indrumar de proiectare Fundatii | Asist.dr-ing. Florin BEJAN | 2018-2019 TEMA 4 Proiectarea fundatiilor izolate de suprafata 4.4, Tema de proiectare Pe amplasamentul caracterizat prin profil forajulul F2 este prevazuts realizarea unui constructi industale Incadrata Tn clasa a Ila de importanta. ‘Se consider urmatoarele Incarcari de calcul transmise la nivelul terenulul de catre structura (st8lp): + In gruparea caracteristica we Hy = 5+ j [N) My = In gruparea fundamental, GF Vp = 540 + 20°) [kN] H, = 10 +j [kN] Mp =50+5-J [kN -m] + In gruparea seismica, GS }00 +10: j [kN] 60+ 3-5 [KN]; Ms = 200 + 20-j [kN-m] ‘Se cere proiectare fundatilor in urmatoarele variante: = fundatie tip talpa de beton armat (fundatie flexibila); = funditie tip bloc si cuzinet (tundatie rigid). Proiectul va cuprinde: A. Piese scrlse + predimensionatea fundajjel_ pe aza _metodel prescriptive + verlficarea terenulul de fundare la starea lim de’ setviciu (SLS); + verificarea terenulul de fundare la starea limit ulna (SLU) — capacitate portanta; + prolectarea structural a fundafilor. B. Piese desenate = planga pentru calculul-tasérii probablle @ fundatiel (Scata 1:50); + plange cu detalii de execu a fundaiiior (Scara 1:20). 4.2. Generalitati Fundatia reprezinta partea inferioara a unei constructii care ate rolul de a transmit incarcarie la teen $1de a parca, alalul de celeiale element structurale, la asigurarea Feaistelei, stabillatl,exploatrt si curebiltai construct [ Fundas oe supratays crecta soto funtat Ia care Incercrle auinse de stncturs sunt plate exis bn contact ante bara ft teen Cele mai simple fundali sunt cele izolate, Dimensiunile {undatilor depind de caracteristicile pamantului side forfele transferate de stalpl. Dimensiunile uzuale ale bazel fundatilor Izolate variaza Intre 1,0 x 1,0 m si 3,0 x 3,0 m, desi uneori acestea pot fl mai mari. 4.3. Predimensionarea fundatiei 3.1. Stabilirea adancimii de fundare Adancimea de fundare este distanta masuratai de la nivelul ‘terenului (natural sau sistematizal) pana la baza funda. Stablliea adancimil de fundare @ unel fundajl se face tinand seama de: = adanoimea la care apare un strat de pamant cu capacitate portanta adecvata, nivelul (pivelurile) apei (apelor) subterane gi presiunea ‘apei (apa cu nivel liber, apa sub presiune) in corelare ou problemele care pot apare in impul executiei sau in exploatare; -_adéncimea pana la care se pot produce degradari prin Inghet; ‘Adancimea minima de fundare, D, se stabileste conform ‘Tabelului 4.1. in functie de natura terenului de fundare, ‘adancimea de inghet (Anexa 4.1) si nivelul apei subterane. Tabel 4.1 Stabilirea adancimil minime de fundare ‘de fundare Terenul de Terenun fundare. ferte de ingher) Rosi ware gy | oncare ——oreare 30-40 | 20 Pietisun 0 cure, nispuniman | oneare ay © ‘sre curate Pets sau H2200 | 80 | 50 nisio H<200 8050 argos, He200 Het0 50 arg grasa e200 H+20 50 Nsp tin H2250 8050 frais at DHe250 90) 60 aie He250 Hi+10 | 50 afossasi HOT caso e200 43.2. Stabilirea dimensiuntlor bazel fundatiel izolate pe baza metodel prescriptive Dimensiunile in plan (lungimea, 1. si ltimea, B) ale talpii fundatiei se predimensioneaza pe baza conditici ca presiunea efectiva dezvoltata sub talpa fundatici s4. nu depageasca 0 presiune acceplabilé determinata empiric ‘corespunzatoare stratului de fundare. Presiunile acceptable pe terenul de fundare se numesc presiuni conventionale lar modul de deteminere este prezentat in Anexa As.2. Se considers umatoarele Incarcarl de calcul transmise la rivelul terenului de cave structura (stalp) = in gruparea fundamentala, GF Vey: Mie = In gruparea selsmica, 6S VocHs: Ms a1t.dr.ing. Florin BEJAN | 2018-2019 Figura 4.1 Presiunea efectiva pe talpa fundatilor solictate de Incarcare excentrica dupa o direc Condijile de determinare a dimensiunilorL si B sunt PLS 1.2 Doone (GF) Pi = 1,4 Peony (@S) @ay Petmin = 0 unde Pi — presiunea efectiva maxima dezvoliala sub baza {undatiei, Na= V+ Ymeg-D 2 — prestunea efeciva makin dezvotaté sub baza fundatiel; *) Y¥— Incarcarea verticala transmis de structura (stalp) D~adancimea de fundare ‘Ymea —greutatea volumica medic a betonului din fundajie 4a pamantului care sprijind pe fundatie; la acest stadiu de predimensionare se poate considera o valoare _aproximatva all Yiwea = 20 kN/m3; L—lungimea bazei fundatiei B — latimea bazei fundatiei fe, — excentrictatea fortel fata de axa transversala (timea tungatiel, B) W = (B-12)/6 — modulul de rezistenta al talpl undatiel, Peowy ~ presiunea conventfonala a terenulul in valoare corectaté cu adancimea de fundare si cu latimea Tundallel, determinata conform NP 112:2014 (Anexa 4.2). Nota: