— —— TE EE ae Serie now& - Anul IV Nr.4 (16) octombrie - decembrie 1993 DIN SUMAR Octavian Laziir Cosma - Restituiri: "Cantarea Basarabiei', poem si “Moartea eroului", cantati, de Paul Constantinescu ‘Thomas Beimel - Myriam Marbe: Concerto for Daniel Kientzy and saxophone(s) and orchestra Valentina Sandu-Dediu - Ulpiu Vad - a Composer's Portrait (II) Raisa Barliba - Ghenadie Ciobanu Centenar Constantin Brailoiu - Emilia Comigel, Viorel Cosma Gydrgy Ligeti - Ganduri rapsodice, neponderate despre muzict, {n special despre proprile mele compozifi Irinel Anghel - Orientdiri estetice contemporane, Muzica conceptual (I) Ton Dumitreseu - Filele mele de calendar Vasile Vasile - Josif Naniescu - reprezentant de seamé al muzicii psaltice (1) Revista editata de Uniunea Compozitorilor si Muzicologilor din Romaniajuzicé, in special GAnduri rapsodice, neponderate despre m Ps despre propriile mele compozifii de Gybrgy Ligeti - Cu ocazia decernrii Premiului Balzan pe anul 1991 - Oricat de diferite ar fi criteriile pentru arte, respectiv gtiinte, exist! anumite simititadini care incl spre curiozate pe oci ce lureazS tn aceste dou’ domenti Exe vorba de a cerceta corelatii pe care ceilalti inc’ nu le-au recunoscut, de a schifa structuri care p4n4 acum nu existasera. Tdeea c&, pentru acest scop, oamenii de tiny pornesc de Ja-faptele observate;in timp ce artistii creeaz4 lumi oarecum din nimic, se aplicd doar partial. Dac majoritatea stiintelor experimentale se bazeaz& pe fapte, nu este gi cazul celei mai “precise” stiinte, $i anume matematica, deoarece tn acest domeniu sunt valabile reguli de joc fixate mai mult sau mai putin arbitrar. Jocuri autentice, precum gahul sau ritualurile religioase, nu apartin nici stiintei, nici artei. Totusi, exist fn mai multe arte, in muzici de exemplu, analogii cu jocul gi cu ritualurile: regulile de combinare s-au. desivargit treptat si fiind conditionate drept conventii de fiecare context cultural. $i fntre limbile naturale si muzic& sunt analogii, uneori chiar Suprapuneri. Dacd ostructura matematica este mai mult sau mai putin consistent, conditia consistentei nu mai conteaz pentru limbile naturale, ele constituie mai degrabii sisteme lacunare. La fel pees sunt diferitele gramatici muzicale, traditia cultural europeand, noi suntem inclinati s& diferentiem strict intre limba gi muzic. In aspectele lor acustice, fonemele - mai ales cele consonenre vent, ‘ue sepabil ins penta. joase alr. . general, conceptul de "muzica inseamna adesea in culturi diferite ceva difert, de.aceea la Intrebarea alt de frecvent pus, "ee este muzica?" se poate raspunde doar in . dependenti de context. Inculturile vorbite bantu, unde tnditimea sunetulid are o functie semanticd, se poate ‘vorbi® cu muzica. In aceste culturi, “muzica” nu este un concept izolat, ci coincide fie cu vorbirea, fie cu mostre de tensiune musculari tn ent ‘schimbare (tn dans gi fn cAntul instrumental). Chineza sj Do aston Sonate $i viemameza sunt limbi intonafionale, precum bantu, dar in aceste dowd culturi asiatice cometinetnonar 88foarte inom eh a me mew span proveit din let eri ale adie, +" UD* Minka mode cata Ce-i drept, undele muzicii ca gen artistic aificaltti. Sonore - agadar Acustic, xe tntdimping intel Eeciodice ale imaginea de pe ecranul monitorului exists ‘migcare, inst Sicltenamamentinerrenee nat ca june acusti denowia optic, deckt muzica ail fy de cea notte, Ose oer ea latind, o putem citi “mut, tnjelegem continatul gi fit reprezentarenj ne ‘Aocasta este o problemi de educatie, deci de rutin; cel nesducat cites'on vooe to Daro muzicl notati pe mai multe vocinu poate fi reprodust de un ction ‘ou vooe tare, iar reprodusé "“Incet” ea va raiméne o abstractie, Notatia muzicaliieste un cod care mediazk a ene dea een ite compodior str. : i ] muzicalt folosité in Europa de aproximativ patru secole - cu sistem portative, cu inlfimi, valori de note gi bare de misura - este relaty neal Lacan ten Mediu european se foloscau neumele care indicau doar directia miscdrii melodice, cml nimes ecu oneness Sena acre pe sly peters 1u informatii mai mult pe cale oral decdt $i astézi, in domeniul jazz-ului, este valabilA tn principal comunicarea oral’, pe temeiul obignuinfelor stilistice. Mai multe traditii polifonice extra-europene - precum polifonia georgian’ din Caucaz gi cea a pigmeilor din pidurea tropical africani.