Cepitolul 9 METODOLOGIA AMENAJARIT TURISTICE A TERITORIULUI HLT ny dezvolttirii unei zone turistice asu- pra evolutie! turismului fn general si csunre eco. homiei teritoriului respoctiv argumenteaze! neces. tatea abordérii acestui proces inti-o conceptic global, integrat stratogiei turistice de ansamibla fin corelatie cu dinamica celorlalte ramuri $i sec. foare de activitate. Acoasta presupune o atentt evaluare a tuturor categorilor de resurse si defini furistict « unei zone ~ prin obiective si modal de desitgurare - se intorferoaz® frocvent cu plant : detent tn dia do epoca i coa teratura de specialitate, 0 tra- tare uniter gi chiar un transfer de probleme’ Amenajerea turistict este, prin confinutel stu, lun proces comple. Ea acoperé 0 arie probleme: l pe de parte, solutii de stimulare a il ‘turistica side asigurare a integririi urismului in economid teritoriului si; pe TY Bateson M, Beles op 2. p47 i utile; G. Come Tygeruce 7, Hayao Femdacgnteo! tase POE Fos, See ce opie a oi me 2 roelode prvind celta gi dolinita unclogt jc clbbnse ite proiedoler nolo ease ppl So 3.1, Tipologia gi caracteristicile amengi lor turistice Amensiiile turistice, privite fn totelitated lor se prezin intro varietato de forme si structuri deierminatti de caracteristicile ofertel Gn principal, ale resurselor turistice) gi cereri, de distribuirec Jor in toritoriu. Diversitatec: structurilor spatiale — din punct de vedere fic, social, economic, institutional etc. — face dificil © pol acestora. Cu toate acestea, alat specialist cat si giganismele internationale’ de profil au incoreat dolimitarea unor categorii omogene. Astfel, fn de dimensiunile oi rsp@ndi- tea in teritoriu @ resurselor (in deosebi, conditii naturale $i bogttii culturabistorice) localiztirile fi Tistice pot fi? = univoce, ctunei c@nd implantirile sunt lega- ja unui singur obiectiy sau element istic, avénd valoare deosebitt (cas- cada Niagara, piramidele, entatac de sexun a Su corel etc.), co. polar cererea; de roguld, amenajérrle sunt sumare, relativ izolate gi in core. latie strGnod cu indicele de atractivitate al obiecti- hui in cout ; PDair op .5,Plurivece, atunci cand localizarea se ‘inte- greazt intr-un ansambli de condifii care ofert o. mum spectctate (aie geogratct evand wh gmume carccter : zonti cu monumente de arid, ar- hitecturé ; zonti cu fzvoare minerale ‘sau ape ter. male; jm cu nisip; munte cu zpadt etc). in gceste cazuri, dotiiile sunt mai complexe luénd ‘unor centre turistice scru statiunt ; = echivece, specifice zonelor turistice relativ omogene, cu 0 arie larg de intindere, fret o anu mitt particularitate. Aici dottiile sunt mai ‘nume- roase, in forme simple si complexe si pot fi local. sae cjunde, umdrinsige doar o felgie sum ro elemeniele oferiel (resurse 1 echipamente). anil acestor zone, tn decisia de amenciare, clint ete coor ~ pen Sapa do dena re, oboseala, cheltuielile generate ete.; astiel de localiztsi sunt reprezentative pentru aritlo de tu. i ii urbane. xism din preajma marilor aglomerti seat oe de emgnciaze co dlierentact somnt i in functie de naturc: spatiului geogratic’. Din acest punct de vedere 20 dlunge ~amenajarea siturilor! (balneare) de litoral ~amenajarec siturilor montane ~amencjarea parcurlor si reservatlor nati. ‘rnenajarea stafiunilor termale “amengjarea zonelor rurale auienajarec zonelor periurbane etc. in interiorul acestor categorii amenajirile se particularizeazt in functie do condifile naturale existento i obiectivele umtirite, Un alt criteriu de structurare a localizéirilor 11 constituie relatille cu elementele definitori alo terl- toriului_ i distributia cererii, In aceste cot amenqjtiile turistice pot lic forma unor unit tistice fzolate, punctiiorme, oferind doar prestatii specifies (oazae, mast, un minim le ogrement) sau a unot localiztiri complexe (stafiuni, urba- niatir) integrate regiunilor. ‘Amenajarec turistick prezint& gio sorie de caracteristici de care trebuie finut seama in dec zille de amplasare @-echipamentelor oa #i dimen: sionarea