PROTECŢIA

MEDIULUI
ÎNCONJURĂTOR
- PROIECT EDUCAŢIONAL-

Elaborat de prof. Szekely Ana Maria

Şcoala Specială Olteni, jud. Covasna
2009
ARGUMENT

Protecţia mediului, prioritate a lumii contemporane, regăsită în Strategia de la Lisabona

şi Strategia de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene este însuşită de Guvernul României,
exprimată prin promovarea unor politici sustenabile în ceea ce priveşte capitalul uman şi
natural şi asumată prin acceptarea principiilor documentului UNESCO “Carta Pământului”,
ca instrument educaţional în contextul Decadei pentru Educaţie pentru Dezvoltare Durabilă.
Educaţia ecologică, sau educaţia relativă la mediu, răspunde acestei cerinţe, investind
în dezvoltarea gradului de conştiinţă şi a simţului responsabilităţii tuturor oamenilor faţă de
mediu şi problemele sale; vizează în egală măsură asimilarea de cunoştinţe, formarea de
atitudini şi comportamente dezirabile, clarificarea valorilor, precum şi un demers practic
efficient.
În acest context, rolul educaţiei ecologice şi de protecţie a mediului înconjurător este
evident, el se concentrează pe modelarea viitorului cetăţean capabil de a-şi forma un punct de
vedere obiectiv asupra realităţii înconjurătoare , de a-l incita la participare, devenind astfel
conştient de viitor şi de faptul că viaţa generaţiilor de mâine depinde într-o mare măsură de
opţiunile sale.
Educaţia ecologică este o educaţie prin şi pentru valori, care poate dobândi forme
concrete de realizare, la diferite nivele de şcolaritate, livrând conţinuturi informaţionale în
modalitate trandisciplinară, în context formal sau nonformal.
Atâta tomp cât din programa şcolară lipseşte materia “Protecţia Mediului Înconjurător”
este datoria noastră ( a profesorilor/diriginţilor ) să contribuim la educarea elevilor în acest
sens. Este foarte important, ca în timp ce discutăm cu elevii acest subiect, ei să vină în contact
direct cu natura. Ei trebuie să se apropie de plante, animale, lacuri, pietre, copaci, ape
curgătoare. Aceste activităţi pot fi subiecte în cadrul orelor de: diriginţie, educaţie civică,
biologie, desen, muzică, ştiinţele naturii, diferite materii opţionale, fizică, chimie,etc.
Câteva obiceiuri uşor de dobândit
şi de respectat!!!
1.Nu aruncaţi gunoaiele pe jos!
2.Sortaţi gunoaiele!
3.Îngrijiţi plantele şi animalele!
4.Nu rupeţi florile şi copacii!
5.Curăţaţi spaţiile verzi din împrejurimile casei/şcolii!
6.Economisiţi apa!
( nu o lăsaţi să curgă în timpul spălării pe dinţi; faceţi
duş în loc de baie; spălaţi hainele doar atunci când
maşina de spălat este plină )
7.Economisiţi curentul electric!
( recreaţi-vă în natură: cu cântec, joc,excursii,etc. NU
la televizor sau calculator)
8.Nu faceţi gălăgie!
( până şi muzica poate deranja!)
9.Aveţi în vedere şi faptul că puteţi fi arestat sau
amendat!
( o mulţime de plante şi animale sunt ocrotite de lege)
10.Gândiţi-vă de două ori înainte de a face rău naturii,
mediului înconjurător!

Data:.............................................
CHESTIONAR –
PROTECŢIA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR

1.Enumeraţi fiinţele vii de pe Pământ!

......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................

2.Ce înţelegeţi prin ,,mediul înconjurător,,?

......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................

3.Care sunt factorii de mediu, care asigură viaţa pe Pământ?

......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................

4.Enumeraţi cât mai mulţi poluanţi ai mediului!

......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................

5.Ce trebuie să facem noi, copiii pentru a îngriji natura, pentru a prevenii poluarea mediului?
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................

