Jocuti de cuvinte - cătun

Geografie lingvistică

Cătun

Moto: „Cu ce am idolatriza, noi, românii, Istoria? Descindem dintr-unul din

neamurile cele mai numeroase din lume și praful s-a ales de el; nici măcar limba, nu i
se mai cunoaște.” Mircea Eliade în „Căderea în istorie” (1952)

Toți știți de Hamlet, prințul Danemarcei, din una din capodoperele

dramaturgului  William Shakespeare, Hamlet. Deși prima reprezentație datează din
jurul anului 1600, textul tragediei a fost publicat pentru prima oară doar în 1603. Din
această tragedie provine tirada filozofică: „a fi, sau a nu fi, aceasta e întrebarea”,
devenită ulterior celebră și foarte des citată.

Coperta lucrării

Puteți vedea piesa în interpretarea teatrului Mihai Eminescu din Botoșani

(https://www.youtube.com/watch?v=tgfQ3-WdnvE), putând opta și pentru teatrul
radiofonic (https://www.youtube.com/watch?v=7N7OkqLNuFc), o înregistrare din
anul 1963. Dar să lăsăm prințul Danemarcei în pace...
Oare cum s-ar traduce „hamlet”? Fraților, reprezintă un loc și nu o „locație”,
fir-ar a naibii ea de „romgleză”! Interesant e că în multe limbi cuvântului „cătun” i se
spune „hamlet”! Vine de la „hamlet” sau „hamelet” din engleza evului mediu,
împrumutat de la vechiul cuvânt francez „hamelet”, un diminutiv al vechiului cuvânt
francez „hamel” (cuvântul francez modern  „hameau” – „„cătun”), la rândul său
diminutiv al vechiului cuvânt francez ham, de origine germană. Cuvinte înrudite
(cognate) sunt cuvântul englez „home”, cuvântul olandez „heem”, cuvântul
german „Heim”, vechiul cuvânt englez „hām”. Dar germanii au și „dorf”! În geografia
britanică, un cătun este considerat mai mic decât un sat și fără biserică!
Noi folosim „cătun”, explicat în DEX astfel: „cătún sn [At: I. GOLESCU, C. 240 b /
V: ~nă sf, cot~, cotúnă sf, cut~ / Pl: ~e, ~uri / E: cf alb, srb katun] 1 Așezare arhaică a
păstorilor români. 2 Sat de munte. Grup izolat de case țărănești. 4 Sat mic (fără
biserică), aparținând, administrativ, de un sat vecin. 5 Subdiviziune a comunei rurale.
6 (Ban) Mahala în jurul (sau în apropierea) unui oraș. 7 Grup de case păstorești. 8
Colibă ciobănească. 9 Locuință pentru porcari și pescari Si: bordei Cf hodaie. 10 (Îvp;
îf cătună) Cuptor improvizat, săpat în pământ. Cf cotlon. 11 (Pex) Vizuină. 12 Loc gol,
înconjurat de copaci. 13 Hățiș. sursa: MDA2 (2010)”.
Și zicem că provine din albaneză și din sârbă! Chiar și sârbii, care îi zic
chiar „hamlet” (Хамлет)! Să fiu al naibii de mai înțeleg ceva! Corect ar fi că al nostru
cuvânt cătun este un cuvântde substrat balcanic, asemănător sau achin cu cuvântul
albanez katund (varianta nordică/gheg katûn), sau posibil derivat din acesta.

Indicator al unui cătun (Hameau de Méry, 08130, Chuffilly-Roche, Franța), unde în

1996 am luat cina cu prietenul Boileau, colonel francez, fost coleg la cursul din
Hamburg din 1978, la o fermă (Ferme de Méry)

Probabil cuvântul cătun este de origine balcanică, posibil iliră și în cele din
urmă indo-europeană, dar este un cuvânt mult disputat cu numeroase și variate
etimologii încercate. Se găsește și în multe limbi slave balcanice, precum katun în
sârbo-croată („cătunul păstorilor”), asociat în mod tradițional cu ciobanii vlahi, katun
și katunar în bulgară etc., acum arhaice.

În diferite limbi cătunului i se zice:

► aldea în asturiană, bască, catalană, galiciană și spaniolă, aldeia în

َّ َ
portugheză (în final din arabicul aḍ-ḍayʿa - ‫الض ْي َعة‬, „sat”);
► alevik în estonă;
► balley beg în manx ;
► borgo, borgata în italiană;
► buorskip în frizonă;
 ► by în suedeză, bygd, smábygd în feroeză;

Cuvântul cătun în diferite limbi

► casale în corsicană , caserío în spaniolă, caseriu în catalană;

