DREPT CIVIL.

TEORIA OBLIGAȚIILOR – Suport de curs – Radu Stancu

Teste de autoevaluare – Suport de Curs

UNITATEA 1
1. Obligaţia de a da presupune:
a. îndatorirea de a constitui sau de a transmite un drept real;
b. remiterea materială a unui lucru;
c. realizarea unei prestaţii pozitive.

2. În cazul contractului încheiat prin telefon, locul încheierii

contractului este acela:
a. unde se află ofertantul;
b. unde se află acceptantul;
c. nicio variantă.

3. Constituie excepţii de la principiul relativităţii efectelor

contractului:
a. simulaţia;
b. stipulaţia pentru altul;
c. promisiunea faptei altei persoane.

4. Nulitatea se aseamănă cu rezoluţiunea prin:

a. ambele presupun un contract nevalabil încheiat;
b. cauzele lor sunt contemporane încheierii contractului;
c. ambele sunt cauze de ineficacitate a actului juridic în
genere.

5. Actele juridice unilaterale pot produce:

a. numai efecte patrimoniale;
b. atât efecte patrimoniale, cât şi nepatrimoniale;

1
DREPT CIVIL. TEORIA OBLIGAȚIILOR – Suport de curs – Radu Stancu
c. numai efecte nepatrimoniale.

UNITATEA 2
1. Constituie condiţii ale gestiunii de afaceri:
a. gerantul să acţioneze exclusiv în interesul altei persoane;
b. gerantul trebuie să acţioneze cu intenţia de a gera
interesele altuia;
c. gestiunea să aibă ca obiectiv exclusiv acte materiale.

2. Constituie obligaţie a accipiensului de bună-credinţă:

a. accipiensul de bună-credinţă este ţinut să restituie lucrul,
putând însă păstra fructele lui, deoarece, ca un posesor de
bună-credinţă ce a fost, a dobândit proprietatea asupra lor;
b. va fi ţinut să restituie atât lucrul primit cât şi fructele percepute;
c. dacă a înstrăinat cu titlu oneros lucrul primit, el este ţinut să
restituie atât preţul primit cât şi fructele.

3. În materia răspunderii delictuale, este supus reparaţiunii:

a. numai prejudiciul previzibil;
b. şi prejudiciul moral;
c. si prejudiciul eventual.

4. Sarcina probei civile delictuale incumbă:

a. reclamantului;
b. ambelor părţi în cadrul procesului civil;
c. făptuitorului de bună-credinţă.

UNITATEA 3
1. Plata poate fi făcută:
a. de codebitor sau fidejusor

2
DREPT CIVIL. TEORIA OBLIGAȚIILOR – Suport de curs – Radu Stancu
b. de orice persoană, chiar în cazul în care plata constituie un fapt
personal al său;
c. nicio variantă.

2. Daunele cominatorii nu se aplică:

a. obligaţiilor având obiect sume de bani;
b. când este posibilă executarea obligaţiilor pe cale silită prin
executor judecătoresc sau de creditor, pe contul debitorului;
c. ambele variante.

3. Dreptul de gaj general al creditorilor chirografari:

a. include creanţele şi obligaţiile existente în patrimoniul debitorului
la momentul asumării obligaţiei;
b. include totalitatea bunurilor mobile şi imobile ale debitorului
prezente şi viitoare;
c. include doar bunurile mobile prezente şi viitoare ale debitorului.

4. Cesiunea de creanţă:
a. presupune, pentru valabilitatea ei, consimţământul debitorului
cedat;
b. este un mijloc juridic direct de schimbare a persoanei
creditorului;
c. este o excepţie reală de la principiul relativităţii efectelor actului
juridic.

UNITATEA 4

1. Obligaţiile se pot stinge prin:

a. plată, novaţie, reziliere, remitere voluntară, prin efectul condiţiei
rezolutorii şi prin prescripţie;
b. plată, novaţie, remitere voluntară, compensaţie, confuziune,
pierderea lucrului, anulare sau rezoluţiune, prin efectul condiţiei
rezolutorii şi prin prescripţie;

3
DREPT CIVIL. TEORIA OBLIGAȚIILOR – Suport de curs – Radu Stancu
c. ambele variante.

2. Compensaţia este:
a. acel mod de stingere a două obligaţii reciproce până la
concurenţa celei mai mici din ele;
b. acel mod de stingere a unei obligaţii mai mici printr-una mai
mare;
c. un mod de garantare a obligaţiilor.

3. Constituie garanţie personală:

a. gajul;
b. fidejusiunea;
c. dreptul de retenţie.

4. Contractul de gaj:
a. este întotdeauna real, presupunând remiterea lucrului către
creditor;
b. nu are caracter accesoriu faţă de acţiunea principală;
c. este unilateral.

5. Contractul de ipotecă este un contract:

a. personal;
b. consensual;
c. solem