
=strunjire, x
3
= frezare, x
4
= gurire, x
5
=
rectificare.
Valoarea 28133 reprezint suma seriilor anuale ale reperelor din clasa A, iar
224640 reprezinta fondul de timp disponibil al unei masini.
Ultima linie a matricii este ecuatia de eficienta a sistemului:

0 66 . 1
an rec i i
E t x C
Modelul va fi rulat pe calculator fara restrictia ca x
i
sa fie numar intreg. In urma rularii
programului, s-au obtinut urmatoarele rezultate:
x
1
=0.62;
x
2
= 9.28 ;
x
3
=5.64 ;
x
4
= 1.45;
x
5
=4.41.
Cu aceste rezultate se calculeaza gradul de utilizare al fiecarui modul-operatie:
[%] 100
sin .
sin .

i ma de adoptat nr
i ma de teoretic nr
K
ui
% 62 100
1
62 . 0

uC
K
% 8 . 92 100
10
28 . 9

uS
K
% 94 100
6
64 . 5

uF
K
% 5 . 72 100
2
45 . 1

uG
K
11
Proiect de an ISP II
% 2 . 88 100
5
41 . 4

uR
K
Deoarece gradul de incarcare la operatiile de frezare si rectificare este prea mare,
se mai adauga o masina.
Trebuie precizat ca aceasta configurare a sistemului a fost efectuata in conditii
statice, netinandu-se seama de caracterul aleator al intrarii diferitelor repere in sistem si
nici de caracterul aleator al prelucrarilor in cadrul modulelor.
4.3. Determinarea valorii robotilor inclusi in sistem
Din analiza statistica a sistemelor flexibile de fabricatie cu prelucrare mecanica,
care prelucreaza piese de rotatie si prismatice, structura S.F.F. cuprinde in medie un robot
la 4.38 unitati de prelucrare.
Conform acestei statistici, pentru cazul nostru, vom avea:
24/4.38 = 5.47=> 6 roboti
Problema estimarii valorii robotilor este relativ dificila, data fiind diversitatea
acestora ca performante si modele constructive. A aprecia insa valoarea robotilor este
absolut necesar in perioada de proiectare a S.F.F. in vederea calculului necesarului de
fonduri de investitii pentru introducerea S.F.F.
Estimarea pretului robotilor pleaca de la 5 caracteristici ale acestora. Redam acest
calcul in continuare, pe baza a 5 caracteristici:
m
p
- capacitatea portanta a robotului [Kg], adica greutatea maxima a reperului;
g
m
- grade de mobilitate ale robotului;
v
sl
- volumul spatiului de lucru al robotului;
v
med
- viteza medie de deplasare pe traiectorie [m/s];
p
p
- precizia de pozitionare [mm];
Pe baza performantelor robotilor se obtin punctaje. Insumand punctajele pentru
toate caracteristicile avute in vedere, se obtine un numar global de puncte care se
transforma in valoare astfel:
Ccom = cursul comercial al leului in raport cu euro
=> Ccom = 4.2 [lei/EUR]
12
Proiect de an ISP II
Pentru cazul nostru performantele robotilor sunt:
g
m
= 5 ; v
sl
= 10 m
3
; v
med
= 0.9 [m/s] ; p
p
= t 1 [mm]
Pe baza acestor date se obtine urmatorul punctaj pentru roboti:
- m
p
= 0.3 puncte
- g
m
= 3.2 puncte
- v
sl
= 0.9 puncte Total = 11 puncte
- v
med
=2.1 puncte
- p
p
= 4.5 puncte
Actionarea fiind hidraulica si considerand Ccom = 4.2[lei/EUR], pretul estimativ pentru
un robot va fi: P
robot
=
] [ 2 . 296188 2 / 2 . 4 11 12822 lei
Presupunand ca intregul sistem de transfer este realizat de cei 8 roboti, se poate
estima costul S.F.F. astfel:
-modulul de centruire (1 masina) 1*5400 = 5400
-modulul de strunjire (10 masini) 10*28000 = 280000
-modulul de frezare (6 masini) 6*29400 = 176400
-modulul de gaurire (2 masina) 2*8700=17400
-modulul de rectificare (5 masini) 5*38400= 192000
Total 671200
Sistemul de transfer:
- roboti (6 unitati) 6*109600 = 657600
Total 1328800
4.4. Amplasarea spatiala a modulelor de prelucrare ale SFF
Pentru a rezolva acest aspect se va folosi metoda gamelor fictive. Aceasta metoda
urmareste, in principal, realizarea unor fluxuri de fabricatie fara intoarceri.
In cele ce urmeaza se va prezenta fluxul de fabricatie pentru reperele ce intra in
nucleul tipologic.
13
Proiect de an ISP II
Asadar, din cele 6 repere din nucleul tipologic, 5 au intoarceri de flux, intoarceri
ce trebuie eliminate. Pentru a face acest lucru, este necesar a completa un tabel cu
incarcarea modulelor pe numere de operatie.
Pentru generarea acestui tabel se procedeaza astfel:
- se calculeaza consumul anual de timp (timpul unitar inmultit cu seria anuala de
fabricatie pentru fiecare tip de prelucrare) la toate reperele cuprinse in nucleul tipologic;
-numarul teoretic N
t
de masini se calculeaza prin impartirea valorii consumului
anual de timp pe fiecare tip de operatie la 224640, valoare ce reprezinta fondul anual de
timp al unei masini.
- incarcarea la centruire numar current al operatiei 1

( )
08 . 2261
60
135665
60
4176 4366 4428 4455 4988 5720 5

+ + + + +
C ore/an
- incarcarea la strunjire numar curent al operatiei 2
73 . 13637
60
818264
60
4176 98 4988 82
12

+
S ore/an
- incarcarea la strunjire numar curent al operatiei 3
4 . 6125
60
367524
60
4428 83
23

