Z FIZIOLOGIE CELULARA GENERALA - proprietati fundamentale ale materiei vii - CURS 2 = parte fron peeromentt 5) Proprietatile fundamentale ale METABOLISM capacitatea structurilor vii de a oxida gradat diferite substante, utilizand mare parte din gnergia chimicd| astfelelbratspenty desfasurarea anumitor reactii chimice ce consuma energie (endergonice). asigura conditile energetice pentru fenomenele antientropice de pastrare si dezvoltare a structurilor propril, produane de Substanjelor complexe, cu cowiuen de ax La nivel celular se manifesta toate proprietatile generale, fundamen- tale, ale materiei 1. metabolismul, 2. excitabilitatea, 3. miscarea, 4. reproducerea. Ele sunt asigurate morfofunctional la nivel subcelular in mod diferentiat, prin specializari organitelor celulare. awateued Vi GE jndude Actadstalea oetuusbuouter Ipdivwckone8s chute organi oh mech Metabolismul cuprinde fenomene: —catabolice scindarea iiberare de energie chimicd de legatura, care este in parte stocaté sub forma legaturilor fosfat macroergice din diferiti compusi, in speci adenozin-trifosfat (ATP). inseamnd deci (Anabolisni’ inseamna sintezd de substante proprii, cu consum de energie, furnizata de catabolism prin ATP.2. EXCITABILITATEA + este proprietatea materiel vii de @ raspunde, mai mult ‘sau mai putin specific, la actiunea unui stimul cenergetica din mediu daca este adecvat ca: forma energetica, amplitudine, duraté de actiune, bruschete (rata de tension energetic). }- © forma particulara => capacitatea unei membrane celulare de a genera si conduce semnale electrice speciale numite potentiale de actiune. ~ cuplareadinire "excitaje!si"FSspuns este un fenomen deosebit de complex, care de obicei cuprinde 0 etapa STRUCTURA CELULE! Celula este alcatuita din membrana, citoplasma si nucleu. Componenta prir - |plasmalema (bistrat fosfolipidic in care se gasesc 1 periferice gi integrate (cu compozitie predominant la exterior si - @ifescheletul submembranan si reticulul superficial la interior. Citoplasma este compartimentata printr-un sistem de membrane fosfolipidice intracelulare. 3 f 3. MISCAREA = exist numeroase si val bazate pe intera specializate. = dou’ motoare moleculare principale: = cuplul actindemiozinay ‘baza contract musculare, de cuplu guBURERIR be28 mise: lagelar. te forme de migcare ni intre proteine [rt REPRODUCEREA Forma somaticd de diviziune = MITOZA (fiecare din cele 2 celule fiice primeste 0 copie a informatie! genetice prezente sub ADN la nivel nuclear) sexuatd a organismelor = formarea zigotului (celulé-ou) prin fuziunea gametilor, _celulele reproducatoare, rezultate prin meiozi, sunt haploide. Organiteleidelimitatedemmembrane sunt de tip: - vezicular / canalicular: retioululmendoplasmic, Alte organite (nedelimitate de membrane) pot fi: = granulare (fibozomii) si diverse incluziuni toplasmatice) grupate int-un ansamblu morfo- i citoschelet.Organite _caracteristice anumitor — tipuri celulare (specifice): - filamente de miozina gi actina tn miofibriter cu organizare sarcomerica. in fibrele musculare striate; - in axonii_—neuronilor se _constituie ‘meurofilamente, in care tubulina participa la transportul axonal de substante; = evaginari__ membranare plasmalemei numiteseill, ce pot fi mo! Prezenta unei rencu NDOFLASYEC CCE. L rencuL NOORLASWC ApRAT_PERONZOMN Deans CaTORAswriCn ND rR caro. SUCROTUBLL UCROELAMENTE Pos (utgros) -chaloavoutels Avettion maawnuneARs como prow me Plasmalema este un bistrat fosfolipidic ce contine gi alte lipide, precum gi proteine intrinse stribat ambele straturi) sau extrin apartinand unui singur strat). - delimiteaza celula, ‘substan{A ghiformatie cu mediul extracelular. - prezinta structuri specializate pentru diverse aspecte functional: = transferul substantelor hidrofile (Poti, eanales transportori), = recunoasterea semnalelor _biochimice (renentedil. = legatura cu celulele invecinate (Joncyiuniistranse i comunicante), = migcarea celulei ichidului extrac ar (cil Nocteot Ves (poafuice) >a patton bois siugua shat ROLURILE PLASMALEME! (frontiera fizicd intre mediul intra- fextracelular => mentinere a diferentelor de concentratie a substanfelor intre aceste doua sigur transportul anumitor substante (contribuind de ‘asemeni la mentinerea compozitiei_mediulul lular necesar derularii tuturor reactillor biochimice intracelulare), la 0 celula la -extracelulan, dar in aceiasi masur alta, = _membranele celulelor aga-zis _excitabile {neuronale, rutile schelotc, na propri cu raspunsulfziologic al coll euromediatori, contractie musculara etc).x LIPID RAFTS In plasmalema exista microdomenii rezistente la detergenti, care au fiuiditate mai redusa si organizaré mai stabila decat marea fosfol care pot fi implicate in dinamica proteinelor membranare - bogat in sfingolipide si colesterol ~ plutesc in bistratul fosfoli hid = coalescenta prin clustrizarea componentelor sale = reprezinta platforma pentru atasarea proteinelor (cand prot in cursul transductiei semnalulul)_ lipid bilayer Transport transmembranar Clasificare - macrotransfer si = microtransfer (pasiv si activ) Dupa sens, macrotransferul * exocitoza; + endocitoza; fagocitozi sau pinocitoza (macro- sau micropinocitoza). * transcitoza (cuplarea endocitozei la un | al celulei cu exocitoza la celalalt pol). “Frouncittasa = teavernnea de Go. petud hnnaeS. So.ea8 aapiccS oh yma vescySa cave Yong 22 o.prtens Yue o possata ew, Vato “Luo fone wansported molecule | protein simple — channel- carrier- diffusion mediated mediated ee ae PASSIVE TRANSPORT Transportul pasiv - este un proces de difuziune prin membrana = coeficientul de permeabilitate (de- terminat de coeficientul de partitie intre membrana si mediu). a” => pori, canale gi transportor, : structuriproteice care delimiteaza cai. apoase, ysmembranare, a = a de permeabiltate gi de selectivitate, = operate chimic sau electric. vembranarai pe cai preferentiale specifice‘A PORE NON GATED CHANNEL) a, em = transferul de substanta presupune: = sleia de proteina transportoare pe O fajaa iene = o-anume modificare conformational a acesteia (Mlip- flop, ping-pong, situsuri succesive de legare), ywaportt = lberarea substane transportate pe cealaltd fats: a é membrane! oe at iy ‘Dupa numdrul de specii moleculare transferate pentru un pans Par cttevanopotct Caleane part = uniport gi 4. + cotransport: sinport si antiport ankgort ” Transporul activ se realizeazé numai de catre transport prot = poate fpr Eansportoafe prezinta imu activ este (dupa _cum_proteina te ATP-azica propre). ~ Hntdeauna id id is > consumul de energie este indirect, realizandu-se la : rivelul unui transporlor activ primar ce menjine gradientul (© Elser Ltd Boron & Boulpaen: Medical Physiology, Undated Editon ww. sudentconsutcom ‘mentionat,necesar pentru functionarea celui secundar. DIFUZIUNEA DIFUZIE Definite cence ~ “este un prin care moecuiele unel substanie se sateen conceatatie ical ~ difuzia este o dispersie molecular& termodependenta. Dac dou compartimente lichidiene sunt separate print-o membrana care permite trecerea moleculelor respeclive => fenomen de difuzie prin membrana, ESTE UN FENOMEN PASIV dictat de gradiente chimice (sau electrochimice in cazul onion), Viteza_ cu care. se desfagoard fenomenul de difuzie prin membrana = rata de dituaie ald cu energia potential de difuziune a gb = valor de concent ale substanel respecve In compartimentele intre care are loc difuzia, si saeDIFUZIUNEA FACILITATA Transportul este pasiv (in sensul gradientului electro-chimic si fara consum energetic). Esenta fenomenului de facilitare const& in existenta unei structuri in cadrul membrane care pentru un gradient permite o rata de difuziune mai mare decat cea prin difuziune simpla. Rata de difuzie facilitaté => fenomen de saturare, similar cu procesele catalizate enzimatic. Procese de difuziune facilitaté pentru diverse substante —_(glucoza;~~glicerol; -proteine transportoare — + In cazul compartimentelor separate prin membrana permeabila: difuzia are loc din partea cu concentratie mai mare, catre compartimentul mai diluat, pana la egalarea concentratiilor. + Difuzia ionilor este influentata si de cAmpul electric (gradient electric) . | de difuzie este limitata de- grosimea membrane si depinde pentru fiecare substanta de permeabilitatea membranei pentru acea_ substanta, exprimaté forma coeficientului dey difuzie. ‘A SINPLEDFFUSON —B_CARRIER-MEDIATED OR FACILITATED DIFFUSION 4 4 oa Wu w } Wek Eki Ld, Boron 8 Boupae: Hela Physlogy, Updated Eton wi. tudenconsatcom+ Solutille - care au aceeasi presiune of ritate = izoosmotice OSMOZA + Este difuziunea apei prin membrane + Osmoza este _unul__din__procesele = care au aceasi osmol fundamentale prin care se produce transferul smoticd = izotone ne Lids. cnet fabile si functioneazé normal g a 3 apei intre compartir hidrice ale g Sa imer rice al 5 2 & x organismului teriorul fiecdrei Celulele sunt vi reas 5 % 4m celule si mediul in care aceasta se gaseste. numai daca mediul in care se 93 3 § %° Daca membrana care separa doud aceeasi presiune osmotica Cu cel $3 7% comparimente co comin Sot oenorul ds intracelular, adica este izoton. 