Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Duminica A 8-A După Paşti, Pogorârea Sf. Duh, 12.06.2022-6
Duminica A 8-A După Paşti, Pogorârea Sf. Duh, 12.06.2022-6
Glasul 8
Stih: Mărturisiți-vă Domnului că este bun, că în veac este mila
Lui.
Dumnezeu este Domnul şi S-a arătat nouă; bine este cuvântat Cel
ce vine întru numele Domnului.
Stih: Înconjurând m-au înconjurat şi în numele Domnului i-am
înfrânt pe ei.
Dumnezeu este Domnul şi S-a arătat nouă; Bine este cuvântat Cel
ce vine întru numele Domnului.
Stih: Nu voi muri, ci voi fi viu şi voi povesti lucrurile Domnului.
Dumnezeu este Domnul şi S-a arătat nouă; Bine este cuvântat Cel
ce vine întru numele Domnului.
Stih: Piatra pe care au nesocotit-o ziditorii, aceasta a ajuns în
capul unghiului. De la Domnul s-a făcut aceasta şi este lucru minunat
întru ochii noştri.
Dumnezeu este Domnul şi S-a arătat nouă; Bine este cuvântat Cel
ce vine întru numele Domnului.
ECTENIA MICĂ:
PREOTUL: Iară și iară, cu pace, Domnului să ne rugăm.
STRANA: Doamne miluiește.
PREOTUL: Apără, mântuieşte, miluieşte şi ne păzeşte pe noi,
Dumnezeule, cu harul Tău.
STRANA: Doamne miluiește.
PREOTUL: Pe Preasfânta, curata, preabinecuvântata, slăvita
Stăpâna noastră, de Dumnezeu Născătoarea și pururea Fecioara Maria,
cu toți Sfinții să o pomenim.
STRANA: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe
noi.
PREOTUL: Pe noi înșine și unii pe alții și toată viața noastră lui
Hristos Dumnezeu să o dăm.
STRANA: Ție, Doamne.
PREOTUL: Că bun și iubitor de oameni Dumnezeu ești și Ție slavă
înălțăm, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii
vecilor.
STRANA: Amin.
Glasul 1
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Slavă Ție, Treime Sfântă, Părinte, Cuvinte și Duhule Sfinte,
(zicând:) Slavă Ție, Dumnezeule.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Bucură-te, ceea ce ești plină de har, Marie! Domnul este cu tine
(zicând:) și, prin tine, cu noi.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ție, Dumnezeule! (de 3 ori)
ECTENIA MICĂ:
PREOTUL: Iară și iară, cu pace, Domnului să ne rugăm.
STRANA: Doamne miluiește.
PREOTUL: Apără, mântuieşte, miluieşte şi ne păzeşte pe noi,
Dumnezeule, cu harul Tău.
STRANA: Doamne miluiește.
PREOTUL: Pe Preasfânta, curata, preabinecuvântata, slăvita
Stăpâna noastră, de Dumnezeu Născătoarea și pururea Fecioara Maria,
cu toți Sfinții să o pomenim.
STRANA: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe
noi.
PREOTUL: Pe noi înșine și unii pe alții și toată viața noastră lui
Hristos Dumnezeu să o dăm.
STRANA: Ție, Doamne.
PREOTUL: Că S-a binecuvântat numele Tău și s-a preaslăvit
împărăția Ta, a Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Duh, acum şi pururea şi
în vecii vecilor.
STRANA: Amin.
ANTIFONUL I AL GLASULUI 4
Din tinereţile mele multe patimi se luptă cu mine; ci Însuţi mă
sprijineşte şi mă mântuieşte, Mântuitorul meu.
Cei ce urâţi Sionul, ruşinaţi veţi fi de Domnul; că precum iarba de
foc, aşa veţi fi uscaţi.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
PrinSfântul Duh tot sufletul viază şi prin curăţie se înalţă, se
luminează întru Unimea Treimii, cu sfinţenie de taină.
Şi acum şi pururea şi-n vecii vecilor. Amin.
Prin Sfântul Duh izvorăsc izvoarele harului, care adapă toată
făptura spre rodire de viață.
PREOTUL: Înțelepciune! Să luăm aminte!
PROCHIMENUL - Glasul 4
Duhul Tău cel bun mă va povăţui la pământul dreptăţii. (Psalm
142, 10)
Stih: Doamne, auzi rugăciunea mea, ascultă cererea mea, întru
adevărul Tău. (Psalm 142, 1)
Duhul Tău cel bun mă va povăţui la pământul dreptăţii.
Duhul Tău cel bun mă va povăţui la pământul dreptăţii.
PREOTUL: Domnului să ne rugăm.
STRANA: Doamne, miluiește.
PREOTUL: Că sfânt eşti Dumnezeul nostru și întru Sfinți Te
odihnești și Ție slavă înălțăm, Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, acum
și pururea și în vecii vecilor.
STRANA: Amin. Și cântă pe glasul 7
Toată suflarea să laude pe Domnul!
Toată suflarea să laude pe Domnul!
Suflarea toată şi toată făptura să laude sfânt numele Domnului,
pe Domnul.
PREOTUL: Şi pentru ca să ne învrednicim noi a asculta Sfânta
Evanghelie, pe Domnul Dumnezeul nostru să-L rugăm.
STRANA: Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte.
PREOTUL: Înţelepciune! Drepţi! Să ascultăm Sfânta Evanghelie!
Pace tuturor!
STRANA: Şi duhului tău.
PREOTUL: Din Sfânta Evanghelie de la Sfântul Apostol şi
Evanghelist Ioan, citire.
STRANA, închinându-se: Slavă Ţie, Doamne, slavă Ţie!
PREOTUL: Să luăm aminte. (şi citeşte Evanghelia a 9-a, a Învierii,
Ioan, XX, 19-23)
STRANA: Slavă Ţie, Doamne, slavă Ţie!
PSALMUL 50
1. Miluieşte-mă, Dumnezeule,
după mare mila Ta
2. și, după mulţimea îndurărilor Tale,
şterge fărădelegea mea.
3. Spală-mă întru totul de fărădelegea mea
şi de păcatul meu mă curăţeşte.
4. Că fărădelegea mea eu o cunosc
şi păcatul meu înaintea mea este pururea.
5. Ţie Unuia am greşit şi rău înaintea Ta am făcut,
aşa încât drept eşti Tu întru cuvintele Tale
şi biruitor când vei judeca Tu.
6. Că, iată, întru fărădelegi m-am zămislit
şi în păcate m-a născut maica mea.
7. Că, iată, adevărul ai iubit;
cele nearătate şi cele ascunse
ale înţelepciunii Tale mi-ai arătat mie.
8. Stropi-mă-vei cu isop şi mă voi curăţi;
spăla-mă-vei, şi mai mult decât zăpada mă voi albi.
9. Auzului meu vei da bucurie şi veselie;
bucura-se-vor oasele cele smerite.
10. Întoarce faţa Ta de către păcatele mele,
şi toate fărădelegile mele şterge-le.
11. Inimă curată zideşte întru mine, Dumnezeule
şi Duh drept înnoieşte întru cele dinăuntru ale mele.
12. Nu mă lepăda de la faţa Ta,
şi Duhul Tău cel Sfânt nu-L lua de la mine.
13. Dă-mi iarăși bucuria mântuirii Tale,
şi cu duh stăpânitor mă întăreşte.
14. Învăţa-voi pe cei fără de lege căile Tale,
şi cei necredincioşi la Tine se vor întoarce.
15. Izbăveşte-mă de vărsarea de sânge, Dumnezeule,
Dumnezeul mântuirii mele;
bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta.
16. Doamne, buzele mele vei deschide,
şi gura mea va vesti lauda Ta.
17. Că, de ai fi voit jertfă, Ţi-aş fi dat;
arderile de tot nu le vei binevoi.
18. Jertfa lui Dumnezeu: duhul umilit;
inima înfrântă şi smerită Dumnezeu nu o va urgisi.
19. Fă bine, Doamne, întru bunăvoirea Ta, Sionului,
şi să se zidească zidurile Ierusalimului.