S ore/an
14
Mod
Op.
Nr.crt.
al op.
Tehn.
pentru
R2
Flux
tehno
logic
R2
Nr.crt.
al op.
Tehn.
pentru
R4
Flux
tehno
logic
R4
Nr.crt.
al op.
Tehn.
pentru
R11
Flux
tehno
logic
R11
Nr.crt.
al op.
Tehn.
pentru
R13
Flux
tehno
logic
R13
Nr.crt.
al op.
Tehn.
pentru
R14
Flux
tehno
logic
R14
Nr.crt.
al op.
Tehn.
pentru
R15
Flux
tehno
logic
R15
C
1 1 1 1 1 1
S 4

3

2,4

4

3

2

F 3

2

2

2

G 2

3

3

3

R 5

4

4

5

4

4

Proiect de an ISP II
- incarcarea la strunjire numar curent al operatiei 4
66 . 15004
60
900280
60
4366 37 5720 42 4988 66 4455 38
34

+ + +
S ore/an
- incarcarea lunara la frezare numar curent al operatiei 2
26 . 15263
60
915796
60
4366 76 5720 75 4428 35
12

+ +
F ore/an
- incarcarea lunara la frezare numar curent al operatiei 3
75 . 5865
60
351945
60
4455 79
23

F ore/an
- incarcarea lunara la gaurire numar curent al operatiei 2
25 . 965
60
57915
60
4455 13
12

G ore/an
- incarcarea lunara la gaurire numar curent al operatiei 3
53 . 3581
60
214892
60
5720 21 4988 19
23

+
G ore/an
- incarcarea lunara la gaurire numar curent al operatiei 4
8 . 904
60
54288
60
4176 13
34

G ore/an
- incarcarea la rectificare
21 . 16529
60
991753
60
4176 36 4366 37 4428 36 4455 33 4988 29 5720 40

+ + + + +
R
ore/luna
Mod
ul op.
Incarcare corespunzatoare nr. crt oper. in fluxul tehnologic
[ore/an]
Incarcarea
totala
[ore/an]
Nr.
Masini
It/Ft
Nr.
masini
adoptat
Op.1 Op.2 Op.3 Op.4 Op.5
C 2261.08 2261.08 0.60 1
S 13637.73 6125.4 15004.66 34767.79 9.28 10
F 15263.26 5865.75 21129.01 5.64 6
G 965.25 3581.53 904.8 5451.58 1.45 2
R 16529.21 16529.21 4.41 5
Aceasta procedura atrage dupa sine divizarea modulelor de prelucrare, ducand la
cresterea numarului de masini.
15
Proiect de an ISP II
Amplasarea in spatiu a acestor module se poate face in mai multe variante,
tinandu-se cont de spatiul efectiv de lucru existent, de scurtarea traseelor de transport,
asigurand scurtarea si simplificarea comunicatiilor dintre module. In toate situatile este
nevoie de o economisire a spatiului de aceea e nevoie de o aranjare judicioasa a
masinilor.
Mod
op.
Incarcare corespunzatoare nr. crt oper.in fluxul tehnologic
[ore/an]
Incarcarea
totala
[ore/an]
Nr.
masin
i
Nr.
masin
i
adopt
at
Op.1 Op.2 Op.3 Op.4 Op.5
C 2261.08 2261.08 0.60 1
S1 13637.73 13637.73 3.65 4
F1 15263.26 15263.26 4.07 5
G1 965.25 965.25 0.25 1
S2 6125.4 6125.4 1.63 2
F2 5865.75 5865.75 1.56 2
G2 3581.53 3581.53 0.95 1
S3 15004.66 15004.66 4.07 5
G3 904.8 904.8 0.24 1
R 16529.21 16529.21 4.41 5
Pe baza acestor consideratii pentru cazul nostru, amplasarea spatiala a modulelor de
lucru ar putea fi de urmatorul gen:
C S1 S1 F1 F1 F1 F2 F2 G2 S3 S3 R R R

S1 S1 F1 F1 G1 S2 S2 S3 S3 S3 G3 R R
16
Proiect de an ISP II
Mod
Op.
Nr.crt.
al op.
Tehn.
pentru
R2
Flux
tehno
logic
R2
Nr.crt.
al op.
Tehn.
pentru
R4
Flux
tehno
logic
R4
Nr.crt.
al op.
Tehn.
pentru
R11
Flux
tehno
logic
R11
Nr.crt.
al op.
Tehn.
pentru
R13
Flux
tehno
logic
R13
Nr.crt.
al op.
Tehn.
pentru
R14
Flux
tehno
logic
R14
Nr.crt.
al op.
Tehn.
pentru
R15
Flux
tehno
logic
R15
C 1 1 1 1 1 1
S1

2

2

F1 2

2

2

G1 2

3


3

3

S2

3


4

4

3


F2 3

G2
S3 4

G3
R 5

4

5

5

4

4

5. Determinarea loturilor optime de fabricatie in SFF
Problematica determinarii loturilor de fabricatie in SFF trebuie neaparat asociata
cu modul de lucru al SFF. Am putea considera doua principale modalitati de functionare
a SFF:
a) tipurile de repere intra in sistem aleator in mod individual
b) tipurile de repere intra in sistem determinist in mod individual sau grupate in
loturi.
Determinarea loturilor optime se realizeaza cu formula:
17
Proiect de an ISP II
n
n
n
i
i
n
i i
i
i i
Q
N
Q
N
Q
N
K
a
P
N
c N
K .... ,
2
1
2
2
1
1
1
1
*