Dimensiunle 1 si B abtnute se retunjesc superior la muliplu {de 5 cm (beton armat) sau 10 am (beton simu), [Bilote ioturie sis ale finda’ se considers un rapot - 10..1,50 In funcjia de marmmee excentrctal fret vertical, valor mal mari sunt necesare in cazul transmitera_unor momento importanta, 4.3.3, Stabilirea dimensiunilor pe verticala Dupa stabiliea dimensiuniior bazei (tapi) fundatiel este necesar $4 $e determine celelalte elemente geometrice ale fundajlel (NP 112:2014). {In cadrul temet se va alege una din urmatoarste variante de proiectare: = fundat flexibila); fundatie tip bloc gi cuzinet(fundatierigida). tip talpa de beton armat (fundatie La alcaluirea fundatilor izolate se va fine seama de urmatoarele reguli cu caracter general = sub fundatile de beton armat se prevede un strat de beton de egalizare de 5-10 cm grosime; = fundatile Se pozioneaz’, de regula, centrat in axul stalpulul ~ pent stalpi de calcan, de rost sau situall in care exist tn vecindtate alle elemente de constructi sau instalati, se pot utliza fundatii excentrice in raport cu axul elementulul; in acest caz momentul transmis tapi {undatiel se poate reduce prin prevederea de grinzi de ‘echilibrare: Nola: Dimessiunie stlpulu, 1 sib, sunt considerate stabilte 51 ‘cunoscuta din call suc, 4.4. Calculul la stari limita de exploatare (SLE) Pentru calculul la st&rl limita de serviclu se foloseste ‘gruparea caracteristica Calculll la starea limits de exploatare comport Indeplinirea conditiior de veriicare a urmatoaretor oritert principale: (1) deplasari gi/sau deformatit Valorie de calcul limita pentru care se considera atinsa in siructurd o stare limita de exploatare 4,53, sau 42) asd, Unde',, ae sunt orice deplasarl sau deforma posible ale fundatiei ca efect al deformatiel terenulul datoraté une! ‘2ctuni sau combina de actiuni (Anexa 4.6); , sunt valorile limita ale depiasanilor fundatiior sau detormatilor structurior, stabilte de prolectant sau determinate conform Anexei 4.5; @,_ sunt valor. limita ale deplasaiiior fundafiior si deformatilor structurior admise din punct de vedere tehnologio, specticate de proiectantul tennolog, in cazul Construotilor cu restrict de deformatii in exploatare normale. (2) incarcarea transmisa la teren Valoarea de calcul imité peniru care In pamant apar zone plastice cu extindere limitata (zona plastica este zona pe Cconturul $i in interiorul céreta se Indeplineste condija de rupere in pamént). Potaea = Po es unde Permea este preslunea efectivd medie la baza fundatle,caleuata pentru gruparle de aciun (tecte ale actunilor) definite conform GRO, dupa caz (caracteristic’, frecvenla, cvasipermanenta) si pp este presiunea Plastica care reprezinta valoare de calcul limita a presiunii pentru care in pamant apar zone plastice de extindere limitata (Anexa 4.4). 4.5. Calculul la starea limita ultima GEO Se considera urmatoarele Incarcarl de calcul tansmise la Pivelul terenulul de eatve structura (stalpyindrumar de proiectare Funda Asist.dr.ing. Florin BEJAN | 2018-2019 = Gruparea fundamental, GF VpsHe: Mp + Gruparea seismica, GS Vers: Ms + Pentru stablirea dimensiunlior in plan ale fundatiel este necesar, dupa caz, calculul la urmatoarele start limita ultime de tip GEO: Capacitatea portant; co Revistenja la lunecare; Stabiltatea general Pentru calculul Ia starea lima de capacitate portanta trebule satistacuta condita a= Ra 4) Unde Vq este valoarea de caicul a actiuni veticale sau ‘comporienta verticala @ unei actiuni totale aplicata la baza fundatiei si Ra este valoarea de calcul a capacttti portante (Anexa 4.x) NOTA: Va trebule Sa includ greutatea proprie a fundatio, greuiates oricarui material de umplutura si toate resiunle paméntulu, fie favorable, fie nefavorabile. Presiuniie apei care nu se datoreazé_incarcarlor ‘ransmise terenulul de fundare, rebule incluse ca aciun Limitarea excentrcitjior aia ein unde o, este excentciaiea fortel N fala de axa transversala (jatimea bazel fundatici, B) gle, este excentcatea forel N fala de exa longltiinald (lungimea bazelfundatil, 1) 45) Dimensiunile (minime) ale bazel fundatiel se determina asifel inca sa fle indeplinite conditile urmatoare, dupa caz: (1) Pentru combinarea (efectelor) actiunilor in situatii de proiectare persistente (permanente) si tranzitori (Gruparea fundamentala), aria comprimala @ bazei. fundatiel, Az, trebule s& fe egald cu aria total, A. (2) Pentru combinarea (efectelor) actiuntior In sttuaile de proiectare accidental i seismic’ (Gruparea accidental si ‘Gruparea seismicd), aria comprimata a bazel fundaliel, Ac, trebule 88 fle mal mare de 75% din aria total, 8, respectiv atla efectiva (redusa) a bazel