acestora, si anume : = unicitatea prestatiel ; fiecare localizare, indi- ferent de forma sau méirimea ei, reprezint& un caz lar, unic, chiar gi in cadrul unor aii geotu- Hstice mari si relativ omogene (M. Mediterand, Muntii Alpi ete), deoarece resursele cu o mare va. tielate de forme de manifestare i parametri de calitate (concitile de climé, vegetatia, fcxuna, mo- numentele istorice etc. nu pot fi identice in douti zone) si intr in aletituirea unei zone sau produs turistic in proportii diferite ; acest caracter de uni- citate este accentuat si da conditille socio-econo. mice diferite pentru fiecare perimetry, precum $i de calitatea gi diversitatea serviciilor oferit ~ localizarea turistictt se face ,la surst”; da toritt caracterului rigid, netransferabil al ofortei, statiunile se amenajeaz% le locul ,materiei prime”, 45«l resurselor (plaji, izvor mineral sau termal, mun- te, monumente artistico etc.) gi se dimensioneczt in functie de volumul si atractivitatea acostora ; __.~ localizarea turistict este indeptrtatti de piaja cumpértitonului ; in aceste condifi, consuma- tea produsului turistic presupune de core ni, deci g turistului; este necesard, astiel, realiza- Tea unct amengiiri complexe, care si ofere turistului o paleté large de prestafii, in mdsurti s& coopers tecto nevolle sale; pot! acesir ceri, © amengjare cu cét_este mai departe de pial Sumpiorsal cu ett Upbulo af acgure © fone tate mai mare de servicii®; = polivalenta amenajizilor (stajiunilor); uma- re @ cuprinderil tot mai largi a fenomenului turis- tic, amenajirile trebuie st asigure un nivel ridicat de diversitate si complexitate a dottrlor gi servicit- lor cafe si permittt satisfacerea, in conditii de ca- litate, a nevoilor unor segmente variate de turisti 4 implicit st atrag@i fluxuri mai consistento ; = amenajiirile turisice so integreaz’ tendintet de .expansiune a terfiarului”; in consecinfé, am- plasarea lor va fi favorizaté in zonele cu un nivel de dezvoltare economico-socialtt mai ridieat, eu o infrastructuré bine pust la punct, putemic urbani- zat; se vorbeste, in acest context, de 0 amenaja- re suprastructurald. Aceste tristituri subliniaz’, odatt in plus, compleritatea procesului de amengjare turistic’, {45 9.2. Selectia si delimitarea teritoriulut ‘fein procesul amenajéiii turistice, © etapa i mtd este coa a delimitiril zonelor turstice fn 5 a profilului dominant al fiectinai peri- fhatru, tn acest fel, cmplasarea si dezveltarea' nol for amenajari turistice se va face in concordant cu potenfialul fiectirei zone — supratat, conditii climatice, vegetatie, resurse balneare, vestigii cul- furale, baztide materi prime, surse de api, de energie. o&i de comunieatie, posibilittti de recruta- re @ forfei de munca elc. - g1 nocesticion progte sului, economic si social al teritorfului, fn cazul predominantei resurselor turistice si respectiv a optiunii pentru o dezvoliare turisticd, destinatia specifica conereti, ce urmeazt a fi atri- build teritoriului, trebuie stabilitt astiel incdt st se asigure satisfacerea cererii unei clientele cat mai diversificate. De exemplu, prin politica de amena- jare, intr-un anumit perimetru, poate fi favorizat tu- Hismul intern sau cel intemational, turismul patti- cular sau social ete. tipologiq, localizazilor fiind ‘adapiaté specificului acestora. In zonele unde vor fi reprezentate toate tipurile clientelei turistice gmenajared va trebul oi find seaman principal de caracteristicile regionale si priortttile in dez- voltarea acestora si mai putin de tristiturile cere ‘ii, Atunci c€nd sunt domincnto interesele gonera- le, cmengjarea turistict a teritoriului va fi subordonatti politicii economice de ansamblu, iar orientarea turisticti va deveni un atribut de nivel macroeconomic. Dact opfiunile specifice trec pe primul plan, amengjarea turistic’ va intra in at- abutille organismelor regionale si va urméri ~ prin atragerea marilor fluxuri migratoare si prin inter- ventia in regimurile de migcare turistiet spontandt = valorificarea resurselor