,
`

.
|

*
*
K
N
Q
i
i

unde: Q
*
i
-marimea optima a lotului de fabricatie [buc/lot]
K
*
-numarul optim de loturi pe an
N
i
-seria anuala [buc/an]
C
i
-costul unitar al reperului de tipul i [lei/buc]
-rata stocarii =0.1 [leu/lei*an]
p
i
-capacitatea de productie a sistemului pentru reperul de tip i [buc/an]
a
i
-costul lansarii in fabricatie a unui lot de repere tip i [lei/lot]
Determinarea costului de lansare:
R13 R11 R2 R4 R14 R15
R13 0 2 1 3 4 5
R11 1 0 2 3 4 5
R2 3 4 0 1 2 5
R4 4 5 1 0 2 3
R14 3 5 2 1 0 4
R15 5 4 3 1 2 0
MEDIA 3.2 4.0 1.8 1.8 2.8 4.4
A
i
35.2 44 19.8 19.8 30.8 48.4
18
Proiect de an ISP II
Cadenta:
Coeficientul de timp s-a determinat prin impartirea fondului de timp disponibil,
224640, (se inmulteste aceasta valoare cu numarul de masini) si se imparte la valorea
totala a consumului anual de timp.
Centruire [C]-1 masina
Reper Seria
anuala
[buc/an]
Timp de
prelucrare
[min/buc]
Consum de
timp de
prelucrare
[min/an]
Coeficientul
fondului de
timp
Capacitatea de
productie
0 1 2 3 = 1 x 2 4
5 = 1 x 4
R13 5720 5 28600 1.60
9135
R11 4988 5 24940 1.60
7966
R2 4455 5 22275 1.60
7115
R4 4428 5 22140 1.60
7085
R14 4366 5 21830 1.60
6972
R15 4176 5 20880 1.60
6669
Total 140665
Strunjire [S1]-4 masini
Reper Seria
anuala
[buc/an]
Timp de
prelucrare
[min/buc]
Consum de
timp de
prelucrare
[min/an]
Coeficientul
fondului de
timp
Capacitatea de
productie
0 1 2 3 = 1 x 2 4
5 = 1 x 4
R11 4988 82 409016 1.10
5477
R15 4176 98 409248 1.10
4586
Total 818264
19
Proiect de an ISP II
Frezare [F1]-5 masini
Reper Seria
anuala
[buc/an]
Timp de
prelucrare
[min/buc]
Consum de
timp de
prelucrare
[min/an]
Coeficientul
fondului de
timp
Capacitatea de
productie
0 1 2 3 = 1 x 2 4
5 = 1 x 4
R4 4428 35 154980 1.23
5431
R13 5720 75 429000 1.23
7015
R14 4366 76 331816 1.23
5355
Total 915796
Gaurire [G1]-1 masina
Reper Seria
anuala
[buc/an]
Timp de
prelucrare
[min/buc]
Consum de
timp de
prelucrare
[min/an]
Coeficientul
fondului de
timp
Capacitatea de
productie
0 1 2 3 = 1 x 2 4
5 = 1 x 4
R2 4455 13 57915 3.88
17280
Total 57915
Strunjire [S2]-2 masini
Reper Seria
anuala
[buc/an]
Timp de
prelucrare
[min/buc]
Consum de
timp de
prelucrare
[min/an]
Coeficientul
fondului de
timp
Capacitatea de
productie
0 1 2 3 = 1 x 2 4
5 = 1 x 4
R4 4428 83 367524 1.22
5413
Total 367524
20
Proiect de an ISP II
Frezare [F2]-2 masini
Reper Seria
anuala
[buc/an]
Timp de
prelucrare
[min/buc]
Consum de
timp de
prelucrare
[min/an]
Coeficientul
fondului de
timp
Capacitatea de
productie
0 1 2 3 = 1 x 2 4
5 = 1 x 4
R2 4455 79 351945 1.28
5687
Total 351945
Gaurire [G2]-1 masina
Reper Seria
anuala
[buc/an]
Timp de
prelucrare
[min/buc]
Consum de
timp de
prelucrare
[min/an]
Coeficientul
fondului de
timp
Capacitatea de
productie
0 1 2 3 = 1 x 2 4
5 = 1 x 4
R11 4988 19 94772 1.05
5214
R13 5720 21 120120 1.05
5979
Total 214892
Strunjire [S3]-5 masini
Reper Seria
anuala
[buc/an]
Timp de
prelucrare
[min/buc]
Consum de
timp de
prelucrare
[min/an]
Coeficientul
fondului de
timp
Capacitatea de
productie
0 1 2 3 = 1 x 2 4
5 = 1 x 4
R2 4455 38 169290 1.52 6774
R11 4988 66 329208 1.52 7582
R13 5720 42 240240 1.52 8697
R14 4366 37 161542 1.52
6636
Total 738738
Gaurire [G3]-1 masina
21
Proiect de an ISP II
Reper Seria
anuala
[buc/an]
Timp de
prelucrare
[min/buc]
Consum de
timp de
prelucrare
[min/an]
Coeficientul
fondului de
timp
Capacitatea de
productie
0 1 2 3 = 1 x 2 4
5 = 1 x 4
R15 4176 13 54288 4.14
17280
Total 54288
Rectificare [R]-5 masini
Reper Seria
anuala
[buc/an]
Timp de
prelucrare
[min/buc]
Consum de
timp de
prelucrare
[min/an]
Coeficientul
fondului de
timp
Capacitatea de
productie
0 1 2 3 = 1 x 2 4
5 = 1 x 4
R13 5720 40 228800 1.13
6478
R11 4988 29 144652 1.13
5649
R2 4455 33 147015 1.13
5045
R4 4428 36 159408 1.13
5004
R14 4366 37 161542 1.13
4945
R15 4176 36 150336 1.13
4729
Total 991753
Pentru fiecare reper se construieste balanta capacitatii de productie: Pi
C S1 F1 G1 S2 F2 G2 S3 G3 R
R13 9135 7015 5979 8697 6478
R11 7966 5477 5214 7582 5649
R2 7115 17280 5687 6774 5045
R4 7085 5431 5413 5004
R14 6972 5355 6636 4945
R15 6669 4586 17280 4729
22
Proiect de an ISP II
0
2000
4000
6000
8000
10000
R13
Capacitatea de productie 9135 7015 5979 8697 6478
C S1 F1 G1 S2 F2 G2 S3 G3 R
0
2000
4000
6000
8000
R11
Capacitatea de productie 7966 5477 5214 7582 5649
C S1 F1 G1 S2 F2 G2 S3 G3 R
0
5000
10000
15000
20000
R2
Capacitatea de productie 7115 17280 5687 6774 5045
C S1 F1 G1 S2 F2 G2 S3 G3 R
23
Proiect de an ISP II
0
2000
4000
6000
8000
R4
Capacitatea de productie 7085 5431 5413 5004
C S1 F1 G1 S2 F2 G2 S3 G3 R
0
1000
2000
3000
4000
5000
6000
7000
R14
Capacitatea de productie 6972 5355 6636 4945
C S1 F1 G1 S2 F2 G2 S3 G3 R
0
5000
10000
15000
20000
R15
Capacitatea de productie 6669 4586 17280 4729
C S1 F1 G1 S2 F2 G2 S3 G3 R
24
Proiect de an ISP II
Determinarea costului unitar al fiecarui reper:
Costul piesei de tip i se calculeaza cu formula:
Reper Greutatea t
i
M
[lei/buc
]
MN
[lei/buc
]
Pci
[lei/buc
]
Ci
[lei/buc]
R13 6.3 183 24.08 905.16 4738.12 3832.96
R11 8.27 201 31.61 905.16 4747.93 3842.77
R2 6.41 168 24.50 905.16 4738.68 3833.52
R4 6.7 159 25.61 905.16 4740.13 3834.97
R14 5.48 155 20.95 905.16 4734.06 3828.90
R15 8.93 152 34.13 905.16 4751.21 3846.05
Pretul
materialului(PM) 3.85
Chelt de transp (Tra) 0.05
Pretul
deseului(Pdes) 0.88

