OTIVER BOWDEN

CnUCTADA SECRETA
TRADUCERE DIN LIMBA ENGLEZA
DE MIHAI-DAN PAVELESCU
 Cuprins

Prolog.

Partea intAi . .
Partea a doua
Partea a treia
Partea a Patra.

Mullumiri
 Prolog

Nava cea maiestuoas[ trosnea gi gemea; pAnzele ii un-

duiau umflate de vAnt. Aflatila cAteva zile depdrtare de
uscat, despica valurile spre oraqul mdre[ din apus cu o
incdrclturd pre{ioasd la bord: un birbat pe care echipajul
il cunogtea doar sub numele ,,Maestrul".
El se gisea printre mateloli acum, singur pe puntea
teugei, acolo unde-gi diduse jos gluga mantiei pentru a-gi
ingHdui sd fie stropit de jerbele de ap[ ale valurilor, ale
cXror picituri le absorbea cu chipul in bitaia vAntului. F5-
cea asta o dat[ pe zi.Iegea din cabina sa, strXbdtea pun-
tea, alegea un loc de unde sd se uite la mare, apoi revenea
sub punte. Uneori stdtea la teugd, alteori la pupd. intot-
deauna fixa cu privirea intinderea brdzdatd de creste albe.
in fiecare zi, cordbierii il priveau. Munceau, strigAndu-se
de pe punte gi greement, fiecare cu sarcina lui, dar in
acelagi timp trdgeau cu ochiul la silueta solitari gi gAn-
ditoare. Si se intrebau ce fel de om era? Ce fel de om se
afla printre ei?
il privird gi acum pe furig, cAnd se indepirtX de ba-
lustradele pun{ii gi-gi ridic[ gluga. R[mase locului o cli-
pd, cu capul plecaf cu brafele atArnAnd pe lAngX trup, iar
matelolii il urmdriri. Poate cAliva chiar piliri cAnd bir-
batui traversd puntea inapoi, pe lAngd ei, revenind spre
6 / OLIVER BOWDEN

cabina sa.Iar cAnd uga se inchise in urma lui, toli consta-

tari ci-qi finuserd rdsuflarea.
DupH ce intrd, Asasinul se intoarse la masd, ,se agezi,
igi turnl un pahar cu vrn, dupi care se intinse spre o car-
te gi o trase mai aproape. Apoi o deschise gi incepu si ci-
teascd.
Partea intAi
 Capitolul L

19 iunie 7257

Maffeo gi cu mine am rdmas la Masyaf qi vom locui aici

deocamdati. Cel pufin pAnd se vor rezolva una sau
doui
- cum sd le spun? - nesiguranfe. intre timp, vom rimAne la
dispozifia Maestrului, Altair Ibn-La,Ahad. Deqi
este frus_
trant sd-!i lagi soarta in mAinile artora, mai ales are
condu-
cltorului Ordinului, care, la vArsta lui inaintat5, mAnuiegte
ambiguitatea cu aceeagi precizie nemiloas6 cu
care a manu-
it cAndva pumnalul gi sabia, am de cAqtigat cel pufin prin
fapful c5-i ascult istoriile. Maffeo insd nu are un asemenea
avantaj gi a devenit de nedomolit. Lesne de infeles.
Masyaf
il plictisegte. Nu-i place sd traverseze panta abruptd din_
tre fortdreafa Asasinurui qi satur de dedesubt, iar
terenur
muntos nu-l atrage deloc. tmi repeti cd el este un
,,polo,,,
iar dupH qase luni petrecute aici, dorul de duci este
pre_
cum chemarea unei femei voluptoase, convingitou."
gi i.,
acelagi timp ispititoare, greu de ignorat. TAnjegte
sH umfle
pAnzele cu vAnt gi si porneasci spre tirAmurinoi,
sI in_
toarci spatele lui Masyaf.
Sd fiu sincer, nerdbdarea lui este o pacoste
de care m_as
putea lipsi. Altair este pe punctul de a face o ingtiinfare;
o pot simfi.
De aceea azi i-am zis:
- Maffeo, i,ti voi spune o poveste.
Ce lipsit de maniere este! Suntem oare cu adevirat
nea_
muri? irrcep sd md indoiesc. tn loc si primeasci vestea
asta
 Capitolul 1