EDUCAŢIA PENTRU UN
 MEDIU MAI SĂNĂTOS

În manualul de ecologie, mediul înconjurător este definit, ca fiind format din totalitatea
factorilor naturali şi a celor creaţi de om, care în interacţiune, asigură menţinerea echilibrului
ecologic, determină condiţiile de viaţă pentru om şi cele de dezvoltare ale societăţii. Factorii
naturali ai mediului înconjurător sunt: apa, aerul, solul, flora, fauna, precum şi procesele şi
fenomenele naturale generate de interacţiunea lor.
Protecţia mediului include:
 ocrotirea lui (protecţia acestuia prin acţiuni legiferate, care scot din incidenţa omului
speciile rare, pe cale de dispariţie, precum şi anumite spaţii geografice cu mare valoare
naturală, declarate monumente ale naturii)
 conservarea lui (utilizarea raţională şi eficientă a resurselor mediului, adoptarea celor
mai potrivite forme şi procese tehnologice pentru limitarea şi prevenirea efectelor
dăunătoare ale unor fenomene naturale)
Este nevoie de ocrotire şi conservare, pentru că omul, în dorinţa lui de a-şi ridica continuu
nivelul de trai, nu are în vedere preţul pe care îl are de plătit. Trebuie să ţinem cont de faptul
că, omul este o parte din Univers şi trăieşte în lumea materială de pe Pământ împreună cu
fenomenele acestei lumii. Astfel, omul parte a naturii, nu poate schimba legile ei, trebuie să
fie doar capabil (în limitele posibilităţilor lui ) să se acomodeze la ele şi cunoscându-le, să le
folosească. Omul, în crezul lui că poate „învinge” natura, a adus planeta noastră într-o stare în
care:
 spaţiile împădurite se reduc
 deşerturile se extind
 solurile agricole se degradează
 stratul de ozon este mai subţire
 numeroase specii de plante şi animale au dispărut
 efectul de seră se accentuează
  observăm că există o proporţionalitate inversă între nivelul de industrializare,
urbanizare şi starea mediului înconjurător.
Deoarece, atât în apă cât şi în aer, respectiv în sol se dezvoltă o floră şi o faună specifică, este
necesară asigurarea unui mediu ambiant sănătos şi curat pentru supravieţuirea lor. Pentru a
realiza o protecţie eficientă a mediului este nevoie de cunoaşterea condiţiilor de viaţă din
cadrul fiecărui factor de mediu ( apă, aer, sol ).
Deci, trebuie să cunoaştem:
 caracteristicile unui factor de mediu de calitate
 sursele de poluare
 efectele poluanţilor asupra mediului
 măsurile de prevenire şi combatere ale poluării

APA
75 % din suprafaţa Pământului este acoperită cu apă, din această cantitate uriaşă numai 2,7
% este apă dulce. 77 % din apa dulce se găseşte sub formă de zăpadă şi gheaţă, iar numai 1
% din ce a rămas se poate folosi pentru consum uman.
Apa este indispensabilă organismului uman, necesarul mediu de apă potabilă unui om este de
2,5 l / zi. Dintre cei trei factori de mediu, apa este cea mai afectată de poluare.

AERUL
Este de asemenea un element indispensabil vieţii. Omul consumă cca.14 – 15 m cubi în 24 de
ore. Fiind un amestec gazos, aerul conţine: azot ( 78% ), oxigen ( 21% ), argon, vapori de apă
şi altele ( dioxid de carbon, metan, dioxid de azot, monoxid de carbon, praf, cenuşă
vulcanică). La toat acestea se adaugă elementele rezultate în urma activităţii oamenilor. Dacă
aceşti poluanţi sunt într-o concentraţie mai mare, aerul poate avea fcte patogene şi asupra
omului.
SOLUL
Constituie partea superficială a scoarţei trestre şi este rezultatul unor procese mecanice,
fizice, chimice şi biologice complexe, desfăşurate într-o lungă perioadă de timp. Este un
factor ecologic pentru că:
 prin configuraţia, natura şi structura lui, se află în corelaţie cu clima unei regiuni
 formarea şi protecţia surselor de apă depinde de calitatea lui
 influenţează în mod indirect alimentaţia omului, determinând creşterea şi dezvoltarea
vegetaţiei
 are rol decisiv în amplasarea localităţilor, a locuinţelor.