neexplorate si dezvolia- rea regiunilor rimase in urmé. Complexitatea si oterogenitatea cerinjelor im- use procesului de’ amengjare determiné funda: meniatea acfiunilor pe baz unor studii phirdisel plinare ~ geogratice, economice, sociologice etc. ~ capabile s& surprindé deopotrivé: elementele me- diului fizic si biogeogratfic ca gi pe cole ale mediu- tt umon Asomoned studii permit selectarec celor mai favorabile zone si definires tipuriior de im plantatii cel mai bine adaptate contextului fizico- man $i economic. selectionarea zonelor, altituri de respecta- rea unor cerinfe de ordin general si particular pro- pili diferitelor fini sou regiuni, se opereaz® cu o serie de criterii specifice, cu 0 larg& aplicabilitate, stabilite pe baza nei bogate experiente si anume: condifille naturale, bogtiia cultural istoric#, con- dijle socio-eeonomice, infastructura, echipamen. general de culturé’ si odihnd, legislatic i re- glementtirile in vigoare*. Fiecare dintre aceste Griteri vizeaz mai multe aspecte ; de asemenea, ale trebuie privite ca un suport in hiarea deciziel de amengjare « unei zone, asiguréind caracteral stlintiic al politicii in acest domeniu, si nu ec o Components obligatorie. : Conditiile naturale, reprezentate prin: gia $1 geomorfologic teritoriului, climatologio, fauni, hidrologie, cu un rol definitoriu in selectia zonelor, constituindu-se ca elemente de atractie ti- © Bebocons, Me Bots op. ep A2-A4: ©. Sac, opp ISB. «@ jane ristiot. In procesul de selectie a zonelor es'e nece- ati. Eatores calif pl earaciariiclo ccosor siomente cepa, co perme deteinarog valor Repoctiv @ forfel de atractio si a tipologiei ame- Taino. Astiel, studll de geologic si geomorfolo- Bie oferd informatii cu privize la relatia sol, relief Smenajir, tespectiv. securitatea unor ampla: fmonte gi viscul alterdrii mediului (solului) prin in- erventia omului, posibililatec uilitit in turism formelor de relist, Corcotie fn domenial cimator logiei caracterizeazi regimul temperaturi, precipi- fell, curenfilor de aer, gradul de nebulozitate, Grote sesoznslor ote. (mizdnd dato utile in practicarea diferitelor forme de turism. La ici, stu Sit asupra florel gf launei aratti care sunt resurse- late, ce mususi de protectie se run ei. Fogtiia culturaiistorio8 cuprinds : vestigii ar- heologice, monumente isiorice i din epoca con- temporani, elemente de folclor, traditii si arhitec- turd localé, atracfii culturale (Serbéir, festivaluri), valori artistice etc. gi are jin rol la fel de important ai condiile nottrale. In selec zonelor turist- ce Se are in vedere prezenja elementelor de cul- tur’, istorie gi civilizatie, originalitatea si valoarea Io, ‘trea: do congorvare « acoora i, costule restaurril gi protejtiri lor, posibilittiile si riscuri Girager feel i, ‘Condifile sociale si economice actioneazt ca element favorizent al dmenafirilor turistice. Ele se felgt a demogratin Tertoriy (ngs, sie i; tatile de fort do Mitek” deacliaks: lerisbr' tamu” ecoromis Gndustrie, turd, comer), nivelul de trai, lo- cuinja, receplitatea fay de turism etc. Je, cum pot fi 9Infrastructure cuprinde elemente de o mare varietate : c&i si mijloace de acces, echipamente do telecomunicatii, refeauc institufillor samitare, surse de energie gi apa si exploatarea lor etc. Bceste elemente definesc’ cadnil general al Echipamentul general de odihnd si culturt este reprezentat prin : mijloace de gtizduire (hote- hari, secundare, camere la particular), ‘unitati de alimentatie, echipament cultural si spor tiv-recreativ, mijloace de primire (agentii de voici Eueud de cazote, dispocerate), unitéti comerciale ttc, Ele se constituie ca punct de plecare tn reait zarea viltoarelor amenajéri si ca elemente de de- torminare si orientare « investitillor. Legislatia si reglementtirile in vigoare au rol stimulator sau estrictiv in functie de regimul juri- ic al fiecdirui perimetru. In acest context, orice cmengjare trebuie si respecte reglementizile pri- vind protejarea_mediului, regimul constructillor, orientirile in