20. Atunci vei binevoi jertfa dreptăţii,
prinosul şi arderile de tot;
atunci vor pune pe altarul Tău viţei.
Glasul 2
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Pentru rugăciunile Apostolilor Tăi, Milostive, curăţeşte mulţimea
greşelilor noastre.
Şi acum şi pururea şi-n vecii vecilor. Amin.
Pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, Milostive, curăţeşte
mulţimea greşelilor noastre.
Urmează stihul (pe glasul 6):
Miluieşte-ne,
Dumnezeule, după mare mila Ta şi după mulţimea
îndurărilor Tale, curăţeşte fărădelegile noastre.
CANOANELE
(Se pune Canonul I cu irmosul pe 8 şi Canonul II cu irmosul pe 6)
Cântarea I
Canonul I - Glasul 7
Irmosul:
Cumarea a acoperit pe Faraon cu carele lui de război, Cel ce
sfarmă războaiele cu braţ înalt. Acestuia să-I cântăm, că S-a preaslăvit.
Stih: Slavă Ţie, Doamne, slavă Ţie!
Precum ai făgăduit odinioară Ucenicilor, Hristoase, trimiţând
acum, cu adevărat, pe Duhul cel Mângâietor, ai strălucit lumii lumină,
Iubitorule de oameni.
Stih: Slavă Ţie, Doamne, slavă Ţie!
Ceea ce s-a propovăduit de demult prin Lege şi prin proroci, s-a
plinit; că astăzi s-a revărsat harul dumnezeiescului Duh, peste toţi
credincioşii.
Canonul 2 - Glasul 4
Irmosul:
Cu dumnezeiescul nor acoperit fiind gângavul, a cuvântat despre
legea cea scrisă de Dumnezeu. Că scuturând tina de pe ochiul minţii,
vede pe Cel ce este şi este povăţuit în cunoaşterea Duhului, lăudând
cu dumnezeieşti cântări.
Stih: Slavă Ţie, Doamne, slavă Ţie!
Zis-a gura cea curată şi vrednică de cinstire: Nu Mă voi despărţi
de voi, prietenilor! Că Eu, împreună-şezând pe scaunul cel înalt şi
părintesc, voi turna harul Duhului din destul, să strălucească celor ce-l
doresc.
Stih: Slavă Ţie, Doamne, slavă Ţie!
Sorocul fiind plinit, Cuvântul cel Preadrept aduce linişte în inimi.
Că lucrul plinind, Hristos a bucurat pe prieteni, împărţind Duhul,
precum a făgăduit cu suflare repede şi cu limbi de foc.
Cântarea a 3-a
Canonul 1 - Glasul 7
Irmosul:
Zis-ai Ucenicilor, Hristoase: Rămâneţi în Ierusalim până ce vă veţi
îmbrăca cu putere de sus; iar Eu vă voi trimite alt Mângâietor ca Mine,
pe Duhul Meu şi al Tatălui, în Care vă veţi întări.
Stih: Slavă Ţie, Doamne, slavă Ţie!
Puterea dumnezeiescului Duh venind, glasul cel împărţit, de
demult, al celor ce gândiseră rele împreună, l-a împreunat
dumnezeieşte, într-o singură armonie, învăţând pe cei credincioşi
cunoaşterea Treimii, în Care ne-am întărit.
Canonul 2 - Glasul 4
Irmosul:
Rupt-a legăturile pântecelui celui sterp, şi ocara cea greu de
răbdat a celei bineroditoare, numai rugăciunea prorociţei Ana de
demult, a celei purtătoare de duh umilit, către cel Atotputernic şi
Dumnezeul cunoştinţelor.
Stih: Slavă Ţie, Doamne, slavă Ţie!
Necuprinsă de minte este Puterea cea dumnezeiască, că a făcut
iscusiţi vorbitori pe cei necărturari, care au închis, cu cuvântul, gurile
înţelepţilor şi au ridicat din noaptea cea adâncă neamuri nenumărate,
cu strălucirea Duhului.
Stih: Slavă Ţie, Doamne, slavă Ţie!
Purcezătoare din Lumina cea nenăscută era strălucirea cea
atotputernic-izvorâtoare de lumină veşnică, a cărei fulgerare, de o fire
cu părinteasca Putere o arată acum tuturor, prin Fiul, răsunetul celor
de foc în Sion.
ECTENIA MICĂ:
PREOTUL: Iară și iară, cu pace, Domnului să ne rugăm.
STRANA: Doamne miluiește.
PREOTUL: Apără, mântuieşte, miluieşte şi ne păzeşte pe noi,
Dumnezeule, cu harul Tău.
STRANA: Doamne miluiește.
PREOTUL: Pe Preasfânta, curata, preabinecuvântata, slăvita
Stăpâna noastră, de Dumnezeu Născătoarea și pururea Fecioara Maria,
cu toți Sfinții să o pomenim.
STRANA: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe
noi.
PREOTUL: Pe noi înșine și unii pe alții și toată viața noastră lui
Hristos Dumnezeu să o dăm.
STRANA: Ție, Doamne.
PREOTUL: Că Tu ești Dumnezeul nostru și Ție slavă înălțăm,
Tatălui şi Fiului şiSfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor.
STRANA: Amin.
SEDEALNA - Glasul 8
Podobie: Porunca cea cu taină...
Cei ce iubeau pe Mântuitorul s-au umplut de bucurie, şi cei ce
mai înainte se temeau, îndrăzneală au luat. Că Duhul Sfânt S-a pogorât
astăzi de sus, peste casa Ucenicilor şi fiecare dintre ei alte lucruri
grăia către popoare. Că limbi văzute, ca de foc, s-au răspândit peste ei
şi nu i-au ars, ci mai mult i-au rourat.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Şi acum şi pururea şi-n vecii vecilor. Amin.
Cei ce iubeau pe Mântuitorul s-au umplut de bucurie, şi cei ce
mai înainte se temeau, îndrăzneală au luat. Că Duhul Sfânt S-a pogorât
astăzi de sus, peste casa Ucenicilor şi fiecare dintre ei alte lucruri
grăia către popoare. Că limbi văzute, ca de foc, s-au răspândit peste ei
şi nu i-au ars, ci mai mult i-au rourat.
Cântarea a 4-a
Canonul 1 - Glasul 7
Irmosul:
Înţelegând prorocul venirea Ta cea mai de pe urmă, Hristoase,
grăia: Auzit-am, Doamne, puterea Ta, că ai venit să mântuieşti pe toţi
unşii Tăi.
Stih: Slavă Ţie, Doamne, slavă Ţie!
Dumnezeu cel Adevărat, Mângâietorul, Care a grăit prin proroci şi
S-a propovăduit mai înainte în Lege, celor nedesăvârşiţi, astăzi Se face
cunoscut slujitorilor şi mărturisitorilor Cuvântului.
Stih: Slavă Ţie, Doamne, slavă Ţie!
Pecetea Dumnezeirii purtând Duhul, S-a împărţit Apostolilor în
chip de foc şi în limbi străine S-a arătat dumnezeiasca Putere, Care
vine de la Tatăl, de a Sa bunăvoie.
Canonul 2 - Glasul 4
Irmosul:
Împărate al împăraţilor, Unule dintru Unul singur, Cuvinte, Cel ce
ai ieşit din Tatăl cel nepricinuit, pe Duhul Tău cel adevărat, Cel
întocmai puternic, Făcător de bine, L-ai trimis Apostolilor celor ce
cântau: Slavă puterii Tale, Doamne!
Stih: Slavă Ţie, Doamne, slavă Ţie!
Baia cea dumnezeiască a naşterii celei din nou, amestecând-o,
prin cuvânt, cu firea mea cea alcătuită, îmi reverşi din belşug izvor din
nestricăcioasa Ta coastă, cea împunsă, o, Cuvinte al lui Dumnezeu,
pecetluind-o cu căldura Duhului.
Stih: Slavă Ţie, Doamne, slavă Ţie!