Sti 10.7
IMP 0.07
CAS 0.35

Rs 3
Ri 0.3
25

,
`

.
|
+
,
`

.
|
+
i
ti
ti
CAS IMP
S
n
MN
100
1
100
1
60

,
`

.
|
+
]
]
]

,
`

.
|
+ +
100
1
100
1
i s
R R
MN M PCI
des
P GB
Tra
PM GB M + 25 , 0 )
100
1 (
MN PCI c
i

Proiect de an ISP II
Se calculeaza K*
( )
16 . 54 35 . 2934
396
9 . 1162004
396
33 . 143590 78 . 445164 59 . 195467 67 . 199726 24 . 83082 29 . 94973
) 48.4 30.8 19.8 19.8 44 35.2 ( 2
))]
4586
4176
1 ( 1 . 0 05 . 3846 4176 ( ))
5945
4366
1 ( 1 . 0 90 . 3828 4366 ( ))
5004
4428
1 ( 1 . 0 97 . 3834 4428 (
48.4 30.8 19.8 19.8 44 35.2 2
))
5045
4455
1 ( 1 . 0 52 . 3833 4455 ( ))
5214
4988
1 ( 1 . 0 77 . 3842 4988 ( ))
5979
5720
- (1 0.1 3832.96 5720 [(
2
1
*
1
1

+ + + + +

+ + + + +
+ + +
+ + + + +
+ + +

,
`

.
|

n
i
i
n
i i
i
i i
a
P
N
C N
K

K*= 54.16=55(lot/an)
QR13=N13/K*=5720/55=104[buc/lot]
QR11=N11/K*=4988/55=90.69=91[buc/lot]
QR2=N2/K*=4455/55=81[buc/lot]
QR4=N4/K*=4428/55=80.50=81[buc/lot]
QR14=N14/K*=4366/55=79.38=80[buc/lot]
QR15=N15/K*=4176/55=75.92=76[buc/lot]
6. Determinarea succesiunii de intrare in sistem a tipurilor de produse (succesiune
predeterminata)
6.1 Euristica nr.1( metoda inmultirii matricilor latine)
Acest tip de matrice se determina cu formula:
tij = 1) ij, daca exista arc intre i si j
2) 0, daca nu exista arc intre i si j
Se pune conditia eliminarii din graf a arcelor cu o valoare mai mare decat 1. Cu
aceste considerente: determinam matricea T. Apoi se calculeaza matricile de rang
superior, pana la rangul 4. In matricea de rang 4 ar trebui sa avem pe prima linie drumul
26
Proiect de an ISP II
hamiltonian. Daca nu este asa, se revine asupra calculelor si se valideaza si arcurile cu
valoarea 2.
Matricea coeficientilor de afinitate
R13 R11 R2 R4 R14 R15
R13 0 2 1 3 4 5
R11 1 0 2 3 4 5
R2 3 4 0 1 2 5
R4 4 5 1 0 2 3
R14 3 5 2 1 0 4
R15 5 4 3 1 2 0
R13 R11 R2 R4 R14 R15
R13 1 1 1
R11 1 1 1
R2 1 1 1
R4 1 1 1
R14 1 1 1
R15 1 1 1
T =
R13 R11 R2 R4 R14 R15
R13 0 12 13 14 0 0
R11 21 0 23 24 0 0
R2 31 0 0 34 35 0
R4 0 0 43 0 45 46
R14 51 0 54 54 0 0
R15 0 0 63 64 65 0
Se construieste T* pastrandu-se din T doar indicele j coloana.
T*
R13 R11 R2 R4 R14 R15
R13 0 2 3 4 0 0
R11 1 0 3 4 0 0
R2 1 0 0 4 5 0
R4 0 0 3 0 5 6
R14 1 0 3 4 0 0
R15 0 0 3 4 5 0
Se efectueaza produsul latin al matricelor astfel:
27
Proiect de an ISP II
T
3
=
T
2
LT
*
R13 R11 R2 R4 R14 R15
R13 0 0
1243,
1453,
1463
1234
1354
1235
1435
1465
1246
1346
R11
2431
2351
2451
0
2143
2453
2463
2314
2134
2354
2135
2435
2145
2345
2465
2146
2346
R2 3451 3512 0
3154
3124
3145
3465
3146
3546
R4
4531
4631
4351
4651
4312
4512
4513
4653
0 4653 0
R14 5431 5312
5123
5143
5463
5314
5124
5134
0
5146
5346
R15
6431
6531
6351
6451
6312
6512
6513
6543
6453
6314
6514
6534
6354
6435
6345
0
T
4
= R13 R11 R2 R4 R14 R15
R13 0 0 14653 12354 12435 12346
T
2
=
TLT*
R13 R11 R2 R4 R14 R15
R13 0 0 123,143 124,134 135,145 146
R11 231 0 213,243 214,234 235,245 246
R2 351 312 0 314,354 345 346
R4 431,451 0 453,463 0 435,465 0
R14 531 512 513,543 514,534 0 546
R15 631,651 0 643,653 634,654 635,645 0
28
Proiect de an ISP II
T
3
LT
*
12463
14635
12345
12465
13465
13546
R11
24531
24631
24351
23451
24651
0
24513
21453
24653
21463
23514
21354
21435
24635
23145
21345
21465
23465
23146
21346
23546
R2
34651
34512 0 35124
31245
31465
35146
31246
R4
46531
46351
45312
46312
43512
46512
46513
45123
0 0 0
R14 54631 54312
51243
51463
53124
51234
0
53146
51246
51346
R15
65431
64531
64351
63451
64312
65312
63512
64512
64513
65123
65143
65314
63514
63124
65124
65134
63145 0
T
5
=
T
4
LT
*
R13 R11 R2 R4 R14 R15
R13 0 0 124653 0
124635
123465
123546
R11
246531
246351
234651
0
246513
214653
0
214653
231465
213465
235146
213546
R2 0 346512 0 0 312465 351246
R4 0
465312
463512
465123 0 0 0
R14 0 546312 512463 0 0
531246
512346
R15 0
654312
645312
643512
634512
645123
651243
653124
635124
651234
631245 0
124653 => R13-R11-R4-R15-R14-R2 =>CT=15
246513 => R11-R4-R15-R14-R13-R2=> CT=16.
29
Proiect de an ISP II
214653 => R11-R13-R4-R15-R14-R2=> CT=15 => Drumul Hamiltonian
124635 => R13-R11-R4-R15-R2-R14=> CT=16
351246 => R2-R14-R13-R11-R4-R15=> CT=16
6.2. Euristica nr.2: (metoda descompunerii in componente tare conexe)
In matricea coeficientilor de afinitate invalidam arcele cu lungimea mai mare decat o
valoare predeterminata.
Matricea coeficientilor de afinitate
R13 R11 R2 R4 R14 R15
R13 0 2 1 3 4 5
R11 1 0 2 3 4 5
R2 3 4 0 1 2 5
R4 4 5 1 0 2 3
R14 3 5 2 1 0 4
R15 5 4 3 1 2 0
Se iau arcele mai mari de 1; valorile ramase le inlocuim cu 1 si obtinem matricea
conexiunilor din grafic. Pornind de la matricea conexiunilor se urmareste decompunerea
grafului in niste subdiviziuni numite tare conexe:
-se scrie matricea coeficientilor de afinitate;
-se construiesc vectorii V1 si V1
Componenta tare conexa care va contine varful initial se determina cu relatia:
C1=(V1V2) {R13}={R13,R11}
C2=(V1V2)