conceptic de sistematizare etc. Din prezentarea acestor criterii se remarctt importanfe: lor diferittt pentrs activitatec turistic& gi necesitatea examindii ctente @ parametrilor conti- {ativi gi calitativi ai fiectiruia. Ca atare, in selecta~ rea zonelor se impune o evaluare a fiectinui crite- iu gi @ ansamblului acestora, determindndu-se ‘wocatia regiunit’. Din acest punct de vedere se ot identifica zone in care criterille sunt bine te- Prezentate, existand conditi propice dezvoltérii tu- Fistice gi zone in care predominé caracteristici ce mu favorizeaz& activitatea turistict. Tot pe baza criterillor este posibil% gi ierarhizarea zonelor si, 9 corespunziitor, stabilirea prioritéfilor in actiunile Ge amengjare. . ‘De asemenea, pe Jang’ aceste criteril, deci- via de amengjare turisict a unui perimetra tre- puie st tint seama gi de miisura in care respecti- ya localizare se integreaz programului general Ge deavoltare a teritorulul in couz, ; © att component important a procesului de amenajare priveste delimitarec uniti{ilor tetito- fiele. Aceasta Se face tn functie de natura terito- Hului (munte, mate, zon balneara), de specificul i caracteristicile resurselor (naturale sau cultural {storice, omogene sau mix’s ois, de densitoted st valoared acestora etc’ Delimitarec teritoriului are ba obiectiv definirea tipologiei si structuri optime implontizilor. Pe baza fonfei gi in raport cu particula- ttiile si fumefiile zonelor (ariilor teritoniale) s-au delimitat mai multe eategoril®: ‘© objectivul sau punctul turistic ~ reprezentat de un element de atractie turistick, suficient de in- feresant pent a motiva deplasarec turistilor (ex monument al naturi, obiectiv istoric sau arheolo- gic, manifestare cultural sau sportive etc.). Punc- {ul turistic constituie unitatea de bazti c activitit furistice i in functie de importanja si gradul de ctractivitate in imediata lui apropiere pot fi ampla- sate echipamente pentru asigurarea unui minim de servicii turistice. localitatea sau central turistic ~ 0 agezare rural sau urband, cu functii economice si sociale TT Baibass, Aménopemen fowiaique ch tec, WOOT, Cents I feruignl dco For, Ta 179. 0 Si Saak om eT sldezvoltate, care concentreazi in interior sau in imediata ‘apropiere 0 varietate de obiective si care, prin natura lor, pot favoriza o activitate turis- fic. fn corelatie cu valoarea obiectivelor gi vol- mul activitétii desftigurate, in localifitile turistice 20 realizeazi o bazii tehnico-materialt! adecvaté. Localitifile turistice sunt de mirime, valoare i profil diferite ceea ce a determinat, in literature Ge spocialitate, 0 cbordare separattt i, cores- , constituirea unor categorii distincte® Din punctul de vedere al profilului si functillor Indoplinite, locale turistiog pot &: “cu functie exclusiv sau dominant turistict, denumite gi statiuni ; ~ cu profil economic-social complex, unde tu- rismul define un loc mai mult ecu mai’ pufin im portant; in aceastt grup sunt incluse oragele Care prin pozifie, cadru natural, monumente, inst- cultural-artistice genereazé 0 activitate turis- tick propriu-zis, complementaré activititilor eco- nomice si sociale. © complexul turistic - reprezentat printro su- prafatti de Intindere nu prea mare ce grupeazti nai multe obiective gi localitafi turistice, avend © relativa omogenitate (ex. un element comun de re- lief: cursul unei ape, un masiv muntos, o depre- siune, o zond forestier’: etc.) ; ‘© zona (arealul) turistic ~ un teritoriu fntins, cu © diversitate de forme de relief, alctituité din mai multe puncte, local! s1 complexe turistice. Des! fiecare dintre aceste subunitSti teritoriale are 0 7 Yo te comet owns tintin Ree do O, Sank, op. ca p17: Zoog tateiol Pele do Far Eature Spon sam, Duce. Tea pio ue 82 functionalitate independent’, intre ele se stabilesc felafii ce conferé zonel un caracter uniter; ‘« regiunea turistic# ~ 0 are teritorialt ce aco- pert o suprafat foarte intins’, fn care Fominante ale vieli economice gi sociale sunt marcate de activitate turistict, rezultat al ale. Delimitarea teoreticti a acestor unitii de teri- foriu - degi nu in toate cazurile riguros ~ permite, prin corelarea cu condifile concrete ale Rectirei arii geoturistice, o structurare adecvattt Issaliztrilor si valorificarea deplint a resurselor, dar si operdfionalizarea ropida a decizillor do ‘omenajare. 