- se transmit exclusiv oral, desi nu sunt mai putin complexe fafa de marile traditii polifonice _ Noi nu stim de ce structura muzicala s-a dezvoltat in directia polifonica in unele calturi, iar in altele nu. Culturile polifonice (in afara celor europene gi celor..din jumatatea de sad a Africii, in Noua Guinee si Melanezia), cat de impundtoare ar fi, in ‘nici un caz tm sunt mai bogate fati de importantele culturi monodice sau eterofone, precum cea nord-indiand sau cea islamic’. Structura ritmica, de asemenea intonatiasunt ~bundoar’ in muzica islamic’ fata de cea eurapeand - substantial ai bogate in detalii subtile, mai rafinate, Fard a fi invitat limbajul muzical specific, unui european nu-i este accesibil bogitia finelor dislociri de accente si a microin din muzica islamicd. {ndomeniul metricii, adic’ in distributia accentelor, curopeat th grupari simetrice. De la sftrgitul secotului 16, s-au stabilt mhdsurile, barelede misurt, timpii “tari gi ‘slabi", Aceasta a condus oltre o umiicare a metric, Mai tnsints 19 seoolele 14 gi 15, muzica europeand era artiulatly ce drept, si mettle, Ong Fate coexistadiferiti metr a diferite voc. Adesea, metrica era ambigul prin hens p prin simultancitaten ambigui de 6 = 2+ 2 + 2cu6 =3 + 3). Dimpotrivt, eayeriio ’ 5 adeséa asimietrice, ceca ce riméane muzicale balcanice gi anatolice, metrioe sum wi pao, fntainion tn Belcan i Valabilgi pentru fatregul Maghreb. In oc de mets dee spi, SPE metr de cinci, de sapte etc, agadar3 + 2,4 3 ete de ssemescxegeti, precum roménul Constantin Briiloiu, care a desemnat fenomenul prin furcesc pentra ychiopltat - "aksak" -, prefer ideca derivirli acestor ritmuri din configuratiile motorice, de exemplu din tropotitul asimetric, gi nu din distribuirea acceatelor vorbirii. Asimetrii nsemindtoare, 4{ totus! functiondind altfel tn ipostazele lor diverse, se Inettococt ancl music dans lan ncricne te intonation din Africa. Asttel, se gisesc tn rumba cubanezi - ca gi intr-un numir de alte caribice ~ misuri de opt, dar tmparyite asimetric (de pild 8 = 3 + 3 + 2), clteodats misuri de doisprezece (de pildit 12 = 4 +3 + 2 + 3). Modelele originare africane,-atay ‘din Gotful Guineei, deci de pe Mtoral, ct $i din tntreaga jumitate continentald de sud. ‘Qiriail-‘nu cunose tast conceptul de ‘misura In toate aceate culturi muzicaleafricang, de satele ru soris aici detaliat despre proprile mele stein a func exalt compozitor sf urmeze fantezii asemnatoare: dinnoiare ate ee eam ee Toma zeta vt ceea Ce 5 lu, accea a mea si a cole, 7 tine of actualul compozitor de. muzict "grea" traieste een sailor fog stiu prea SE a ee aera catinsd Comercial prin-medile elecronice pou, justruit4 a templelor de concert si opera traditionale, Prestigoase, “Nef itorii de muzic& “grea”, nu avem pentru mecenatul actual ("sponsorizarea*) oa ovaloare de alibi, de fapt nu ¢ nevoie de noi. Dar chiar daca nisa rimast este minusculk siaparent fara functie social, a se giseste oarccum tn pielea unui balon de sipun: grosimea sa ¢ infinit de mica, dar posibilitatea sa de Lirgire spirituald infinit de mare, atita timp cat balonul de spun fnc& mai exist, : ‘Traducere.din limba german de Valentina Sandu-Dedin i exprim profunda recunostini domnului GySrgy Ligeti, careacontribuit, datortluimitoareior scape Sokal couse lars maa poses eae x rectiico eroare strecurata th dialogul dintre Gydrgy Ligeti - Stefan Niculesu,trancrs de mine revista Muzica 7/1993: pag 67, ultimul alineat. G.Ligeti spune de fapt: "Pani la vista de § ani mam vorbit roméney” (@adar sensal frazei se schimbi). Aceeagi corecturii este valabilé pentru versiunea englezi, pag.80; (Broarea ‘mi apartine, banda cu toregistrarea dialogului nefiind prea clard tn ace! loc): V. S.D.