Genunchiul îşi pleacă toate Mângâietorului, Celui din Tatăl şi
Celui ce este întocmai de o fire cu Tatăl; că în trei feţe au cunoscut pe
Fiinţa cea una, veşnică, adevărată şi neapropiată; că harul Duhului a
strălucit lumină.
Stih: Slavă Ţie, Doamne, slavă Ţie!
Slujiţi Dumnezeirii celei mai presus de toate, toţi câţi sunteţi
închinători ai Fiinţei celei întreit strălucitoare; că Hristos mai presus de
fire slujeşte, ca un Făcător de bine, şi cu foc vă luminează spre
mântuire, dându-vă tot harul Duhului.
Cântarea a 5-a
Canonul 1 - Glasul 7
Irmosul:
Duhul mântuirii, Care S-a zămislit în pântecele prorocilor plini de
frica Ta, Doamne, şi S-a născut pe pământ, zideşte inimi apostoleşti
curate şi în cei credincioşi drept Se înnoieşte; că poruncile Tale sunt
lumină şi pace.
Stih: Slavă Ţie, Doamne, slavă Ţie!
Puterea Care S-a pogorât astăzi este Duhul cel Bun; Duhul
înţelepciunii lui Dumnezeu; Duhul, Care din Tatăl purcede şi prin Fiul
ne este nouă, credincioşilor, arătat; Care împărtăşeşte sfinţenia, şi
Care este cunoscut acelora, în firea cărora Se sălăşluieşte.
Canonul 2 - Glasul 4
Irmosul:
O, fii cu chipuri luminate ai Bisericii! Primiţi curăţire izbăvitoare
de păcate, roua Duhului cea de foc insuflată. Că acum din Sion a ieşit
Legea, harul Duhului, Cel în chip de limbi de foc.
Stih: Slavă Ţie, Doamne, slavă Ţie!
Duhul pe Care Mântuitorul L-a vestit de un chip şi de o putere cu
Tatăl, Se pogoară de la Tatăl, cu putere de la Sine, slobod precum bine
a voit, înţelepţind în limbi pe Apostoli, şi adeverind Cuvântul purtător
de viaţă.
Stih: Slavă Ţie, Doamne, slavă Ţie!
Dumnezeu-Cuvântul, Cel atotstăpânitor, a vindecat cugetele
Apostolilor de păcat şi i-a gătit Luişi casă curată; iar acum se
sălăşluieşte într-însa lumina Duhului, Celui întocmai puternic şi de o
fiinţă cu El.
Cântarea a 6-a
Canonul 1 - Glasul 7
Irmosul:
Aflându-mă împreună cu păcatele ce plutesc cu mine, în
vâltoarea valurilor grijilor lumeşti, şi împins fiind spre fiara cea
pierzătoare de suflet, cu Iona strig Ţie, Hristoase: Din adâncul cel
purtător de moarte, scoate-mă!
Stih: Slavă Ţie, Doamne, slavă Ţie!
Din Duhul Tău ai vărsat din destul, peste tot trupul, precum ai zis,
şi toată lumea s-a umplut de cunoaşterea Ta, Doamne; că Fiu Te-ai
născut din Tatăl, fără de stricăciune, şi Duhul nedespărţit purcede.
Canonul 2 - Glasul 4
Irmosul:
Curăţire şi mântuire, Hristoase, Stăpâne, ne-ai strălucit nouă din
Fecioara; că precum pe prorocul Iona, din pântecele fiarei celei din
mare întreg l-ai scos, aşa să scoţi din stricăciune pe Adam cel căzut,
cu tot neamul.
Stih: Slavă Ţie, Doamne, slavă Ţie!
Înnoieşte, Atotputernice, în cele dinlăuntru ale noastre, pe Duhul
cel drept, cel dorit de noi, Care este veşnic şi purcede de la Tatăl,
pururea împreună cu Tatăl rămânând. Cel ce arde întinăciunile cele
nesuferite ale trupului şi curăţeşte necurăţia gândurilor.
Stih: Slavă Ţie, Doamne, slavă Ţie!
Vrednicia dorită de Apostoli, care aşteptau în Sion venirea Ta,
Duhule, Cel ce eşti pecetea Cuvântului născut din Tatăl, cu suflare de
foc o întăreşti, venind degrab cleveteala cea neruşinată a amăgirilor
păgâneşti.
ECTENIA MICĂ:
PREOTUL: Iară și iară, cu pace, Domnului să ne rugăm.
STRANA: Doamne miluiește.
PREOTUL: Apără, mântuieşte, miluieşte şi ne păzeşte pe noi,
Dumnezeule, cu harul Tău.
STRANA: Doamne miluiește.
PREOTUL: Pe Preasfânta, curata, preabinecuvântata, slăvita
Stăpâna noastră, de Dumnezeu Născătoarea și pururea Fecioara Maria,
cu toți Sfinții să o pomenim.
STRANA: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe
noi.
PREOTUL: Pe noi înșine și unii pe alții și toată viața noastră lui
Hristos Dumnezeu să o dăm.
STRANA: Ție, Doamne.
PREOTUL: Că Tu eşti împăratul păcii şi Mântuitorul sufletelor
noastre şi Ţie slavă înălţăm: Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi
pururea şi în vecii vecilor.
STRANA: Amin.
CONDACUL – Glasul 8
Când Cel Preaînalt, pogorându-Se, a amestecat limbile, a
despărţit neamurile; iar când a împărţit limbile cele de foc, la o unire
pe toţi a chemat; şi cu un glas slăvim pe Duhul cel Preasfânt.
ICOS (se citește)
Grabnică şi statornică mângâiere robilor Tăi dă-le, Iisuse, când
se întristează duhurile noastre. Nu părăsi sufletele noastre în necazuri,
nu Te depărta de cugetele noastre în primejdii, ci pururea ne întâmpină
pe noi. Apropie-Te de noi, apropie-Te, Cel ce eşti pretutindenea;
precum şi cu apostolii Tăi ai fost pururea, aşa şi cu noi cei ce Te dorim
uneşte-Te, îndurate; ca uniţi fiind cu Tine, să lăudăm şi să slăvim pe
Duhul Tău Cel Sfânt.
SINAXAR
În această zi, în Duminica a opta după Paşti, prăznuim Sfânta
Cincizecime.
Şi această sărbătoare am luat-o din cărţile iudeilor. Căci după
cum aceia prăznuiesc Cincizecimea lor, cinstind numărul de şapte, dar
şi pentru că au primit Legea după trecerea a cincizeci de zile de la
Paşti, tot astfel şi noi prăznuim cincizeci de zile de la Paşti, primind
Duhul cel Preasfânt, care ne dă Legea, ne călăuzeşte spre tot adevărul
şi ne învaţă cele plăcute lui Dumnezeu. Să se mai ştie că la evrei erau
trei sărbători mari: Paştile, Cincizecimea şi Sărbătoarea Corturilor.
Paştile în amintirea trecerii Mării Roşii; căci cuvântul paşte înseamnă
trecere. Şi sărbătoarea aceea o preînchipuia pe a noastră, care este
trecerea şi întoarcerea din nou de la întunericul păcatului, la Rai. Apoi,
evreii prăznuiau Cincizecimea spre aducere aminte de suferinţele lor
din pustiu, cum şi de multele necazuri prin care au trecut, până să
ajungă în pământul făgăduinţei. Că numai după aceea s-au îndulcit de
roade, de grâu şi de vin. Nouă, însă, Cincizecimea ne arată ieşirea din
răutatea necredinţei şi intrarea în Biserică; că atunci ne împărtăşim şi
noi cu Trupul şi Sângele Stăpânului. Unii spun că evreii sărbătoreau
Cincizecimea din pricinile arătate mai sus; dar alţii cred că
Cincizecimea ar fi fost orânduită de evrei pentru cinstirea numărului
şapte, după cum s-a spus. Că acest număr adunat de şapte ori cu el
însuşi, dă numărul de cincizeci de zile, fără una. Cinstirea Cincizecimii
de către evrei atârna nu numai de numărarea zilelor, ci de a anilor, în
care ei sărbătoreau Jubileul; aceasta cădea după trecerea a de şapte
ori şapte ani. În acel an ei lăsau pământul nesemănat şi vitele la
odihnă, iar robilor dobândiţi cu bani, li se dădea libertatea să plece. A
treia sărbătoare era Sărbătoarea Corturilor, care se prăznuia după
strângerea bucatelor de pe câmp, adică la trecerea a cinci luni de la
Prăznuirea Paştilor. Această sărbătoare se prăznuia spre aducere
aminte de ziua în care Moise a ridicat întâia oară cortul cel văzut prin
nori în Muntele Sinai şi făcut de marele meşter Veseleil. Săvârşeau
acest praznic făcând corturi, iar cei ce locuiau la ţară, mulţumeau lui
Dumnezeu, după adunarea roadelor ostenelilor lor. Se pare că şi David
a scris psalmii cei pentru linuri (recunoştinţă), pentru aceste zile.