OBIECTIVELE educaţiei ecologice trebuie să fie:

1. Furnizarea unor informaţii corecte privind starea şi problemele mediului înconjurător.

2. Dezvoltarea unor deprinderi în legătură cu o planetă sănătoasă.
3. Dezvoltarea responsabilităţii personale şi civice a elevilor/tinerilor.
4. Dezvoltarea capacităţilor de a analiza, a sintetiza şi a generaliza informaţiile în legătură
cu problemele ecologice.
5. Conştientizarea faptului că este importantă rezolvarea cauzelor unei situaţii şi nu a
efectelor acesteia.
6. Prezentarea interdependenţei tuturor vieţuitoarelor de pe Pământ.
7. Dezvoltarea unei gândiri pozitive faţă de problemele mediului înconjurător care să
asigure însuşirea unor convingeri, a unui mod de viaţă corespunzător.
NOŢIUNI ELEMENTARE DE CUNOAŞTERE ŞI PROTECŢIE
A MEDIULUI

Cunoaşterea problemelor complexe ale mediului, presupune conlucrarea mai multor ştiinţe,
care să ofere nu numai cunoaşterea analitică a componentelor acestuia, ci şi probleme de
ansamblu, modul de funcţionare a acvestor elemente, geneza situaţiilor de criză, posibilităţi şi
forme de redresare. Materii mai apropiate de necesităţile unei abordări integrate a mediului
sunt: ecologia, geologia, geografia mediului.

Geografia mediului:
Strabo considera că geografia trebuie să se preocupe „de studiul scoarţei pământului, al
plantelor, al animalelor”.
La începutul epocii moderne, B. Varenius în „Geographia generalis”, atribuia acesteia
capacitatea de a interpreta distribuţia spaţială a fenomenelor naturale şi umane, prin
valorificarea informaţiilor astronomice, fizice, geologice, geomorfologice, botanice,
antropologice, sociale.

Geografia este de drept o ştiinţă a mediului în accepţiunea cea mai largă a acestui termen
( Irina Ungureanu, 2005 )

Mediul reprezintă un ansamblu spaţio-temporal al factorilor naturali şi al celor creaţi prin

acţiuni antropice, care influenţează şi este influenţat de viaţă, de om, de dezvoltarea societăţii.

Mediul ( înconjurător, ambiant, ecologic, de viaţă) reprezintă totalitatea factorilor fizici,

chimici, meteorologici, biologici dintr-un loc dat, cu care un organism vine în contact. Aceşti
factori sunt: temperatura, umiditatea, solul, apa, magnetismul terestru, peisajul, alte
organisme.
Ecosistem complex – pădurea : funcţii, măsuri de protecţie
„Pădurile absorb miasmele vătămătoare, însănătoşesc aerul şi devin pentru lucrătorul
câmpurilor şi cel al oraşelor o garanţie de salubritate, de sănătate şi fericire”.

Funcţiile pădurii:
 funcţia de producţie: - de biomasă vegetală
- de biomasă animală
 funcţia de protecţie a mediului:- hidrologică
- antierozională
- climatică
 funcţii sociale de protecţie:- sanitară-igienică
- recreativă
- estetică-peisagistică
- ştiinţifică
10 MOTIVE PENTRU A OCROTI PĂDUREA

1. Pădurea furnizează cea mai mare cantitate de oxigen: astfel aproximativ 2/3 din
oxigenul consumat de oameni, animale, microorganisme, industrie, agricultură, sunt
preluate din atmosferă, prin aprovizionarea acesteia de către arbori şi arbuşti
(vegetaţie).
2. Absoarbe o importantă cantitate de CO2 (gaz cu efect de seră), contribuind la
reducerea poluării şi având o influenţă benefică asupra mediului.
3. Fixează solul, împiedicând alunecările de teren şi eroziunea provocată de ploaie sau
vânt.
4. Filtrează apa povenită din precipitaţii, prin scurgerea acesteia printre straturile de
muşchi şi frunze moarte, asigurând o apă limpede şi curată.
5. Reduce mult din mărimea viiturilor, în cazul ploilor torenţile, prin reţinerea unei mari
cantităţi de apă în coronament şi litieră şi cedarea acesteia treptat.
6. Reprezintă un sistem ecologic complex care adăposteşte numeroase specii de plante şi
animale, multe dintre ele fiind ameninţate cu dispariţia, datorită adaptării la condiţiile
specifice de aici.
7. Este o sursă, insuficient valorificată, de medicamente şi remedii naturale.
8. Are un mare impact estetic, peisajele în care apar păduri fiind de preferat terenurilor
ocupate de culturi agricole sau de către alte amenajări antropice. (rezultat în urma
activităţii omului).
9. Este un loc apreciat de recreere şi cu efecte terapeutice recunoscute.
10. Are o mare importanţă educativ- ştiinţifică, atât pentru noi cât şi pentru generaţiile
viitoare.
 CONTRIBUŢII ROMÂNEŞTI LA DEZVOLTAREA ECOLOGIEI ŞI A
GEOGRAFIEI MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR

GRIGORE ANTIPA ( 1866-1944)

- expunerea diferitelor animale naturalizate în mediul lor de viaţă cât şi întreaga
concepţie de organizare a muzeului din Bucureşti, care îi poartă numele

EMIL RACOVIŢĂ (1868-1947)

- a analizat marea, extremul antarctic şi domeniul subteran.
- este fondatorul biospeologiei
- a înfiinţat primul institut de biospeologie din lume, la Cluj-Napoca.

