Capitelul 2 AMENAJAREA TURISTICA A TERITORIULUI SI PROTEJAREA MEDIULUI SE EEEDIULUT Madivl, co los ol existentel omului, este remul tatul interferentei unor elemente naturale precum solul, cerul, apa, clima, biosfera cu elementele so- ciogenetice ale practicii sociale. Fert st fie re- dust la componentele sale naturale, societateer nu poate fiinfa decét in cadrul acestora, desftigurarea activitéitilor umane presupun@nd un’ ansamblu de raporturi, de schimburi intre om si naturt. Mai mult, camenii folosesc posibilitétile oferite de me- diul in care triesc pentru a obfine conditii de via tot mati bune. coasecintt, existenta gi evolufia omului gi a societitii in ansamblul sdu’ sunt determinate de calitatea mediului, cea ce confer acestuia statu ful de parte central, inseparabil a calititii vietii!. Mediul poate fi definit prin totalitatea factori- Jor naturali gi a celor creati prin activitétile umane si care in strnst interactiune influenteaztt echilt brul ecologic, determin% conditiile de viata si mune’ pentru om si perspectivele dezvolitirii so- cietéifii. Asigurarea unei calititi corespunztitoare a ‘mediului,’ protejarea lui - ca necesitéii ale supra- Tofu! progres reptezinttt o problemi de interes ‘major si certtactualitate pentra evolutia social, 0 sproblemé guvemamentaly- 2.1, Mediul, element esential al vietii si activité{ii umane ; necesitatea prote- jeri ni Conditille naturale au influenfat dintotdeauna dezvoltarea societiitii omenesti, s-cu modificat de 1a 0 epocti la alta. © indelungat perioad’t de timp, de la apa- rifia societtitii omenosti si pant la mijlocul secolu- lui nostru, prezenta. omului, activitatea sa nu cu afectat echilibrul existent intre diferitele componen- te ale mediului natural, astfel incét Terra ptirea, abstractie fiicand de negentropia universal, un ecosistem stabil. Incep@nd din a doua jumatate a secolului nostra a devenit evident c& societatea omeneasctt este ec instisi, prin uriasa si necontro- lata ei- activitate industriale Indeosebl, un factor negentropic cu actiune mult mai rapid’ si mai ampli decét omologul stu natural, Poluarea, ai minuarea drasticti a depozitelor de materii nere- generabile, consumul unor materii regenerabile in cantité{i si ritmuri ce deptigesc posibilititile de re- facere a acestora pe cale natural au produs de- zechilibre serioase ecosistemului planetar’. FA Rownntune on ot 17Schimbitile intervenite in cadrul relatiei di tre om si naturt au ficut ca problema. raportuh calitatec viefii - mediu s% se punt in alfi terme: nu mai este vorba doar despre ce se poate obtine de la naturét pentru a asigura si imbuntitfiri con- difiile de viaté ci si care sunt efectele actiunii asu- pra naturii si in co miisurt deteriorarea mediului influenjeazii, in mod negativ, viala oamenilor. in acest context, o semnificatie deosebitt are cunoasterea cauzelor ce produc deteriorarea me- diului gi gravitatea actiunii lor, iar, pe de alt& par- te, identiicarea soluluior de protejare a mediuiui. Este cert ct intreaga viata economict $i so- cial, prin transformiirile pe care le presupune, contribuie intro mésurti mai mare sau mai mict la degradarea mediului. Se impune, ca atare, 0 nout strategie a dezvolttirii, strategie orientatt spre protejarea mediului, Definirea unei asemenea strategii trebuie sii pomeasct de la identificarea fenomenului si determinarea ariei sale de cuprin- dere si st tin& seama det: intensitatea acestuia, - m&sura fn care factorii de mediu au fost afectati de activittiile umane (industrializare, agri- culturd intensivéi, urbanizare etc), ~ nivelul general al dezvolt ciale, ~ obiectivele strategice macroeconomice, = infelegeri internationale in domeniu (adera- tea la diverse programe jintemationale si obli- ce decurg de aici), ‘economico-so- ores ‘Gatititetiv’ si calitativ’, a infras- tructurii controlilui fectorilor‘de mediu, ie ~ constiontizare populatiei cu privire la nive- lul $i efectele polu&rii, ~ organizarea ‘institutionalét a protejtirii me- diulii. : Protéctic médiului se materializeaztt intr-un ansambla de acfiuni si mtisuri tntre care ‘pot fi meritionate ca mai importdnte : cunoasterea temei- nic d mediului gi a interactiunii dintre sistemul socidieconomic # sistemole naturale, prevederea consecintolor acestei interactiuni, utilicarea ratio- nal& si cu maximum.de economicitate a resurselo: naturale, indiferent de originea lor; prevenirea § combaterea degradérii mediului provocattt de om dar gia celei produse de cauze naturale ; armoni zarea intereselor imediate si de perspectivtt ale societiii in ansamblul stiu $i agentilor economic privind utiliztirii factorilor de mediu: aer, apd, sol subsol, flor’, fund, rezervatii si monumente al naturii, peisa}. Realizarea: acestor _ obiective _ presupunt solutionarea a trei categorii de probleme : ~ creared unui sistem legislativ si institufiona adecvat si eficient, = evaluated costurilor actiunilor de protejan i stabilirea. modalittifilor in care sunt suportat {ae societate sau/si agenfii economic), = stabilirea ‘unor responsabilittiti gi elaborare unor programe pentru fiecare obiectiv si actiune. Protectia, conservarea si ameliorarea mediuhcativ etc. si angajeazti in egal misurt toate componentele vielii economice si sociale. 2.2. Turismul si problemele mediului Desftigurarea eficientt a activititii turistice Presupune existenfa unui mediu inconjurtitor adec- vat, avénd calitéiti superioare atét in privinta con- fos Fi fe de om. Printre motivatiile turistice tn loc tot mai insemnat revine nevoii de destindere, de recreere, de odihnd activi intrun mediu ambiant agreabil, cu © naturt neal- @: cer curat, api, soare, ztipada, liniste, pri- velisti reconfortante etc. Cu cite Panini medi fal calilatea acestuia reprezint# conditia fandamen- tala a activitdii turistice. Dezvoltarea turismului re- clamé, asadar, in permanent apirarea $i pistra- tea nealteratt’ a conditiilor naturale, « integritétii mediului ambiant, inteles in complexitatec sa. Factorii teritoriului, cei care polarizeazi inte- resul turistilor si care, prin natura lor, intr in calctituirea ofertei turistice se constituie in totalita- tea resurselor potentiale. Aceste resurse isi vor mentine gradul de atractivitate atata timp cdt me- diul céruia se circumscriu r&spunde cerintelor, res- pectiv reprezinté un argument al cdlitoriei turisti- ce. Dar, resursele respective nu sunt folosite, decat cu rare exceptii, in exclusivitate in scopuri turisti- ce’. In acest context, dezvoltarea turistict este de- terminatd de un cnsambhi da intareanditiantes ra ciproce cu.alte ramuri gi activittiti economice si so- ciale ce utilizeazti:*aceleasi - resurse.. sau in- fluentecizt mediul iri totalitatea sa. Protejurea me- diului,' menfinerea:-calittii lui devine astfel o problemi globalti, de interes general, in care tu- rismul joact.un rol important si ea trebuie ‘urmérita fn perimetnul statiunilor turistice dar si in fara acestora, in spatille libere. Pe de alté parte, preocupirile pentru proteja- rea mediului, fn cazul furismului, se cer corelate si cv faptel o& ‘spotiul turistie si eorespunzttor resu sele turistice nu sunt nelimitate. Desftigurarea acti- vitttii turistice in viitor presupune deci o mare atentie asuprer modului in care sunt exploatate si conservate aceste resurse. De asemenea, in pers- pectiva cresterii demografice, a urbaniziti, indus- reclaménd eforturi deosebite de protejare. Interferenta acestor aspecte duce la concluzia c& dezvoltarea turismului, aparitia de noi statiuni sau.implantarea de noi’ obiective in teritorid. se ailain strénst dependentéi de mediul inconjuréitor, de caracteristicile si problemele ecologice als fiectirui perimetru. 