Sărbătoarea aceasta închipuia învierea noastră cea din morţi; când,
după ce corturile trupurilor noastre se vor strica, iarăşi se vor alcătui,
şi ne vom îndulci de roadele ostenelilor noastre, prăznuind în corturile
cele veşnice. Se cuvine să mai ştim, că în ziua aceasta, săvârşindu-se
Praznicul Cincizecimii, Duhul Sfânt S-a coborât peste ucenicii
Domnului. Şi fiindcă Sfinţii Părinţi au socotit să despartă praznicele
pentru măreţia Preasfântului şi de viaţă făcătorului Duh, căci El este
unul din Sfânta şi de viaţă începătoare Treime, iată că şi noi vom vorbi
mâine, despre felul cum a venit Duhul Sfânt.
Pentru rugăciunile Sfinţilor Apostoli, Hristoase Dumnezeule,
miluieşte-ne pe noi. Amin.
Tot în această zi, pomenirea Preacuviosului Părintelui nostru
Onufrie cel Mare Egipteanul, a Preacuviosului Părintelui nostru Petru
Atonitul, a Sfintei Mucenițe Antonina, a Sfântului Ioan ostaşul, a
Preacuviosului Părintelui nostru Zinon, a Sfântului Trifilie episcopul şi
şi a Preacuviosului Iulian, cel din Liva lui Dagaz. Cu ale lor sfinte
rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.
Cântarea a 7-a
Canonul 1 - Glasul 7
Irmosul:
În cuptorul cel cu foc aruncaţi fiind cuvioşii tineri, focul în rouă l-
au prefăcut, prin cântare, grăind aşa: Bine eşti cuvântat, Doamne,
Dumnezeul părinţilor noştri!
Stih: Slavă Ţie, Doamne, slavă Ţie!
Grăind Apostolii dumnezeieştile măreţii, celor necredincioşi li se
părea beţie lucrarea Duhului, prin care Se cunoaşte Treimea, un
Dumnezeu al părinţilor noştri.
Stih: Slavă Ţie, Doamne, slavă Ţie!
Firea cea nedespărţită, cu dreaptă credinţă o teologhisim: pe
Dumnezeu-Tatăl, Cel fără de început, pe Cuvântul şi pe Duhul, de
aceeaşi putere, grăind: Bine eşti cuvântat, Dumnezeul părinţilor noştri!
Canonul 2 - Glasul 4
Irmosul:
Cu un glas a răsunat viersul organelor, spre a cinsti pe idolul cel
făcut din aur şi neînsufleţit. Iar harul cel purtător de lumină al
Mângâietorului ne îndeamnă să strigăm cu evlavie: Treime una,
deopotrivă puternică şi fără de început, binecuvântată eşti!
Stih: Slavă Ţie, Doamne, slavă Ţie!
Neînţelegând glasul cel rostit de proroc, cei fără de minte ziceau
că este beţie pricinuită de vin, când au auzit graiurile apostolilor în
limbi străine. Dar noi, cei binecredincioşi, prin dumnezeiască insuflare,
grăim: Înnoitorule a toate, bine eşti cuvântat!
Stih: Slavă Ţie, Doamne, slavă Ţie!
Cu glas dumnezeiesc, insuflat de Dumnezeirea cea mai presus de
toate, a tunat prorocul Ioil, care a zis: Turna-voi Duhul Meu ca al
Cuvântului, peste cei ce vor grăi împreună: Fire, cea cu lumina în trei
străluciri, bine eşti cuvântată!
Stih: Slavă Ţie, Doamne, slavă Ţie!
Bine a împărţit Harul în ceasul al treilea, ca să ne arate că cinstim
trei Ipostasuri în unimea Stăpâniei. Iar acum, în împărăteasa zilelor,
Fiule, Părinte şi Duhule, bine eşti cuvântat!
Cântarea a 8-a
Canonul 1 - Glasul 7
Irmosul:
Rugul cel nears împreunându-se cu focul, în Sinai, a făcut
cunoscut pe Dumnezeu lui Moise, celui zăbavnic la limbă şi gângav; şi
pe cei trei tineri cântăreţi, râvna pentru Dumnezeu i-a arătat nestricaţi
de foc. Toate făpturile, pe Domnul lăudaţi-L şi-L preaînălţaţi întru toţi
vecii!
Stih: Slavă Ţie, Doamne, slavă Ţie!
Măririle lui Dumnezeu erau grăite, când s-a dat pescarilor, de sus,
suflarea cea puternică, dătătoare de viaţă, a Preasfântului Duh, cu
vuiet mare, în chip de limbi de foc. Toate făpturile, pe Domnul lăudaţi-
L, şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii!
Stih: Slavă Ţie, Doamne, slavă Ţie!
Cei ce ne suim în muntele cel neatins, netemându-ne de focul cel
îngrozitor, veniţi să stăm în Muntele Sionului, în cetatea Dumnezeului
Celui viu, dănţuind acum, împreună cu purtătorii de Duh, ucenici.
Toate lucrurile, pe Domnul lăudaţi-L, şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii!
Canonul 2 - Glasul 4
Irmosul:
Chipul cel cu trei străluciri, al dumnezeieştii Stăpâniri, dezleagă
legăturile şi răcoreşte văpaia; tinerii cântă, şi toată făptura cea zidită
binecuvintează pe Unul Mântuitorul şi a toate Ziditorul, ca pe un
Făcător de bine!
Stih: Slavă Ţie, Doamne, slavă Ţie!
Învăţătura cuvintelor celor mântuitoare de oameni, pe care de la
Tatăl le-a auzit, a grăit-o Hristos Apostolilor; Duhul îi întăreşte, venind
peste ei în chipul limbilor de foc, iar zidirea cea de aproape şi cea de
departe, Te laudă pe Tine, Cel binecuvântat.
Stih: Slavă Ţie, Doamne, slavă Ţie!
Pornind ca un Mântuitor şi de Sine stăpânitor, Cel ce eşti lumină
de sine strălucitoare şi izvorâtoare de lumină, venit-ai să îndestulezi pe
apostoli şi ca pe o suflare împărtăşeşti slujitorilor Tăi pe cinstitul şi
Mângâietorul Duh.
Stih: Slavă Ţie, Doamne, slavă Ţie!
Cântat-a gura prorocilor, cea insuflată de Duhul, sălăşluirea Ta în
trup, o, Împărate! Şi pe Duhul Cel purces din sânurile părinteşti,
nezidit, împreună-făcător şi împreună pe scaun şezător, care a fost
trimis credincioşilor spre cinstirea întrupării.
Cântarea a 9-a
Canonul 1
Stih: Slăveşte, suflete al meu, pe Preasfântul Duh, Cel ce din
Tatăl purcede.
Irmosul - Glasul 7:
Ceea ce nu prin ispitire trupească ai purtat în pântece şi ai
împrumutat trup Cuvântului celui Făcător a toate, Maică ce nu ştii de
bărbat; Fecioară de Dumnezeu Născătoare, locaşul Celui necuprins,
încăpere a Făcătorului tău Celui nemărginit, pe tine te mărim.
Stih: Slăveşte, suflete al meu, pe Preasfântul Duh, Cel ce din
Tatăl purcede.