8.8. Alocarea spatillor; zonarea turistictt ¢ toritorfului cum e-c artitat fn paragraful precedent, dezvoltarea unel zone sau statiuni turistice este putemie dependent# de existenfa unui potential ~ Feouree, echipamente gi fore le munct ~ si de tmodul de utlizare @ acestora. Intre aceste lemen- te, resursele cu rolul determinant. Ca atare, proce- sul de alocare « spatilor, respectiv de aceeptare @ lor ca destinafii turistice, presupune desfiigura- Yea unor actiuni de identificare (individualizare) gi evaluare a resurselor!”, TOE Babes, M Bee, op chp 25; G Come, R. Len yooum op hebin ce priveste identiificarea, aceasta poate fi realizaté sub forma unul inventar, dar mai impor fant este structurarea lor tn raport cu ideea de ‘Astfel, un prim criteriu de grupare.« resurse- lor il poate constitui originalitater gi/scru unicitat lor. Din acest punct de vedere so pot identifica : = regurse unice — rare si originale in intreaga lume: Piramidele, Acropole, Machu Pichu, méntistirile cu fresce exterioare din Bucoving, cas- cada Niagara etc. ate ee Feat 52 fn lume: ‘ca Roma, Paris, Neapoie, Florenta, Sankt 1G statiuni scu zone turistice ca Florida sau Coasta de Azur etc. — resurse atractive — cu o structuré diversi, existente in multe zone ale lumii, reprezentate prin: fnaltimi mari cu forme de relief deosebite, plaje fntinse si m&ri Lnistite, zone cu climat reconfortant, igvoare minerale, peisaje deosebite, parcuri si re- zervati, manifestém cultural-rtistice si sportive etc. in alt criteriu de clasificare poate fi natu clomeniolor ‘constitiive cle ofertel ticistce. In functio de acest criteriu se disting categoriile ~ cadru natural - reprezentat prin relief, flor, found, hidrogratie, climé, pel = valorile culturale : monumente istorice gi ar- hheologice, constructii modeme, manifest cultu- ral-artistice ; ~ stnichirer social’ a zonei - eterogenitate si originalitate etnicé, tradifi; 7 = conditiile economice ~ citi de acces, structu- ra economiei zonei, dezvoltarea comerfului, nivel de trai. 4 nale, dar nu unice {fn raport cu gradul de polarizare a olemente- Jor ofertei ce intélnesc dout situati: ~ concentrarea valorilor turistice pe areale de supralatié redustt i v dispersarea resurselor pe tetitori relativ Flecare dintre aceste modal fer’ informafii utile cristalizts cemenajate si tipologiei localizttlor. ‘Dupa individualizarea resurselor. se impune ovaluarea ccestora. Opera{iunea de evaluare Gimiueste delermingrea cradului de atractivitate fl _zonelor si pe aceastt bard stabilirea pno- Btttilor in valorificarea lor in plan turistic. Toto- daté, evaluarea permite identificared’ modalitatilor de antrenare a resurselor in circuitul economic precum $i posibilitttile de dezvoltare a diferitelor fipuri de instalalii si echipamente turistice. Evaluarea resurselor se face at@t in raport de caracteristicile acestora cét gi in functie de ten- dinfele gi particularitifile cereri. ‘In privinta aprecierii valorii intrinsece a resur- selor, specialigi cu urmtirt gZisirea unor metode - modele ~ care sti influenfa fiectirai ele- ment al ofertei. O astfel de metodd se refert la de- terminarea gradului (indicelui) de atractivitate. ey a6 unde i= 1, 2,...2 reprezintii numtirul componente- Jor resurselor turistice ; ponderea (la unitate) a fiectirui element ; hivelal calitativ al elementelor. fi de structurcrre conceptiei de q c 55La réndul lot elementele componente cle re- suselor, ponderea si valoarea lor se stabilesc, pentru fiecare zoné in parte, cu ajutorul unor mo- Bele gi po baza experientei specialigtilor. pentru identificaroc componentelo: re- sursolor se utilizeart frecvent metoda grafurilor Erber cunoscuttf si sub numele de yarbori