19 iunie 1257

Maffeo gi cu mine am rimas la Masyaf gi vom locui aici

deocamdatd. Cel putin pAni se vor rezolva una sau dou6
- cum si le spun? - nesiguran[e.intre timp, vom rimAne la
dispozilia Maestrului, Altair Ibn-La'Ahad. Degi este frus-
trant sd-!i lagi soarta in mAinile altora, mai ales ale condu-
cdtorului Ordinului, care, la vArsta luiinaintati, mAnuieste
ambiguitatea cu aceeagi precizie nemiloasi cu care a mAnu-
it cAndva pumnalul gi sabi4 am de cAgtigat cel pulin prin
faptul cd-i ascult istoriile. Maffeo insi nu are un asemenea
avantaj qi a devenit de nedomolit. Lesne de infeles. Masyaf
il plictiseqte. Nu-i place sd traverseze panta abruptd din-
tre fortdrea{a Asasinului qi satul de dedesub! iar terenul
muntos nu-l atrage deloc. imi repeti c[ el este ttn ,,Polo",
iar dupd gase luni petrecute aici, dorul de ducd este pre-
cum chemarea unei femei voluptoase, convingdtoare gi i:e
acelagi timp ispititoare, greu de ignorat. TAnjegte sd umfle
pinzele cu vAnt gi s[ porneascd spre tirAmuri noi, sd in-
toarc[ spatele lui Masyaf.
Sd fiu sincer, nerdbdarea lui este o pacoste de care m-aq
putea lipsi. Altair este pe punctul de a face o ingtiinfare;
o pot simfi.
De aceea azi i-am zis:
- Maffeo, ifi voi spune o poveste.
Ce lipsit de maniere este! Suntem oare cu adevirat nea-
.^+
muri? krcep sd m[ indoiesc. Le loc sd primeascd vestea asta
10 / OLIVER BOWDEN

cu entuziasmul Pe care-l merita Pe bune dreptate, aq fi

putut jura cd l-am auzit oftAnd (sau poate cd ar trebui sd-
i acord prezumlia de nevinov6fie; poate cd, pur qi simplu,
rdsufla mai greu sub soarele fierbinte), inainte de a-mi rds-
punde pe un ton aproaPe exasPerat:
- inainte s-o faci, Niccold, mi-ai putea spune despre
ce-i vorba?
I-am replicat cu mult calm:
buni, frate.
- Asta e o furtrebare pefoarte
D,rpI aceea arn cdzut gAndud in timp ce suiam costiga
detestatd. Citadela se ridica sumbrd pe promontoriul de dea-
supra noastr6, ca gi cum ar fi fost cioplitd de-a dreptul in
calcar. HotdrAsem cI doream un decor perfect pentru a-
mi spune povestea gi nu exista nimic mai potrivit decAt
forthreafa Masyaf. Un castel impunitor, cu multe turnuri,
inconjurat de rAuri unduitoare, care se indlla deasupra sa-
tului animat de dedesubt; agezarea in sine se afla pe un
loc ft:ralt din Valea Orontes. O oazd de pace. Un paradis.
la ur-
- Aq zice ci este despre cunoagtue, am decis pAnd
md. Aga cum qtii, Assasseenfu:rseamnX ,,pdzitot" in arabd 9i
asasinii sunt pdzitorii secretelor, iar secretele pXzite de ei
aparlin domeniului cunoagterii, aga c5, da... - fird indoiall,
piream foarte mulpmit de mine - este despre cunoaqtere.
- Atunci md tem ci am alti treabi.
- Poftim? mi-ar fi pldcut s[
- Dragul meu Niccolo,deculasiguranli
sfudiile mele, insd nu do-
am parte de o diversiune
resc defel o prelungire a lor.
Am surAs larg.
- Sunt sigur cd ai dori sd auzi istoriile ce rni-au fost
spuse de Maestru.
ele nu le face si pari
- Depinde. Felul cum insigti pentru
deloc atrigdtoare. Chiar tu spui, nu-i aga, cI gusturile mele
setndreapti spre vdrsare de sAnge c6nd se ajunge la istorii?
Da.
-
 Assassin's Creed. Cruciada secretd llL
Maffeo schili un zAmbet.
- Ei bine, ai dreptate - aga este.
- Atunci trebuie s-o auzi 9i pe asta. La urma urmelor
ele sunt istorii cu mdreful Altair Ibn-La'Ahad. Asta este ls-
toria aie[ii sale, frate. Crede-md, nu duce lipsd de aventuri gi
mare parte din ea, vei fi incAntat sd observi, implici vir-
sdri de sAnge.
Deja ne apropiaserdm de tumul de pazi al podului de acces
i:r cetate. Am trecut pe sub arcada sa gi prin postul de gard{
apoi am suit cltre castelul interior. in fala noastrd se afla
tumul ir care locuia Altair. SHpt[mAni la rAnd petrecusem
fascinat nenumdrate ore alIturi de ef pe cAnd stXtea cu mAi-
nile strAnse laolalti gi cu coatele pe brafele jefului cu spXtar
inalt povestindu-qi aventurile, cu ochii betrani abia vizi-
bili sub glugi. intr-o mdsurd tot mai mare ajunsesem sI
inleleg cI istoriile acelea imi erau spuse cu un !el. Dintr-un
motiv pe care inci nu-l puteam deslugi, eu fusesem ales s6,
Ie aud.
Cand nu poveste4 Altair medita printre cXrtile gi amin-
tirile lui, privind uneori ore ftr qir pe fereastra tumului. M-
am gAndit cd gi acum putea fi acolo si mi-am dus palma
pavdzd.la ochi pentru a privi in sus spre turry dar n-am
zdrit decAt piatrd decolorati de soare.
- Avem o intrevedere cu el? mi-a intrerupt Maffeo gAn-
durile.
- Nu azi, amrdspuns gi i-am indicat un furn din dreap-
ta noastr5. Vom merge acolo...
Maffeo s-a incruntat. Turnul de aplrare era unul dintre
cele mai inalte din citadeli, iar accesul in el se fdcea pe sciri
amefitoare, care pdreau in mare parte ci ar avea nevoie de
reparafii majore. Am fost insd insistent, mi-am aranjat tu-
nica sub centurd gi l-am condus pe Maffeo pAnd la primul
nivel, apoi Ia urmitorul gi tot aga pAn[ in vArf. De acolo
am privit regiunea. Kilometri de teren stAncos. RAuri aido-
ma unor vene. PAlcuri de agezdri. Am privit peste Masyaf
1.2 / oLIVER BowDEN