Cel râvnit şi înflăcărat, purtat odinioară cu bucurie pe carul de foc
clocotitor, preînchipuia suflarea care străluceşte acum Apostolilor, din
înălţime; prin care, fiind luminaţi, au făcut tuturor cunoscută Treimea.
Stih: Slăveşte, suflete al meu, pe Preasfântul Duh, Cel ce din
Tatăl purcede.
Lucru străin şi peste legea firii se auzea; că, deşi răsuna un
singur glas al Ucenicilor, dar prin harul Duhului, popoare, neamuri şi
seminţii auzeau în limbi felurite măreţiile dumnezeieşti, învăţând
cunoştinţa Treimii.
Canonul 2
Stih: Slăveşte, suflete al meu, pe Dumnezeirea, Cea una în trei
feţe.
Irmosul - Glasul 4:
Bucură-te,
împărăteasă, lauda maicilor fecioare! Că toată gura
cea limpede binegrăitoare, vorbind, nu te poate cânta după cuviinţă; şi
orice minte e neputincioasă să înţeleagă naşterea ta! Pentru aceasta,
cu un glas pe tine te mărim.
Stih: Slăveşte, suflete al meu, pe Dumnezeirea, Cea una în trei
feţe.
Cuvine-se
să lăudăm pe Fecioara cea purtătoare de viaţă; că
numai ea a tăinuit în pântece pe Cuvântul, Cel ce a vindecat firea
omenească cea bolnavă. Care pe scaunul cel de-a dreapta Tatălui
acum şezând, a trimis harul Duhului.
Stih: Slăveşte, suflete al meu, pe Dumnezeirea, Cea una în trei
feţe.
Cei
cărora ne-a suflat harul cel izvorât de la Dumnezeu, fiind
luminaţi, străluciţi şi înnoiţi cu minunată şi prea frumoasă înnoire,
cunoscând pe Fiinţa cea deopotrivă de puternică, nedespărţită,
înţeleaptă şi întreit-strălucitoare, o slăvim.
ECTENIA MICĂ:
PREOTUL: Iară și iară, cu pace, Domnului să ne rugăm.
STRANA: Doamne miluiește.
PREOTUL: Apără, mântuieşte, miluieşte şi ne păzeşte pe noi,
Dumnezeule, cu harul Tău.
STRANA: Doamne miluiește.
PREOTUL: Pe Preasfânta, curata, preabinecuvântata, slăvita
Stăpâna noastră, de Dumnezeu Născătoarea și pururea Fecioara Maria,
cu toți Sfinții să o pomenim.
STRANA: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe
noi.
PREOTUL: Pe noi înșine și unii pe alții și toată viața noastră lui
Hristos Dumnezeu să o dăm.
STRANA: Ție, Doamne.
PREOTUL: Că pe Tine Te laudă toate Puterile cereşti şi Ţie slavă
înălţăm, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii
vecilor.
STRANA: Amin.
ECTENIA MARE
PREOTUL: Cu pace Domnului să ne rugăm.
STRANA: Doamne miluieşte.
PREOTUL: Pentru pacea de sus şi pentru mântuirea sufletelor
noastre, Domnului să ne rugăm.
STRANA: Doamne miluieşte.
PREOTUL: Pentru pacea a toată lumea, pentru bună starea
sfintelor lui Dumnezeu Biserici şi pentru unirea tuturor, Domnului să
ne rugăm.
STRANA: Doamne miluieşte.
PREOTUL: Pentru sfântă biserica aceasta şi pentru cei ce cu
credinţă, cu evlavie şi cu frică de Dumnezeu intră într-însa, Domnului
să ne rugăm.
STRANA: Doamne miluieşte.
PREOTUL: Pentru Preasfinţitul Părintele nostru (Numele),
episcopul (denumirea eparhiei), pentru cinstita preoţime şi întru
Hristos diaconime, pentru tot clerul şi poporul, Domnului să ne rugăm.
STRANA: Doamne miluieşte.
PREOTUL: Pentru binecredinciosul popor român de pretutindeni,
pentru cârmuitorii țării noastre, pentru mai-marii orașelor și ai satelor
și pentru iubitoarea de Hristos oaste, Domnului să ne rugăm.
STRANA: Doamne miluieşte.
PREOTUL: Pentru sfânt locaşul acesta, ţara aceasta şi pentru
toate oraşele şi satele şi pentru cei ce cu credinţă locuiesc într-însele,
Domnului să ne rugăm.
STRANA: Doamne miluieşte.
PREOTUL: Pentru buna-întocmire a văzduhului, pentru
îmbelşugarea roadelor pământului şi pentru vremuri paşnice,
Domnului să ne rugăm.
STRANA: Doamne miluieşte.
PREOTUL: Pentru cei ce călătoresc pe uscat, pe ape, şi prin aer,
pentru cei bolnavi, pentru cei ce se ostenesc, pentru cei robiţi şi
pentru mântuirea lor, Domnului să ne rugăm.
STRANA: Doamne miluieşte.
PREOTUL: Pentru ca să fim izbăviţi noi, de tot necazul, mânia,
primejdia şi nevoia, Domnului să ne rugăm.
STRANA: Doamne miluieşte.
PREOTUL: Apără, mântuieşte, miluieşte şi ne păzeşte pe noi,
Dumnezeule, cu harul Tău.
STRANA: Doamne miluieşte.
PREOTUL: Pe Preasfânta, curata, preabinecuvântata, mărita
stăpâna noastră, de Dumnezeu Născătoarea şi pururea Fecioara Maria,
cu toţi sfinţii să o pomenim.
STRANA: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe
noi.
PREOTUL: Pe noi înşine şi unii pe alţii şi toată viaţa noastră lui
Hristos Dumnezeu să o dăm.
STRANA: Ţie, Doamne.
PREOTUL: Că Ţie se cuvine toată slava, cinstea şi închinăciunea,
Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor.
STRANA: Amin.
ECTENIA MICĂ:
PREOTUL: Iară şi iară, cu pace, Domnului să ne rugăm.
STRANA: Doamne, miluieşte.
PREOTUL: Apără, mântuieşte, miluieşte şi ne păzeşte, pe noi,
Dumnezeule, cu harul Tău.
STRANA: Doamne miluieşte.
PREOTUL: Pe Preasfânta, curata, preabinecuvântata, mărita
stăpâna noastră, de Dumnezeu Născătoarea şi pururea Fecioara Maria,
cu toţi sfinţii să o pomenim.
STRANA: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe
noi.
PREOTUL: Pe noi înşine şi unii pe alţii şi toată viaţa noastră lui
Hristos Dumnezeu să o dăm.
STRANA: Ţie, Doamne.
PREOTUL: Că a Ta este stăpânirea şi a Ta este împărăţia, şi
puterea, şi slava, a Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Duh, acum şi
pururea şi în vecii vecilor.
STRANA: Amin.
ECTENIA ÎNTREITĂ
PREOTUL: Să zicem toţi, din tot sufletul şi din tot cugetul nostru
să zicem.
STRANA: Doamne miluieşte.
PREOTUL: Doamne, Atotstăpânitorule, Dumnezeul părinţilor
noştri, rugămu-ne Ţie, auzi-ne şi ne miluieşte.
STRANA: Doamne miluieşte.
PREOTUL: Miluieşte-ne pe noi, Dumnezeule, după mare mila Ta,
rugămu-ne Ţie, auzi-ne şi ne miluieşte.
STRANA: Doamne miluieşte. (de trei ori)
PREOTUL: Încă ne rugăm pentru Preasfinţitul Părintele nostru
(Numele), episcopul (denumirea eparhiei), pentru sănătatea şi
mântuirea lui.
STRANA: Doamne miluieşte. (de trei ori)
PREOTUL: Încă ne rugăm pentru binecredinciosul popor român
de pretutindeni, pentru conducătorii țării noastre, pentru mai-marii
orașelor și ai satelor și pentru iubitoarea de Hristos oaste, pentru
sănătatea şi mântuirea lor.
STRANA: Doamne miluieşte. (de trei ori)
PREOTUL: Încă ne rugăm pentru fraţii noştri: preoţi, ieromonahi,
ierodiaconi, diaconi, monahi şi monahii şi pentru toţi cei întru Hristos
fraţi ai noştri.