2 Fosg. ee ene - - in mediul este nipoton celulavabsoarberapa= * — € 9g ©. Termenul de osmozé se refer’ la ltransportuly prin osmozé => volumul celular creste 2 £3 2 boost ma realizeaza prin acest ~ in mediul este hiperton’osmoza se realizeazé s & fenomen intr-unul din sensuri, ca insumare 2 4 = = 4 £ rateide difuzie a apei prin membrana in cele sens opus, spre exteriorul celulei, avand ZA 4% doua sensuri. efecte inverse=> calula'serratatineaza) | ge 45 | Ys ; 6§ = 2 TRANSPORTORI MOLECULARI extracel intraocular extrcelular intraceular | t g TRANSMEMBRANARI 4% + Pentru o varietate de astfel de solviti membrana trebuie s& asigure mecanisme speciale de transport: dimensiunea si/sau polarizarea nu permit transportul (e nevoie de faciltare), = concentratia. este mai mare_— in compartimentul de destinatie (¢ nevoie de transport activ, primar sau secundar). Pentru asemenea situalii exist’ proteine” i = 2 ; i i £ ; 4 ; z $ i i wai, ue oct compankmrenitag Sor mad moe ®. Vattemad de aes Ton com tu cone ay+ Un transportor poate fi definit operational ca o proteina membranara care leag& molecula/ionul de o parte a / membranei, apoi_ isi schimba conformatia —_spatiala expune molecula/ionul de cealalté parte a membrane legatura respectiva se desface proteina revine la conformatia initiala. Oo ovo concentration gradient 4 QO carrier protein sol ing mediating site passive transport protein contains specific binding sites: for solute 7 Figure 11-6, Molecular Biology of the Cell, 4th Edition, solute " oe 00 bilayer cutee vs 99 0 INSIDE " Q ca poti solute-binding site pass ive transport Figure 11-6. Molecular Biology of the Cell, 4th E Oo 600 ‘concentration gradient solute-binding a) reversible conformational changes involved cartier protein me passive transport Figure 11-6, Molecular Biology of the Cell, th Edition.cartier protein _solute-binding 8 mediating site passive transport passive transport Figure 11-6. Molecular Biology of the Cell, th Edition. transported molecule _co-transported ion a4 af! a be 4 UNIPORT — syMPORT ANTIPORT, coupled transport «Transfer a unei singure molecul transferul poate fi conform gradientul electrochimic (uniport) sau impotriva acestuia (pompa). + Transport a doud (sau mai multe) specii moleculare => cotransport (simport / antiport), care poate fi transport pasiv, transport activ (pomp), sau transport activ secundar molecula : {ransportata sau ion, sud oo-sraueporter i on fe ion conte-trefaportat UNIPORT SIMPORT. ANTIPORTTRANSPORT ACTIV SECUNDAR reprezinta activ pentru glucoza, amninoacizi, etc. Acest proces este posibil pentru ca es Se = o odata»cuionul transportat pasiv (Na'), e EXTRACELLULAR so 4. Space e : OL ol ain ae un alt solvit se poate cupla la transportor. => pe baza gradientului de Na* (“secundar” transportului activ de Na*) = 'semtransporta: spre~ interior» glucozay alucose aminoacizi((sinport), iar ioniide:calcia si ‘protoni? sunt indepartati din citosol EXTRACELLULAR, TRACELLULAR, SAAC glucose | tpt |e [navn ttt tn tin pesidsaa ue ee cea ere+ Diferenta transportul activ secundar / transportul activ primar major => in cazul transportului activ secundar energia este furnizaté de gradientul de concentratie. i si interiorul acesteia, realizat prin sul de transport activ primar al acestui ion (pompa Na/K) = un mijloc de inmagazinare de energie care poate fi utilizata_pentru functionarea sistemelor de transport activ secundar. ina) intr-o celula determina intr-o pri faz oprirea transportului activ al Na, cu scaiderea consecutiva a gradientului transmembranar a Na*, urmata de opt transportului activ secundar care depindea de gradientul de Na drept sursa de energie. ‘A NGLUCOSE NANO ACD NaPHOSPANTE 0 MaHOO, COOTRANSPORTER SGLT) —_COTRANSPORTER COTRANSPORTER (AP) COTRANSPORTER N80} (0 eri. fon oan ee Parl, nite Eon uss com In cadrul proceselor de transport activ secundar: Na* se deplaseaz& intotdeauna din mediul extracelular (concentratie foarte ridicata), in interiorul celulei (concentratia scazuta), de _in_sensul gradientului sa ncentratie, substanta de transportat —_ este deplasata impotriva gradientului sau de concentratie (compartimentul cu concentratie scazuté in cel in care concentratia este ridicata).Fiziologie celulara CURS 3 Canale pentru apa -Se mi nes SD = Sunt proteine membranare integrale, ce mai pot transporta si alti solviti fird sarcina clectrica (glicerolul, amoniacul / ureea). - Porii pentru api sunt complet impermeabili pentru orice specie molecular incircati electric. - Aspectul general al unui astfel de canal este de _ Aquaporinele siormenaitlwetiamen fiecare monomer actionand ca un canal de api. Canale ionice Proteinele:membranaresau urmatoarele functii majore legate de medierea semnalizarii celulare: - pori pentru api, - canaleionice (receptor-dependente, voltaj-dependente, sau operate in alte moduti), ~ transportos (translocatori moleculari), - xeceptorismembraniati (cuplati cu proteine G tirozin- inazicis pentru patogeni, etc. )» (© Eisever Ls, Boron & Boulpae: Mel Physiology, Undated Editon won studentconsutcomCanale ionice membranare - Fluxul de particule prin canale este foarte rapid, comparativ cu cel asigurat de transportori (au necesita substante hidrofile, de nivel intermediar intre pori_si un ciclu de modificéti _conformationale pentru transportori in ce priveste rata de transfer si transferul unui ion / molecule). selectivitatea. - Ganaleleionice pot fi: aude ion is + selectivenspecializate pentru o singuri specie ionici, oligomerice de proteine transmembranare (intrinseci). + qmaigjputingselective (dupa semnul sarci electrice a Transportul_prin canale este iret oa conform ionilor permeanti — canaleweationice sau anionice gradientelor electro-chimice (doar uni transportori, neselective). care sunt sisteme complet diferite ca mecanism de Canale ionice aseminiitoare cu cele din plasmalema se functionare fatd de canale, pot tealiza fenomene de gisesc si in membranele intracelulare (teticululy transport activ). ‘endoplasmic, etc.). - Sunt ci transmembranare preferentiale pentru - Ionii pot trece prin canalele ionice datorita prezentei filtrului de selectivitate. - Canalul ionic prezinti fluctuatii conformationale - Canalele ionice prezinti mecanisme de control al spontane sau induse, extrem de rapide, intre starea fluxului de particule — sunt dependent” / ‘inchis” (inactiv) si starea “deschis” (activ). operate” de anumiti factori: “operatori” influenteazi anumiti_parametri + potentialul electric _transmembranar —_(voltaj- legati de aceste transformiti de stare: dependente), fatea de producere a transformarii + complexe ligand - receptor (receptor-operate, activate Sy git i cal cce a Sine activate. de liganzi), etc.Tonoforii - Ionoforii sunt transportori exogeni (artificial) care mirese permeabilitatea membranari_pentru_anumiti joni. ~ Au afinitate mare pentru anumiti joni - Functioneazi ca o naveti transmembranari ~ Se pot asocia in vederea realizacii unor adevrate punti hidrofile transmembranare —facilitind —_difuzia substantei. (ie on Be Na Py ne tn wen Canale voltaj-dependente Din punct de vedere functional un canal voltaj-dependent este aleituit din: Sunt responsabile de _vasintile__de_ potent - porul de conductié (ce previntt un fitru de selectivitae) transmembranar si de aparitia potentialului.de actiune, FA ‘en ” In mod aparent canalele voltaj-dependente au dow (eenzor de volt). functii principale: Probabilitatea ca un canal ionic voltaj-dependent si fie deschis 7 inchis depinde de valoarea efectivi a potentialului excitabilé (canalele voltaj-dependente de ‘Na* sik") ‘membranar in micro-aria membrana respectiva = Canalele care sunt deschise prin depolarizare functioneaz’ pe a het a cic eC) baza unui senzot care