fundatiel, 4’, rebule sa fle mal mare de 50% din atia total, A. ‘Aria comprimata a bazel fundatiel se defineste pe baza urmatoatelor ipoteze: + rezistenfa la Intindere pentru pamanturl este nul; = depiasarile/doformatile sunt proportionale cu eforturie; + distibulla prestuniior Ia baza fundatiel este liniara, conform teorlel Navier. In cazul fundayjol cu baza dreptunghularé_solctata fexcentic dupa 0 singurd ditecte, aria comprimata se calouloaza cu reaile: Ac=1,5-(L~2e)) B 1.5-(B~2ea)-L (46) A unde-e, este excentrictatea fortel N fal de axa ‘ransversala (lalimea bazei fundaliei, B) si en este fexcentrictatea fortel N- fata de axa_longitudinala (lungimea bazel fundatil, 1). Aria efectiva (redusa) a bazel fundatiei cu baza reptunghiulard solicitata Excentric dupa doua direct se ccalculeaza cu ret A’=U-B Gan unde L’ =L—2-e, este lungimea redusa, B' = B-2- 6 este laimea fedusa, @, = My/N, @5 = M,/N 4.8. Materiale utilizate a realizarea fundatillor Pentru elementele din beton simplu (umpluturi, egalizart 1 blocul fundatilor tip bloc ¢I cuzinet) clase minima de beton ‘este €8/10 iar pentru elementele din beton armat (cuzinet, talpa din beton armat) ciasa minima este €16/20, respectndu-se prevederile din P100-1. Tintunote de clasele de expunere (din punet de vedere a ‘lurabiltati,clasa minima va respecta prevederle Codulut de pracica pentru executarea iucrior cin beton, beton ‘mat si beton precomprimat. Partea | ~ Producerea belonuli, indicative NE 072/1.Tipul de ciment ce se uilizeazd la. prepararea betonului penta fundali se stablegie in funcie de infuenfa condiior meciului de fundare, conform prevederilor coduli NE 012/1 Cjelul beton trebule 4 indeplineasca condlitile, definite In Speeifcalia tehnica privind produsele de otel ulilizate ca ‘armaiturl: cerine gi crterll de performant, indicativ ST 009- 2011. Ofelul folosit in fundapi va fi de clasé B sau C. Ofelurile neductile, sau mai putin ductile, se pot ulilza in situatile in care, prin modul de dimensionare, se poate ‘asigura © comportare in domeniul elastic al acestor armatur. 4.7. Calculul fundatiilor tip talpa din beton armat la starea limita ultima STR Fundafile tip talpé de beton armat pentru stalpi de beton armat pot fl de forma prismatic’ (Figura 4.5) sau forma de ‘obelise (Figura 4.6), Figura 4.2 ~ Fundave tip talpa din beton armat de forma prismaticaindrumar de proiectare Funda Asist.dr.ing. Florin BEJAN | 2018-2019 Vedere lateral’ de obelsc in baton armat Figura 4.3 — Fundate tip taloa in beton atmat sub forma de obelisc NOTA. Se rocamand logo fundatilr sub forma do obalise In azul in cate suprataa in plan a funda este mal mare da 1m {njuru bazs stalpuu so asqura o porpune orzortala do ~ 10 ih, pontu a permito coractara unot avertuale efor de asa ia sigs o buna rezemare penru cofrele sap La baza tundatei se dspune un strat de beton de egalizare cu grosimea de 5 cm, care poate 1! marta 10 em in cazul Im care terenul este umed sau supretata_iub-prezinta neregulata 4.7.4, Stabilirea inaltimil tundatiel Inalimea fundatiei(H) se stabileste funcfie de urmatoarele cond a) Inaljimea minima a funcdatiel este Hyg = 300 mm. Traijmes a marginea fundatil tip obelise (H’) rezulté In funetie de urmatoarele condi: + valoarea minima este H,,4 = 250 mm; = panta felelorinclinate ale undated nu va fimai mare de 13, ») asigurarea rigiditatii tundatiei de beton armat Daca se respect condila H/L2 0,30 unde H este Inaifimea maxima a fundatie! $I L este dimensiunea cea mai ‘mare In plan, se admite, ipoteza distributiei liniare a presiunilor pe teren; ©) verificarea fundatiel la forta taietoare fara sa fie necesare armaturi transversale Tnaiymea maximal Fa fi luata astel meat sa se respecte condija: Vea = Vane =012K-(100-py-fy)3- BH (48) unde Vea este fora taletoare maxima, lar Vac este capacitatea portanta a betonulul simplu la forta taietoare, ‘ondife ce asigurd faptul ca secfunea de beton poate Prelua fora ‘taletoare nefiind necesare armatun transversale. In aceasta relalé? ‘200 ka1+ PPs2 B este dimensiunea fundatiei pe directia perpendiculara lungimii L sid este tnaitimea utlé a sectiuni: d= H—a; ‘Ag este aia armaturilor Tntinse care se prelungeso ou 0 lungime 12 Iya+ 4 ‘Se va respecta condi: Vaae Vain B°H=0,035-E-(%,-B-H (49) 4d) verificarea la strapungere fara a fi nevoie de armatura; Inaltimea maxima H va fi luata astfe Incdt 84 Indeplineasc ‘conti (4) fn lungul perimetrului u, (la distanfa 2d de marginea stélpull trebuie sa respecte condita: ra S vad = 0,12-k- (100° py fad"? (410) unde 01 Px Py x Gl, Sunt coeficionfil de armare pe cale doua direct, lar Momentuiul incovolelor. Valoarea Iul 8 se poate calcula conform