de per- tinenf” sau .ctbori de, posibilitaiti". in Guemplificerea acestei metode!!, oferta reprezintt atidna arborelui gi structurcrea succesiv’i a Beesteia dup criteridl ,ce factori (elemento) defi- Sese atacuvilaiea” permite ientificayea tuturor Componentelor care asigurti o descriere exactéi a atractivitetil (veri fig.ns. 3) ‘Valoarea si pondered fiectirui element se sta- bilese pe baza notelor acordate de o echipt de specialist"? pentru fiecare caz in parte. Cu tity de ‘Zkempla. se poate refine q- 0,35 pentru atractille faturale; 0,20 pentru bogdtia cultural-istoric’ 028 pentru dottirile turistice ; 0,10 pentru ciile de cones ; cu respectarea conditiet J q= 1. De ase- mened, pentni nivelul calitativ, se opereazt frec- Yont cu frei nivele ; C= 1 pentru un nivel calitativ Sedat, cu 2 pentni un nivel mediu si cu 3 pentra sn nigel nat menfionat o& in literatura de litate ec eet te ate cg pal sel ea mo: dele de referi ile concrete de ee a Sa de Sucre Tr Wook Besbasara gM, Bote, opp 6-87. 1 Grocmo Be banger, a 8 eee ARE Va Sn Reso aoe ein ‘aperh cropes Tae seo oeCu toate acestec, multitidines elementelor ce trebuio identificate c&t si sublectivitate in evalua roa (notarea) Jor cantitativé gi calitativtt imprimet PP catacter ley lor asupra atractiviteti. consocinjii, este ‘necesart completarea lor cu ‘nfommatirefestoare la particularitile cori. iu-se in vedere importanfa:identifictiii si evalutirii resurselor in elaborarec unei strategii de gmenajare a teritoriului, stfel de probleme. au Sicut gt fac obiectul unor stull de zonare in multe Gri ale lumii. Asemenecr studif cu fost realizato si in Hominia, confnutui gi onentarea lor vatiina in functie de objectul nemijiocit unmarit. Astiel, din domeniul geografiei tu- rismului, cercet@nd distribuirea spatial a po- tonfialului turistic, delimiteazé cinci mari zone, $i game: Moralul Mani Negro, Delts, Dun Carpatii Orientali, Carpatii Meridionali, Muntit Ba natului si Munjii Apuseni; la acestea” sunt adtiugate zonele periurbane!. Acoasté delimitare ‘se poate constitui ca punct de plecare intr-un pro- gram de amenajare turistict @ teritoriulu, volo E act studi de Sonarel cre ex torment de rink ctractivitatec pelsajulii, pe de o parte, si tia cultural-istorict: si economict, caracteriza- te prin gradul. de concentrare si valoare, pe de itt parte, Potrivit acestui studi sunt identificate patru categorii de zone turistice gi anume: de in. teres foarte mare, mare, media gi limitat, s- gerdindu-se priorititi in elaborarea unel stratogii do amenajare turistics. 1y Gera Root vo Ets foram, Bac 168. 8 Rene gh fee pics ta We Rt 88 © zonare turistictt_pe criterii complexe a fost * yealizatt de un grup de specialisti din cadra CMT, sectia Turism, ludndu-se tn calcul volumul, structura, valoarea’ si concentrarea in teritoriu potentialulul turistic si postbilititile de valorificare acestuia (functionalitatec pentru turism). ‘Studiul in discutie!® c urméiit construirea unui model de evaluate, ierarhizare, valorificare i ‘amengjare prioritardi a patrimoniului turistic la ni- vol national. Cercetirile prilejuite de elaborarea modelului cu pomit de la identificarea elementolor componente aie olertei s4 structured ior in cnio gorli omogene. S-a operat cu 150 de elemente Concentrate in noud grupe : 1) patrimoniu turistic natural 2) patrimoniu cultural-istoric 3) edit si mijloace de comunicatie 4) baza material ar turisrmuli 5) activated turisticd 8) potetohl demogratic potenfialul economic 8) gradul de poluare gi degradare « mediului 9) clasificared turistict a localitiilor In continuare, sc trecut la evaluarea fiectirei componente si a zonelor in ansamblul lor, qjungéindu-se la conturarea unor areale cu valoa- ro turistict: semnificativd. Acestec au fost structura- te pe trel nivele, fn raport cu imporiemfa potantia- Juki ture completion fupeiler po care lo pot indeplini (edihn&, tratament bainear, cunoaste- tea, practicarea unor sporturi ete). YEN, tneoen (ord), Zonarec tre Romtaa, ECT, sca Te ox, Bucur 17 a 8