STRANA: Doamne miluieşte. (de trei ori)
PREOTUL: Încă ne rugăm pentru fericiţii şi pururea pomeniţii
ctitori ai acestei sfinte biserici (mănăstiri) şi pentru toţi cei mai înainte
adormiţi părinţi şi fraţi ai noştri dreptslăvitori creştini, care odihnesc
aici şi pretutindeni.
STRANA: Doamne miluieşte. (de trei ori)
PREOTUL: Încă ne rugăm pentru mila, viaţa, pacea, sănătatea,
mântuirea, cercetarea, lăsarea şi iertarea păcatelor robilor lui
Dumnezeu enoriaşi (închinători), ctitori şi binefăcători ai acestui sfânt
locaş.
(Aici se pot pune cereri pentru diferite trebuinţe, care sunt tipărite la
sfârşitul Liturghierului)
STRANA: Doamne miluieşte. (de trei ori)
PREOTUL: Încă ne rugăm pentru cei ce aduc daruri şi fac bine în
sfânta şi întru tot cinstită biserica aceasta, pentru cei ce se ostenesc,
pentru cei ce cântă şi pentru poporul ce stă înainte şi aşteaptă de la
Tine mare şi bogată milă.
STRANA: Doamne miluieşte. (de trei ori)
PREOTUL: Că milostiv şi iubitor de oameni Dumnezeu eşti şi Ţie
slavă înălţăm, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi în
vecii vecilor.
STRANA: Amin.
O VARIANTĂ CORALĂ
Noi, care, care pe Heruvimi cu taină, taină, cu taină închipuim şi
Celei de viaţă făcătoarei Treimi, Treimi, sfântă, sfântă cântare aducem,
toată grija, grija cea lumească, grija cea lumească;
Care, care pe Heruvimi cu taină, taină, cu taină închipuim şi Celei
de viaţă făcătoarei Treimi, Treimi, sfântă, sfântă cântare aducem, toată
grija, grija cea lumească, grija cea lumească, acum, acum, acum,
acum, acum să o lepădăm, să o lepădăm...
ALTĂ VARIANTĂ
Noi, care pe Heruvimi,
Cu taină închipuim, cu taină închipuim,
Și Făcătoarei de viață,
De viață Treimi, de viață Treimi,
Cântarea cea întreit sfânt,
Sfântă cântare-Ți aducem, Sfântă cântare-Ți aducem,
Toată grija cea lumească,
De la noi s-o lepădăm, de la noi s-o lepădăm,
Toată grija cea lumească,
De la noi s-o lepădăm, de la noi s-o lepădăm...
VARIANTĂ CORALĂ
Pe Tine Te lăudăm, pe Tine bine Te cuvântăm, Ţie Îţi mulţumim,
Doamne, Ţie ne rugăm, Dumnezeului nostru, Ţie Îţi mulţumim,
Doamne, şi ne rugăm Ţie, Dumnezeului nostru, şi ne rugăm Ţie,
Dumnezeului nostru, şi ne rugăm Ţie, Dumnezeului nostru.
PREOTUL: Mai ales pentru Preasfânta, curata, prea
binecuvântata, slăvita Stăpâna noastră, de Dumnezeu Născătoarea şi
pururea Fecioara Maria.
STRANA cântă AXIONUL, glasul 4:
Bucură-te, Împărăteasă, lauda maicilor şi a fecioarelor, că toată
gura cea limpede bine-grăitoare, vorbind, nu te poate cânta după
cuviinţă; şi orice minte e neputincioasă să priceapă naşterea ta. Pentru
aceasta, cu un glas pe tine te mărim.
ECTENIA ȘI TATĂL NOSTRU
PREOTUL: Întâi pomeneşte, Doamne, pe Preasfinţitul Părintele
nostru (Numele), episcopul (denumirea eparhiei), pe care îl dăruieşte
sfintelor Tale biserici în pace, întreg, cinstit, sănătos, îndelungat în
zile, drept învăţând cuvântul adevărului Tău.
STRANA: Pe toţi şi pe toate.
PREOTUL: Şi ne dă nouă, cu o gură şi o inimă, a slăvi şi a cânta
preacinstitul şi de mare cuviinţă numele Tău, al Tatălui şi al Fiului şi al
Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor.
STRANA: Amin.
PREOTUL: Şi să fie milele marelui Dumnezeu şi Mântuitorului
nostru Iisus Hristos cu voi cu toţi.
STRANA: Şi cu duhul tău.
PREOTUL: Pe toţi sfinţii pomenindu-i, iară şi iară, cu pace,
Domnului să ne rugăm.
STRANA: Doamne miluieşte.
PREOTUL: Pentru Cinstitele Daruri ce s-au adus şi s-au sfinţit,
Domnului să ne rugăm.
STRANA: Doamne miluieşte.
PREOTUL: Ca Iubitorul de oameni, Dumnezeul nostru, Cel ce le-a
primit pe ele în sfântul, cel mai presus de ceruri şi duhovicescul Său
jertfelnic întru miros de bună mireasmă duhovnicească, să ne trimită
nouă dumnezeiescul har şi darul Sfântului Duh, să ne rugăm.
STRANA: Doamne miluieşte.
PREOTUL: Pentru ca să fim izbăviţi noi de tot necazul, mânia,
primejdia şi nevoia, Domnului să ne rugăm.
STRANA: Doamne miluieşte.
PREOTUL: Apără, mântuieşte, miluieşte şi ne păzeşte pe noi
Dumnezeule cu harul Tău.
STRANA: Doamne miluieşte.
PREOTUL: Ziua toată desăvârşită, sfântă, în pace şi fără de păcat,
de la Domnul să cerem.
STRANA: Dă, Doamne.
PREOTUL: Înger de pace, credincios îndreptător (călăuzitor),
păzitor al sufletelor şi al trupurilor noastre, de la Domnul să cerem.
STRANA: Dă, Doamne.
PREOTUL: Milă şi iertare de păcatele şi de greşelile noastre, de la
Domnul să cerem.
STRANA: Dă, Doamne.
PREOTUL: Cele bune şi de folos sufletelor noastre şi pace lumii,
de la Domnul să cerem.
STRANA: Dă, Doamne.
PREOTUL: Cealaltă vreme a vieţii noastre în pace şi întru
pocăinţă a o săvârşi, de la Domnul să cerem.
STRANA: Dă, Doamne.
PREOTUL: Sfârşit creştinesc vieţii noastre, fără durere,
neînfruntat, în pace şi răspuns bun la înfricoşătoarea judecată a lui
Hristos, să cerem.
STRANA: Dă, Doamne.
PREOTUL: Unitatea credinţei şi împărtăşirea Sfântului Duh
cerând, pe noi înşine şi unii pe alţii şi toată viaţa noastră lui Hristos
Dumnezeu să o dăm.
STRANA: Ţie, Doamne.
PREOTUL: Şi ne învredniceşte pe noi, Stăpâne, cu îndrăznire,
fără de osândă, să cutezăm a Te chema pe Tine, Dumnezeu-Tatăl Cel
ceresc, şi a zice:
STRANA: Tatăl nostru, Care eşti în ceruri, sfinţească-se numele
Tău, vie împărăţia Ta, facă-se voia Ta, precum în cer, aşa şi pe pământ;
pâinea noastră cea spre ființă dă-ne-o nouă astăzi, şi ne iartă nouă
păcatele noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri, şi nu ne duce
pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel viclean.
PREOTUL: Că a Ta este împărăţia, şi puterea, şi slava, a Tatălui şi
a Fiului şi a Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor.
STRANA: Amin.
PREOTUL: Pace tuturor!
STRANA: Şi duhului tău.
PREOTUL: Capetele voastre, Domnului să le plecăm!
STRANA: Ţie, Doamne.
PREOTUL: Cu harul şi cu îndurările şi cu iubirea de oameni ale
Unuia-Născut Fiului Tău, cu Care eşti binecuvântat, împreună cu
Preasfântul şi bunul şi de viaţă făcătorul Tău Duh, acum şi pururea şi
în vecii vecilor.