meiodel din SR EN 1992-1-1, sau se poate lua 41,16 pentru stalpii centrali gi 1,5 pentru restul staipilor. in cazul unei incarcari certrice 6 = 1. Inaltimea d este media Inaltimilor utile pe cele doua directil ale fundatiel, d= (+ 4,)/2; \Valoarea neta a forfel de strapungere poate fl redusa: Nearea = Nea — ANra @any unde Nea forta aplicatas ANsa — forta de reactiune verticalé din interiorul conturului ‘considerat, adica reactiunea terenulul minus greutatea proprie 2 fundatiei (2) in tungul unor contururi de calcul u situate la cel mult 2d de la fala stalpulul In acest caz membrul drept din relatia 4.12 se multipica cu coeficientul 2d/a in care a este distanta la care se ‘considera perimetrulu 47.2. Armarea tundatiel 4) armatura de pe talpé, realzata oa 0 rejea din bare dispuse paralel cu lature. ‘Asia de armatura rezulta din dimensionarea la moment Incovoietor in sectunile de la fata siaipulul in calculul momentelor Incovoietoare din fundaliel se considera presiunile pe teren determinate de eforturletransmise de stalp. Se vor considera situatile de incarcare (presi pe teren) care conduc la soitarile maxime in funda. Pentru calculul momentelor incovoietoare in tundalle $e considera secjlunle de incastrare de la fafa sialpulul si presiunlle aferente flecarel laturl a stalpull, stable prin trasarea unor drepte Incinate la 45° fata de axcle de simetie, din fecare col al stalpulul (Figura 4.4)indrumar de proiectare Fundatii | Asist.dr-ing. Florin BEJAN | 2018-2019 Jn cubaza de forma dreptunghiulara incarcate excentric pe © itectie, momentele incovoietoare in sectiune y-y gi xx se calculeaza cu relate: 2 4) Mgg, = 3-22 +P? M4 pt 2p, 2s Es 32) Meay = PH (3-1, 44-4) unde Ve MytiD a ar Pit Pz ea = PE Be ‘Vg; Hs; Hs ~incarcarile din gruparea seismicé Arle de armatura Ase $i Axy Se determina cu relatile de calcul corespunzatoare secijunilor dreptunghiulare simplu armate supuse la incovolere. Figura 4.4 Schema de calcul a momentelor incovoietoare in seciunile xx $i yey ‘Armature se clstibuie uniform, (eu barele agezate la istante egale) pe latimea fundate si se prevad la capete 4 clocuri cu tungimea minima egalé cu Hp, Inatimea uta 2 seciiuni, la margine. Armaturile paralele cu ltura mare, se plaseaza sub amature paralele cu latura mica a bazel funcajel (Anexa AA 8), {Bh Precentut minim do amare patfecare crete, raportat la secjunile utile el 91 repectvtgB est do 010% (i — Inalumea sis sechuns) Diamewal minim 8 amsturlor este 10 mm. Distanga maxima ire emt este dle 250 may Distangs minions irre etn ests a 100 mmm bb) armatura de la partea superioara este realizala din ‘minim trei bare dispuse in dreptul stalpului sau ca o retea dezvoltatd pe toat® suprafata fundatlel Fundafile care nu au desprindere de pe terenul de fundare se prevad la partea superioara cu armatura constructiva. La tundallle care luereaza cu arle activa, armatura de la artea superioar’ rezulté din calculul la Incovolere. Dimensionarea armaturil se face In sectlunile de consota ccele mal solictate, considerand momentele Incovoletoare negative rezultate din acjiunea incarcarilor din greutatea fundatiel, @ umpluturit peste funda si a incarcarilor aplicate pe teren sau prin reparizarea_momentului incovoietor transmis de stalp. in aceasta stuale de solitare armatura se realizeaza ca orefea de bare cispuse paralel cu lature fundatiel [Diamesrut minimal ermetutcr ase @=10 min. Distanga maxim inte armstur este de 250 mm, distanya ‘minima este de 100 mm. ¢) ermatura transversala necesara pentru preluarea {orfelortaietoare sau pentru strapungere se realizeaza ca ‘armatura inclinata dispusa in dreptul stélpului. Se prevede Tn. cazul In care nu se respecta recomandarilo de la pet. 4.7.1.0 $1 s¢ calculeazé conform SR EN 1992-1-1. ti) ‘Armatutle verticale din fundatie, pentru conectarea cu siglpul de elon atmal, regula tm urma dimensionéiiveriicarea sialpulul. Se recomand’ ca armaturlle din fundalie (mustale) $8 se aledtulasc’ astfel incat in prima sectiune potential plastica a stalpului, tata deasupra fundatiei, barele de armaturd sa fie continue (tard Innadin 4) armaturile pentru stalpi (must Armature trebule prelungté tn fundalie pe o lungime cel ulin egald cu lye, unde lye Se determing avénd ca refering 'SREN 1992-1-1 gi codul P100-1 Etrierl din fundatie au rol de pozttionare a mustafiior; se ispun la distante de maximum 250 mm $i cel putin tn 3 secfiuni, 4.8. Calculul fundatiei tip bloc si cuzinet a starea limita ultima STR Fundatlle de acest tip sunt alcatutte dintr-un bloc de beton ssimplu, pe care reazema un cuzinel de beton armat in care ‘se Incastreaza sialpul (Figura 4.5, Figura 4.6). 