ANDREI POPOVICI-BÂZNOŞANU (1874-1969)

- a întemeiat în 1922 prima staţiune zoologică la Sinaia

ALEXANDRU BORZA (1887-1971)

- este creatorul şcolii româneşti de geobotanică
- este fondator al Grădinii Botanice din Cluj-Napoca
- de remarcat tratatul său „Introducere în studiul covorului vegetal”

SIMION MEHEDINŢI (1868-1962)

- a precizat obiectul de studiu al Geografiei, care a devenit ştiinţă a Pământului,
considerat în relaţia reciprocă a maselor celor patru învelişuri, atât din punct de
vedere static ( al distribuţiei în spaţiu ), cât şi din punct de vedere dinamic ( al
transformării în timp ), a societăţii şi a relaşiilor reciproce om-natură.
CONSTANTIN BRĂTESCU (1882-1945)
- a orientat analiza spre „efectul transformat multiplu al oricărei modificări de
structură ori stare a unui înveliş geografic”.

GEORGE VÂLSAN (1885-1935)

- „Geografia trebuie să-şi asume obligaţia de cerceta elementele naturale ale
Pământului, intacte sau transformate, omul şi viaţa sa psihosocială, totul în
permanente relaţii reciproce şi modificări în timp şi spaţiu.”

VINTILĂ MIHĂILESCU (1890-1978)

- „mediul nu poate fi decât obiectul nedisociat şi nedisociabil al geografiei”

CONTRIBUŢII INTERNAŢIONALE LA DEZVOLTAREA ECOLOGIEI

ŞI A GEOGRAFIEI MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR

B. VARENIUS
- în „ Geographia generalis” atribuia acesteia capacitatea de a interpreta
distribuţia spaţială a fenomenelor naturale şi umane, prin valorificarea
informaţiilor astronomice, fizice, geologice, geomorfologice, botanice,
antropologice, sociale.

ALEXANDER VON HUMBOLDT

- a orientat cercetarea ştiinţifică spre condiţiile în care se desfăşoară procesele
reale din natură, în cadrul structurilor naturale şi umane, intercondiţionările şi
efectele omului asupra peisajelor naturale.

F. VON RICHTHOFFEN
 - a promovat ca obiectiv al geografiei studiul suprafeţei Pământului şi
fenomenele aflate în legătură cauzală cu acestea.

P. VIDAL de la BLACHE
- afirma că fenomenele umane sunt în legătură cu un anumit ansamblu terestru,
limitat, omul având capacitatea nu doar să se adapteze mediului fizic ci şi să-l
modifice.

De reţinut!

* Dacă apa, aerul şi solul unei păduri nu sunt poluate, se constată o creştere a biomasei
vegetale, respectiv animale. Poluarea determină descreşterea biomasei vegetale şi animale.

* Ocrotirea parcurilor şi rezervaţiilor naturale sete de o deosebită importanţă pentru

conservarea bogăţiilor forestiere şi prevenirea dispariţiei din natură a unor specii de plante şi
animale.

* Menţinerea curăţeniei pădurii este de importanţă vitală pentru om.

* Denumirea unităţii de măsură a intensităţii sunetului (decibelul) provine de la numele

inventatorului american Graham Bell (1847-1922). El a mai inventat şi telefonul şi aparatul
acustic
Urechea umană percepe sunetele cu vibraţii între 20-20000 Hz.