STRANA: Amin. (... lung)
PREOTUL: Să luăm aminte! Sfintele, sfinţilor!
STRANA: Unul Sfânt, unul Domn, Iisus Hristos, întru slava lui
Dumnezeu-Tatăl. Amin.
STRANA, cântă una sau două pricesne, la alegere
PREOTUL, cu Sfântul Potir, dintre Ușile Împărătești, zice:
Cu frică de Dumnezeu, cu credinţă şi cu dragoste să vă apropiaţi.
STRANA: Bine este cuvântat Cel ce vine întru numele Domnului;
Dumnezeu e Domnul şi s-a arătat nouă. (Psalm 117, 26-27)
PREOTUL rostește rugăciunea:
Cred, Doamne, şi mărturisesc că Tu eşti cu adevărat Hristos, Fiul
lui Dumnezeu Cel viu, Care ai venit în lume să mântuieşti pe cei
păcătoşi, dintre care cel dintâi sunt eu.
De asemenea, cred că acesta este însuşi Preacuratul Tău Trup şi
acesta este însuşi Scumpul Tău Sânge. Deci, mă rog Ţie: Miluieşte-mă
şi-mi iartă păcatele mele cele de voie şi cele fără de voie, cele
săvârșite cu cuvântul, cu fapta sau cu gândul, cele cu ştiinţă şi cu
neştiinţă. Şi mă învredniceşte, fără de osândă, să mă împărtăşesc cu
Preacuratele Tale Taine, spre iertarea păcatelor şi spre viaţa de veci.
Amin.
Cinei Tale celei de taină astăzi, Fiul lui Dumnezeu, părtaş mă
primeşte, că nu voi spune vrăjmaşilor Tăi Taina Ta, nici sărutare Îţi voi
da ca Iuda, ci, ca tâlharul, mărturisindu-mă, strig Ţie: Pomeneşte-mă,
Doamne, întru împărăţia Ta.
Nu spre judecată sau spre osândă să-mi fie mie împărtăşirea cu
Sfintele Tale Taine, Doamne, ci spre tămăduirea sufletului şi a trupului.
Amin.
PREOTUL: Se împărtăşeşte robul lui Dumnezeu (Numele) cu
Cinstitul Trup şi Sfântul Sânge al Domnului şi Dumnezeului şi
Mântuitorului nostru Iisus Hristos, spre iertarea păcatelor și spre viaţa
de veci. Amin.
În acest timp STRANA cântă: Trupul lui Hristos primiţi şi din
izvorul cel fără de moarte gustaţi. Aliluia, Aliluia, Aliluia!,
VECERNIA
după Sfânta Liturghie (Slujba plecării genunchilor)
PREOTUL: Binecuvântat este Dumnezeul nostru, totdeauna, acum
și pururea și în vecii vecilor.
STRANA: Amin! apoi:
Doamne miluiește (de 12 ori)
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Și acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Veniţi să ne închinăm împăratului nostru Dumnezeu!
Veniţi
să ne închinăm şi să cădem la Hristos, împăratul nostru
Dumnezeu!
Veniţi să ne închinăm şi să cădem la însuşi Hristos, împăratul şi
Dumnezeul nostru! (făcând de fiecare dată o închinăciune)
PSALMUL 140
Stihurile următoare se cântă pe glasul 4:
Doamne, strigat-am către Tine, auzi-mă! auzi-mă Doamne!
Doamne, strigat-am către Tine, auzi-mă! Ia aminte la glasul
rugăciunii mele, când strig către Tine. Auzi-mă, Doamne!
Să se îndrepteze rugăciunea mea, ca tămâia înaintea Ta; ridicarea
mâinilor mele - jertfă de seară! Auzi-mă, Doamne!
Stihurile următoare se citesc:
Pune, Doamne, strajă gurii mele şi uşă de îngrădire împrejurul
buzelor mele!
Să nu abaţi inima mea spre cuvinte de vicleşug, ca să-mi
dezvinovăţesc păcatele mele.
Cu oamenii cei ce fac fărădelege nu mă voi însoţi cu aleşii lor.
Certa-mă-va dreptul cu milă şi mă va mustra; iar untdelemnul
păcătoşilor să nu ungă capul meu.
Că încă şi rugăciunea mea este împotriva vrerilor lor;
prăbuşească-se de pe stâncă judecătorii lor;
Auzi-se-vor graiurile mele, că s-au îndulcit. Ca o brazdă de pământ
s-au rupt pe pământ, risipitu-s-au oasele lor lângă iad.
Căci către Tine, Doamne, Doamne, ochii mei, spre Tine am
nădăjduit, să nu iei sufletul meu.
Păzeşte-mă de cursa care mi-au pus mie şi de smintelile celor ce
fac fărădelege.
Cădea-vor în mreaja lor păcătoşii, ferit sunt eu, până ce voi trece.
PSALMUL 141
Cu glasul meu către Domnul am strigat, cu glasul meu către
Domnul m-am rugat.
Vărsa-voi înaintea Lui rugăciunea mea, necazul meu înaintea Lui
îl voi spune.
Când lipsea dintru mine duhul meu, Tu ai cunoscut cărările mele.
În calea aceasta în care am umblat, ascuns-au cursă mie.
Luat-am seama de-a dreapta şi am privit şi nu era cine să mă
cunoască.
Pierit-a fuga de la mine şi nu este cel ce caută sufletul meu.
Strigat-am către Tine, Doamne, şi am zis: Tu eşti nădejdea mea,
Tu eşti partea mea în pământul celor vii!
Ia aminte la rugăciunea mea, că m-am smerit foarte.
Izbăveşte-mă de cei ce mă prigonesc, că s-au întărit mai mult
decât mine.
Scoate din temniţă sufletul meu, ca să mărturisească numelui
Tău.
Pe mine mă aşteaptă drepţii, până ce-mi vei răsplăti mie.
Dintru adâncuri am strigat către Tine: Doamne, Doamne, auzi
glasul meu! (Psalm 129)
Fie urechile Tale cu luare-aminte la glasul rugăciunii mele. (Psalm
129)
Şi îndată se cântă:
STIHIRILE PE 6
Stihirile idiomele din Penticostar – Glasul 4
De te vei uita la fărădelegi, Doamne, Doamne, cine va suferi? Că
la Tine este milostivirea. (Psalm 129)
Lucruri preaminunate au văzut astăzi toate neamurile, în cetatea
lui David, când Duhul Sfânt S-a pogorât în limbi de foc, precum a spus
Luca, de Dumnezeu-grăitorul. Că zice: Adunaţi fiind ucenicii lui
Hristos, s-a făcut sunet ca de o suflare ce vine repede, şi a umplut
casa unde erau ei şezând; şi toţi au început a vorbi cu străine graiuri,
cu minunate dogme, cu uimitoare învăţături ale Sfintei Treimi.
Pentru numele Tău Te-am aşteptat, Doamne; aşteptat-a sufletul
meu spre cuvântul Tău, nădăjduit-a sufletul meu în Domnul. (Psalm
129)
Lucruri preaminunate au văzut astăzi toate neamurile, în cetatea
lui David, când Duhul Sfânt S-a pogorât în limbi de foc, precum a spus
Luca, de Dumnezeu-grăitorul. Că zice: Adunaţi fiind ucenicii lui
Hristos, s-a făcut sunet ca de o suflare ce vine repede, şi a umplut
casa unde erau ei şezând; şi toţi au început a vorbi cu străine graiuri,
cu minunate dogme, cu uimitoare învăţături ale Sfintei Treimi.
Din straja dimineţii până în noapte, din straja dimineţii, să
nădăjduiască Israel spre Domnul. (Psalm 129)
Duhul Sfânt era din veac şi este şi va fi, nici început având şi nici
sfârşit; ci pururea cu Tatăl şi cu Fiul este unit şi împreună socotit.
Viaţă şi de viaţă făcător; Lumină şi de lumină dătător; Binele însuşi şi
Izvor de bunătate; prin Care Tatăl Se cunoaşte şi Fiu Se preaslăveşte,
şi de toţi se ştie: O putere, o unire şi o închinare a Sfintei Treimi.