48.1. Stabilirea inaltimil bloculul din beton simplu Biocul din beton simplu este alcatuit din 1... trepte, astfe! alese Incat sa se asigure 0 repartiie corespunzatoare a presiunilor pe talpa fundatic = Inatimea treptel este de minimum 400 mm fa blocul de beton cu 0 treapt - blocul de beton poate avea cel mult 3 trepte 8 caror Inaitime minima este de 300 mm; inattimea treptei Inferioare este de minimum 400 mm; = clasa betonulul este minim C8/10, dar nu mal mica decat clasa betonulul necesaré cin condi de durabiltate; = Indljimea bloculul de beton se stabileste astfel Incat tana 34 respecte vaiorile minime din tabelul I4; aceasta conditle va fl indeplinita si Im cazul biocului realizat In trepte: += rosturlle orizontale de turnare a betonulul se vor trata ast! neal 84 se asigure condi pentru realizarea unul coeficient de frecare inire cele dou suprafete p= 0,7 conform definijel din SR EN 1992-1-1, prin realizarea de asperitati de cel putin 3 mm tnaitime distantate a 40, mm,indrumar de proiectare Funda t.dr.ing. Florin BEJAN | 2018-2019 abel 4.2 Valori minime tana pentru beton de clas C8I10 Presiunea efectiva Yaloriminime tana. pentry pene beton de cata Cai eau ma 200 105 250 118 300 130 850 140 200 190 600 185 4.8.2, Stabilirea dimensiunilor cuzinetului Cuzinetul se proiecteazé cu forma prismatica, cu «dimensiunile in plan, _ sl respectiv, b, si cu inalimea, hy. Dimensiunile in pian ale cuzinetulul se aleg astfel Incat sa ‘se asigure limitarea presiunlior pe planul de contact cu blocul la valori mal mici decat rezistenta de calcul la compresiune a betonulul Vedere lateral ‘euzinet in Beton armat bloe dia Beton simp ca egaizare Beton arma’ "1 Baton simp 4 caro’ }+—_+_j Figura 4.5. Fundati tip bloc $i 6uzinet ou o treapta Se recomandé oa latura mare, I, a cuzinetulul sé satistaca urmatoarele intervale ele raportulul l/l (1) bloc de beton simplu eu o Singura treapta I £-0.50..0,65 (2) bloc de beton cu mal muite trepte ,40..0,50 Pentru determinarea celeiiate dimensiuni in plan a cuzinetului, be, Se va considera un rapott intre taturile cuzinetului aproximativ egal cu raportul L/B: Eon a3) Inatimea, he, @ cuzinetull trebulo $8 satistaca simultan urmatoarele condi: = 300 mm Fee o2s a ae = 0.65, NOTA: Daca valoaroa h, so alogo astiol Inc tap = 1 numa este ecesard veriicarea la foi lietoare conform SR EN 1902-1-1 Rosturile orizontale dintre bioc si cuzinet se vor trata astte! Incat sa se asigure condi pentru realizarea unul coeficient de frecare Intre cele doua suprafefe w= 0,7 conform 8 eae SHES, te pase aie, aind e 'S m corectia de laljme este: 0,4 Peony Pentru pamanturi necoezive, cu exceptia nisipurilor prafoase; 0.2 Drom Pentru nisipuri prafoase si pamanturl coezive. NOTA. In ceea ce priveste stabliea corecls cu [aimee fundalal penty presiunea conventonala, s# va porn de fa 0 valoare B rezuitata ditr-un calcul proiminar. Dac& In final valoarea dofnta a lui B nu diforé cu mai mut fat3 do valoarea considerat iil, atuncicorocta si Implstvaloarea IU gg S8 mal Schima, (2.2) Corectia de adancime se determina cu relate: © pentru D< 2m = D-2 © = Boon —G— © pentru D> 2m = ¥-(D-2) unde: D- adancimea de fundare; Y - greutatea volumica de calcul a straturilor situate deasupra nivelulul talpii fundatiei (calculata ca medie ponderata cu grosimea stration) Tabel A4-5. Valoriie presiunil conventionale de baza pentru umpluturl ‘Pamanturinisipoase si zguri (cu Nisipuri prafoase, pamanturi exceptia nisipurilor prafoase) ‘coezive, cenusi etc. Denumirea terenului de fundare 2050 208 | s05 | 208 Umpiut actate realizate pe be documentati d ain mplulusi compactaterealzate pe baza unei decumentats de ‘execute si contolate caltativ = 200 180 "80 Umplutun de provenien{s cunoscuté, confindnd matert organice ‘sub 0%, reaizate organizst, sav avénd o vechime mai mare de 180 150 120 100 40-12 ani si necompactate intial Nola - Pentru valor 0,5 « Sr < 0,8 valorile presiuni conventionale se determing prin interpolare liniar&indrumar de proiectare Fundatii | Asist.dr-ing. Florin BEJAN | 2018-2019 ANEXA 4.3 Calculul capacitatii portante a terenului de fundate ) Calculul capacitatii portante in conditii nedrenate Ry =A'- (+2) -egg-DeoSe“le +4 unde Ra ~ Valoarea de calcul a capactttl portante; A" atia redusa a bazeltundatiel oA =0-B 0 L = 1 2e, ~lungnea redusd a baze fundatet © B! = B~ 2ey — latimea redust a bazel fundagiel xa —valoarea de calcul a coeziuni nedrenate; 'b, factor adimensional pentru inclinare bazel fundatiel obe=1-2-0/(+2) «4 Inciinarea baze! funda! fata de orizontalés ‘5 ~ factor adimensional peniru forma bazei fundatil; 0 §, = 1402+ (B'/L! pentru o fundatlerectangulars 0 8. = 1,20 pentru ofundatiepatrata sau circulara 4, — factor adimensional pentru inclinarea tncareatii Vy produsa de inedrcarea orizontala Hg: f+ frm eal] remus ene 4 — suprasarcina totala ta nivelul bazel tundatel Figura Ad-1. Schema de calcul a ariel efective 'b) Calculul capacitatil portante in conditll drenate Rg= AU (0.5-¥ BU Ny by Sy hy Hal = Nyy #4‘ Nes be S.