G2 EX. DR.PROCESUAL CIVIL (3)-SEM.2,an.

IV-IF _ BAREM
23 mai 2022

(I.) Subiect teoretic: RECURSUL- Judecata în fond după casare –(2,5 pct.)
Competenţă:

- Casarea cu reţinere, fondul se judecă de instanţa de recurs (la un termen sau mai multe
termene) – 0.25 p
- Casarea cu trimitere, fondul se judecă de către instanţa care a pronunţat hotărârea recurată
sau de o altă instanţă de acelaşi grad – 0.15p
- Casare pentru necompetenţă, fondul se judecă de instanţa competentă – 0.15p
Reguli de procedură:

- Aplicabile aceleaşi norme de procedură care se aplică la judecarea instanţelor de fond (reguli
din primă instanţă sau apel) – 0.25 p
- Admisibile orice probe prevăzute de lege – 0.25p
- Compunerea completului care rejudecă cauza în fond după casare – 0.25p
- Limitele rejudecării fondului după casare (casare totală sau parţială) – 0.30 p
- Obligativitatea deciziei de casare pentru judecătorii fondului – 0.25p
- Aplicabilitatea principiului non reformaţio in peius – 0.25p
- Regimul juridic al hotărârii pronunţate ca urmare a rejudecării fondului după casare – 0.25p
- Admisibilitatea cererilor noi în cadrul rejudecării fondului după casare – 0.25 p
• Cereri noi (interv. accesorie, interv. principală, intervenţie forţată a terţilor)
• Cererea reconvenţională
• Modificarea cererii de chemare în judecată

(II.) GRILE_ e posibil să fie corecte una sau două din cele trei variante propuse. Înconjurați direct pe subiectul de grilă
varianta/variantele de răspuns pe care le apreciați corecte – 4,50 p (15 x 0,30):