Ştiaţi că...?
 defrişarea pădurii pe terenurile în pantă declanşează rapid forţele distrugătoare ale
naturii?
 În urma unei despăduriri este absolut necesară demararea unei acţiuni restauratoare
prin plantare de puieţi şi reconstrucţii ecologice?
 Din 1,8 t. CO2 intrate ca materie primă în fotosinteza arborilor se obţine 1t. de biomasă
lemnoasă?
 Omul va supravieţui pe Terra numai în alianţă cu pădurea, fără de care se va pierde mai
întâi controlul asupra naturii, apoi controlul asupra sistemului social?
 În fiecare minut se pierde 26 ha. de pădure?
PROTECŢIA MEDIULUI
Reprezintă totalitatea acţiunilor întreprinse pentru păstrarea echilibrului
ecologic, menţinerea şi ameliorarea factorilor naturali, dezvoltarea
valorilor naturale, asigurarea condiţiilor de viaţă şi un comportament
responsabil faţă de mediu.

A proteja mediul înseamnă:

- a cunoaşte şi a respecta legile ei de existenţă şi evoluţie!
- a nu deranja armonia componentelor ei!
- a admira frumuseţea tuturor peisajelor naturale!
- a nu polua aerul, apele şi solurile!
- a iubii sincer şi a ajuta să supravieţuiască toate fiinţele vii!
- a fi răspunzător pentru toate încercările şi experienţele de a „desăvârşi”
creaţia naturii!
- a nu distruge cuiburile de păsări şi lăcaşele animalelor sălbatice!
- a nu lăsa inscripţii pe trunchiurile copacilor!
A PROTEJA NATURA ÎNSEAMNĂ A PROTEJA ÎNSĂŞI VIAŢA ŞI
SĂNĂTATEA FIECĂRUIA DINTRE NOI!
Ocrotirea naturii, care trebuie să aibă ca scop menţinerea biodiversităţii, nu se reduce la
salvarea unor rarităţi, monumente ale naturii, sau la menţinerea unor ecosisteme în arii
protejate, ci la salvarea ansamblului, a biodiversităţii în toate mediile şi condiţiile de viaţă.
Prin conservarea naturii se vizează păstrarea biodiversităţii şi protecţia celorlalte elemente şi
interacţiuni naturale, care asigură hrana şi habitatul asociaţiilor de plante şi animale.
Menţinerea biodiversităţii este o preocupare a întregii comunităţi internaţionale, care a stabilit
acţiuni în acest sens, precum:

 Protecţia habitatelor, prin instituirea de zone protejate, respectiv parcuri naturale ale
Biosferei şi alte zone protejate
 Protecţia speciilor sau grupurilor de specii excluse de la exploatare
 Conservarea speciilor în grădini botanice sau în bănci de gene

Ştiaţi că...?
Se poate determina existenţa în aer şi a altor poluanţi, prin metode organoleptice? Exemplu:
*prin miros (emanaţii din gură, transpiraţie, gaze provenite de la diferite activităţi)
*cu ajutorul văzului: - macroscopic (pete de mucegai, alge, praf)
- microscopic (micelii, spori de mucegai, praf etc.).

De reţinut!
Haldele cu un conţinut radioactiv ridicat trebuie marcate şi izolate în vederea protecţiei
populaţiei.
Ştiaţi că...?
* cele mai mari explozii radioactive au fost la:
 16 iulie 1945, statul New Mexico deşertul Alamogordo
 6 august 1945, în Japonia, la Hiroshima
  9 august 1945, în Japonia, la Nagasaki
 22 ianuarie 1954, în atolul bikini
 26 aprilie 1986, la Cernobâl
Cernobâlul rămâne în continuare o primejdie uriaşă pentru Europa. Sarcofagul de protecţie
este nesigur, fisurile cauzate de iradiaţii şi intemperii eliberând în atmosferă particule
radioactive. Elementele radioactive pătrund în sol şi contaminează apele freatice.
Ştiaţi că...?
 Minereul radioactiv din Apuseni a contribuit la bomba atomică sovietică?
 La mina din Băiţa lucrau în 1956 peste 20000 de mineri şi aproximativ 10000 de
soldaţi pentru extracţia zăcământului de uraniu?
 Geologii consideră că reactorul de la Cernobâl ar putea funcţiona 300 de ani cu
uraniul exploatat de sovietici de la Băiţa
 Sovieticii au dus de la mina „Avram Iancu” din Băiţa peste 300000 tone de
minereu de uraniu?
 De-a lungul celor 48 de ani de exploatare, în Munţii Apuseni au fost forate peste
400 km. de galerii miniere?
Ştiaţi că...?
* un adult necesită zilnic:
 2 litri apă pentru menţinerea stării fiziologice
 10 litri pentru toaletă
 80 litri pentru baie
 30 litri pentru duş
 50 litri pentru spălatul vaselor
 100 litri pentru spălatul rufelor?
* în economie, pentru a obţine:
 1 kg. de mătase, sunt necesari 1000 l. apă
 1 l. bere, sunt necesari 200 l. apă
 1 l. petrol, sunt necesari 180 l. apă?
De reţinut!
 Hainele şi vasele se spală când maşina este plină
 Alegeţi-le pe cele mai economicoase aparate
 Faceţi duş, nu baie şi montaţi instalaţii selective de apă, la toaletă
 Reparaţi imediat aparatele stricate: un robinet, care picură, consumă cca. 17
litri într-o zi, iar o toaletă stricată, aproximativ 40 litri.
De reţinut!
 Instalaţi filtre la chiuvetă
 Folosiţi pentru consum apa plată
 Fierbeţi apa înainte de folosire
  Asiguraţi-vă că aţi forat/săpat fântâna departe de sursele de poluare a
solului.