asiguri fenomenul de operare a ,porti (canalele de calciu), cénd calciul va fi folosit ca af contractie muscular, ete.) ‘Amplitudinea curentului ionic printr-un singur canal (corent tmnitar) —> tehnicielectrfiziologice avansate (pat lamp). mesaget secund (secretic,“a (© Elsevier Utd. Boron & Boulpaen: Medical Physiology, Updated Edition ww.studentconsult.comCanale ionice dependente de liganzi intracelulari Exemplu canale de potasiu, care sunt dependente de concentratiile unor substant cuplarea sAiMiRc sau GMa pe receptorul citoplasmic care este permeabil pentru (948) si Canale ionice cu alte tipuri de dependenta {.Canalele de potasiu.cu rectificare:: sunt canale ce permit influxul A dar (x) permit efluxul. - scopul este de a rectifica continutul de potasia dupa un flux rapid, de tip potential de actiune. sunt implicate de insulin dip = asigura fenomene de rectificare. Canalele de potasiu deschise de cuante de Jumina “.Canalele cationice mecanosensibile se deschid sub influer tensionaii, presiunii, stresului de forfecare, deplasare, vibrati. Canale ionice dependente de liganzi extracelulari Canalele dependente de substante chimice prezinti pe partea extracelulari formatiuni receptoare unde se cupleazi liganzi: - se modifici permeabilitatea canalului - are loc un influx ionic in celula— declansarea depolarizarii - se intalnesc la transmiterea excitatiei de la o celuli nervoasi la alta / de la celulele nervoase la efectorii musculari sau glandulari = meutomediatorit - Eliberarea lor — la nivelul membranei post-sinaptice._ Pompe ionice ~ Pot transporta ioni si alti solviti impotriva gradientilor de concentratie. - Energia pentru aceasti activitate este sub forma de ATP\hidrotiza ATP-ului are loc ind se cupleaza ionii necesati pentru transport), i trei clase de pompe ionice: care exclusivioni; clasele P'S’! ; 0 superfamilie numiti (ATP-Binding Cassette)~ pompa HH? (membranele bacteriilor si fungilor) »pompa Nat/K* (membranele celulare ale eucariotelor ) pompaK*/H# (membrana celulelor mucoasei gastrice) pompelesdeCa?* (plasmalema si membrana reticular a celulelor eucariote). Pompa de calcu este prezenta sub dow forme majore: tuna in plasmalemd (Plazma Membrane Calcium ATP-ass; PMCA) ) membrana reticulului endoplasmic (Sareoplasmic /' Endoplasmic Reticuluon Calin ATP-ase; §ERCA) Echilibrul Donnan Membranele ideale sunt permeabile pentru apa si impermeabile pentru substantele solvite. Membrana celulari izolata este: - spermeabila pentru api, electroliti, cristaloizi si impermeabiki pentru macromolecule. — molecular”, “Echilibrul Donnan” : in cazul in care in unul din compartimentele separate de o membrani cu. permeabilitate selectiva se gisesté un macroanion’ -nedifuzibil, cchilibrul — dinamie —rezultat. se . feat (RRODIORISTIT difuzibili. Potentialul membranar Diferentelesiexconcenittatieionicé dintre mediul intra- celular si cel extra-celular suinitmeleverminatemedle Gxistentas unor pa ee (Elser Ltd Boron &Boupae: Heal Physology, Updated Edton wir studentronsult.comPentru fiecare ciclu conformational pompa de Nat K* expulzeazieSuNa” si introducendoarek@, fiind deci clectrogen’; adic’ aresunmefectshiperyOlaeZant. Activitatea pompei find dependenti de concentratia Na intracelular, pompa va participa la fenomenul de repolatizare din cadrul potentialului de actiune, gies) = cresterea diferentei de potential electric transmembranat, [Depolarizare] = reducerea diferentei de potential clecttic transmembranar, [Depolarizarea local, k un influx net de sarcini Pozitive (propagare pe o mica arie, scizind in amplitudine cu distanta). Fiziologic-PAvapare prin sumatie temporali:aefectelor ’ : donicty Curentii ionici depolarizanti pot fi determinati de: ~ mediatori chimici (transmitere sinaptica) - efecte hormonale sau paracrine agenti fizici (celule receptoare)—rpotential de receptor - activarea canalelor ionice prin deformare mecanict Potentialul de actiune (PA) PA = depolarizarea tranzitorie care se propagi nedecremential la distanta. ™ Canalele ionice implicate au 0 dependent de voltaj a probabilititii de deschidere relativ abrupt, ceea ce imprima caracteristica de fenomen cu prag a fenomenului (legea “tot sau nimic”). . * Potential de actiune de tip neuronal In fibra musculara scheletica si in fibrele nervoase cu diametru. mare potentialul de actiune ate anumite caractere. - depolarizarcasestesabrupriy cu durati de ~0,2 ms, cu» depasirea izoporentialului (overshoot), - Fliiminmad) se produce ca urmare a unui gam? ‘masiade Nw prin canale voltaj-dependente rapide Senolaarens< produce ca urmare » uae+30 mv- Omv Threshold (bel -70 mv i Potential 7 Time {ms} Tims Fazele potentialului de actiune Mare Sod Chee 1. Potential de repaus - nu exist curent net—curent de scurgere de K* si Sodan Channele ‘curent de extruzie de Na” Sodiym Channels Potassium Channels 2. Stimulate — cresterea conductante locale pentru Nat ~ mecanict, pen Open se Potassium Channels Chose +30 mV} jor de Na* volta-dependente Omv Wmv 6. Postpotengialul negativ ~ canalele de K- chiar si dupa ce membrana sa repolasizat Time ms) iraTransmiterea PA Transmitere sinaptica ‘Sinapsele\chimie? sunt structuri specializate ce asiguri transmiterea de mesaje intre celule invecinate. Ele permit difuzia ionilor de la o celuki la cealalt’, asigurind astfel direct propagarea potentialului de actiune. depolarizarea se face de-a Iungul intregii membrane celulare = toatd celula este depolatizata _ dacd nu existi jonctiuni “gap”, care si transmitt PA, acesta se opteste la nivelul celulei initiale = fiecare celuld trebuie stimulata individual - depolarizarea propagati este responsabilii pentru legea “tot sau nimic” - viteza PA depinde de grosimea axonilor (10-100 m/s) - motivul principal este cd rezistenta axiali este cu atit mai scizuti cu cit diametrele sunt mai mari Organizarea functionala a sinapsei Sinapsa “chimica” presupune: existenta” unui mediator ’chimie pentru semnalizarea intercelulari, \presinaptic si ‘ inet oscil aR Componenta presinaptic’ este intotdeauna terminatia uunei prelungiri neuronale de tip axonic.Daci celula receptoare este fe neuro-neuronala ~ alt tip celular — sinapsa este neuro-efectoate. Etapele transmiterii sinaptice: ~ mediatorul sinaptic (aeuromediator)este'sintetizat la nivelul Butonului:terminal: - ieliberaren mediatorului in spatiul sinaptié se © produce prin exocitozay ~ mediatorul eliberat in spatiul sinaptic poate fi: =>recaptat la nivel presinaptic, =>inactivat enzimatic, =>difuza extrasinaptic,, - moleculele vor actiona la nivelul membranei postsinaptice determinata de efluxde'K”/ influxde Cle = transmiterea sinaptici presupune 0 intirziere (determinati de difuzia mediatorului). (0 Ese Born & Bupa: Nadal Psd, Undid Eon wwe secon conPlaca motorie Se mai numeste: sinapsa neuromuscular; placa motorie; jonctiunea neuromusculari Jonctiuneaseneuromusculat® este o sinapsi cu transmitere chimic’, cu cele trei componente descrise: )) Componenta:presinaptie’ a sinapsei neuromusculare este reprezentat de atborizatiesterminalixaaxonulait - Mediatorul chimie al jonctiunii neuromusculare este acetilcolina: => este transportaté pind la nivelul terminatiei axonice => este repartizatd in anumite compartimente (liber disponibil si de depozit) => ajunge la nivelul membranei postsinaptice, unde se leagi reversibil de receptor colinergici. => creste permeabilitatea sarcolemei pentru Na. . Inactivarea acetilcolinei: => acetilcolinesteraza — colina si acetat — inactivare )). Membtaria” postsinaptied reprezinta o portiune diferentiati din sarcolema fibrei musculare juxtapusi membranei ptesinaptice in care se gisesc numerosi receptoti colinergici de tip nicotinic, ce contin fiecare cite un canal de sodiu. ) Intte segmentul pre si postsinaptic se interpune un spatiu de ~ 100 um (spatiulisinaptie), in care se gilsesc molecule de acetilcolinesterazi.) ~ Ansamblul format din membrana presinaptic’, spatiul sinaptic si membrana postsinaptici = "placi mototie" sau sinaps4 neuromuscular’.Viteza de conducere nervoasa Tipuri de axoni Primary Afferent Axons Axon Type Aa. AB AB c Diameter (um) 13-20 oi pee st SpeedGws) 80-120 35.5 535 S20 ElectronervogramaModalitati morfologice si functionale de comunicare intercelulara + Fiecare celula din organism este diferentiata pentru a indeplini un rol specific in organism. MODALITATI DE + Coordonarea aotivitatii fiecarei celule SEMNALIZARE INTER- SI organism este posibila numai