- de la fortHrea{d spre clddirile qi pie{ele din satul care se

ldbdrfa dedesubt, palisada de lemn a liniei de apdrare ex-
terioare gi grajdurile.
- Cat de sus suntem? a intrebat Maffeo, pdrAnd cam
verde Ia fafl, congtient fird doar gi poate de rafalele vio-
lente de vAnt gi de solul care acum p[rea foarte indepirtat.
- La mai bine de gaptezeci 9i cinci de metri, i-am spus.
Suficient de sus pentru ca Asasinii s[ fie in afara beteii
arcagilor inamici, dar ingiduindu-le in acelagi timp si-i
improagte de sus cu sdge{i si multe altele.
I-am aritat deschiderile ce ne inconjurau din toate
pdrfiie.
- De lamdchicoulisl de aici, ei puteau arunca pietre sau
ulei ir:rcins peste duqmanii 1or, folosind aceste...
Platforme din lemn iegeau in afard, iar noi ne-am apro-
piat de una dintre ele, qinAndu-ne de suporlii verticali din
ambele pdrfi gi aplecAndu-ne dupi aceea deasupra golului,
pentru a privi in jos. Imediat dedesubt, turnul cobora p6nd
la marginea st6ncii. Iar mai jos de aceasta era rAul unduitor.
Complet palid la fafd, Maffeo s-a retras in siguranla
podelei turnului. Am izbucnit in rAs qi l-am imitat (ca si
fiu sincer, am fost fericit s-o fac, intrucAt eu insumi mi
simleam ugor amefit qi cu stomacul pAnn in gAt).
- De ce m-ai adus aici sus? a ir:rtrebat Maffeo. De aici
- Pentru ci aiciincepe povestea mea, i-am spus.
au vdzut strdjerii apropierea forlei invadatoare.
- For{a invadatoare?
- Da.gi Oastea lui Salah Al'din. El a venit si asedieze
Masyaf sd-i infrAngi pe Asasini. Acum opEeci de ani,
intr-o zi insoritd de august. O zi foarte asemdnltoare cu
cea de azi...