Ştiaţi că...?
- ozonul
 Este o formă alotropică a oxigenului, cu molecula formată din trei atomi
 Este oxidant puternic, este foarte toxic, şi arfe culoare albăstruie
 Este un poluant ce determină afecţiuni ale sistemului respirator, iritarea ochilor,
reducerea rezistenţei la infecţii, congestii nazale?

De reţinut!
- ozonul pe cale naturală, se formează în atmosferă, în urma descărcărilor electrice, sub
acţiunea razelor solare
- pe cale artificială tot în atmosferă, se formează în urma reacţiilor unor substanţe nocive,
provenite de la sursele de poluare terestre

Nu uitaţi!
În timp ce ozonul este dăunător vieţii pe pământ, stratul de ozon protejează viaţa pe pământ!

Ştiaţi că...?
- Monoxidul de carbon este eliberat în proporţie de 85% de către circulaţia rutieră? Cei mai
expuşi intoxicării cu monoxid de carbon sunt copiii şi bătrânii, cărora le amplifică efectul
unor boli, dar şi femeile însărcinate, cărora le agravează stările de rău.
- În urma inhalării de monoxid de carbon, acesta se ataşează moleculelor de hemoglobină din
sânge, care asigură traficul oxigenului spre celule şi ţesuturi şi a dioxidului de carbon de la
celule şi ţesuturi spre plămâni de unde este eliminat la exterior?
Ştiaţi că...?
Datorită prezenţei unui mare număr de microorganisme autotrofe, care contribuie la
descompunerea deşeurilor, reziduurilor şi dejecţiilor, la distrugerea germenilor, solul are o
putere de autoepurare mult mai mare în comparaţie cu apa şi aerul?

Ştiaţi că...?
Producţia zilnică de deşeuri menajere pe cap de locuitor, este cuprinsă între 0,8-1,0 kg/loc/zi?
În această categorie se încadrează resturile alimentare, cenuşa, materialele plastice, sticla,
ambalajele de carton, hârtia sau ţesăturile.

1. Deşeuri urbane
a, deşeuri stradale, specifice fluxurilor stradale ale centrelor populate sunt rezultate din
activitatea cotidiană a populaţiei, din parcuri sau din depunerile obişnuite ale suspensiilor
solide din atmosferă
b, deşeurile comerciale, provenite din activităţile comerciale de orice fel (prioritar
ambalaje, dar şi produse perisabile)
c, deşeurile sanitare, provenite din instituţiile de sănătate (spitale, dispenzare, cabinete)
sunt deşeuri cu posibil potenţial infecţios (de periculozitate), deci trebuie manipulate,
transportate şi tratate în consecinţă.
2. Deşeuri industriale, rezultate din procesele tehnologice ale industriei miniere, energetice,
chimice, siderurgice, cu o componentă predominant anorganică sau mixtă sau industria
alimentară cu o componentă predominant organică. Din această categorie fac parte diverse
resturi de materii prime, brute, finite sau intermediare, zguri, steril, etc.
3. Deşeuri din construcţii, caracteristice acestor activităţi, adică cele provenite din demolări
sau construcţii civile şi industriale
4. Deşeuri agro-zootehnice, provenite din activitatea agricolă de câmp, şi mai ales de la
complexele de creştere a animalelor, în componenţa acestor deşeuri intră, pe lângă dejecţiile
animaliere, resturi de furaje şi aşternut, dar şi biostimulatori, antibiotice, insecticide, diverse
resturi vegetale, erbicide, fungicide.
5. Deşeuri speciale, cele din categoria explozibililor, sau cea a substanţelor radioactive,
adică diverşi izotopi radioactivi rezultaţi din activităţi industriale, de cercetare ştiinţifică,
medicală, agricolă, zootehnică, dar mai ales din centralele atomoelectrice. Periculozitatea
acestor reziduuri este dată, nu atât de existenţa substanţelor radioactive, cât mai ales de natura
acestora şi de gradul lor de radioactivitate.
Ştiaţi că...?
Deşeurile duc la dezechilibru ecologic, la deteriorarea mediului înconjurător?
Acestea au consecinţe în perturbarea, modificarea relaţiilor dintre organisme şi mediul lor de
viaţă.
POLUAREA
Este fenomenul prin care mediul este contaminat cu materiale care dăunează sănătăţii,
calităţii vieţii sau funcţionării naturale a ecosistemelor.