cand pot primi transmite mesaje de la si respectiv la alte INTRA-CELULARA celule; comunicarea intercelulara este esentiala pentru controlul si coordonarea a tuturor CURS 4 celulelor, tesuturilor si organelor din organism in scopul mentinerii homeostaziei organismul Concepte de baza - Un organism este un ansamblu de foarte multe celule - Toate aceste celule trebuie coordonate pentru ca Posibilitati majore de transmitere a informatie’ de la celula la alta: + anumite substante exogene sau endogene; organismul sd supravietuiasca si sA evolueze + contact direct intre citoplasma celulelor vecine pr closiemajeste egret orn imate ee prin intermediul jonctiunilor comunicante (gap - Semnalizarea se face prin molecule solubile junctions); — Secretate intr-un anumit loc * contact direct intre membranele celulelor - Acelasi semnal poate induce raspunsuri diferite in adiacente diferite celule-tinta; pot fi rapide sau lente accra : ; - Combinat de semnale induc raspunsuri diferite prin intermediul nor substante _chimice - Semnalele sunt mediate de doua tipuri de receptor elaborate de acestea. - Semnalele sunt ampificate - Toata farmacologia se bazeaza pe interpretarea si simularea corecta a semnalizai‘Semnalele sunt traduse in raspunsuri celulare sau modificari ale expresiei genice G— Ligana ee GOs TD ek icp Semnalele pot actiona local sau la distanta Celuls endocrin’ celule-tintd HORMONI SEMNALE LOCALE Acelasi semnal poate produce raspunsuri diferite, in functie de fintele celulare sends docs FSSA *) __ seindrea gleogenvil cuplcogeiferite de semnale induc raspunsuri diferite —_o- pURVIVES —-fj@) Son LS =: <> @—— BW Semnalele sunt mediate de doua tipuri de receptori IGELUSSURFACE RECEPTORS hydrepninie stanet «o> INTRACELLULAR RECEPTORS Lo Signe: arecute Raspunsurile pot fi rapide sau lente Amplification Amplification ‘Amplification Amplification ACTERED GENE PRESSION / [ALTERED CALL BEHAVIOR Semnalele sunt amplificate La ie aL oe (10-8 m) Adenylyl cyclase ‘cAMP (10-° M) Protein kinase A Activated enzyme ProductModalitati morfologice si functionale de comunicare intercelulara Stimulii chimici: substante _ bioactive din _spatiul extracelular, cu actiune +/- specifica = _ substante bioactive strabat membrana; se leaga de proteine receptor din citosol + complexul actioneaza la nivel nuclear asupra ratei de transcriptie a anumitor gene. - substante bioactive ce actioneaza la nivel plasmalemal —» fluiditatea membranara, canale ionice, prin legarea de proteine receptor mebranare —> complex agonist-receptor care transmite semmnalul receptori —- canale ionice numite receptor-operate; controlate direct / indirect (proteine G sau mesageri seounzi) Proteinele G — modalitate principala de transductie transmembranara a semnalului chimic extracelular mediat de activarea receptorilor. structuri trimerice, formate din complex By (comun) si subunitate a. (specific). transductia presupune activitatea GTP-azica a G; elementul activ este complexul a-GTP. proteinele G controleaza enzime submembranare ce genereaza mesageri secunzi: adenilat ciclaza (AC), ciclaza (GC), fosfolipaza C (PLC) si fosfolipaza A, (PLA). Proteinele ce controleaza AC sunt activatoare sau inhibitoare (Ga, Gi), dupa subunitatea a. Proteinele G non-a, non-i apartin clasei Gq (stimuleaza PLC). Receptori cuplati cu proteinele G Receptorii cuplati cu proteinele heterotrimerice ce leag’ GTP Sunt protein transmembranare integrale ce transduce semnalele extracelulare catre interiorul celulei Receptorii cupl G prezinta un motiv structural comun alcatuit din gapte domenil transmembranare. Ocuparea receptorilor produce interactiunea dintre receptor si proteina G la suprafata interioara a a membranei Aceasta induce un schimb al GDP pentru GTP pe subunitatea @ a proteinei G gi disocierea acestei subunitaji de pe heterodimerul i. 1 stimulatoae (activatoare) sau initoare In functie de izoforma in lucru, complexul GTP-a mediazdi ‘semnalizarea intracelulara fie prinar cre, Clasele majore de receptori trimerici G si efectorii lor Receptor farenerle ‘Glucagon ~~ Sedderea aude Crsterea Are cet CetereaP3,0A6 | Receptor colirgcendoteal ‘Sciderea GME Modalitati morfologice si functionale de comunicare intercelulara — esteraze ale nucleotidelor trifosforilate (ATP si GTP), rezulta nucleotidele ciclice (CAMP si cGMP). + (Fosfolipaza C)= scindeaza fostatidil-inozitol bifosfatul membranar (PIP,) in inozitoktrifosfat (IP) si diacilgicerol (DAG) + (Fosfolipaza A) iceride a acidului arahidonic; metabolizat pe calea ciclooxigenazei sau lipooxigenazei — eicosanoizi (PG, LT). + Nucleotidele ciclice stimuleaza proteinkinaze (A si G), prin fosforilari asupra situsurlor proteiceModalitati morfologice si functionale de comunicare intercelulara + IP, el eaza Ca?) in RE — canale reticulare / berare de Ca WSpendenta de Ca — eliberare de Ca din RE si prin actiune asupra canalelor ryanodina + DAG — activarea PKC + Ca citosolic ca mesager secund — prin cuplare ct calmodulina, complexul activeaza unele PK (ex kinaza lantului usor al miozinei). *(Tirozinkinazelé\ — citosolice / pot functiona ca element de transductie in cadrul unor receptori MESAGERI PRIMARI MESAGERI PRIMARI Liganzi — receptor specific — ligand-receptor Interactiunea mesageri primari - celula {inta rspunsul celular. determina raspuns celula Neuromediatorii) sunt substante chi care actioneazi_asupra_altei_celule_nervoase / celule 1. “reactia primar” = recunoasterea mesagerului primar interactiunea (legarea reversibilé cu mare afinitate i cu o deosebita specificitate intre mesager si receptorii celulari specifici) 2. “reactie secundaré” = modificari ale conformatiei moleculei receptoare care trece intr-o stare activa; efectoare prin intermediul sinapselor. Hormoni locali sunt sintetizati in anumite celule; dupa secretie actioneaza asupra altor celule din imediata vecinatate a celulelor secretoare. Hormonii sunt secretati de glandele endocrine ajung i E rae au drept rezultat raspunsul specific celular la in circulatia generala — la celule tinta situate la distant fata de celula secretoare;Receptorii celulari Interactiunea mesagerului extracelular cu receptorul ‘Specific necesita mobilitate = “receptor mobil" (activarea receptorilor membranari presupune migrare, agregare / dezagregare moleculara). Procesele de migrare lateralé a receptorilor dau posibilitatea acestora s& realizeze densita{i diferite pe ‘suprafata membranei celulare Activarea receptorului este urmata de: cuplarea acestuia cu anumite proteine reglatoare care plutesc de asemenea liber in membrana internalizare si degradarea biochimica a acestora (este necesar sa se sintetizeze noi receptori); resinteza receptorilor = proces permanent Receptorii celulari Acelasi mesager poate s& realizeze reactii diferite in teritorii diferite, uneori aproape diametral opuse (existenta ‘mai multor tipuri sau subtipuri de receptori). Ex: catecolamine 4 tipuri de receptori (a1, a2, B1, 62); acetilcolina 3 tipuri clasice de receptori (N, M si!) Importanta pluralitatii receptorilor pentru un mesager: raspunsul organismului la un anumit semnal este modulat ‘in vederea adaptarii cat mai adecvate a acestuia, posibilitatea sintezei unor substante farmacologic active, deosebit de specifice capabile s& exercite acfiu terapeutice de mare selectivitate. Receptorii celulari a,eglare “homologa”: mesagerul primar depaseste o anumita concentratie —> creste numarul de receptori refractari — ‘down regulation” / reglare inhi (descendent sau reductiva; reducerea numarul receptori disponibili prin exces de mesager primar); p regulation” —> protectia receptorilor impotriva activarii (reducerea numarului de receptori) determina 0 reactie activatoare bwreglare “heterologa sau heterospecifica": activarea receptorilor poate fi influentata de catre anumiti agenti bioactivi exogeni/endogeni. Ex: cresterea densitatii receptorilor pentru ocitocina de catre hormonii estrogeni si reducerea de catre progesteron Agonisti si antagonisti_ Agonisti ai receptorilor = anumiti liganzi (naturali / exogeni) care dupa cuplarea cu receptorul specific declangeaza reactia primara si secundara. Antagonis ai receptorilor = substante ce se pot cupla specific cu receptor celulari fara sa declangeze reactiile secundare intracelulare; aceste substanfe care astfel impiedica accesul agonistilor la receptori Agonisti / antagonisti “partiali” = rAspunsuri de intensitate diferita, dar mai scazuta.Mecanisme