1) Reprezintă o lărgire a cadrului procesual stabilit la prima instanţă şi nu poate fi făcută în apel:
a. cererea prin care se solicită contravaloarea unui obiect determinat, care nu mai poate fi dat în natură;
b. invocarea termenului de graţie;
c. compensaţia judiciară.
2) În faţa instanţei de apel:
a. nu pot fi readministrate probele de la prima instanţă;
b. probele noi sunt admisibile numai dacă necesitatea acestora rezultă din dezbateri;
c.ca regulă, probele trebuie solicitate prin cererea de apel;
3) Apelul incident:
a. este apelul exercitat de intimatul din apelul principal împotriva unui alt intimat sau a unei persoane care a
figurat în primă instanţă şi care nu este parte în apelul principal;
b. poate fi exercitat de către intimatul care nu a căzut în pretenţii în faţa primei instanţe;
c.urmăreşte schimbarea hotărârii primei instanţe;
4) Apelul provocat:
a. se sancţionează cu nulitatea atunci când nu se indică hotărârea atacată;
b. poate fi formulat împotriva oricărei persoane care a fost parte la judecata în primă instanţă;
c.poate fi formulat numai de către intimat;
5) Atunci când instanţa de apel constată că, în mod greşit, prima instanţă a soluţionat procesul:
a. fără a intra în judecata fondului, va anula hotărârea atacată şi, la cererea părţilor, va trimite cauza spre
rejudecare primei instanţe, pentru a nu se pierde un grad de jurisdicţie;
b. în lipsa părţii care nu a fost legal citată, instanţa de apel va anula hotărârea atacată şi va judeca procesul,
evocând fondul, dacă niciuna dintre părţi nu solicită trimiterea spre rejudecare la prima instanţă;
c.în lipsa părţii care nu a fost legal citată, întotdeauna instanţa de apel va anula hotărârea atacată şi va trimite
cauza spre rejudecare primei instanţe, pentru a nu se pierde un grad de jurisdicţie;
6) Recursul este o cale de atac:
a. extraordinară, de reformare, suspensivă de executare;
b. ordinară, de retractare şi, în principiu, nedevolutivă;
 c.de reformare şi, în principiu, nesuspensivă de executare;
7) Constituie motive de casare de ordine publică cazurile în care:
a) instanţa, prin hotărârea dată, a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii
exprese;
b) hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau cuprinde motive contradictorii ori numai motive
străine de natura cauzei;
c) hotărârea a fost pronunţată de un alt complet de judecată decât cel stabilit aleatoriu pentru soluţionarea
cauzei.
8) Este motiv de contestaţie în anulare obişnuită:
a) motivul referitor la faptul că dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori materiale;
b) situația în care instanţa de recurs, respingând recursul sau admiţându-l în parte, a omis să cerceteze vreunul
dintre motivele de casare invocate de recurent în termen;
c) situaţia în care citarea părţii pentru termenul la care a avut loc judecata a fost nelegal îndeplinită, partea nu
s-a prezentat și nici nu a putut invoca acest aspect pe calea apelului sau recursului sau, deși l-a invocat în
recurs, instanța l-a respins pentru că avea nevoie de verificări de fapt incompatibile cu recursul
9) Este admisibilă revizuirea, atunci când se întemeiază pe înscrisuri noi:
a. chiar dacă hotărârea nu priveşte fondul litigiului, fiind un sechestru asigurător;
b. dacă reţinerea înscrisului determinant în soluţionarea cauzei a fost făcută de partea adversă în mod
intenţionat, chiar dacă revizuientul a cunoscut acest fapt la momentul soluţionării cauzei a cărei revizuire se cere;
c.dacă revizuentul nu a cunoscut faptul reţinerii înscrisului de către partea adversă la momentul judecării cauzei
finalizate prin hotărârea a cărei revizuire se solicită.
10)La soluţionarea contestaţiei la executare:
a. întrucât judecarea contestaţiei se face de urgenţă şi cu precădere, părţile vor fi citate în termen scurt;
b. întrucât judecarea contestaţiei se face potrivit procedurii prevăzute pentru judecata în primă instanţă ale
cărei dispoziţii se aplică în mod corespunzător, părţile vor fi citate la fel ca la procedura de drept comun;
c.judecarea contestaţiei se face potrivit procedurii prevăzute pentru judecata în primă instanţă, ale cărei
dispoziţii se aplică în mod corespunzător, putând fi invocate şi excepţii procesuale absolute.
11)Instanţa de judecată va putea, pe calea ordonanţei preşedinţiale:
a. să dispună sistarea lucrărilor efectuate de pârât pe terenul care aparent aparţine reclamantului până la
soluţionarea dosarului de revendicare;
b. să stabilească locuinţa copiilor minori până la soluţionarea dosarului de divorţ;
c.să dispună suspendarea executării unei hotărâri definitive până la soluţionarea contestaţiei în anulare;
12)Cererea de ordonanţă preşedinţială:
a. în apel, se judecă întotdeauna cu citarea părţilor;
b. în primă instanţă poate fi soluţionată şi fără citarea părţilor;
c.trebuie motivată în cel mult 48 de ore de la închiderea dezbaterilor, chiar dacă a fost amânată pronunţarea;
13) Dacă la termenul de judecată în primă instanţă, în procedura divorţului:
a. reclamantul lipseşte nejustificat şi nici nu este reprezentat, cererea va fi respinsă ca nesusţinută;
b. lipseşte pârâtul, cererea va fi respinsă;
c.nu se prezintă niciuna dintre părţi, cererea va fi respinsă ca inadmisibilă;
14) Atunci când, prin aceeaşi hotărâre, a fost soluţionată pe fond o cerere principală de divorț şi o cerere
incidentală de partaj al bunurilor comune asupra căreia instanța a luat act de tranzacția părților, hotărârea, în
întregul ei, este supusă:
a) numai apelului;
b) apelului, iar hotărârea dată în apel este supusă recursului;
c) numai recursului.
15) În ipoteza unei hotărâri susceptibile de apel, aceasta poate fi atacată direct cu recurs pentru
încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material:
a) doar dacă hotărârea era susceptibilă şi de apel şi de recurs;
b) numai la instanţa care ar fi fost competentă să judece apelul;
c) doar în cazul în care părţile au consimțit expres, prin declaraţie verbală, dată în faţa instanţei de recurs şi
consemnată într-un proces-verbal, înainte de închiderea dezbaterilor.
(III.) SPEȚĂ (2 pct.)
Prin recursul exercitat, A.V. a solicitat casarea deciziei din apel şi anularea sentinţei
de primă instanţă pentru nesocotirea competenţei teritoriale de ordine publică, arătând
că ultimul domiciliu al defunctului A.M., a cărui succesiune se dezbate, s-a aflat în raza
Judecătoriei sectorului 1, iar nu a Judecătoriei sectorului 3, care a pronunţat astfel
hotărârea de primă instanţă, deşi nu era legal învestită. Prin întâmpinarea formulată,
intimatul A.C. a arătat că în speţă se dezbat succesiuni succesive şi că ultimul domiciliu al
ultimului defunct (numitul A.D.) s-a aflat în raza sectorului 3, a. î. prima instanţă a fost
competentă să soluţioneze pricina. În plus, se tinde la tergiversarea judecăţii, având în
vedere că, așa cum rezultă și din actele dosarului, este pentru prima dată când recurentul
invocă în proces necompetenţa teritorială.
1) Ce soluție va pronunța instanța? Motivați.
2) Care ar fi soluția instanței de recurs, în ipoteza în care din actele dosarului ar rezulta
că recurentul A.V. invocase necompetența teritorială prin întâmpinarea la cererea de
chemare în judecată, formulată legal în fața primei instanțe, dar și ca motiv de apel,
însă, prima instanță a respins excepția ca neîntemeiată, iar instanța de apel a
menținut soluția ? Motivați.