SURSE DE POLUARE
1. Naturale: - erupţii vulcanice
- furtuni de praf
- incendiile naturale ale pădurilor
- gheizerele
- descompunerea unor substanţe organice
2. Antropice: - activităţi industriale
- activităţi agricole
- transporturi
- activităţi casnice

1. Poluarea aerului
2. Poluarea apei
3. Poluarea solului
4. Poluarea fonică
5. Poluarea biologică
 După origine:
Naturale
După formă: Artificiale După mobilitate:
Punctuale Staţionare
Liniare Mobile
De suprafaţă
De volum

SURSE DE POLUARE

După regimul de După tipul de activităţi:

funcţionare: Industria chimică
Continue Arderea combustibililor
Intermitente Agricultura
Instantanee Traficul

Avion
Maşină
Tren

Şantier în lucru Surse de poluare fonică Discoteci

(muzică)

Ţipete scandaluri
Aparate casnice
Telefon mobil
 Tipuri de zgomote, intensitatea şi efectele fiziologice ale acestora

Intensitatea sunetului Fenomenul Influenţe fiziologice

10-15 dB Foşnetul frunzelor Linişte plăcută
20 dB Şoptitul
Încă se poate învăţa şi dormi
35-40 dB Radio, TV încet
50-55 dB Discuţii cu intensitate medie Dacă persistă provoacă
60-70 dB Vorbit cu voce tare irascibilitate, neatenţie,
75-80 dB Zgomotul străzii aglomerate nervozitate, insomnie
Motocicletă, zgomotul străzii cu
90 dB
maşini, orchestră mare Efecte îndelungate provoacă
Orchestră rock, ciocan pneumatic, leziunea nervului acustic
100 dB
cutremur îndepărtat
120-130 dB Tunet, avion (supersonic) Provoacă durere
Explozie (la 10 m), avion
140-150 dB Provoacă surzenie, moarte
supersonic

POLUARE BIOLOGICĂ
Este determinată de prezenţa în exces a microorganismelor în habitat: bacterii, ciuperci, alge,
sporii acestora, paraziţi.
Factorii, care determină poluarea biologică sunt:
 Aglomeraţia din încăperi
 Umiditatea excesivă
 Temperatura ridicată
 Lipsa curăţeniei
 Articole din fibre sintetice greu de curăţat
 Aerisirea deficitară
 Animale de casă
Măsuri ameliorative pentru reducerea degradării factorilor de mediu
 Reducerea degradării apei
 Reducerea degradării aerului
 Reducerea degradării solului
Efectele nocive ale deşeurilor: (poluare, impurificare) dar mai ales cele depozitate
necorespunzător, se regăsesc în: - emanaţiile de gaze nocive generate de procesul
descompunerii deşeurilor. Efect: poluarea aerului
- scurgerile şi infiltraţiile din precipitaţii, infiltraţiile
substanţelor în diluţie transportate cu acestea şi din umiditatea proprie a deşeurilor. Efect:
poluarea apelor de suprafaţă şi a solurilor din zonele adiacente, sau ale solurilor de sub
amplasament şi implicit a apelor subterane.
Se impune atât o schimbare de concepţie cât şi identificarea unor soluţii pentru ca
protecţia mediului să fie obiectivul prioritar al dezvoltării.

