Ce este Enigma Otiliei (1938), dacă nu un roman comic?
Dându-ți impresia unei jucării perfecte, de șuruburi și arcuri, care de la prima declanșare a mecanismului merge ca un ceasornic, epicul apare aici prea pur, prea tehnic, fără altă motivație decât gratuitatea sa estetică prea evidentă; această tehnică pură ca un joc se aplică însă pe un material realist, instabil ca însăși viața și totuși captat, încorsetat de recea voluptate a autorului. Stilul a fost redus la funcția comunicării directe, elementele artistice ale prozei au dispărut-la un scriitor atât de bogat în valori imagistice, vădite și în romanul anterior, Cartea nunții (1933) -, resorturile psihologice înseși rămânând ascunse (dar cu rezultate precise) în materialitatea faptică, schematizată, esențializată până la caricatură -o caricatură încă romantică. Acţiunea se desfăşoară la începutul secolului XX, mai exact în anul 1909, la Bucureşti. Mai plăcut e să-ţi aduci aminte fericiri trecute, decât ca după o tinereţe uscată să ai târziu ceea ce n-ai avut la vreme. Protagonistul, Felix Sima, prospăt absolvent al liceului, a rămas orfan şi pleacă spre casa lui Costache Giurgiuveanu. Aici este locul unde o întâlneşte pe Otilia, o fată de vârstă apropiată cu care va locui. Întrucât casa primeşte des vizita lui Pascalopol, un moşier bogat, acesta se îndrăgosteşte de Otilia. Iar de aici va rezulta un triunghi amoros. Felix, îi răspunse Otilia, eşti încă prea tânăr. Tu nu trebuie să te gândeşti la iubire, înainte de a-ţi face o carieră strălucită. Iubirea, măsură ea vorba, e un cuvânt mare, dar apoi vezi că singură n-ajunge. Toată lumea adunată în casa lui Costache Giurgiuveanu urmăreşte, de fapt, averea acestuia. Deşi Otilia nu ia parte la acest război, ea va fi ţinta tuturor atacurilor. Fiind fiica vitregă din cea de-a doua căsătorie, sora propietarului nu o va suporta deloc. În sărăcie, marile sentimente nu se pot dezvolta.Construcţia roamnului este una circulară întrucât începe şi se finalizează cu aceiaşi replică auzită de Felix: „nu, nu stă nimeni aici, nu cunosc”. Cartea a fost adaptată pentru cinematografie în anul 1972, sub numele de Felix şi Otilia, în regia lui Iulian Mihu. Protagoniştii au fost Radu Boruzescu ca Felix şi Julieta Szönyi în rolul Otiliei Mărculescu. Enigma Otiliei este poate cea mai importantă opera a lui G. Călinescu, un roman de tip balzacian, unul care arată evoluţiile personajelor cu o mare precizie. ,,Numesc deşteaptă o femeie care suceşte capul bărbaţilor. Ăsta e rostul femeilor.”