2.2.1. Impactul turismului asupra mediului Presiunea activittitii_omului asupra mediului natural creste-zi de zi. Dezvoltarea industrial se accelereazi, schimburile gi circulatia m&rfurilor se intensi la éndul lor, se deplaseazi gi pe distante mai mari fat de trecut. Spatiul ocupat, spatiul parcurs sau utilizat pentrievolutie tsi pune amprenta, in mod nefavorabil supra modiulul gi componcntelor me. “ " "Totodatt, pelrecerea timpulal Liber oferd giea prilejul unei explortiri mai intense si unei cuceriri g mediului natural. Cea mai mare Parte a timpu- Ii liber se cheltuieste in afarar orasului, in naturé, Ca urmare, cresterea acestuia duce Ia’ o intensifi- care a evadérilor din cadrul artificial al -oraselor spre un mediu linistit, odihnitor. De asemenea’ de- mocratizarec transporturilor, mai ales prin dezvol tarea automobilismului. pemmite color ma! seg satistact aceast nevoie de miscare ; auto- mobilul oferé fiectiruia posibilitatea de acces in zone in care alté datti se aflau la adépost de .in- Tegirea periodic din oras spre zonele verzi — forma “excursiilor, week-end-urilor sau. va- canjelor ~ a devenit un obicei social cu efecte ne- yative asupra mediului. In general, agrementul, tt. ‘ismul exercit& o presiune crescGnd& supra aaturii; in SUA, de exemplu, gradul de utilizare 1 zonelor destinate petrecerii timpului liber spo- ‘esto cu 10% pe an; in Italia sau Franfa ~ {éiri cu > activitate turistict intens& - se manifest ten- inte apropicte. Prezenja omului in naturti, dar mai ales inter- rentia sq, fie sub forma activitétilor cotidiene, fie a onsumurilor turistice are efecte nefavorabile asu- ra tuturor componentelor mediului. Dintre acestea ‘unt mai afectate : peisajele, flora si fauna, apele, wasele si monumentele. Astfel, prin modul in cata asta eancari® at ~ Yolutiels, eile, design-l ‘loc jo-degradare a. peisajului, 0 uidtire a acestuia. fr ~indite- Tor = materiales folo- bite; eniplasayed' fn “spit; “solutille: arhitectonice, Fespect@nd ‘de cele’ mai multe otf cerinjele tehni- cienilor, ale’ oficientei' stu’ imperativele” si exi- genfele vielil’ modeme vin in contradictie cu ‘peisa- jul, deterior¢ndu-l. Nu de pufine ori: rezultatil acestor evolutii este uniformitatea, monotonia pei- sajelor. De asémenea, cresterea circulatiei, argu- mentatit de dezvoltan economic sci intensita- tea clitoriiior, reciamt © o inmultire a suprastructurilor ‘si c&ilor de comunicatie, consti- tuind neti o ameninjare pentru situri si peisaje. Desféigurarea activititilor orientatt prioritar si exclusiv pe criteriile eficienfei are efecte déundtoa- fe si asupra solului, exploatarea excesiv avand numetoase consecinfé negative — de la desertifica- tea la depopulare. Solu! reprezinté una dintre componentele mediului putemic afectatt de activi- tatea turistic&, datoritt dublei sale calitéti de su- port’ material al echipamentelor si instalatiilor tu- istice si de materie prim& a diferitelor forme de turism. Dintre toate zonele turistice, litoralul sufertt cel mai mult ; efectele vacantelor ‘sunt mai grave in aceste perimetre fatt de restul teritoriului pentra unntitoarele motive : « deci Mate este 0 zontt geogratct tn formare i deci mai sensibila, comparatie cu fneriond textortull = spafiul vizat este limitat de la cAtiva motri Ja c@teva sute de matt ded hinan! enwetalar +in acest spatiu dominat de 0 maxim concen- trare a 