Că la Domnul este milă, şi multă mântuire la El şi El va izbăvi pe
Israel din toate farădelegile lui. (Psalm 129)
Duhul Sfânt era din veac şi este şi va fi, nici început având şi nici
sfârşit; ci pururea cu Tatăl şi cu Fiul este unit şi împreună socotit.
Viaţă şi de viaţă făcător; Lumină şi de lumină dătător; Binele însuşi şi
Izvor de bunătate; prin Care Tatăl Se cunoaşte şi Fiu Se preaslăveşte,
şi de toţi se ştie: O putere, o unire şi o închinare a Sfintei Treimi.
Lăudaţi pe Domnul toate neamurile, lăudaţi-L pe El toate
popoarele. (Psalm 116, 1)
Duhul Sfânt este Lumină şi Viaţă şi Izvor viu, înţeles cu mintea.
Duhul înţelepciunii, Duhul înţelegerii, bun, drept, înţelegător,
stăpânitor, curăţitor de păcate; Dumnezeu şi îndumnezeitor, foc din
foc purcezător; grăitor, lucrător, împărţitor de daruri; prin Care toţi
prorocii şi dumnezeieştii apostoli, împreună cu mucenicii s-au
încununat. Uimitoare auzire, neobişnuită privelişte, foc care se împarte
spre dăruire de haruri.
Că s-a întărit mila Lui peste noi şi adevărul Domnului rămâne în
veac. (Psalm 116, 2)
Duhul Sfânt este Lumină şi Viaţă şi Izvor viu, înţeles cu mintea.
Duhul înţelepciunii, Duhul înţelegerii, bun, drept, înţelegător,
stăpânitor, curăţitor de păcate; Dumnezeu şi îndumnezeitor, foc din
foc purcezător; grăitor, lucrător, împărţitor de daruri; prin Care toţi
prorocii şi dumnezeieştii apostoli, împreună cu mucenicii s-au
încununat. Uimitoare auzire, neobişnuită privelişte, foc care se împarte
spre dăruire de haruri.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Glasul 6
Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care
pretutindenea eşti şi toate le plineşti; Vistierul bunătăţilor şi Dătătorule
de viaţă, vino şi Te sălăşluieşte întru noi şi ne curăţeşte pe noi de toată
întinăciunea şi mântuieşte, Bunule, sufletele noastre.
PREOTUL rosteşte: Înţelepciune, drepţi!
STRANA cântă:
Lumină lină a sfintei slave a Tatălui ceresc, Celui fără de moarte, a
Sfântului, Fericitului, Iisuse Hristoase! Venind la apusul soarelui,
văzând lumina cea de seară, lăudăm pe Tatăl, pe Fiul şi pe Sfântul
Duh, Dumnezeu. Vrednic eşti în toată vremea a fi lăudat de glasuri
cuvioase, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce dai viaţă; pentru aceasta, lumea Te
slăveşte.
PREOTUL: Să luăm aminte. Pace tuturor.
STRANA: Şi duhului tău.
PREOTUL: Înţelepciune! Să luăm aminte!
RUGĂCIUNEA A PATRA
Doamne, Doamne, Care ne-ai izbăvit pe noi de toată săgeata ce
zboară ziua, izbăveşte-ne pe noi şi de tot lucrul ce umblă în întuneric.
Primeşte ca o jertfă de seară ridicarea mâinilor noastre. Învredniceşte-
ne să trecem şi vremea nopţii fără de prihană, neispitiţi de rele; şi ne
izbăveşte pe noi de toată tulburarea şi îngrozirea ce ne vine de la
diavol. Dăruieşte sufletelor noastre umilinţă şi cugetelor noastre grijă
de întrebarea ce ni se va face la Judecata cea înfricoşătoare şi dreaptă.
Pătrunde cu frica Ta trupurile noastre şi omoară păcatul din
mădularele noastre cele pământeşti; ca şi în liniştea somnului să ne
luminăm prin cugetarea la judecăţile Tale. Depărtează de la noi toată
nălucirea necuviincioasă şi pofta cea vătămătoare. Şi ne scoală pe noi,
la vremea rugăciunii, întăriţi în credinţă şi sporind în poruncile Tale.
STRANA: Amin.
PREOTUL: Apără, mântuieşte, miluieşte şi ne păzeşte, pe noi,
Dumnezeule, cu harul Tău.
STRANA: Doamne miluiește.
PREOTUL: Pe Preasfânta, curata, preabinecuvântata, slăvita
Stăpâna noastră, de Dumnezeu Născătoarea și pururea Fecioara Maria,
cu toți Sfinții pomenind-o, pe noi înșine și unii pe alții și toată viața
noastră lui Hristos-Dumnezeu să o dăm.
STRANA: Ție, Doamne.
PREOTUL: Cu bunăvoirea şi cu harul Unuia Născut Fiului Tău, cu
Care eşti binecuvântat, împreună cu Preasfântul şi Bunul şi de viaţă
Făcătorul Tău Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor.
ECTENIA CERERILOR
PREOTUL: Să plinim rugăciunile noastre cele de seară Domnului.
STRANA: Doamne miluieşte.
PREOTUL: Apără, mântuieşte, miluieşte şi ne păzeşte pe noi,
Dumnezeule, cu harul Tău.
STRANA: Doamne miluieşte.
PREOTUL: Seara toată desăvârşită, sfântă, cu pace şi fără de
păcate, la Domnul să cerem.
STRANA: Dă, Doamne.
PREOTUL: Înger de pace, credincios îndreptător, păzitor al
sufletelor şi al trupurilor noastre, la Domnul să cerem.
STRANA: Dă, Doamne.
PREOTUL: Milă şi iertare de păcatele şi de greşelile noastre, la
Domnul să cerem.
STRANA: Dă, Doamne.
PREOTUL: Cele bune şi de folos sufletelor noastre şi pace lumii, la
Domnul să cerem.
STRANA: Dă, Doamne.
PREOTUL: Cealaltă vreme a vieţii noastre în pace şi întru pocăinţă
a o săvârşi, de la Domnul să cerem.
STRANA: Dă, Doamne.
PREOTUL: Sfârşit creştinesc vieţii noastre, fără durere,
neînfruntat, în pace şi răspuns bun la înfricoşătoarea judecată a lui
Hristos, să cerem.
STRANA: Dă, Doamne.
PREOTUL: Pe Preasfânta, curata, preabinecuvântata, slăvita
Stăpâna noastră, de Dumnezeu Născătoarea și pururea Fecioara Maria,
cu toți Sfinții să o pomenim.
STRANA: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe
noi.
PREOTUL: Pe noi înșine și unii pe alții și toată viața noastră lui
Hristos Dumnezeu să o dăm.
STRANA: Ție, Doamne.
PREOTUL: Că bun şi iubitor de oameni Dumnezeu eşti şi Ţie slavă
înălţăm, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii
vecilor.
STRANA: Amin.
PREOTUL: Pace tuturor.
STRANA: Şi duhului tău.
PREOTUL: Capetele noastre Domnului să le plecăm.
STRANA: Ţie, Doamne.
PREOTUL rostește în taină Rugăciunea plecării capetelor:
Doamne, Dumnezeul nostru, Cel ce ai plecat cerurile şi Te-ai
pogorât pentru mântuirea neamului omenesc, caută spre robii Tăi şi
spre moştenirea Ta. Că Ţie, Judecătorului celui înfricoşător şi iubitor
de oameni, şi-au plecat capetele şi și-au supus grumajii robii Tăi, nu
de la oameni aşteptând ajutorul, ci nădăjduind în mila Ta şi dorind
după mântuirea Ta. Pe aceştia păzeşte-i în toată vremea, și în seara de
acum şi în noaptea ce vine, de tot vrăjmaşul şi de toată lucrarea cea
potrivnică a diavolului, de cugete deşarte şi de relele aduceri aminte.
după care, cu voce tare, rostește ecfonisul:
Fie stăpânirea împărăţiei Tale binecuvântată şi preaslăvită, a
Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor.
STRANA: Amin.