de realizare a raspunsului celular i i Activarea unor canale ionice declansate de interactiunea receptor - mesager primar prin interactiunea ligand - receptor Interactiunea dintre mesagerul extracelular si Activarea receptorilor membranari de catre . [ termina deschiderea receptorul specific poate sa realizeze activarea Tenet at See celulara: - prin activarea unui canal ionic di - influx ionic suficient pentru a produce direct réspunsul eae: anal tonic din membrana celular (ex. deschiderea canalelor de calciu receptor : dependente din celulele non excitabile care nu pot declanga un potential de actiune in vederea activairii) ~ prin acti i 4 i = migcairi ionice de amplitudine micd care modifica prin activare enzimatica si sinteza de mesageri repartifia sarcinilor de o parte gi de alta a membranei (modificd potentialul de membrana); _activarea canalelor voltaj dependente si declangarea unui potential de actiune (ex. celule excitabile: neuronul si celule musculare). - prin modific&ri la nivelul nucleului celul Activarea enzimatica si sinteza de mesageri secunzi Sistemul de mesageri secunzi adenilatciclazic consecutiv interactiunii ligand — receptor Adeno: mondfosfatul Receptor, se gasesc la ciclic (CAMBY? nivelul membranei celulare, sae - este urul din cel mal interactiunea mesager ae raspanditi mesageri de extracelular - receptor specific noaox => "mesageri secunzi" (al mesager) care declanseaza toaté suita de —fenomene intracelulare care duce la raspunsul specific celular. Ex 3, S-cAMP, 315° CGMPioni de Ca, produsi 'de degradare a fosfatidilinozitolului ordinul Il in organismul uman; = se formeazi din ATP sub aciiunea —unei__enzime (adenilatciclaza - AC) a care activitate este controlata de interactiunea ligand (mesager primar) - receptor = activarea AC are loc in prezenta GTP care, prin intermediul “proteinelor G’, are rol de traduetor Mesagerii — secunzi_ > activarea proteinkinaze specifice = procese de fosforilare — raspunsul celularSistemul de mesageri secunzi adenilatciclazic + Proteina G inhibitoare (Gi) diminua activitatea AC, + cAMP, Ca — mesageri secunzi care asiguré cuplarea dintre excitatie si raspunsul celular specific (contractie musculara, secretie glandulard). - 3,5’ cAMP se fixeazé pe receptorul sau intracitoplasmatic (proteinkinaza). - proteinkinaza intracitoplasmatica are 2 subunitati: = subunitatea reglatoare capabila s8 cupleze reversibil mesagerul secund (cAMP); = subunitatea cataliticé — enzima inactiva in absenta 3',5' CAMP. A Sistemul de mesageri secunzi adenilatciclazic - In urma legarii CAMP de subunitatea reglatoare a proteinkinazei se elibereaza subunitatea catalitica; devine activa si capabila sa produca fosforilarea unor proteine citoplasmatice. - Proteina fosforilaté este o molecula informativa care permite transformarea unui substrat (A), precursor, intr-o forma diferité (B) care reprezinta raspunsul celular. - Activarea proteinkinazei__intracitoplasmatice poate fi insotita sau nu de disocierea cAMP de subunitatea reglatoare Sistemul de mesageri secunzi adenilatciclazic + Specificitatea de actiune a mesagerului extracelular nu este asiguraté de cAMP ci de specificitatea receptorului de care se leagd mesagerul secund (implica proteinkinaza intracelulara care actioneazé asupra unui substrat proteic specific) + Intreruperea actiunii dintre primul mesager (semnalul extracelular) si receptorul specific se insoteste de revenirea la valorile de repaus a concentratiei CAMP. + Acest proces este rezultatul degradarii cAMP de catre enzime (fosfodiesteraze) rezultand 5' AMP — inactiv; fosfodiesterazele participa la controlul _efectelor semnalului extern cu celula (nivelul semnalului) deoarece moduleaza concentratia cAMP.lefect fosfodiesteraza biologi CAMP. ————> 5' AMP disparitia efectului biologic Sistemul de mesageri secunzi guanilatciclazic , cGMP} -“semnalele extracelulare care determina { concentratiei ic. de cGMP determina si ft concentratiei Ca** in citoplasma; Ca** ar activa indirect GC intracitoplasmatica - Ca** ar stimula producerea de endoperoxidaza; sub actiunea unei lipooxigenaze ar genera derivati intermediari si eliberarea de radicali OH gi hidroxiderivati; radicalii OH sunt responsabil de activarea GC si formarea de cGMP din GTP. Sistemul de mesageri secunzi adenilatciclazic un punct de amentoase. Fosfodiesterazele consti impact pentru substante met Ex: cafeina, teofilina - inhiba fosfodiesteraza - determiné acumularea intracelulara a CAMP: - prelungeste in timp efectele generate de primul mesager - relaxarea musculaturii brongice (teofilina) cu efect benefic in astmul bronsic. Sistemul de mesageri secunzi guanilatciclazic Celulele cu bastonase din retina— proteina GTP — dependente (transducina) este formata din aceeasi subunitate B (By) legata de subunitatea a dar diferita fata de proteinele Gs i Gi din constitutia receptorului adenilatciclazic numita subunitatea “aT”. Transducina activeaza o fosfodiesteraza care eaza specific cGMP determinand scaderea concentratiei lui — modificarea potentialului de membrana a acestor celule si generarea potentialului de receptor (activarea lantului neuronal responsabil cu transmiterea si prelucrarea informatiei vizuale).Sistemul de mesageri secunzi derivati de fosfatidil-inozitol Interactiune semnal extracelular — receptori membranari specifici se activeaza B in mer wig mbrana | pee [an] josfolipaza C”, care hidrolizeaza_inozitol- polifosfatul rezultand | 1” (DAG) [BE si inozitoltrifosfat (IP) | =* Sistemul de mesageri secunzi derivati de fosfatidil-inozitol (@iacilglicerolul) (DAG) rezulta din hidroliza inozitolpolifosfatului membranar * Roluri: - sursa de acid arahidonic (precursor de prostaglandine, prostacicline, tromboxani si leucotriene) - mesager secund deoarece activeaza citoplasma proteinkinaza C (PKC) + PKC si Ca** catalizeaza fosforilarile proteice intracelulare avand ca rezultat final raspunsul specific al celulei.Sistemul de mesageri secunzi derivati de fosfatidil-inozitol + Inozitoltrifosfatul (IP) este implicat in eliberarea calciului stocat in compartimentul intracelular (RE) + Cuplarea IP, cu un receptor specific din membrana RE activeaza un canal specific de Ca** astfel incat conform gradientului de concentratie calciul ionic acumulat in reticulul endoplasmic patrunde in citoplasma. intermediul icerolului (DAG) Functii celulare reglate prin inozitoltrifosfatului (IP3) si diac! coor) peer rns ‘Activarea plachetars Trombocite Trombing ~Contractia muscularé ‘Mugehi neted ‘Sccrefia de nsuling | Pancreasul endocrin Secretia de amilazs. | Pancreasul exocrin ppancreatics ‘Degradarea gicogenului Ficat Glucagon Producerea de anticorpi Limfocitele B Antigen! Ca** - mesager secund Ca* reprezinta in numeroase celule mesagerul secund care traduce in raspuns celular interactiunea dintre semnalele extracelulare si celula. Provine din: transferuluitransmembranar din afara in interiorul celulei si invers, mobilizarea sa din depozitele sale intracelulare (mitocondrii, reticul endoplasmic). Patrunderea Ca‘ in celula se realizeaza prin canalele receptor - dependente (ROC) si volta) — dependente (VOC), Extruzia Ca’? in exteriorul celulei sau introducerea in depozitele intracelulare se realizeazi prin mecanisme active cu ajutorul pompelor de calciu.Ca‘*- mesager secund Intracelular, Ca** se gaseste: ~ sub forma legata (in depozite) ~ sub forma libera (10-7M, in repaus celular) Mesagerii extracelulari pot creste concentratia i.c. a Cat liber (10°M), conditie in care ionul respectiv indeplineste rolul de mesager secund pentru raspunsul specific al celulei (contractie muscular, secretie glandulara). + Ca* mesager tertiar - IP; (mesager secund) — eliberarea Catt din depozitele i.c. si t concentratiei Ca** din urmata de activarea sistemelor enzim: de raspuns celular specific. cat oe Nts @ ‘ing te (0) Structure of Ca"-calmoduin compton (0) Function of scatman complex Ca*t- mesager secund Ca" i.c. determina (calciumproteine) - In unele celule, t concentra cuplarea receptori i.c. calmodulina (CaM). Complexul Ca-CaM activeazé o kinazi care permite fosforilarea lanturilor usoare ale miozinei initiind astfe! contractia mugchilor netezi In muschiul striat scheletic si cardiac - troponina C Deschiderea VOC de catre PA determina + concentratiei Ca** sarcoplasmic (107M la 10°M) — contractia musculara scheletica. Semnalizarea prin tirozin-kinaze Fosforilarea_unor resturi de tirozina din