{R11}={R2,R4,R14,R15}
Se contruieste matricea A, in care coloanele se obtin prin adunarea booleana a
coloanelor corespunzatoare varfurilor care sunt cuprinse in componenta conexa.
R13 R11 R2 R4 R14 R15 V1 V2
R13 1 1 1
R11 1 1 1
R2 1 1 1
R4 1 1 1 1
R14 1 1 1
R15 1 1 1
V1 1 1 1 1 1 1
V2 1 1 1 1
30
Proiect de an ISP II
C1 C2
R13 1 1
R11 1 1
R2 0 1
R4 0 1
R14 0 1
R15 0 1
Din matricea A se obtine matricea A adunand liniile din A pe componente.
Inlocuind cu zero valorile de pe diagonala principala a lui A se obtine A*
Din matricea A* se obtine matricea drumurilor din graf, D printr-o procedura
similara generarii liniilor V. Ca sa existe drum hamiltonian in graf initial aferent matricei
conexiunilor, trebuie ca numarul de cifre 1 din matricea D sa fie : n(n-1)/2
unde: n = numarul de linii ale matricei
n(n-1)/2 = 2*2/2 = 2
Exista drum hamiltonian pentru euristica 2. (C1 C2) sau (C2 C1) putem
s ail alegem care consideram de cuviinta.
7. Verificarea functionarii dinamice a SFF
31
C1 C2
C1 1 1
C2 1 1
A=
=
C1 C2
C1 0 1
C2 1 0
A*=
C1 C2
C1 1 1
C2 1 1
D=
Proiect de an ISP II
Studiul dinamic al functionarii SFF, necesita interpratarea SFF ca o retea de
sisteme de asteptare, iar, impreuna, alcatuiesc o retea de sisteme de asteptare. Sistemele
de asteptare cele mai cunoscute si studiate sunt cele in care intrarile sunt descrise cu o
distributie Poisson, iar timpul de servire are o distributie exponential-negativa.
Asadar, fiecare modul va fi considerat un sistem de asteptare. Ramane de verificat
daca la nivelul fiecarui modul:
1. Fluxul de intrare in modul este de tip Poisson;
2. Timpul de servire are repartitie exponential-negativa.
Fiecare sistem de asteptare este caracterizat prin parametrul intrarilor , care
este numarul mediu de unitati ce intra in sistemul de asteptara intr-un interval de timp si
parametrul servirilor , care reprezinta numarul mediu de unitati servite in sistemul de
asteptare intr-un interval de timp.
7.1. Determinarea caracterului servirilor in modulele SFF
Parametrul se calculeaza atfel:
Pentru centruire:C
Reper nt[min/buc] S
an
[buc/an]
R13 5 5720
R11 5 4988
R2 5 4455
R4 5 4428
R14 5 4366
R15 5 4176
c = 60/t
prel