VALORIFICAREA DEŞEURILOR

Gestionarea deşeurilor cuprinde toate activităţile de colectare, transport, tratare, valorificare şi

eliminare a deşeurilor.
Responsabilitatea pentru activităţile de gestionare a deşeurilor revine generatorilor acestora în
conformitate cu principiul „poluatorul plăteşte” sau după caz, producătorilor în conformitate
cu principiul „responsabilitatea producătorului”.
În mediul urban, gestionarea deşeurilor este realizata în mod organizat, prin intermediul
serviciilor specializate ale primăriilor sau al firmelor de salubritate. În mediul rural, în general
nu există servicii organizate pentru gestionarea deşeurilor, transportul la locurile de
depozitare fiind făcut în mod individual de către generatori.

Reciclarea şi tratarea deşeurilor

Implică: - prelucrarea intermediară - sortarea

- mărunţirea
- compactarea
 - transportarea
- valorificarea materialelor
- prelucrarea finală

Metode de eliminare a deşeurilor:

 Tratarea chimică şi biologică
 Incinerarea fără recuperare de căldură
 Depozitarea ecologică a deşeurilor

Depozitarea ecologică se realizează prin:

 rampele de gunoi denumite rampe ecologice sau rampe sanitare.
Avantaje: sunt spaţii adaptate şi controlate, se construiesc departe de lacuri, râuri, terenuri
inundate
 compostarea deşeurilor
Avantaje: rezultă compost folosit ca îngrăşământ agricol

Colectarea diferenţiată a deşeurilor din clasă, şcoală, curtea şcolii, cartier

 depozitarea în pubele de culoare maro (brună) a reziduurilor alimentare (reziduuri
biodegradabile)
 depozitarea în pubele/containere de culoare verde a deşeurilor de hârtie, cartoane (ziare
reviste, cărţi, cutii etc.)
 depozitarea în pubele/containere de culoare galbenă a deşeurilor de plastic şi metalice
(flacoane şi doze de băuturi răcoritoare sau bere, conserve, margarină etc.)
 depozitarea în containere de culoare albastră a deşeurilor de sticlă (de culoare maro,
verde, albă)
 depozitarea în pubele/containere de culoare gri a altor categorii de deşeuri, cu
precădere incinerabile (igienă intimă, scutece de unică folosinţă etc.)
Pentru situaţia în care presortarea organizată la punctele de colectare nu este posibilă, ea se
poate realiza chiar într-o zonă adiacentă depozitului propriu-zis de către personalul serviciului
de salubritate, dotat cu echipament de protecţie corespunzător şi utilaje necesare aferente
(auto – încărcătoare, buldozere, benzi transportatoare, prese etc.) după care deşeurile astfel
sortate îşi pot urma traseele normale, anterior amintite.
 Calendarul evenimentelor ecologice

Data Evenimentul aniversat

02 februarie Ziua Mondială a Zonelor Umede, Convenţia Ramsar
15 martie-15 aprilie Luna Pădurii
22 martie Ziua Mondială a Apei
23 martie Ziua Mondială a Meteorologiei
01 aprilie Ziua Păsărilor
17 aprilie Ziua Mondială a Sănătăţii
22 aprilie Ziua Pământului
24 aprilie Ziua Mondială a Protecţiei Animalelor de Laborator
10 mai Ziua Păsărilor şi Arborilor
15 mai Ziua Internaţională de Acţiune pentru Climă
24 mai Ziua Europeană a Păsărilor
05 iunie Ziua Mediului
08 iunie Ziua mondială a Oceanelor
17 iunie Ziua Mondială pentru Combaterea Deşertificării
21 iunie Ziua Soarelui
11 iulie Ziua Mondială a populaţiei
09 august Ziua Internaţională a Grădinilor Zoologice şi Parcurilor
16 septembrie Ziua Internaţională a Stratului de Ozon
18 septembrie Ziua Mondială a Geologilor
23 septembrie Ziua Mondială a Curăţeniei
25 septembrie Ziua Mondială a Mediului Marin
26 septembrie Ziua Mondială a Munţilor Carpaţi
01 octombrie Ziua Mondială a Habitatului
04 octombrie Ziua Mondială a Animalelor
08 octombrie Ziua Mondială pentru Reducerea Dezastrelor Naturale
16 octombrie Ziua Internaţională a Alimentaţiei
17 octombrie Ziua Internaţională pentru Eradicarea Sărăciei
31 octombrie Ziua Internaţională a Mării Negre
08 noiembrie Ziua Internaţională a Zonelor Urbane
10 decembrie Ziua Mondială a Drepturilor Omului
14 decembrie Ziua Internaţională de Protest Împotriva Reactoarelor
Nucleare
29 decembrie Ziua Internaţională a Biodiversităţii