iktor Orbán (pronunție maghiară: Pronunție audio audio; n.

31 mai 1963,[1][2][3]
Székesfehérvár, Fejér, Ungaria) este un politician maghiar, prim-ministru al Ungariei între
1998-2002 și apoi din 2010 până în prezent. FIDESZ, formațiunea conservatoare pe care o
conduce, a obținut la alegerile legislative din 2010 peste două treimi din mandate.

Cuprins
1 Biografie
2 Cariera politică
3 Orbán prim-ministru
4 Critici
5 Politica externă
6 Note
7 Legături externe
Biografie
Orbán Viktor s-a născut în orașul Székesfehérvár. A copilărit în localitățile rurale Alcsútdoboz
și Felcsút. În 1977 s-a mutat cu familia în Székesfehérvár. A urmat un liceu cu profil de limbă
engleză. Între 1981-1982 a efectuat serviciul militar, după care urmat studiile la Universitatea
Eötvös Loránd din Budapesta, pe care a absolvit-o în 1987. În 1989 a studiat un an la Oxford.

Viktor Orbán s-a căsătorit cu Anikó Lévai, de profesie juristă. Îi place foarte mult sportul, în
special fotbalul, a și jucat la echipa de fotbal Felcsút.

Cariera politică
Viktor Orbán a fondat partidul FIDESZ în 30 martie 1988 (fides în latină înseamnă loialitate)
FIDESZ = Alianța Uniunii Tineretului Democratic- Civic.

În 1990 a devenit membru al parlamentului ungar din partea partidului FIDESZ, partid de
dreapta.

Orbán prim-ministru
Blue question mark.svg
Acest articol are nevoie de ajutorul dumneavoastră.
Puteți contribui la dezvoltarea și îmbunătățirea lui apăsând butonul Modificare.
În 1998 FIDESZ-MPP au câștigat alegerile cu 42% în alianță cu partidul Forumul Democrat
Maghiar, Orbán avea vârsta de 35 de ani. Noul guvern a luat măsuri de reforme radicale în
administrația statului, în special cu economia și privatizarea, după modelul german. A creat
noua funcție de cancelar, de asemenea după model german și austriac. A avut succes în privința
economiei inflația a scăzut de la 15% din anul 1998 la 10% în anul 1999 PIB-ul s-a ridicat din
4% la 5% a crescut exportul industrial, deficitul bugetului a scăzut, simpatizanți FIDESZ-ului
s-a ridicat la 43%. Guvernul Orbán a continuat negocierile de aderare cu UE dar în ritm scăzut.

Partidul FIDESZ a colaborat în tăcere cu partidul ultra-naționalist din opoziție MIEP (în
maghiară: Magyar Igazság és Élet Pártja) liderul acestui partid era și este István Csurka care în
guvernul Antall în perioada (1991 - 1992) a ocupat funcția de deputat și vice-președinte al
partidului MDF era și unul din fondatorii partidului MDF, a fost scos din partid pe data 5 iunie
1993 apoi István Csurka care era și scriitor a înființat partidul MIEP în 1993. (în alegerile din
2002 nu a trecut pragul necesar de intrare in parlament de 5%, a primt 4,37%) partidul MIEP
care era de retorică antisemită, a pretins că Tratatul de la Trianon nu era just, nedrept a dorit
revizia granițelor vechi prin pace (Ungaria Mare). Această colaborare era necesară deoarece
majoritatea membrilor din coaliție era fragil, mic, și aveau nevoie de un sprijin în parlament.

În mass-media, și presa internațională partidul FIDESZ a fost criticat, în special pentru

legitimația maghiară, un certificat pentru ungurii de dincolo de granița Ungariei, explicația a
fost efectul negativ al Tratatului de la Trianon asupra maghiarilor de peste hotare. Adrian
Năstase a semnat și a acceptat la Budapesta în 2002 înaintea alegerilor generale din Ungaria cu
guvernul maghiar despre înțelegerea asupra legitimația de maghiar. Mai târziu, în martie,
guvernul Orbán a fost criticat și de Federația juridică de la Brussel. În alegerile din 2002,
FIDESZ a pierdut cu o diferență mică față de MSZP câteva sute de voturi, astfel că MIEP a
pretins ca alegerile au fost fraudate.

Critici
Criticii lui Orbán au inclus lideri autohtoni și străini (inclusiv fostul secretar de stat al Statelor
Unite Hillary Clinton, [5] cancelarul german Angela Merkel, [6] și președinții Comisiei
Europene José Manuel Barroso,[7] și Jean-Claude Juncker[8]), organizații
interguvernamentale, organizații neguvernamentale. Mai exact, el a fost acuzat că a continuat
reforme antidemocratice; reducerea independenței presei din Ungaria, a sistemului judiciar și a
băncii centrale; modificarea Constituției Ungariei pentru a preveni modificările legislației
susținute de Fidesz; și de cronism și nepotism. [9]

Obran a susținut în mod regulat investițiile în natalitatea scăzută a țării. Orban a abordat
„marea teorie a înlocuirii” (O teorie populară în rândul neo-naziștilor) care emulează o
abordare nativistă de a respinge imigrația străină de frica înlocuirii de către imigranți: „Dacă
Europa nu va fi populată de europeni în viitor și luăm acest lucru așa cum este dat, atunci
vorbesc despre un schimb de populații, pentru a înlocui populația europenilor cu altele ”, a
spus Orbán.

Unele partide de opoziție și critici îl consideră pe Orbán un oponent al integrării europene. În

2000, partidele de opoziție MSZP și SZDSZ și presa de stânga prezentau comentariul lui
Orbán potrivit căruia „există viață în afara UE” ca dovadă a antieuropeismului și a simpatiilor
sale cu dreapta radicală. [10][11] În aceeași conferință de presă, Orbán a lămurit că „încercăm
să facem aderarea rapidă, deoarece poate stimula creșterea economiei Ungariei”.

Magnatul de afaceri maghiaro-american și activistul politic George Soros a criticat că Orbán a

gestionat criza europeană a migranților din 2015, spunând: "Planul său tratează protecția
frontierelor naționale ca obiectiv și a refugiaților ca un obstacol. Planul nostru tratează
protecția refugiaților ca fiind granițele obiective și naționale ca obstacol. "[12]

Guvernul Orbán a început să atace Soros și ONG-urile sale încă de la începutul anului 2017, în
special pentru sprijinul acordat imigrației mai deschise. În iulie 2017, ambasadorul israelian în
Ungaria s-a alăturat grupurilor evreiești și alții pentru a denunța o campanie de panou
publicitar susținută de guvern. Criticii lui Orbán au afirmat că „evocă amintiri despre afișele
naziste din timpul celui de-al doilea război mondial”. Ambasadorul a declarat că campania
„evocă amintiri triste, dar și semănă ura și frica”, o aparentă referință la Holocaust. Ore mai
târziu, Ministerul Afacerilor Externe din Israel a emis o „clarificare”, denunțându-l pe Soros,
afirmând că „subminează continuu guvernele alese în mod democratic din Israel” și
organizațiile finanțate „care defăimă statul evreu și încearcă să-i refuze dreptul de a se apăra”.
Clarificarea a venit cu câteva zile înainte de o vizită oficială în Ungaria de către premierul
israelian Benjamin Netanyahu. [13] Mesajele anti-Soros au devenit elementele cheie ale
comunicării și campaniei guvernului de atunci, care, printre altele, au vizat și Universitățile
Central Europeane.