*e) unde Ra ~ valoarea de calcul a capaci portante; AA" atia redusaa bazelfundatjel; a 1L— 26, Tungimea redusa a baze!fundatiet B= 2eg— latimea redusa a bazei findatiei cy — valoarea de calcul a coeziunletectve; Nj-NqNe = factor! admensionali pentru capactate portanta © Ny=2-(Nq~1)-tand,in care 6 = 6/2 o Ng= o™"0'. tan?(45 + 6/2) ON, = (Ng 1) -cotoy (4 — valoarea de Galeul a unghiului de frecare intema in termini de efortur efectve; »,-b,,B. ~ factor adimensionall pent incinarea bazel fundatiei; © by =by = (ar tany)? o by = by —-b,)/Ne- tang) SpSq8e ~ factori adimensionali pentru forma bazel fundate | sq = 1+ (B'/L)- sing o rectangulars } $= 1-03-(8'/L') Se = (55°Na~ D/(Nq~ 1) + sing, 5-07 Se = (85°Nq~ H/(Nq~ 1) Jyidgce~ factor adimensional pentru inclinarea incarca V produsa de incarcarea orizontala H; opi voce { oly = [I>H/(V + A’ -c4 cong] lg =[1-H/(V +A’ -c5 coto,)/* Oke ig (1 igh/(Ne tame) unde © maim = (2 + (BLY + (8'/ L)] cand H actioneaza in divectia lui 8 om=m = (2+ (L/BI/[1+ L/ B)] cand H actioneaai in directa lui 6 m= ma =m, costB + my -sin=e Lunde @ este unghiul dintre directia pe care actioneaza H §! directa lui /— suprasarcina efectva la nivelul bazel funda; Y — valoarea de calcul a greutai volumice efective pamantului sub baza fundatic Tabel A4-6. Velorle coeficientiior adimensionall al capaci portante ofl ®% | m | oN ‘00000. 1,000 | 5.142 20007 1.197 5.632 400304433 | 8.185, 6 007s 4718 8812 80448 2058 | 7.527 100257 2471 34s 1208s 2074 | 9285 14 06354598 10.270 1809374395 11.631 1B 1340 $258 | 13.104 20 490¢ 6.309 | 44.935 222052 7821 | 19.883 243657 01603 | 19.224 265.012 11,864 | 22.254 2a 6.942 14720 | 25.003 309.325 18.401 | 30,140 5212718 23,177 | 35.490 ‘3417.30, 20,440 | 42 164 3823883 37.752 | 50.585 a 33,000, 42,009 | 67,259 40 46,002 64,185 | 75.313 426476 85374 | 03.706 44 02,367 116 308 | 118,369 61indrumar de proiectare Fundatii | Asist.dr-ing. Florin BEJAN | 2018-2019 ANEXA 4.4 Capacitatea portanta a fundatillor de suprafaté in conditii seismice (SR EN 1998-6:2004) (1) Stabitatea in raport ou starea ima de pierdere a Capacitatiportante in conditi seismice a unei fundafi directe pe un pamant omogen poate i vericata cu expresia umatoare, care face legétura dnte rezistenta pamantuli, cfectlo acfunl seismice de calcul (Nga, Va Mea) la nivell fundafilor 3 frtele de inert in pamant Geen GW G=THshy as Wd mF” NF Nm Pe NF unde: <1 N Nmuax ~ Capacitatea portanta ukima 2 fundatiel incarcata cu o'Sarcina verticala centres B — lalimea funda, F —forfa de inerjie @ terenull (pamantulu), adimensionald; ‘Yaa ~ Coeficient partial al modelulul (Tabelul A4-); abcde, fim, Kk',cr,cx-Cie.B,y_— parametri_numerici dependenti de ipul de pamant (Tabelul A4-7). Pamanturi pur coezive. Pentru pamaniutle pur coszive sau cele necoezive saturate, capaciiatea portanta ultima ‘sub sarcind verticala centicd Nay Ste: ne2) Son Wm Nass unde T—rezistenta forfecare nedrenata a pamantulul, cy, pentru pamanturle coezive sau este rezistenfa la forfecare edrenata a pamantulul, t.,,. Pentru pamantunie necoezive; ‘ya ~ Goeficientul partial al materiaulul Forfa de nero a pamantulul (adimensionata) F este = ay SB ofertas pamanti (@z =i Aen) Shadea 3 pret cases al dae pana dt in 2y Peas Umatoae En se apich exes! generate. @ oon era O 0.8) 18 Nisin pratoase 3. -uscate sau umede (, < 08) 15 foarte umede sau saturate (s, > 05) 13 Paméntur coezive cu 4 gz 05) 14 -1e<05, 4 Botovnisurispietrisur cu interspaile umplute cu ppamantu eoazve cu 5 120s 13 “05 1.4 Tabel A4-10. Valotie coeficientilor adimensionali ai presiunii plastice OPM ON OM ©0000 1000 3.142 2 oaze 1116 3320 4 0061 1245 3510 © 0098 1390 3 Tie 3 018 1853 3000 100,104 1,795 4.168 120285 1940 442 14 0293 2170494 16 0358 2431 4,080 180431 2725 5300 200518 3059 5.857 0610 3430 6.036 240718 3871 6.449 2 0842 4356 5.002 2 098 456 7.308 30 11475587 7.045 321338 632 6.550 341558 7.219 0.220 361810 8.240 9.965 38 2108 9437 10.700 40 2481 10.846 11.753 42. 