Proiectarea activităţii didactice la nivelul cadrului didactic

Documentele curriculare de bază pe care le realizează cadrul didactic sunt:

 planificarea calendaristică;
 proiectarea unităţilor de învăţare;
 proiectul pedagogic al lecţiei/ activităţii.

Elementul central în realizarea proiectării didactice este programa. Aceasta reprezintă un document
normativ. Ea stabileşte ţintele ce trebuie atinse. Proiectarea activităţii didactice presupune:
 lectura/studiul programei;
 planificarea calendaristică;
 proiectarea secvenţială a unităţilor de învăţare;
 proiectul unei activităţi/lecţii.
Lectura programei
Programa „se citeşte” pe orizontală în succesiunea următoare: competențe generale – competențe
specifice - activităţi de învăţare - conţinuturi - evaluare. În demersul său, cadrul didactic trebuie să
aibă în vedere faptul că fiecărei competențe generale îi sunt asociate mai multe competențe
specifice. Pentru realizarea lor se pot realiza mai multe tipuri de activităţi de învăţare. Unele dintre
activităţile posibile sunt recomandate în programă. Acestea au caracter orientativ, în sensul că
profesorul poate opta pentru folosirea unora dintre aceste activităţi propuse sau poate construi,
gândi, imagina activităţi proprii.
Planificarea calendaristică
Planificarea calendaristică a activităţilor de predare/învăţare face parte integrantă din programare,
ca activitatea de organizare a conţinuturilor. Timpul disponibil de instruire se confruntă cu timpul
necesar clasei de elevi pentru a atinge anumite performanţe de învăţare. Rezultă că planificarea
calendaristică trebuie precedată de o analiză/evaluare diagnostică pentru a aprecia:
 timpul mediu necesar clasei de elevi pentru a realiza sarcinile de învăţare corespunzătoare
obiectivelor şi a atinge performanţele anticipate;
 tipurile de strategii pedagogice optime adecvate dirijării învăţării elevilor din clasa respectivă;
 tipurile de activităţi şi eşalonarea lor în timpul de instruire;
 succesiunea probelor de evaluare formativă şi sumativă.
Pe baza rezultatelor diagnozei pedagogice se procedează la planificarea calendaristică semestrială în
formă de tabel. Din perspectivă curriculară, planificarea calendaristică nu este un document
administrativ, ci un instrument de interpretare personală a programei. Planificarea presupune o
lectură atentă şi personală a programei. Elaborarea planificării parcurge următoarele etape:
 citirea atentă a programei;
 stabilirea succesiunii de parcurgere a conţinuturilor;
 corelarea fiecărui conţinut în parte cu obiectivele de referinţă vizate;
 verificarea concordanţei dintre traseul educaţional propus de cadrul didactic şi oferta de resurse
didactice de care dispune (ghiduri metodice, îndrumătoare etc.);
 alocarea timpului considerat necesar pentru fiecare conţinut în concordanţă cu obiectivele de
referinţă vizate.
Rubrica planificării calendaristice poate fi următoarea:

Unitate de Competențe Conținuturi Număr de ore Săptămâna Observații

învățare specifice alocate

Proiectarea unităţii de învăţare:

- „unităţii de învăţare” = „unitate curriculară”;
- „unitatea de învăţare” ≠ „unitatea de conţinut”;
- alocarea timpului afectat unei unităţi de învăţare se face prin planificarea anuală;
- o unitate de învăţare are următoarele caracteristici:
 este coerentă din punct de vedere al competenţelor vizate;
 este unitară din punct de vedere al conţinutului tematic;
 se desfăşoară continuu pe o perioadă de timp;
 se finalizează prin evaluare.
În elaborarea unui asemenea demers trebuie să se aibă în vedere:

- centrarea demersului pe obiective, nu pe conţinuturi;

- implicarea în proiectare a următorilor factori:

a) obiective: De ce? (competențe specifice)

b) activităţi de învăţare: Cum?

c) evaluare: Cât? (descriptori de performanţă)

d) resurse: Cu ce?

În practica şcolară s-a propus următoarea reprezentare grafică pentru integrarea proiectării unităţii de
învăţare:

Conținuturi Competențe Activități de Resurse Evaluare Observații

specifice învățare