0 regtisesc. toate noxele gi neqjunsurile oragelor:. aglomératie; . zgomot, murditie, -co1 dense, locuti “de parcare, spajii comercicle, drumuri, ‘garaje, instalatii de distractie etc. O asemenea solicitare afecteazt profund vegetatia, spafiul marin, peisajul si instsi viaja in aceste teritorii. Degi la dimensiuni mult mai reduse, aceste negjunsuri se int@lnesc si in cazul altor areale destinate turismului. Flora, privitk in complexhatea sa: c& vege tafie sibatic#, parcuri si rezervatii naturale, spat verzi etc., este afectaté in sens negativ de exodul masiv al turistilor. De exemplu, zonele impédurite reprezintt motivatia a 75% ‘din cilétoriile de week-end, parcurile gi rezervatiile se bucurt de in. teresul a milioane de vizitatori, vegetatia in an- samblul stu este ciutatt pentru coral curat gi inigtea pe care le asigurti, pentru frumusetea $i farmecul pe care le conferd poicejulus Efectele distructive asupra florei sunt, pe de o parte, rezultatul prezenei numeroase a turistilor in zonele verzi si comportamentului acestora : culesul florilor, inscripfionatea copacilor, aprinderec focu- lui etc., icn de alt& parte, consecinta. sporirii dotirilor turistice ; construirea de drumuri pentru accesul turistilor, de echipamente de cazare si ali- mentatie publicti su parcuri de distractie conduce nemijlocit la reducerea suprafejelor ocupate de ve- getatie. 1 © altét component a mediului, fauna se con- i ea cu influenta neaativét a derunltirii tn. ‘@daptare spatiului la nevoile turismului se pro- doc ‘modilicti tn habltatul enincleor, alotaieie: "gd conditille. existenfoi gi supravieluirii acéstora. Fotodatit’ practionren pe..scart. tot. mai. largtt a unor forme speciale .de turism ca vanutoared. gi pascuitul determing o distrugere direct a efectivu- Iui de animale,’ ajungéindu-se. chiar la disparitia ii aactix ce. Ca si_arealele forestiere, cursurile ogiinzile de ap& exerci © mare ferf& de at supra turistilor, conducdnd la o. supraexploatare @ acestora. De asemenea, dezvoltarea sporturilor nautice sporeste presiunea asupra acestor resurse, accentuénd procesul de deteriorare. Oragele si monumentele nu sunt mai. putin amenintate, comparativ cu alte resurse. Cregterea densitdi{ii urbane, vecintitatea..constructiilor noi, gi- gantice, solicitarea .excesivii de cétre vizitatori re- Prezinté tot at@tea pericole pentru valoarea unor ‘aseztiri sau monumente, De asemenea,. poluarea almosferic& datoratt fn bunt, masuré’circulatiei automobilelor (citca.25%) gi focarelor casnice (cit- ca 50%), noxele complementare, zgomotul etc. completeazit tabloul riscurilor ce planeaztt asupra oragelor si monumentelor. Acoasté succint& cnalizti sugereazt ct turis- mul, abordat ca entitate distinct’ sau in interde- pendent cu celelalte activitéti economico-sociale, Se constituie ca o important: surst de poluare, de deteriorare a mediului, ceea ce impune serioase2.2.2. Rolul amenajarilor turistice in proteja- rea modiaial as Turismul 0 manifest §i.ca factor activ in Protejarea mediului, co: iwgi.de fapt pro- Pra smaterie priméi". Turismul, agar cum se stie niu Se poate practica si dezvolta in afara tinor condifi naturale si resurse antropice de. calitate, cores, Punztitoare nevoilor de odihn&, recreare, destinds. Te, ffel un rol deosebit in selec teritorillor destinate turismului. fn conseci servarea funcfiilor sanitar igiented, iscreati totic ale elementelor componente ale im natural constituie garantia continuei dezvolitit turismului’. Totodatt, calitatea mediului si respectiv menfinerea ei reprezintt o condifie @ competi vittipi ofertei atét ‘in plan intem, dar mai ales, in relafie cu turismul international. aceste condifii, turismului ~ ca. domeni de activitate — si factorilor decizionali din aceastt sferd le revin responsabilitéfi deosebite privind + “gotlated isipet_unor rosuige naturale ea: gpa, aerul, solul, jetatia, considerate pan nu domult ca inepuizabile Pe 5 jconsetwarea, protejarea gi ameliorarea umane (urbane gi rurale), a monumen. pe ‘© vestigiilor istorice, a ‘athitecturii tra- ditionale = amengjarea, exploatared rational si con- sree go ee cr fc 34 evolufiile viitoare ale fluxurilor turistice ; scunoscut find iaprui controlul efectelor activittti tiristice th sco- revenitii, degradérii mediului si utiliztirii in mai bune conditii a resurselo1 fn spiritul acestor exigente si in corelatie cu principiile gi obiectivele organizirii teritoriului, in general, localizarea turisticé repreainté principala modalitate de punere de acord a dezvolttiri turis- tice cu necesitatea protexirii mediului. Astiel, amenajirile turistice favorizeazt sau nu includerea unor perimetre in circuitul turistic, i ca, acolo unde accesui esie il sau lipsesc dotiirile, circulatia turistict este slabi si de scurté duraté: Sunt protejate in acest mod zone care se confruniti cu grave dezechilibre ecologice sau zone cu un statut deosebit. In al doilea rand, prin intermediul amenajéri- lor se poate controla riguros intensitatea fluxurilor turistice in fiecare perimetru; orice actiune de amengjare presupune determinarea capacititii op- time de primire* a zonei si echiparea la nivelul acesteia. In consecinjéi, insuficienta spatiilor de cazare intr-un cnumit teritoriu va determina orien- tarea fluxurilor turistice spre alte destinat} slabind astfel presiunea exercitaté asupra zonel Tespective. Amenajarea turistictt se implic& in protejarea mediului'si prin promovarea unei anumite strategii in privinfa: dimensiunilor stafiunilor. De exemplu, pornind de la premisa c& in localitile de méirime medie gi mictt poluarea este mai redust, se poateopta pentru crearea de stafiuni turistice de mici di- mensiuni sau poate fi incurajat si stimulat turismul mural, dup cum se poate recurge la realizarea unor amenajéri periferice - ministatiuni care st fioneze independent, dar care si graviteze in jurul unor statiuni mai mari sau a unor asezdéri umane. De asemenea, prin constituirea de parcuri si Tezervatii sau prin promovarea unor forme de ti- tism ca : fotosafari sau bird-watching se poate asi- gua © proteicte aficientt c Forel s faunei. in suita mijloacelor subsumate ideii de ame- najare, avand ca obiect protejarea si conservarea mediului, mai pot fi mentionate : realizarea de si! uri, adoptarea de solutii constructive si athitecto- nice care st imbine functionalitatea ‘si estetica, gmengjiri funciare, forestiere, hidrogratice etc. initiative legislative, programe de informare si educare a populate. Presiunea pe care turismul, aléturi de celelal- te componente ale vietii economice si sociale, o exercitd asupra mediului contribuie la distrugerea acestuia, fticénd, mai mult ca oric&nd, necesartt o Gmenajare rationalé, stiintifics a spatiului, Aceast amenajare trebuie sti fie conceputé in telatie cu progresul economic si dezvoltarea turis- tic&, dar si fin@nd seama de cerintele cadrului na- tural i antropic. Se impune deci crearea si ampli- ficarea unei concepfii de ansamblu in care imperativul protejéirii mediului st aibé aceeasi im- 9 Si ~ din roost, ste = pris 1568 roots nt stn a Poe } portanjz cu preocupiirile economice. O astfel de conceptie se constituie ca 0 strategic - Gaur a uct ebloctir pancigal wea os evita. tea degradéii mediului prin proliferarea anarhicti doliiilor ;. totddatti, ea trebuic st defineased Reda in care omul poate utilize natura in timpul stu liber”,