2878 12514 12767 aa 3375 3.982 53indrumar de proiectare Funda t.dr.ing. Florin BEJAN | 2018-2019 ANEXA 4.6 Valorile limita orientative ale deformatillor structurilor $i ale deplasarilor fundatillor Tabel A4-11. Valorie limita orientative ale deformatilor $i deplaséiilor fundarillor pentru construct faré restrici de tas, neadaplate in mod special la tasaridiferentiale Detormati Deviasan tsar) el Tpuldfometei. Vere it} Tou depsar YA ta 1 Conse vl indus cu sua de exsons in cade © cnton are fr umplaa de 2dr sau paroun) taser elt one SFE abso go Taso sold talc rd umplatu de 28 sau panount taza lava ino etoabslda 420 6 nboton ama eu umplaura co are taza lava gor Mare abst ay 4 metaice cu mpl oe ere sau pono tose rein go REESE) 2. Consuela structure eroranuepa fot supimentae datrt taser neuntorme: taza relat 005 Eas a5 3 Consul mutes cu zd porate dn : J tose madi 2 panour man incowereretsna¢ 0007 sr 109 b. aide dn loc su cram, fr amare Incowieroreiva,t | gor |“ EMede, | 4qg ate dn boc sau crime ermal incowieeretana, gar SSBEMede, agg d_ independent de materialul zidurilor inclinara transversal, 0,005, - ‘onto 4 Slezurinboton amat {urd etvaoarx s gupurie decoue sunk de nere engusnaa tose mode, 2 baton monoit si reazema pe acelasi racier continu ‘sau transversal tan6 0.003 Sn 400) {ur elvatoaror si gupurie de caua Sub ——ncinare lengua ‘atare med >. bap sireazema pe acelagiradier sau transversald, tan® 0,008 Sn 300 Helboetasr98, — gany WME EIS, ay c._turnul elevatoarelor rezemat pe un radier independent z rik ‘6 oie, | inner onan, osore mode, a aoe em 250 ropa decal do betonmovolt ream po un) rslnare ontudinaa ‘atare med 9 Fadier independent ‘sau transversal, tan8 0,004 Sy 400 cripun ce clue de Bap exerts pe Un acer ——ncinarelengeusinaa ‘atare medi © independent ‘sau transversalé, tan? 0.004 Sn 300 5 Cosur de fum cu tnaltimea H (my tase med, a He 100m inter, tn «008 «00 1001 <200 nae, a se 200 <300m Inclinare, tant tasare madio, & m 10 m) ‘executate In terenurl coezve, cénd exsta posbiftatea ca fundul ‘paturt 3 se umfle dup8 excavaro, etortul unitar medi pe talpa fundab s accepta Pee = pur f5r8 a condiders elect de descarcare al greutati pamadniuiui excavat In acest caz, peniru Calcul tasarior in domenul do presiuni py < yD, so potuliza valonile moduiulu de deformatie Inia la dscarcare (3) Pamantul situat sub nivelultalpiide fundare se imparte ‘in straturl elementare, pana la adancimea corespunzatoare limitel inferioare zonei active; fiecare strat elementar se consttuie din pamant omogen si trebule sa alba grosimea ‘mai mica decat 0,4 B. (4) Pe verticala centrulul funcariel, la limitele de separatie ale stratuilor elementare, se calculeaza eforturile unitare verticale. datorate presiunli nete transmise de talpa fundatjet: ©, = 9" Pret unde 4, — tonsiunea nommalé vertical la adancimes 2; a, — coeficientul-de disibue al tensiunior normale verticale, In. centrul undatiel, pent presiun! uniform dltrbuite, dat in tabelul A4-12, in funcile de L/B si 2/3; IL lungimea bazei fundatiei B~ lalimea bazel fundate' 2. adancimea planuiui de separate al stratului elementar fafa de nivel bazel funda. Tabel_ A412. Valomie coeficientulul de distribuje al tensiunilor normale verticale ap, pentru puncte afte sub ‘contrul fundatiot 3 Raportullaturilor LB fui 12 | 14 | 16 04,000 7,000 000,000. 7,000 01 099d 0.995 0.985 0.996 0,986 02 0.960 0.965 0068 0.972 0974 02092 0802 9.910 0820 0.926 D4 0800 0817 0830 0848 0.369, 05 0701 0.723 0.740 0,766 0,782 0.6 0,006 0.531051 0.682 0,703, 07 0522 0547 0560 0.602 0628 08 | 04a O47 0.486 0.532 0,558 09 0298 0412 0433 0.460 0.406. 190.396 0.359.0.379 0.414 0.441 20257 0276 0.204 0,395 0.352 4402010217 0.232 02600284 11501600174 0.187 0210 0.232 18 0 ‘O431 0142 0,183 0173082 0108 0118 O27 0145 0-161 25 0072 0.078 0.085 0087 0,108 30 0051 0.056 0.060 0070 0.078 35 | 0038 0.081 0.045 0052- 0,059 40.0020 0.032 0.035 0.040 "0,048 500018 0.021 0.022 0026. 0,090 60/0013 014 0.016 0018 _o,a2t 79 G01 O11 O12 0013 O15 (5) Zona activa in cuprinsul carela se calculeaza tasaroa straturlor se imeaza la adéncimea ze Sub talpa furdatol la care valoarea tensiunil normale vertcale 7. devine mai mica sau egala cu 20% din presiunea geologled age la adancimea respectiv 0, 0.2 Oe In situatia tn care limita inferioaré a zonei active rezulta in ‘cuprinsul unui strat avénd modulul de deformatie linia mult mai redus decat al stralurlor superioare, sau avand E,<5.000kPa, adancimea zy se majoreazé prin introducerea avestui strat, sau pana la indeplinirea ‘condi 6.50.16 Jn cazul in care in cuprinsul zone! active stabi epare un strat practic ineompresibl (E, > 100.000a) si existe sigurania ca in cuprinsul acestuia, pan la limita zonel active, nu apar orizonturi mai compresibi, adéncimea Zone’ active se liiteaza fa suprafata aoestui strat. Tasarea absolut posit a fundatlel se calculeaza {mm} unde 5 — tasarea absolulé probabila a funcdati B= 0,8 —coeticient de corectic: amet — tensiunea normald verticala