Școala și rolul ei în viața omului

Subiectul școlii a fost abordat în foarte multe contexte, iar în zilele noastre tot mai mult și mai
mult auzim că școala decide cine și cum o să fim în viață. Dar oare este corect să oferim o
importanță atât de majoră unei instituții de învățământ? Pentru a oferi un răspuns acestei
întrebări, este necesar să înțelegem ce semnifică lexemul școala, iar pentru o claritate mai mare
apelăm la Dicționarul Explicativ al Limbii Române, care definește școala drept “Instituție de
învățământ publică sau privată, unde se predau elementele de bază ale principalelor discipline”.
Este important să menționăm că odată cu trecerea timpului, școlii i-au fost oferite sensuri diferite,
inclusiv figurate cum ar fi izvor de cunoștințe sau a doua casă.
Această instituție s-a confruntat însă și cu multe dificultăți odată cu trecerea timpului. Cele mai
multe consecințe se observă la capitolul evoluției. Dacă ar fi să analizăm o sală de clasă din anii
1820, adică cu o vechime de două secole, observăm că nu e prea diferit de ceea ce semnifică
astăzi școala. Același profesor vine în fața a 30 de elevi și predă același lucru, la fel pentru toți
copiii. Dar oare cum ar fi dacă un doctor ar prescrie același medicament tuturor pacienților săi?
Rezultatele ar fi devastatoare. Dar iată că sistemul de învățământ impune un profesor să predea la
fel unor elevi cu vise diferite, cu capacități și interese diferite. Un lucru este evident, școala nu
mai pregătește elevii pentru viitor ci pentru trecut, fiind o instituție veche, care și-a pierdut
utilitatea în secolul 21.
Un alt element ce ar trebui evidențiat este sistemul de evaluare. România, la fel ca majoritatea
statelor europene, au sistemul de notare bazat ,,respectiv pe note de la 1 la 10ˮ (Parlamentul
României, 2018), 1 fiind cea mai mică notă. Acest sistem de notare împarte oamenii în 10
categorii, categorii referente calității cărnii. La fel și determinarea succesului unei persoane
printr-o hârtie numită test, este una greșită, deoarece copiii nu sunt roboți ce trebuie să memoreze
informația. Abordarea corectă ar fi oferirea posibilității elevilor să dezvolte capacități ca
creativitatea, unicitatea, inovativitatea, flexibilitatea și lucrul independent, capacități ce se află la
mare căutare în era tehnologiilor informaționale. Un lucru observat tot mai mult în rândul elevilor
este că aceștia odată cu finisarea studiilor nu știu ce profesie să îmbrățișeze. Conform unui studiu
științific, aproximativ 72% din absolvenții liceelor nu știu ce vor să devină, ceea ce reprezintă 7
din 10 elevi.
Albert Einstein spunea : ,,Educația este ceea ce rămâne după ce am uitat tot ce am învățat la
școalăˮ. Această afirmație, dar și multe alte personalități ca Walt Disney, Adolf Hitler, George
Washington, Harry Houdini și chiar Albert Einstein, ce au renunțat la un moment dat în viață la
școală, reprezintă un clar exemplu că poți deveni cineva chiar și fără să excelezi în școală. Aceste
personalități, de care am auzit cu toții măcar o dată în viață, ne dovedesc contrariul ideii
promovate de sistemul școlar, că un singur răspuns din cele patru variante prezentate este corect.
Viața însă mereu ne dovedește inversul, promovând gândirea critică pentru găsirea a minim trei
soluții pentru orice problemă.
Concluzia ce urmează a fi făcută de pe urma acestor argumente nu trebuie să fie că școala nu ar
mai trebuie să existe și rolul ei este neimportant. Concluzia corectă este cea care promovează
dorința de a schimba sistemul de învățământ, fiecare cu ce poate, iar dacă acest lucru este
imposibil, atunci să nu ne mai lăsăm influențați atât de mult de notele obținute la un test de
matematică și să luptăm pentru visele noastre indiferent de notele pe care le avem la școală.