diverse proteine este implicata functional iverse fenomene colulare (proliferare si procese de crestere si dezvoltare pana la multiple functii celular diferentiate). Transductia semnalului extracelular presupune 2 mecanisme care au ca substrat molecular fie receptori membranari cu activitate tirozin kinazica, fie receptori proteice, proteine G monomerice si fosforitari proteice.Semnalizarea prin tirozin-kinaze Pentru receptoi mentionati — domeniul extracelular cu afinitate pentru ligand contine regiuni bogate in cistein’ care delimiteazd situsul propriu-zis de legare in context monomeric (receptorul pentru factorul de crestere epidermici (EGF) sau dimer (receptorul pentru insulina) sau contine structuri imunoglobulin-like (receptorii pentru factorul de crestere derivat din plachete (PDGF) si factorul de crestere fibroblasticd (FGF). Semnalizarea prin tirozin-kinaze + Multi receptori care prezinta activitate tirozin- kinazic& intrinsec&, care prin _fosforilare interactioneaza cu alte proteine din cascada de semnalizare; contin domenii omologe cu cele identificate initial in proto-oncogena c-Sre gi numite SH2 si SH3. * Domeniul citoplasmic cu activitate tirozin- kinazicd este foarte asemanator pentru pentru insulind sau stimularea pri catre receptorul pentru EGF). Semnalizarea prin tirozin-kinaze + Activitatea crescuta a tirozin-kinazelor este contracarata pe 4 cai majore: inversarea reactiei (refosforilarea ADP), - actiunea tirozin-fosfatazelor, - scaderea densitatii receptorilor in urma endocitozei induse de ligand, roliza GTP legat de ras (cu formare de ras- GDP). + Mutatii ale proteinelor implicate in aceasta cale de semnalizare se produc frecvent in celule ce trec de la calea normala la cea neoplazica de crestere.Receptori tirozin-kinaze (RTK) Sunt un grup de proteine plasmalemale cu proprietati de receptor care au activitate intrinseca tirozin-kinazica. Prezinta 4 domenii majore: extracelular de legare a ligandului, transmembranar, intracelular catalitic (cu agtivitate tirozin- kinazica), intracelular reglator. Secventa de aminoacizi in cadrul RTK este foarte asemanatoare cu cea a PKA la nivelul situsurilor de legare a substratului si ATP. Tirozin-kinaze non-receptor (PTK) Exist tirozin-kinaze intracelulare ce _fosforileaza erse proteine ca urmare a activarii semnalelor pentru cresterea si proliferarea celulara. Sunt 2 famili distincte de PTK: familia inrudita cu proteina Sro (o tirozin-kinaza identificata ca proteina transformatoare din virusul sarcomului Rous, izoforma din celula eucariot’ find numita c-Sre) familia este inrudita cu kinaza Janus (Jak). Majoritatea proteinelor din cele doua familii de tirozin-kinaze non-receptor sunt cuplate cu receptori celulari care nu prezinta activitate enzimatica proprie (receptorii pentru citokine, glicoproteinele limfocitare de suprafata CD4 si CD8 receplorul pentru antigene al limfocitelor T). + Exemplu de implicatie functional a asocieri receptorilor cu tirozin-kinaze intracelulare este dat de receptorul nicotinic. + Acesta cuprinde un canal ionic tetrameric legarea ACh duce la tirozin-fosforilarea subunitatilor a, B + favorizeaza desensibilizarea fata de ACh + Are loc 0 modificare conformationala ce se transmite prin domeniul transmembranar unic si activeaza domeniul citoplasmic cu activitate kinazica.Activarea caii MAP-kinazei de catre proteinele G semnal kinaze multiple prin - Caile MAP-kinazei sunt adaptori universal intre semnale si raspunsuri Receptori cu activitate enzimatica intrinsecd sau asociataé - Receptori pentru TGF b - Receptori pentru EGF - Receptori pentru citokine - Receptori guanilat-ciclazei - Reveptori fosfotirozin-fosfatazici - Receptori ai celulelor T - Reveptori proteazici = grupul hedgehog = grupul wnt = grupul notch = grupul NFkB MAPK modifica expresia genica prin fosforilarea oS | te _ ie eee {aystructure of he epidermal ‘growth actor (EGF) recaptor () Activation ofthe EGF receptorTransductia semnalului fara interventia receptorilor membranari - Receptori citosolici ~ Caile mediatiei gazoase - NO -cO -SH - Receptori nucleari - Molecule lipofile - Steroizi, hormoni tiroidieni Trecere in revista a receptorilor membranari Gprotein Cytokine Receptor TGFH—Medgehog th) Wot Notch iets fect apo wrt enor ‘centers Majortatea actioneaza pe expresia genic’ Receptorl pot fi difert, dar calle de transductio a semnalulul celular sunt de ‘bicel comune Lumen of Acetylcholine blood vessel (Reetcholine) _| ‘gPca Smooth musele cells RELAXATION (OF MUSCLE CELLHORMON STEROID (CoRTIZOL) compen : =e recon Ge . protein & eX innibitorie (es) \ Jonctiune de tip adeziune focala 4 acti actint x fibronectin Legaturi intre celule si matricea extracelulara Se realizeaz prin hemidesmozomi si contacte focale. 4. Contactele focale - alcdtuite din integrine, fixate de citoschelet prin proteine intermediare numite — vinculi etc. gi proteinele matricei extracelulare (fibronectina, colageni, laminine si vitronectina). 2. Hemidesmozomii sunt similari, cu diferenta ca interactiunile au loc intre alte caderine gi fibronectina. izeazi prin de proteine, (desmogleine si desmocolline). domeniile intracelulare ale acestor proteine se cupleaza prin intermediul unei__ proteine (plakoglobina) pe filamentele intermediare ale citoscheletului. 4. Jonctiunile aderente - se realizeaza prin interactiuni homofile intre caderine. sunt ranforsate citoscheletic de filamente de actind; pe care se prind prin intermediul unor proteine de legatura.5. Jonctiunile stranse (zonula occludens). - se distribuie ca o centuré in jurul polilor celulari apical jn epitelille impermeabile => reducerea difuziuni paracelulara a fluidelor + migcrile celulelor de 0 parte side alta a barierei 6. Jonctiunile comunicante (gap) Transportul intre celulele adiacente se face: ~ prin lichidul intercelular (paracrinie) - prin structuri de tip canal (conexoni), grupate in ceea ce se numeste jonctiuni comunicante (gap) + Un conexon este un semicanal alcatuit din sase molecule de conexina + Un conexon se cupleaza cu alt conexon al unei celule adiacente, astfel formand un canal comun, prin care pot trece substante cu mase moleculare de pana la aprox kDa Cytoplasm Connexon (Cell A) Connexon Extracellular (Cell B) 7 Cytoplasm ‘one connexin —Aceste substante pot fi: ioni (Na*, Ca) / substante organice (ATP, molecule-semnal) —Celulele sunt unite functional, pentru a forma un sincitiu + este prezent la celulele epiteliale, miocard, fibre musculare netede de tip monouritar, glia din SNC —Conexonii permit cuplarea electric — permite extinderea contractiei sub forma de unda (muschi neted) + Conexonii se inchid daca nivelele de Ca®* / H* cresc anormal (leziuni celulare)Semnalizarea celulara este de semnalizarea mortii celulare APOPTOZA Caracteristicile mortii celulare Sa . programate Este diferitaé de necroza + fragmentarea si condensarea ADN (laddering) + vezioularea membranei (blebbing) + ratatinarea celulei + descompunerea in vezicule membranare mul (fragmentare) * translocarea li necrozi apoptoziDe ce mor celulele? Este un mod ordonat pentru ca celulele si moara fara sa elibereze compusi inflamatori * In timpul dezvoltarii gi cresterii organelor si tesuturilor apar un numar mare de celule redundante: tia de semnale exterioare pro-apoptotice varea de factor de erestere tor pentru. caspaze — Semnale chimice precum ceramida (sterol) Cum funetioneaza? Semnalele pro-apoptotice activeazi un initiator proteazic — CASPAZA Incepe o cascada proteazica a ere inter care moareCASPAZELE Efectele caspazelor ezasamibleazS structure celulareIntroducere Muschii sunt organe care transforma energia chimica in energie mecanica. ele striate / netede —> prezenta / absenta unei organizari sarcomerice a miofilamentelor de actina si miozina. Proprietaitile mugchilor : excitabilitate, ate, tonicitate. CONTRACTIA MUSCULARA Curs 5 - reprezinta ~40% din greutatea unui adult ~ sunt elementul activ al aparatului locomotor. Fibrele musculare scheletice: ~ celule multinucleate cu diametrul de 8 ym si cativa cm lungime; - functioneaza relativ independent; - sunt aranjate in paralel - Numéarul de celule este invariabil de la nastere, modificandu-se doar volumul, in functie de varsta, antrenament, nutritie. - Celula musculara este alcatt membrana (sarcolema), loplasma = (sarcoplasma) si nuclei periferi Functiile musculaturii scheletice: - deplasarea corpului si segmentelor sale in cadrul unor activitati