Bucuria integrării copiilor cu Cerințe Speciale Educaționale

Prof.înv.preșcolar Vasilescu Delia Elena

Școala Gimnazială Domnească,Tg.Neamț
Marea majoritate a elevilor manifestă un grad înalt de satisfacție de a participa la lecții în
școală alături un coleg cu CES. Astfel, tot mai mulți elevi afirmă că le place școala foarte mult
și sunt de acord să ajute cât mai mult un coleg special. Există elevi care au menționat că abia
așteaptă dimineața să se ducă la școală. Pe grupuri de elevi, satisfacția de școală este mai mare în
mediul elevilor tipici atât din clasele în care nu sunt elevi cu CES, cât și din clasele în care sunt
elevi cu CES și este mai mică în mediul elevilor cu CES. Deși unii părinți ai copiilor tipici și ai
copiilor cu CES continuă să aibă opinii rezervate privind implementarea educației incluzive în
școlile comunitare, marea majoritate consideră că copiii lor vin cu plăcere șa școală. Totuși, unii
părinți ai copiilor tipici și ai celor cu CES continuă să creadă că copiii cu CES nu se simt prea
bine în școala din comunitate atât din cauza mediului nou la care trebuie să se adapteze, precum
și din cauza că mediul de învățare necesită încă îmbunătățire. Prin mediul de învățare se
subînțeleg atitudinile copiilor tipici față de copiii cu CES, serviciile de suport de care beneficiază
acești copii, gradul de pregătire al pedagogilor pentru a face față cerințelor școlii incluzive și ale
învățământului individualizat etc.

Deși marea majoritate a profesorilor consideră că educația incluzivă este o practică bună,
deoarece copiii cu dizabilități/cu CES se pregătesc pentru viață în școlile de masă și mai apoi
pot obține o profesie în școli profesionale și colegii, totuși sunt de părerea că școala de masă nu
este pentru toți copiii cu dizabilități. Astfel, ei acceptă integrarea în școala comunitară a copiilor
cu dizabilități fizice, cu dizabilități de limbaj, cu deficiențe de învățare și mai puțin sau deloc -
incluziunea copiilor cu dizabilități mentale și a celor cu tulburări emoționaleafective și de
comportament. Marea majoritate a părinților copiilor tipici consideră că orice copil, indiferent de
problemele de sănătate, poate frecventa școala. Cu toate acestea, părinții tipici mai curând
acceptă incluziunea în școală a copiilor cu dezabilități fizice decât a celor cu dezabilități
intelectuale sau cu tulburări de comportament. Gradul redus de acceptare a acestor grupuri de
copii este argumentat prin comportamentul lor neadecvat la lecții, nevoia de a-i supraveghea în
permanență și provocarea comportamentelor neadecvate în mediul elevilor tipici. Deși
majoritatea părinților copiilor cu CES susțin incluziunea în școală a copiilor lor, menționând că
astfel, copiii lor nu sunt izolați, comunică cu semenii, se dezvoltă mai bine, totuși, unii dintre ei,
în special cei, copiii cărora au fost instituționalizați o perioadă mai îndelungată de timp,
consideră că pentru copiii lor era mai bine la școala internat. Acest fapt este caracteristic mai
mult familiilor vulnerabile, pentru care îngrijirea copiilor proprii reprezintă o povară în plus.

Bucuria de a fi alături,de a ajuta de a susține un coleg/elev special este inedită. Satisfacția

cu viața vine din interiorul omului bazată pe valorile personale ale individului şi pe ce consideră
el important. Pentru unii este familia, pentru alţii banii sau alte obiecte materiale, variind de la
persoană la persoană. În multe școli,există cadre didactice, ce dau exemplul lor bun de urmat și
vor din ce în ce mai multe obiective atinse şi când le îndeplinesc,muncesc și țintesc spre altele
noi, spre a construi pentru copiii speciali o educație potrivită, cu însemnătate, eficientă ce aduce
bucuria realizărilor și satisfacții.

Bibliografie

Achor, S. (2014). Avantajul fericirii- Cele șapte principii ale psihologiei pozitive care stimulează
performanța și determină succesul. București: Business Tech International