= 60/5 = 12 [buc/ora]
tprel =(durata de prel.San) / San=132880/28133=5[min/buc]
Pentru strunjire:S1
Reper nt[min/buc] S
an
[buc/an]
R11 82 4988
R15 98 4176
s1 = 60/ t
prel
=60/89.29=0.67 [buc/ora]
tprel =818264/9164 =89.29 [min/buc]
Pentru frezare:F1
32
Proiect de an ISP II
Reper nt[min/buc] S
an
[buc/an]
R13 75 5720
R4 35 4428
R14 76 4366
F1 = 60/ t
prel
=60/63.09=0.95[buc/ora]
tprel = 915796/14514=63.09 [min/buc]
Pentru gaurire:G1
Reper nt[min/buc] S
an
[buc/an]
R2 13 4455
G1 = 60/ t
prel
=60/13=4.61 [buc/ora]
tprel = 57915/4455=13[min/buc]
Pentru strunjire:S2
Reper nt[min/buc] S
an
[buc/an]
R4 83 4428
s2 = 60/ t
prel
=60/83=0.72 [buc/ora]
tprel = 367524/4428= 83 [min/buc]
Pentru frezare:F2
Reper nt[min/buc] S
an
[buc/an]
R2 79 4455
F2 = 60/ t
prel
=60/79=0.75 [buc/ora]
tprel = 351945/4455=79[min/buc]
Pentru gaurire:G2
Reper nt[min/buc] S
an
[buc/an]
R13 21 5720
R11 19 4988
G2 = 60/ t
prel
=60/20.06=2.99 [buc/ora]
tprel = 214892/10708=20.06[min/buc]
Pentru strunjire:S3
33
Proiect de an ISP II
Reper nt[min/buc] S
an
[buc/an]
R13 42 5720
R11 66 4988
R2 38 4455
R14 37 4366
s3 = 60/ t
prel
=60/46.09=1.3 [buc/ora]
tprel = 900280/19529=46.09[min/buc]
Pentru gaurire:G3
Reper nt[min/buc] S
an
[buc/an]
R15 13 4176
G3 = 60/ t
prel
=60/13=4.61[buc/ora]
tprel = 54288/4176=13[min/buc]
Pentru rectificare:R
Reper nt[min/buc] S
an
[buc/an]
R13 40 5720
R11 29 4988
R2 33 4455
R4 36 4428
R14 37 4366
R15 36 4176
R = 60/ t
prel
=60/35.25=1.70 [buc/ora]
tprel = 991753/28133= 35.25 [min/buc]
Am aratat ca este convenabil ca timpul de prelucrare (servire) in modulele SFF sa
aiba o distributie exponential-negativa.
Cu ajutorul testelor de concordanta se va determina daca observatiile
experimantale sunt sau nu distribuite exponential-negativ. Vom folosi in acest scop testul
de concordanta Kolmogorov.
1. Modulul centruire C
Reper Timp Frecvena Functia de Functia de repart.
|F
n
(t
i
) - F(t
i
) |
34
Proiect de an ISP II
de prel.
ore/buc
ti
absoluta
S
an [buc/an]
repartitie
empirica
F
n
(t
i
)
teoretica
F(t
i
)=1-e
-

t
i
R13 0.083 5720 0.20 0.630646 0.43
R11 0.083 4988 0.38 0.630646 0.25
R2 0.083 4455 0.53 0.630646 0.1
R4 0.083 4428 0.73 0.630646 0.1
R14 0.083 4366 0.85 0.630646 0.22
R15 0.083 4176 1 0.630646 0.37
TOTAL 28133 Max 0.43
2. Modulul strunjire S1
Reper Timp
de prel.
ore/buc
ti
Frecvena
absoluta
S
an [buc/an]
Functia de
repartitie
empirica
F
n
(t
i
)
Functia de repart.
teoretica
F(t
i
)=1-e
-

t
i
|F
n
(t
i
) - F(t
i
) |
R11 1.37 4988 0.54 0.73 0.19
R15 1.63 4176 1 0.79 0.21
TOTAL 9164 Max 0.21
3.Modulul frezare F1
TOTAL 14514 Max 0.30

4.Modulul gaurire G1
Reper Timp
de prel.
ore/buc
ti
Frecvena
absoluta
S
an [buc/an]
Functia de
repartitie
empirica
F
n
(t
i
)
Functia de repart.
teoretica
F(t
i
)=1-e
-

t
i
|F
n
(t
i
) - F(t
i
) |
R2 0.21 4455 1.00 0.62 0.38
TOTAL 4455 Max 0.38
Reper Timp
de prel.
ore/buc
ti
Frecvena
absoluta
S
an [buc/an]
Functia de
repartitie
empirica
F
n
(t
i
)
Functia de repart.
teoretica
F(t
i
)=1-e
-

t
i
|F
n
(t
i
) - F(t
i
) |
R13 1.25 5720 0.39 0.69 0.30
R4 0.58 4428 0.70 0.43 0.27
R14 1.27 4366 1.00 0.70 0.30
35
Proiect de an ISP II
5.Modulul strunjire S2
Reper Timp
de prel.
ore/buc
ti
Frecvena
absoluta
S
an [buc/an]
Functia de
repartitie
empirica
F
n
(t
i
)
Functia de repart.
teoretica
F(t
i
)=1-e
-

t
i
|F
n
(t
i
) - F(t
i
) |
R4 1.38 4428 1.00 0.63 0.37
TOTAL 4428 Max 0.37
6.Modulul frezare F2
Reper Timp
de prel.
ore/buc
ti
Frecvena
absoluta
S
an [buc/an]
Functia de
repartitie
empirica
F
n
(t
i
)
Functia de repart.
teoretica
F(t
i
)=1-e
-

t
i
|F
n
(t
i
) - F(t
i
) |
R4 1.31 4428 1.00 0.63 0.37
TOTAL 4455 Max 0.37
7.Modulul gaurire G2
TOTAL 10708 Max 0.39
8.Modulul strunjire S3
Reper Timp
de prel.
ore/buc
ti
Frecvena
absoluta
S
an [buc/an]
Functia de
repartitie
empirica
F
n
(t
i
)
Functia de repart.
teoretica
F(t
i
)=1-e
-

t
i
|F
n
(t
i
) - F(t
i
) |
R13 0.35 5720 0.53 0.65 0.11
R11 0.32 4988 1.00 0.61 0.39
36
Proiect de an ISP II
Reper Timp
de prel.
ore/buc
ti
Frecvena
absoluta
S
an [buc/an]
Functia de
repartitie
empirica
F
n
(t
i
)
Functia de repart.
teoretica
F(t
i
)=1-e
-