motorii reflexe gi voluntare - acte comportamentale complexe: mimica, gestualitatea gi vorbirea, - participarea la functii vegetative: respiratie, digestie si excretieFilamentele de actina si miozina La microscopul optic, aspectul striat se datoreaza faptului c& miofibrilele sunt astfel organizate alternant — zone transversale intunecate (anizotrope, A) si clare (luminoase, izotrope, !), vizit clar — membrana Z cului intunecat + banda H; prezinta o ie centralé M, ce se evidentiaz’ numai in timpul contractiei musculare. La microscopul electronic, aceste benzi izotrope si anizotrope apar formate din miofilamente groase de miozina si subfiri de actina. In centrul Discul clar este format din miofilamente de actina. Miofilamentul de actina are doua extremitati: - una dintre ele patrunde printre miofilamentele de miozina cealalta este fixata pe membrana Z. Miofilamentele de miozina formeaza discul ‘intunecat. Aceste miofilamente sunt agregate moleculare cilindrice, cu proiectii_laterale. Exceptie face o zona centralé ce reprezinta stria M.B MODELOFASARCOMERE bang (© Ekerer Ud. Boron & Boulpaen: Medical Physology, Updated Eton www.itudenteonutcom Miozina - este alcatuita din 6 lanturi polipeptidice, 2 grele si 4 usoare, cu aspect de “crosa de golf’ - lanturile grele sunt rdsucite in dublu helix > manerul / corpul. - extremitati globulara - fiecare dintre cele doua capete polare are activitate ATP-azica si afinitate pentru actina. - portiunea longitudinalé a moleculei este meromiozina usoara (LMM, r capetele polare gi lantul peptidic de legatura formeaza meromiozina grea (HMM). - Pe lantul pept care leaga capul polar de corpul moleculei -» zone de flexibilitate moleculara (‘balama’). au forma de dublu cap polar cu structura Miofilamentele care alcatuiesc —_aparatul contractil miofibrilar sunt alcatuite di - proteine contractile fundamentale (actina gi miozina) - proteine reglatoare (troponina, tropomiozina, a si B actinina). B MYOSIN MOLECULE ‘Heads of myosin olhoavy chains “—y—— Telregjonl ay cas (Fleer 1M. Roma & Rona’ Mea Dain Ueto Faltlon une ehtsebanaih eneain eS ee ne sarcomere (© Elsevier Utd. Boron & Boulpaep: Medical Physiology, Updated Elton wn studenconsu (ELECTRON MICROGRAPH OF SARCOMERE band (© Elsevier Ud. Boron & Boulpaep: Media Physiology, Updated Editon wim.studentonsu.com Sarcomerul: - este portiunea cuprinsa intre doua membrane Z succesive, - contine un disc intunecat central gi doud semidiscuri clare la extremitati, - reprezintaé unitatea = morfo-functionalé a fibsri Lungimea sarcomerului depinde de starea functionala a muschiului. - In stare de repaus sarcomerul are lungimea de 2,2 um. - filamentele de actin patrund partial printre cele de miozina, panda la limita zonei centrale, unde lipsesc proiectiile laterale (zona clara H). - Intinderea prin tractionare a muschiului are ca efect iesirea filamentelor de actinad in afara discului intunecat si alungirea discului clar; zona H se mareste. - In timpul contractiei => filamentele de actina patrund printre cele de miozina, in interiorul discului intunecat, = se goreaza discul clar, => stria H dispare, =>iar stria M devine evidenta (la nivelul ei lamentele de actina se suprapun).Mecanismul molecular al contractiei in miocitul scheletic Contractilitatea fibrei_ musculare reprezinta proprietatea acesteia de a transforma ener: chimica potentiala in energie mecanica si de a dezvolta o tensiune la capetele sale, cu sau fara scurtarea muschiul La realizarea contractiei musculare parti - sistemul contractil - sistemul de cuplare a excitatiei cu contractia, - sistemul energogen. - Fixarea cal pe troponina C > descoperirea zonelor active de pe actina — fixarea capului polar al inei. - Prin activarea ATP-azei miozinice se mov incdrcarea capului polar care determina flexi puntii transversale spre interiorul discului intunecat. - Actina aluneca spre mijlocul sarcomerul astfel se va scurta (mecanism glisant). - Desfacerea puntii transversale duce la revenirea in pozitie perpendiculara pe directia filamentului de miozina, refacand o noua legatura cu locusul urmator de pe actina 1a.Actina este formata din: ~ actina fibrilara (F) ~ aotina globulard (6). Tropomiozina: ~ este legata de actina, - este situata in sanfurile dintre cele doua spirale ale filamentului subtire. = In repaus tropomiozina acopera zonele active ale nei, impiedicdnd interactiunea cu miozina._ Troponina: a ~ troponina T cu afinitate pentru tropomiozina, (as soy Et 5 Gy 0 antes ii Es gis ‘A THNFLAWENT Tropein mpl —— Tal ToC Tal oat lament at © Else Lid Boon & Boupeep: Medical Physology, Updated Edlon wwstudentconsul,com ‘myosin binding sla (© Eleier Ltd. Boron& Bolpap: Nadal Physllogy, Updated Edton wna studentconsltcom ‘Actin | Tropamyosin Myosin binding:- Procesul inceteaza si are loc relaxarea fibre musculare cand scade concentratia calciului iber din sarcoplasma la nivelul de repaus. - Forta dezvoltaté de muschi este proportionalé cu rata ciclarii puntilor transversale. - Lipsa ATP-ului este o situatie anormala— ciclul se opreste — se formeaza un complex actind- miozina permanent (rigiditatea cadaverica) / in contractura fiziologica din oboseala musculara. - Aceste fenomene se mai explica gi prin acumularea Ca** jin sarcoplasma datorité ineficientei pompelor de Ca 2*. (© Ehevier Ld, Boron Boulpaen: Mec! Pvology, Updated Edin westudentconstcom Stimulul fiziologic pentru contractia muschiului scheletic Impulsul nervos: - din motoneuronii de tip a din coarnele anterioare ale substantei cenugii a maduvei somatomotori ai nervilor cranieni. Unitatea motorie este formata dintr-un astfel de motoneuron gi toate fibrele musculare scheletice pe care acesta le inerveaza. - Mediatorul chimic este acetilcolina (ACh). Ea actioneaza la nivelul membranei post- inaptice prin receptori colinergici de tip nicotinic (N). Fiecare receptor contine un canal de Na, care se deschide prin legarea ACh. Influxul de sodiu — potential postsinay excitator, care prin sumatie spatio-temporala poate duce la deschiderea canalelor de Na voltaj dependente din sarcolema obignuita invecinata, cu declangarea unui potential de actiune. ACh este inactivata prin scindare de catre acetilcolinesteraza si colinesteraze nespecifice.- Legea “tot sau nimic"este valabilé pentru o singura unitate motorie sau fibra musculara - Muschiul fiind format din mai multe unitati motorii, are o excitabilitate heterogena - Exista astfel posibilitatea de gradare a efectului mecanic la cresterea intensitatii de stimulare, datorita recrutarii progresive a unitatilor motorii. Un singur PA are ca efect: - eliberarea Ca suficient pentru declagarea mecanismului contractil, - este foarte rapid pompat inapoi in reticul, inainte c: muschiul sa dezvolte forfa maxima — efectul contract este tranzitoriu Secusa este contractia tranzitorie submaximal ca raspuns la un singur PA PA repetitive produc sumatie temporala, conducand la tetanos partial sau complet. Dupa atingerea frecventei critice de stimulare necesare tetanizarii, orice crestere ulterioard a acesteia este urmata de cresteri mici ale forlei de contractie. Contractia muscularé sheleticd fiziologica este tetanosul. Cuplarea excitatiei cu contractia Stimulul contract exogeni (stim - este condus sub forma de impuls nervos la unitatile motorii. - eliberarea mediatorul chimic (ACh) la nivelul placii motorii. - depolarizarea membranei postsinaptice de catre ACh determina generarea unui PA propagat, ce are ca efect eliberarea Ca2* in sarcoplasma. A SWGLEMUSCLETITOES B TEMPORN.SINMATON C LAFLSEDTETANIS —D USEDTETINS ik) Wht) (sk ‘Gory ae i ie AT wall (er Ui, nn Boo ca sca, dat Eton sortaFactori ce influenteaza forta de contractie . Elasticitatea —> capacitatea muschiului de a se alungi si de a reveni la dimensiunile initiale, dupa incetarea actiunii fortel de intindere. - are rol in evitarea rupturilor musculare ca urmare a r bruste, - la intinderi mai mari de ~3 ori decat lungimea de ru, muschiul se rupe. 2. Troficitatea —- specifica fesutului muscular in stare de functionare optima, - este urmarea_unei_ stimulari_ permanente neuro- musculare prin influxuri nervoase. - tonusul muscular este starea permanenta de tensiune usoara a oricarui muschi in repaus. 