1
Deschideri in podelele galeriilor cetililor pentru aruncarea de
greutifi gi lichide asupra atacatorilor (n. trad.).
 Capitolul 2

StrHjerul vdzu mai intAi pisdrile.

O oaste aflatd in migcare atrage necrofagii. in principal
cei zburitori, care coboarl din vizduh spre resfurile aban-
donate in urmi: mAncare, gunoaie gi stArvuri, atAt de cai,
cAt qi de oameni. Apoi vdzu praful. Iar dupi aceea o patd
infunecatd, vastd, care apiru la orizont, inaintAnd incetigor
gi cuprinzAnd totul. O oaste popu,leazd, afecteazdgi distru-
ge peisaju| este o dihanie uriagd gi flimAndi care consumH
toful in cale, iar in majoritatea cazurilor - aga cum Salah
Al'din gtia prea bine - simpla ei vedere era indeajuns ca sd
determine predarea inamicului.
Dar nu gi acum. Nu gi cAnd inamieii lui erau Asasinii.
Pentru campania asta, conducitorul sarazin mobiliza-
se o forli modestd de zece mii de pedegtri, cildrefi gi au-
xiliari. Cu acegtia pldnuia si-i zdrobeascd pe Asasini, care
atentaserd deja de doud ori la viafa lui gi cu siguranfi n-
aveau sd dea greg a treia oari. IntenlionAnd si duci bdtHlia
in pragul lor, intrase cu oastea in munfii An-Nusayriyatr,
la cele noud citadele ale Asasinilor de acolo.
La Masyaf ajunseserd vegti ci oamenii lui Salah Al'din
jefuiserd finutul, dar cd niciuna dintre fortirele nu fusese
cuceritd. Acum porniserd citre Masyaf, intenlionAnd s-o
supund gi sd-i ia capul lui Al Mualim, conducdtorul Asa-
sinilor.
Salah Al'din era privit ca un conducitor temperat gi
imparfiaf dar Asasinii il infuriau qi il descurajau in aceeaqi
mdsurd. Potrivit informafiilor, unchiul sdu, Shihab Al'dirU
14 / OLIVER BOWDEN

il sfdtuia pacea sd se insofeasci cu Asasinii, nu sH

sd ofere
lupte impotriva 1or. insd rizbundtorul sultan nu putea fi
clintit, aqa cX armata lui se tAra spre Masyaf intr-o zi inso-
ritd de august a anului 1176, iar un strdjer din turnul de
apHrare al citadelei zdri stolurile de pisiri, norii uriagi de
praf qi pata neagri de la orizonf gi de aceea ridicd un com
labsze gi dddu alarma.
Cu chipuri mdcinate de fric6, sdtenii luari provizii 9i
se mutard in siguranla citadelei, ticsindu-i cur{ile interi-
oare, unde mul1i dintre ei igi ridicard tarabele pentru a
continua negoful. tntre timp, Asasinii incepuri sd fortifi-
ce castelul, pregdtindu-se sX infrunte oastea care se lXlea
ca o patd peste minunatele meleaguri verui din jur, ca o
fiard uriagd ce se hr5nea cu roadele p6mAntului 9i cotro-
pea orizontul.
Ei auzird cornii, tobele gi talgerele gi in scurtd vreme
puturd distinge siluetele ce apdrurd din pAcla arqilei qi v6-
zurd c6.erau cu miile. Ydzur6, pedestragii: lIncieri, sulilaqi
qi arcagi, armeni, nubieni gi arabi. VHzurX cdlHrefii: arabi,
turci qi mameluci, inarmali cu iatagane, ldncii 9i spade,
unii invegm6ntali in zale, alfii in armuri din piele. Ydzsrd
nobilii, preolii Ei pe cei care-i urmau in dezordine in ari-
ergardi: familiile, copiii gi sclavii. Ydzur6' cum invadatorii
ajunserX la zidul exterior gi-i dldurd foc, ca si grajdurilor,
cu cornii continuAnd si zbiere, cu talgerele bubuind. Ini-
untrul citadelei, sitencele incepuri sd plAngd. Se aqteptau
ca locuinlele lor sd fie urmitoarele incendiate, insi acelea
furi ldsate neatinse, iar oastea se opri in sat... aparent prea
pu,Ln interesati de castel.
Nu trimiserd niciun sol gi niciun mesaj; pur 9i simplu,
ridicari tabdra. Majoritatea corturilor erau negre, insd in
mijlocul lor se afla un pAlc de pavilioane mari,.locuite de
sultanul SalahAl'din qi de generalii sdi. Acolo fluturau stin-
darde brodate; vArfurile stAlpilor pentru corturi erau rodii
 Assassin's Creed. Cruciada secretd l15
poleite, iar acoperXmintele pavilioanelor erau din mitase
multicolord.
in citadeld, Asasinii reflectard asupra tacticii lor. Oare
Salah Aldin va ataca fortireafa ori va incerca sd-i infome-
teze? Rispunsul veni odatd cu ciderea noplii. Dedesubt
armata invadatoare incepu sd-gi asambleze maginile de riz-
boi. Focuri arseri mult in noapte. Sunetele ferdstraielor qi
ciocanelor se indl{ard pAnd la urechile strijerilor de pe me-
terezele citadelei qi p6n6 la tumul Maestrului, unde Al Mu-
alim igi convoci to{i Maegtrii Asasini.
- SalahAl'din ne-a fost dat pe mAini, spuse Faheem al-
Sayf. Asta e o ocazie care nu trebuie ratati.