► cătun în română;
► chutar - хутар în bielorusă, khutir – хутір în ucraineană, xutor – хутор în
rusă (în final din vechiul german huntari, „sută”, în sensul unei vechi unități
administrative);
► ciems în letonă (din proto-indo-european, *ḱeym-, „sat, casă”, din *ḱey-,
*ḱoy-, „a fi localizat; câmp”);
► cūnzhuāng - 村莊, 村庄, xiǎocūn - 小村 în chineză;
► chorioudáki - χωριουδάκι în greacă;
► dedina, dedinka în slovacă, dědinka în cehă;
► dehkade - ‫ دهکده‬în persană;
► derevuška – деревушка (adică sătuc) în rusă;
► derfl - ‫ דערֿפל‬în idiș;
► domareto în esperanto;
 ► falucska în maghiară (din falu, „sat”, + -cska, sufix diminutival);
► frazione în italiană;
► Gamlet - Гамлет în rusă, hamlet în croată, daneză , engleză (din
medievalele engleze hamlet, hamelet, din vechiul francez hamelet, diminutiv al
vechiului francez hamel, și el diminutiv al vechiului francaz ham, de origine
germanică, din francicul *haim, în final din proto-germanicul *haimaz etc.),
finlandeză, irlandeză, islandeză și maghiară, hammé în normandă, hamtea în valonă;
► gehucht în neerlandeză;
► giláš în sami de nord;
► gráig în irlandeză;
► grend în norvegiană;
► hameau în franceză (în secolul al XIII-lea, din vechiul francez ham, „sătuc”,
împrumutat din vechiul normand *ham, „fermă, mică exploatație”, din vechiul
francic haim, „« domiciliu, vatră”, sau mai probabil din l’anglo-saxonul hām,
„domiciliu, sătuc”, Kômé în greaca antică);
► Hamuretto - ハムレット în japoneză;
► herrixka în bască;
► kaimelis în lituaniană;
► katund, gehuggie în albaneză;
► kfarón - ‫ כפרון‬în ebraică;
► koon pʰuumi’ - កូ នភូ មិ în khmeră;
► köy în turcă (sătuc, ca să nu mai faceți bășcălie de orașul de pe Valea
Prahovei, studiați-i, de-ai nabii, etimologia, că era „cătunul sau sătucul beiului”!);
► küla în estonă, kylä în finlandeză, kylä în ingriană, kareliană, livoniană, livvi,
külä în ludiană, veps și võro, tšülä îv votică (din proto-finicul *külä, „sat”, din proto-
fino-ugricul *külä, „locuință”);
► láithikh în tsolyáni;
► landsby în daneză și în norvegiană;
► lítið þorp în islandeză;
► mahala - махала în bulgară (din turcicul otoman mahalle - ‫محله‬, din
َّ
arabicul maḥalla - ‫م َحلة‬,َ „loc de stație, oprire”);
► mała wioska în poloneză;
► masatge în provensală (occitană; din mas, „fermă”);
► mezra în turcă (din arabicul mazraʿa - ‫م ْز َرعة‬,َ „fermă”);
► naselje în croată, násēlje – на́се̄ље în sârbocroată;
► oba în azeră (cognate sunt doar în limbile oghuze, de exemplu turcmenul
ōba, „sat”, turcicul oba, „cort mare al nomazilor; clan, trib, sat”; de comparat și cu
ova, „câmpii; câmp”);
► osada în cehă (din proto-slavicul *o(b)sada);
► pagus în latină (din proto-indo-europeanul *peh₂ǵ-, „a fixa”; poate „un
spațiu cu limite fixe”);
 ► paisolu în corsicană;
► palleṭūru - పల్లెటూరు în telugu;
► pentref bach în velșă;
► pentrefan în galeză;
► przysiółek (din przy- + sioło + -ek), sioło în poloneză;
► qarya - ‫ قرية‬în arabă;
► raħal în malteză (din arabicul raḥl - ‫ر ْحل‬,َ „locuință, loc de tabără”);
► selʹco - сельцо în rusă, sioło în poloneză;
► šen - շեն, gyułak - գյուղակ în armeană;
► shtetl - ‫ שטעטל‬în idiș;
► sinikismós - συνοικισμός în greacă;
► sopeli – სოფელი în gruzină;
► tourp în normandă;
► vesnička în cehă (diminutiv al lui veșnice, „sat”, din vechiul ceh vesnicě, din
proto-slavicul *vьsьnica, „așezare”), víska în cehă (diminutiv al lui ves, „sat”, din
vechiul ceh ves, din proto-slavicul *vьsь, în final din proto-indo-europeanul *weyḱ-);
vīcus, vīculus în latină, vilaĝeto în esperanto, vilajeto în ido, Weiler în germană și în
luxemburgheză (din medievalul german wīler, din vechiul german wīlāri, din
latinescul vīllāre, derivat din vīlla, „așezare; grup de locuințe”);
► widel în kotava;
► xóm în vietnameză;
► zaselak - заселак în sârbă, zaselak în bosniacă, zaselek în slovenă, zaselok -
заселок în macedoneană.

Să fi rămas noi la „cătun” de-ai dracului? Na, că au și albanezii kotund,

Împrumutat din grecescul bizantin katoûna - κατοῦνα, „cortul soldaților, tabăra de
corturi”. Orel îl derivă ca fiind compus din ka, „în afară, din”, și tund, „a scutura, a
legăna”, presupus un calc al slavicului de sud *kolyba, „colibă”, etimologic popular
din *kolybati, „a scutura”. Cu toate acestea, slavicul este de fapt un împrumut din
grecescul antic kalúbē -καλύβη, „colibă, cabană”.
Probabil! Mai gândiți-vă dacă recitiți citatul sau mai bine cartea din care e luat
(Eliade, „Căderea în istorie”).
(la https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2020/11/30/gratiela-benga-
mircea-eliade-caderea-in-istorie/)!

Să fiți iubiți!
Constantin NIŢU

nitu.constantin@yahoo.com
constantin.nitu@g.unibuc.ro