medie in stratul celementar iindrumar de proiectare Fundatii | Asist.dr-ing. Florin BEJAN | 2018-2019 57, —tensunea nomaia vricai la mita superioaa, ‘eapec inita nfenoaraa statu eementart ‘hy — grosimea stratulul elementar i [m]; Ey._modulu de detormatie iar a statu elementar i, is; th numer de satu elementarecuprnse in ita zone bows Nola 1 = Peri fundaile de forma speciaa in plan te care 1,10 89, aocepta My = 1 daca nu se dlspune do date ‘experimentale Tabel A4-13. Valorie coeficlentulul de corectle Mg pentiU tecerea de la modulul de deformalie edometiic la modulul de eformatie linia Indies port, « eS & oi-0.60 osr98 Ot 104 Nispur 19 10 - Nis agibs, pref nisipos argilé nisipoasé 1,60, 120 1,00 Pr, ca argos, agi 230 470 430 410 prafoasa 1.90 1.50 1,20 1.00 +80 450 +30 120 Argie, eg gress 0,50- 0,75 1,50 1,30 1,10 4,00 In ipsa datoior dn torongisau de laborator, a calulul detormaior pentru predimensionare se admite utitzarea valorlor orientative date In tabelul A4-14. Tabel A4-14. Valori orientative ale modulului de deformati lniard Caracterizarea pamantutiior Incicee porter ongnoe Compozte : Ore 085 096 3! granulometrica i ‘Valor onentative ale modululul &, [kPa] anni spun ct psn 0000 | a@o00 30 000 es Pann Nsputtne 49000 | 3800029000 e007 Nisoun prtoase 30.000 | 2600018000 11000 = | cana Pratnsins 025-700-3200 | 24000.” 16.000 10000700 nturi Avia, Praf, praf argilos, argilé_0.75~ 1,00 34.000 | 27.000 22000. 17.000 14000 | 11.000 - conave Geiuval, _praoasa. gle nspoasa 080~0.75.—32000_| 25000. 1900014000. 11000-8000) ovinds-2 “acute | grou aga rasa 072-100 | 28000-24000. 21000-- 18000-15000. 12000 net ai 050-075 = 24.000 18000_/ 15.000 12.000. 9 000 pomm | Pratnspos 025-00 33000 | 2400017000 11000 700 maton lave | pal pal agios, gia 075-100 40000 | 33000 27000 21000 = srafossé etl nsboasa 00-075 35 000_| 2600022000 17000 140m Intipsa nor vaio obsnute experimental, se pot adopta valor Indicate in tabelul A413 Tabel A4-15, Valor oriontatve alo coetciontull de contrat transversal (coefcontul lu Poisson) Denumirea pamanturitor y, Bolovanisun 51 petrigun oar Nisppuriineusiv n'sipun prefoase sinsipuri argioase) 090, raf, pat aiglos,argla nspoasa, erga pratoasa 0.35 Agia, agi gras 0.42indrumar de proiectare Funda‘ Recomandari privind armarea fundatiilor 1. Barele @, reazema direct pe partea superioara a fundatjel, fara a mal finecesare caige. Asist.dr.ing. Florin BEJAN | 2018-2019 2.1, este lungimea de suprapunere a barelor @;. 2. Diametrul mustatior este egal cu diametrul barelor ©. L, Webule $4 Ne > fa, dar lungimea f,, este detinta in EC2 pentru azul cel mal defavorabil. in acest caz acoperirea pentru barele ©, este foarte mare. Vez (12), p. 69. 0 valoare sigur este ig = Hog: Daed Ly < Iya, adesea o solutie mai potivité decat cresterea grosimil fundatiei este sd se foloseasea doud bare «4 ancora) pentu tlecare bara ©; ain stp. Suma arltor sectlunorcelof dou bare rebule sa nu tle mai mica de arta sectuni barelor, dar diametrul or rebuie sa fle astfel int 2fya < La unde Ig est lungimea de ancora. Detail de execute este cel de la punetul (a). Aceasta regula poate fi aplicata oriunde acoperirea este > 10@ dar nu sub 10cm. 4.1, = 7,5 cm daca betonul din funda este turnat direct pe pamant. 5.1, = 25cm dar nu mal mic de. SECTIUNEA 1-4 VEDERE DINA ST must, SECTIUNEA 2.2 DETALIU DE ARMARE CAND SE FOLOSESC DOUA MUSTATI PENTRU ‘OBARADIN STALP o DETALIU ETRIER PENTRU MUSTATI % 7. Lungimea L; trebule sa fle suficienta pentru a lega barele de ancoral ©; de etrierli os, (Nu trebule sa fle mal putin de 2s, unde s este vistanfa dinire barele ©) @. Elle mustatiior au rol doar de @ mentine pe pozie carcasa mustatior In timpul betonaril tundatel. Eten! mustayior nu sunt acelagl ca cei din stalp. 87indrumar de proiectare Fundatii | Asist.dr-ing. Florin BEJAN | 2018-2019 ©. Partea superioard a fundaliei este nivelata cu exceplia zonei de contact cu vitorul stalp, unde trebuie asigurata o supratata rugoasa, 10. In paménturi moi, utimi 25 om se sepa cu putin tinp inainte de tumarea betonului de egalizare pentru ase asigura ca ppamantul nu este inmuiat de ploae chiar inainte de tumarea betonulit 111, Pamantul trebule compactat inainte de turnarea betonulul de egalizare. 42. Betonul de egalizare de sub fundatie trebule compactat. Grosimea standard de 10 om poate fi variaté pentru a depasl tolerantele de nivel; 1S. Daca fundatia este realizata in pamanturi ce reprezinté medii agresive trebuie protejata de o membrana din asta. 14 Inainte de turarea betonuli din stip, suprafata de contac rebuie curate gl spalaté cu presiune. Betonul tebule $6 nu fie tunatinante ca suprafala sa se usvce.