t
i
|F
n
(t
i
) - F(t
i
) |
R13 0.7 5720 0.29 0.60 0.30
R11 1.1 4988 0.55 0.76 0.21
R2 0.63 4455 0.78 0.56 0.22
R14 0.61 4366 1.00 0.55 0.45
TOTAL 19529 Max 0.45
9.Modulul gaurire G3
Reper Timp
de prel.
ore/buc
ti
Frecvena
absoluta
S
an [buc/an]
Functia de
repartitie
empirica
F
n
(t
i
)
Functia de repart.
teoretica
F(t
i
)=1-e
-

t
i
|F
n
(t
i
) - F(t
i
) |
R15 0.21 4176 1.00 0.63 0.37
TOTAL 4176 Max 0.37
10.Modulul rectificare R
Reper Timp
de prel.
ore/buc
ti
Frecvena
absoluta
S
an [buc/an]
Functia de
repartitie
empirica
F
n
(t
i
)
Functia de repart.
teoretica
F(t
i
)=1-e
-

t
i
|F
n
(t
i
) - F(t
i
) |
R13 0.66 5720 0.20 0.999862 0.79
R11 0.48 4988 0.38 0.999899 0.61
R2 0.55 4455 0.53 0.999885 0.46
R4 0.6 4428 0.73 0.999874 0.26
R14 0.61 4366 0.85 0.999872 0.14
R15 0.6 4176 1 0.999874 0.0001
TOTAL 28133 Max 0.79
Ceea ce intereseaza in cadrul criteriului Kolmogorov este ultima coloana.
Valoarea maxima din aceasta coloana se compara cu o valoare d ce se determina astfel:
37
Proiect de an ISP II
d =
0
/ n ,
unde:
0
un parametru extras din tabele corespunzatoare testului
n - numarul de repere prelucrate in cardul modulului

0
= 1.63 pentru o eroare de 1%
Daca valoarea maxima din cadrul coloanei este mai mica decat valoarea lui d, atunci se
poate spune ca timpul de servire pentru acel modul este exponential-negativ.
Pe baza acestor date, rezulta:
-la modulul C, d=1.63/ 6 = 0.66 0.43 ;
-la modulul S1, d=1.63/ 2 = 1.150.21 ;
-la modulul F1, d=1.63/ 3 = 0.94 0.30 ;
-la modulul G1, d=1.63/ 1 = 1.630.38 ;
-la modulul S2, d=1.63/ 1 = 1.63 0.37 ;
-la modulul F2, d=1.63/ 1 = 1.63 0.37 ;
-la modulul G2, d=1.63/ 2 = 1.15 0.39 ;
-la modulul S3, d=1.63/ 4 = 0.81 0.45 ;
-la modulul G3, d=1.63/ 1 = 1.63 0.37 ;
-la modulul R, d=1.63/ 6 = 0.66 0.79 .
Deci, se poate spune ca servirile sunt exponential-negative.
7.2. Calculul densitatii de trafic la modulele operatie
Pentru a determina valoarea lui si pentru celelalte module, se genereaza
matricea K, ce are ca elemente ponderile inscrise pe arcele ce leaga modulele de pe linie
cu cele de pe coloana.
R13: C F1 G2 S3 R; R13 => San = 5720
R11: C S1 G2 S3 - R; R11 => San =4988
R2: C - G1 F2 S3 - R; R2 => San = 4455
R4: C F1 S2 R; R4 => San = 4428
R14: C F1 S3 R; R14 => San =4366
R15: C S1 G3 R; R15 => San = 4176
TOTAL San =28133
C S1 F1 G1 S2 F2 G2 S3 G3 R
C 0 0.32 0.51 0.15 0 0 0 0 0 0
S1 0 0 0 0 0 0 0.54 0 0.45 0
38
Proiect de an ISP II
F1 0 0 0 0 0.30 0 0.39 0.30 0 0
G1 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0
S2 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1
F2 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0
G2 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0
S3 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1
G3 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1
R 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
C S1 F1 G1 S2 F2 G2 S3 G3 R
C 0 0 0 0 0.153 0.15 0.372 0.153 0.144 0
S1 0 0 0 0 0 0 0 0.54 0 0.45
F1 0 0 0 0 0 0 0 0.39 0 0.60
G1 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0
S2 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
F2 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1
G2 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1
S3 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
G3 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
R 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
C S1 F1 G1 S2 F2 G2 S3 G3 R
C 0 0 0 0 0 0 0 0.522 0 0.45
S1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0.54
F1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0.39
G1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1
S2 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
F2 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
G2 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
S3 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
G3 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
R 0 0 0 0 0 0 0 0 0
C S1 F1 G1 S2 F2 G2 S3 G3 R
C 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0.522
S1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
39
K =
K
2
=
K
3
=
Proiect de an ISP II
F1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
G1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
S2 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
F2 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
G2 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
S3 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
G3 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
R 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
C S1 F1 G1 S2 F2 G2 S3 G3 R
C 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
S1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
F1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
G1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
S2 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
F2 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
G2 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
S3 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
G3 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
R 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
P=K+K
2
+K
3
+K
4
+K
5
C S1 F1 G1 S2 F2 G2 S3 G3 R
C 0 0.32 0.51 0.15 0.153 0.15 0.372 0.675 0.144 1
Parametrii de intrare in sistemele de asteptare constituite in modulele sistemului vor fi:
[buc/ora] S

S

< 1
51 . 7
3744
28133
.


