Epidemiologie curs 4

SUPRAVEGHEREA EPIDEMIOLOGICĂ

Supravegherea epidemiologică reprezintă un sistem complex de culegere a datelor

referitoare la boli transmisibile sau netransmisibile, la orice fenomen de îmbolnăvire care
apare în populație, date care se vor analiza și interpreta în scopul stabilirii măsurilor necesare
de profilaxie sau reducerii / stopării fenomenului epidemic.
Metode și mijloace de realizare a supravegherii epidemiologice:
1.Înregistrarea mortalității: este prevăzută de lege în fiecare țară;
2.Raportarea morbidității;
3.Raportarea focarelor epidemice;
4.Investigațiilor de laborator: rezultatele acestora oglindesc prezența în circulație a
anumitor agenți patogeni;
5.Depistarea cazurilor sporadice: cazuri individuale ale anumitor boli care au importanță
pentru sănătatea publică (se supraveghează persoanele care vin din zonele endemice);
6.Investigații de teren: declanșate de înregistrarea unui număr crescut de decese; se
investighează, se prelevează probe, se utilizează metode rapide de diagnostic, se stabilesc
măsuri;
7.Studii și evaluări menite să evidențieze situația imunologică a populației;
8.Distribuția vaccinurilor, a anumitor medicamente;
9.Cunoașterea foarte bine a caracteristicilor populației și mediului ambient.
Supravegherea epidemiologică a populației dintr-un teritoriu urmărește cunoașterea și
depistarea cazurilor noi de boli transmisibile în vederea izolării, tratamentului și împiedicării
apariției de cazuri secundare în populația receptivă.

Triajul
Depistarea cazurilor noi de îmbolnăvire se face de obicei prin metoda triajului clinico-
epidemiologic. Metoda presupune examinarea medicală a grupului expus riscului, în scopul
descoperirii cazurilor noi de boală. În colectivități se efectuează frecvent de către cadrele
medicale, cadre didactice instruite corespunzător etc. Triajul epidemiologic impune examinarea
unui număr mare de persoane într-un timp relativ scurt și, de aceea, consultul se va axa pe
căutarea unor simptome și semne cât mai sugestive pentru boală: febră, angină, erupție cutanată,
icter, diaree etc.
Tipuri de triaj epidemiologic:
-triajul epidemiologic zilnic (ex. la preșcolari: dimineața, la intrare, de către asistenta
medicală (personalul medical) a colectivității, la copii din tabere etc);
-triajul epidemiologic periodic (ex. la elevi: la începutul școlii, de către medicul de
medicină școlară);
-triajul epidemiologic ocazional (ex. cu prilejul depistării active în cursul unor epidemii).

1
Epidemiologie curs 4

Activitatea antiepidemică în focarele de boli transmisibile

Această activitate are drept scop:
-împiedicarea extinderii bolii, limitarea și stingerea focarului epidemic;
-depistarea cât mai urgentă (precoce) a suspecților și bolnavilor;
-protecția si autoprotecția cadrelor medicale implicate, lucruri ce se realizează mai ușor
în bolile cu transmitere fecal-orală, mai dificil în bolile cu transmitere aeriană și foarte greu în
bolile nou apărute;
-stabilirea diagnosticului de boală transmisibilă, utilizând definiția de caz. Diagnosticul
de certitudine al unei boli transmisibile se bazează pe diagnosticul clinic, diagnosticul de
laborator și diagnosticul epidemiologic.;
-izolarea imediată a bolnavului sau a suspectului (în spital sau la domiciliu);
-măsuri de dezinfectare-dezinsecție-deratizare adresate mediului ambient, neutralizarea
căilor de transmitere;
-supravegherea activă - clinică și epidemiologică - a tuturor contacților luați în evidență
(bolnavi în perioada de incubație, suspecți, purtători, cazuri inaparente);
-măsuri de imunizare (vaccinare).

Exemplu: COVID-19
Definiția de caz COVID-19
1.Criterii clinice: orice persoană care prezintă cel puțin unul din următoarele semne și
simptome: tuse, febră, scurtarea respirației, debut brusc al anosmiei (lipsa mirosului), ageuziei
(lipsa gustului); pentru copiii cu vârsta de până la 16 ani: care prezintă vărsături, diaree.
2.Criterii de diagnostic imagistic: modificări radiologice sugestive.
3.Criterii de laborator: detecția antigenului SARS-CoV-2 într- o probă biologică.
4.Criterii epidemiologice: contact direct cu un caz confirmat cu COVID-19 în perioada
de 14 zile anterioară datei debutului sau resident sau personal al unei instituții pentru îngrijirea
persoanelor vulnerabile în perioada de 14 zile anterioară debutului, instituție în care transmiterea
SARS-C0V-2 a fost confirmată.
Caz posibil = orice persoană care întrunește criteriile clinice.
Caz probabil = orice persoană care întrunește criteriile clinice și care are legătură
epidemiologică cu un caz confirmat sau orice persoană care întrunește criteriile de diagnostic
imagistic.
Caz confirmat = orice persoană care întrunește criteriile de laborator.