1. (1 pct.) Instanța de recurs va respinge recursul întemeiat pe dispoz. art.488 alin.(1) pct.3
CPC (când hotărârea a fost dată cu încălcarea competenţei de ordine publică a altei instanţe,
invocată în condiţiile legii), cu motivarea că necompetența teritorială absolută (cum e cea din speță)
trebuie invocată de părţi ori de către judecător la primul termen de judecată la care părţile sunt legal
citate în faţa primei instanţe [art.130 alin.(2) CPC], sub sancțiunea decăderii din dreptul de a o mai
putea invoca ulterior. Invocarea excepției de necompetență teritorială absolută în calea de atac se
va putea face/e admisibilă doar dacă cel interesat a invocat-o în termen legal în fața primei instanțe,
iar aceasta a respins-o. [De altfel, cu caracter general, și art. 488 alin.(2) CPC prevede imperativ că ”Motivele
prevăzute la alin. (1) nu pot fi primite decât dacă ele nu au putut fi invocate pe calea apelului sau în cursul
judecării apelului ori, deşi au fost invocate în termen, au fost respinse sau instanţa a omis să se pronunţe
asupra lor„].
2. (1pct.) Și în această situație, instanța de recurs va respinge recursul ca neîntemeiat, întrucât,
față de dispoz. art. 119 alin.(2) CPC (Cererile formulate potrivit alin. (1) care privesc mai multe
moşteniri deschise succesiv sunt de competenţa exclusivă a instanţei ultimului domiciliu al oricăruia
dintre defuncţi), motivul de casare întemeiat pe dispoz. art. 488 alin.(1) pct.3 CPC (privind
necompetența absolută) este neîntemeiat, reclamantul putând sesiza instanța de la ultimul domiciliu
al oricăruia dintre defuncți, în cadrul unei cereri prin care se dezbat succesiuni succesive.