Al Mualim cdzu pe gAnduri. Privi pe fereastra turnu-

lui gi se g6ndi la pavilionul multicolor in care stltea acum
Salah Al din gi-gi punea la cale propria prdbugire... dar gi
pe a Asasinilor. Se gAndi la oastea uriasl a sultanului qi la
felul cum pustiise regiunea. La faptul cX sultanul era per-
fect capabil si ridice o forfi incd qi mai mare in cazul in
care campania lui ar fi eguat.
Se gAndi cd forlele lui Salah Al'din nu puteau fi egalate,
totugi Asasinii aveau de partea lor viclenia.
- DacH Salah Al'din va muri, zise Faheem, armata sa-
razinilor se va risipi.
Al Mualim cletine insd din cap.
- Nu cred. Locul lui va fi luat de Shihab.
- El este doar pe jumXtate la fel de destoinic ca Salah
Al'din.
- Atunci va fi mai pu,Ln eficientin alungarea creqtinilor,
replicd tiios Al Mualim; uneori se simfea obosit de agresi-
vitatea lui Faheem. Dorim noi oare sd ne gdsim la mila lor?
Dorim noi oare sd le devenim, fdrd si vrem, alialii impotriva
sultanului? Noi suntem Asasinii, Faheem. Acliunile noas-
tre sunt cele dorite de noi. Noi nu aparfinem nim[nui.
Tdcerea se ldsd peste odaia scdldatd in miresme dulcege.
16 / OLIVER BOWDEN

- Salah Aldin se teme de noi in acelagi fel in care noi

ne temem de el, rosti Al Mualim dupd ce reflectd. Ar tre-
bui sd ne ingrijim ca el sX devini gi mai temdtor.
in dimineala urmitoare, sarazinii suiri un berbec gi un
turn de asediu pe panta principal5 qi, in timp ce arcagii
furci treceau cdliri in valuri succesive, improgcAnd cita-
dela cu proiectile, atacard zidurile exterioare cu maginile
de asediu, sub sdgefile constante ale arcagilor Asasini, sub
uleiul incins qi bolovanii revdrsafi din turnurile defensive.
Sdtenii se alHturare beteliei, aruncAnd pietre de pe metere-
ze gi stingAnd incendiile, in vreme ce la porfile principale
Asasini curajogi ieqeau prin ugifele inguste gi respingeau
pedegtrii care incercau si le dea foc. Zirra se incheie cu
multe pierderi de ambele pdr[,, iar sarazinii se retraseri la
poalele dealului, aprinserE focurile pentru noapte, repara-
rd maginile de asediu gi construird altele.
tn noaptea aceea, irr tabere se iscd mare agita{ie, iar ir:I
zori pavilionul viu colorat al mXrefului SalahAl'din fu de'
montat gi sultanul plecd insolit de girzi de corp.
La scurt timp dupd aceea, unchiul lul Shihab Al'diru
sui dealul ca sd vorbeascd cu Marele Maestru al Asasinilor.