Ft
an S
C
1 12 0.625
51 . 7 32 . 0 32 . 0
1 C S

2.4 4 0.67 0.895
51 . 7 51 . 0 51 . 0
1 C F

3.83 5 0.95 0.806
40
K
4
=
K
5
=
Proiect de an ISP II
51 . 7 15 . 0 15 . 0
1 C G

1.12 1 4.61 0.242
51 . 7 153 . 0 153 . 0
2 C S

1.14 2 0.72 0.791
51 . 7 15 . 0 15 . 0
2 C F

1.12 2 0.75 0.746
51 . 7 372 . 0 372 . 0
2 C G

2.79 1 2.99 0.933
51 . 7 675 . 0 675 . 0
3 C S

5.06 5 1.3 0.778
51 . 7 144 . 0 144 . 0
3 C G

1.08 1 4.61 0.234
51 . 7 1 31 . 0
C R

7.51 5 1.7 0.883
-nr mediu de intrari in unitati de timp
S-nr de statii
-nr. de clienti serviti in unit. de timp
- densitatea de trafic
8. Calculul parametrilor dinamici ai SFF
C S1 F1 G1 S2 F2 G2 S3 G3 R
7.51 2.40 3.83 1.12 1.14 1.12 2.79 5.06 1.08 7.51
12.00 0.67 0.95 4.61 0.72 0.75 2.99 1.30 4.61 1.70
s 1 4 5 1 2 2 1 5 1 5
0.625 0.895 0.806 0.242 0.791 0.746 0.933 0.778 0.234 0.883
p
0
0.408 0.447 0.433 0.457 0.459 0.414
nf 0.521 0.004 0.000 0.078 0.147 0.121 13.017 0.000 0.072 0.000
ns 0.625 0.895 0.806 0.242 0.791 0.746 0.933 0.778 0.234 0.883
n 1.146 0.899 0.806 0.321 0.938 0.867 13.950 0.778 0.306 0.883
41
Proiect de an ISP II
tf 0.0694 0.0068 0.0004 0.8479 0.2575 0.2155 0.1866 0.0002 0.8270 0.0003
1/ 0.083 1.493 1.053 0.217 1.389 1.333 0.334 0.769 0.217 0.588
ts 0.1528 1.4993 1.0530 0.2865 1.6464 1.5488 5.0000 0.7695 0.2833 0.5886

s+1
0.57 0.27 0.49 0.42 0.22 0.47
(s-1)! 6 24 1 1 24 24
(s-)
2
9.641 17.59 1.46 1.57 17.83 16.95
P0=prob. ca in sistem sa fie 0 coloane.
nf=nr med de cl. din sir de asteptare
ns=nr med de cl. aflati in servire
n=nr med de cl. din sitemul de ast.
tf=tp med de stat la coada
1/=tp med de servire
ts=tp med de traversare a sistemului
-la modulul de gaurire unde timpul de servire este constant avem modelul POISS
()//C()/1 :(,FIFO) :
) 1 ( 2
) 2 (

n
S n
) 1 ( 2
2

f
n
) 1 ( 2
2

S
t

) 1 ( 2
2

f
t
-la modulul de centruire unde timpul de servire este constant avem modelul POISS
()// Expr ()/1 :(,FIFO) :

n
S n
) (
2

f
n

1
S
t

) (

f
t
-la modulul de centruire unde timpul de servire este constant avem modelul POISS
()// Expr ()/S :(,FIFO) :
42
Proiect de an ISP II
) ( )! 1 (
1
0

+
+
s s
p n
s
S n
]
) ( ! !
1 [
1
1
0

+ +
+

s s n
P
s s
n
n

9. Modelarea SFF cu ajutorul teoriei jocurilor
Se poate interpreta ca functionarea SFF se desfasoara in concordanta cu teoria
jocurilor matematice cu suma nula. Solutia va determina tipurile de repere care se vor
prelucra in SFF si frecventa cu care acestea trebuie sa apara in sistem pentru a avea cost
mediu de tranzitie sub o valoare numita valoarea jocului.
Pentru a obtine aceste rezultate, se porneste de la matricea coeficientilor de
afinitate si se construieste sistem format din matricea coeficientilor:
Matricea coeficientilor de afinitate

X1 X2 X3 X4 X5 X6
R13 R11 R2 R4 R14 R15
R13 0 2 1 3 4 5
R11 1 0 2 3 4 5
R2 3 4 0 1 2 5
R4 4 5 1 0 2 3
R14 3 5 2 1 0 4
R15 5 4 3 1 2 0
max (x1+x2+x3+x4+x5)
S.C.:
0 X
1
+ 2 X
2
+ 1 X
3
+ 3 X
4
+ 4 X
5
+ 5 X
6
1
1 X
1
+ 0 X
2
+ 2 X
3
+ 3 X
4
+ 4 X
5
+ 5 X
6
1
3 X
1
+ 4 X
2
+ 0 X
3
+ 1 X
4
+ 2 X
5
+ 5 X
6
1
4 X
1
+ 5 X
2
+ 1 X
3
+ 0 X
4
+ 2 X
5
+ 3 X
6
1
3 X
1
+ 5 X
2
+ 2 X
3
+ 1 X
4
+ 0 X
5
+ 4 X
6
1
5 X
1
+ 4 X
2
+ 3 X
3
+ 1 X
4
+ 2 X
5
+ 0 X
6
1
Dupa rularea programului liniar cu Storm se obtine :
- unde X
1
... X
6
- frecventele cu care trebuie sa apara in sistem reperele R13, R11,
R2, R4, R14, R15.
43
Proiect de an ISP II
Se pune conditia ca functia de eficienta sa fie max Z =
X
i

i
. Prin rulare pe
calculator se obtine solutia: Z = 0.46 ; X
1
=0; X
2
= 0.07; X
3
= 0.15; X
4
= 0.23;
X
4
= 0, X
5
=0
Se considera schimbarea de variabila V = 1/Z, avem urmatoarea solutie:
V = 1/0.46 = 2.17;
X
2
= X
2*
V = 0.07*2.17 = 0.15
X
3
= X
3
*V = 0.15*2.17 = 0.32
X
4
= X
4
*V = 0.23*2.17 = 0.49
Solutia modelului matematic va consta in tipurile de repere si probabilitatile cu
care acestea trebuie sa apara in sistem astfel incat sistemul sa functioneze economic.
X
2
= R11
,
X
3
= R2,
X
4
= R4,
Nucleul tipologic este format doar din reperele R2, R4, si R11.
Se observa ca alaturi de analiza ABC, interpretarea SFF ca joc matematic
constituie o metoda de selectie pentru a ingusta cat mai mult nomenclatorul tipurilor de
repere.
Daca sistemul va prelucra R2 cu o frecventa de 32%, R4 cu o frecventa de 49%, si
R11 cu o frecventa de 15%, indiferent de numarul si tipul tranzitiilor efectuate intre R2-
R4-R11, costul de tranzitie sa fie mai mic decat valoarea jocului v , atunci se asigura o
functionare economica.
44