1. Contractii izotonice: -realizeaza lucru mecanic gi deplasarea segmentelor corporale, -sunt caracteristice pentru majoritatea activitatilor motorii (mers, alergare, ridicare de greutati); 2. Contractii izometrice: lungime constanta deci mobilitate nula, - caracteristice pentru activitatea musculara posturala. Forta generata de un muschi depinde de: grosimea si lungimea musculara, particularitati de insertie, tipul de fibre musculare (lente sau rapide), viteza de scurtare, gradul de oboseala. itiile mecanice contractile musculare izometrice id (ie er cl raat te a a wan© LENGTH-TENSION DIAGRAM YSOMETRIC) (© Cheer Lid. Boron & Rovlpao: Macca Phvsclogy, Update Elion wiw.studentonm.com © LOADVELOCITY OMGRAM {sOTON) ) ‘end tens (© Geer Us. Boron 8 Bouloen: Meet Pscloay, Uedated Eaton ww sitenconsl com Oboseala musculara Oboseala este o stare indusa de efortul sus{inut si prelungit, asociaté cu scdderea excitabilitatii, fortei si duratei contractiei musculare. Se datoreaza: - Sc&derii numarului de unitati motorii antrenate: motor. - Scaderii capacitatii de scurtare a fiecarei fibre. In timpul unei contractii maximale sustinute + sunt folosite toate unitatile motorii rata influxului nervos este maxima— acumulare de K’ extracelular —reducerea potentialului fibrei musculare— scade itatea de a se produce PA. actul Tipuri de fibre musculare scheletice 1. Dupa durata contractiei - muschii rapizi sau lenti. 2. Dupa abilitatile aerobe sau anaerobe: - fibre de tip |, rapide, adaptate la respiratie anaeroba - fibre de tip Il, lente, adaptate la respiratie aeroba. 3. Dupa viteza de contractie (timpul pana la atingerea tensiunii maxime): ~in fibre rapide (I) - fibre lente (II). Oboseala din timpul exercitilor moderate se produce datorita faptului ca fibrele lente nu mai au rezerve de glicogen— sunt recrutate din ce in ce mai multe fibre rapide — metabolism anaerob — conversia glucozei in acid lactic > scade pH-ul intracelular—> rata de producere a ATP este redusi— oboseala (din cauza interferentei cu cuplul excitatie-contractie). Fibrele se pot adapta prin antrenament, sporindu-si_cantitatea de mioglobina si de enzime aerobice __respiratori preluarea oxigenului poate fi crescuta cu 20%.Antrenamentele (contractii musculare frecvente, contra unei rezistente mari) produc dezvoltarea musculaturii prin hipertrofie. Creste marimea celulelor, nu si numarul; creste diametrul fibrei prin sinteza de miofibrile noi Hiperplazia (formarea de celule noi) este putin importanta gi limitata. - Se clasifica in viscerali (unitari) si multiunitari Muschiul neted unitar: =>formeaza sinciti functionale (masa citoplasmatica rezultaté din unirea mai multor celule, cu existenta mai multor “punti” intercelulare). unite in fascicule musculare, iar membrana lor intra in contact, formand jonctiuni (nexus, gap junction) ce permit fluxuri ionice intercelulare. nu au inervatie motorie individual. =excitatia se propaga de la o fibra la alta, cuprinzand portiuni mari de mugchi (sau tot 1) care actioneaza ca o unitate. Fiziologia miocitului neted Musculatura neted& are un rol important in organism, intrand in componenta cail respiratorii, digestive, urinare si a vaselor sanguine. In organism muschiul neted este localizat vascular. sau non-vascular; in peretele viscerelor cavitare (gastro-intestinal, traheo- brongic, ureterovezical, tubar-uterin) sau in structurile globului ocular (iris, mugchi ciliar). ‘A MUCTUNT (Elser, Boron 8 Bou: Hil Phys, Update Edn www stadnconucom=> pot prezenta si activitate automata, independenta de inervatie (de exemplu mugchi din tubul digestiv, caile biliare, uretere, uter, trompele uterine). Structura miocitelor netede: - miofilamentele de actind si miozina fri o dispozitie regulata. ~ prezinta aparat Golgi, RER, mitocondrii, nucleu - membranele Z sunt inlocuite de corpi densi (locuri de ancorare pentru filamentele subti ii corpi_dengi_sunt atasafi la membrana celulara adiacenta, — rol in transmiterea fortei de contractie de la 0 celula la alta. [A TYPES OF SUOOTHMUSOLE ACTION POTENTIALS Sonos 0 10 0 20 wo 0 5 0 Tina (nsec) Tne (sec) nase) (© Eker, Boen & Boba: Medica Physcloy, Undated Elon ww studenconstcom Potentialul membranar In repaus, potentialul de membrand al fibrei musculare netede este intre -50 si -60 mV. : Potentialul de actiune poate fi cu varf (spike) sau cu platou. Potentialul de actiune cu varf, similar celui din muschiul scheletic, dureaza 10-15 ms, este caracteristic mugchiului neted visceral si poate fi declangat de mediatori de origine neuronala, locala sau sanguina, precum si spontan. Potentialul de actiune in platou se caracterizeaza prin intarzierea repolarizarii cu cdteva sute sau mii de ms (asemanator fibrei _musculare miocardice) datorita kineticii mai lente a canalelor de calciu fata de cele de sod Mecanismul contractiei muschiului neted ‘Muschi git [Muschi neted i] Mecarismel de colare ox. | Macariamul de cupare exaale contrac ste dependent de miszina farea mozine pon | festontarea lau ugor al miczines de catre okinazd specifies, activa de 3 complexuLcaiu:calmoduhind~ Spun elvorare din RS. Canalelo de Ca * sunt de dowd votFluxurile de calciu in miocitul neted Canalele de calciu sunt: - voltaj-operate (de tip T, fara rol functional bine stabilit), - receptor-operate: =>de tip L, esentiale pentru intrarea calciului activator in orice circumstanfe ce presupun depolarizare =>se deschid si ca raspuns la intinderea celulei musculare netede, ce se insofeste de o depolarizare a membranei determinaté de activarea unor canale cationice neselective sensibile la intindere. Alte modalitafi de intrare a calciului influentate de activarea receptorilor membranari =>canalele cationice neselective cuplate direct cu receptorii =>canalele de calciu a Acesta se produce: = in conditiile sc&derii a rezervelor reticulare de calciu - este mediaté de canale membranare speciale, numite canale operate de rezerve, activate sub actiunea unui factor de influx al calciului eliberat din reticul / prin simplé cuplare conformationala cu receptorii pentru inositol trifosfat (IP3) in stare activata. ate de eliberarea din reticul. Cuplarea excitatie-contractie si mecanismul contractiei | neted are afinitate mica pentru actina in repaus, deci nu este necesara a interactiunii lor. Mai mult, miozina trebi activata pentru a interactiona cu actina; lanturile ugoare reglatoare sunt fosforilate de o kinazd specifica (myosin light chain kinase; MLCK), care este activata) de complexul cal calmodulina. Interactiunea actina — miozina consta in ciclarea puntilor transversale, ce duce la alunecarea reciproca a filamentelor.Filamentele de actina si miozina nu au dispunere sarcomerica. In locul membranei Z filamentele de actind se leaga de structuri speciale numite corpi densi. Contractia este sustinuta atat timp cat prezenta stimulului intrarea calciului, dar aceasta este insofita de valori scaizute pentru: calciul citosolic, activitatea MLCK si fosforilarea MLC, ciclarea puntilor transversale. Contractia este sustinuté prin puntile stabile actina-miozina. Relaxarea miocitelor netede In contrast cu muschiul striat, unde relaxarea este doar rezultatul repolarizarii, in mugchiul neted aceasta se produce si ca proces activ. Relaxarea este rezultatul scaderii cal citosolic spre valorile de repaus, datorita: stoparii (reducerii) afluxului gi activitatii crescute a mecanismelor de extruzie lui Indepartarea Ca** din citosol gi stimularea fosfatazei miozinice initiazé si favorizeaza procesul de relaxare a muschiului neted Particularitati si implicatii functionale Proprietati ale mugchilor nete: - capacitatea de a fi stimulati prin intindere, - prin declangarea unor mecanisme spontane (organele cavitare se evacueaza prin continut excesiv), si - plasticitatea (adaptarea tonusului la continut). Relaxarea prin intindere (stress relaxation)= capacitatea de modificare a iametrului longitudinal, fara schimbari tensiune (rearanjarea filamentelor de actina miozina, in functie de gradul de tensionare). importante de- muschiul neted se caracterizeaza prin realizarea unei mari economii de energie deoarece organele interne trebuie s& mentina o contractie tonicd, bazala, Permanenta: =>se datoreaza ritmului lent al ciclului de atagare- desprindere al puntilor transversale =fiecare ciclu se consuma numai cate o singuré moleculé de ATP - mugchiul neted are o perioad de latenta mai mare necesara initierii unei contractii decat muschiul striat: =>procesul de atasare-detasare a puntilor transversale se desfasoara lent, =>concentratia ionului de calciu dectansérii contractiei se atinge mai greu decat la mugchiul scheletic