S aie lt tt Ds a_INVESI tn aay J Mlon Anghel & a @ Elena-Claudia Serban if to See ee Nariel ht} Yara SAV ays | |p: ee :economico- Serer . tee Oe Titre i , ee LET LL y SEE LLL Scanned with CamScannermantelor firmei pe bai st for a rentabi fezultatului global a * Fae, Pa 100ee 3.2) Api = vt (Pp1~'p). 56. Analiza ratelor de rentabilitate 56.1. Analiza ratei rentabilitatii comerciale Rata rentabilitatii comerciale caracterizeazi eficienta vanzarilor entitatii sonomice, determinandu-se ca Taport intre rezultatul obtinut si cifra de afaceri vet in concordant cu sfera de investigare, rata rentabilitatii comerciale poate fcalculaté prin utilizarea la numirator, ca indicator de rezultat, a profitului sisent ciftei de afaceri, a marjei brute fata de costul bunurilor vandute sau a rrofitului net, acestea find cele mai utilizate relatii de determinare. Rata rentabilitatii comerciale calculata pe baza rezultatului aferent siftei de afaceri reflecta profitul aferent cifrei de afaceri acumulat la 100 lei tid de afaceri, dup& acoperirea din cifta de afaceri a cheltuielilor ocazionate eobjinerea si valorificarea productici si a marfurilor. Relatia de calcul este urmatoarea: Re rata rentabilita}ii comerciale; P ~ profitul aferent cifrei de afaceri nete; CA~cifra de afaceri neta. Nivelul ratei rentabilitafii comerciale depinde in principal de: “ pozitia concurentiala a firmei in cadrul sectorului de activitate; * faza in care se afl sectorul in ansamblul sau; ffeg,” Stategia urmata de firma (dominajia pe seama costurilor sau “rentiere) ete, : Analiza factoriala a ratei rentabilitatii comerciale se poate efectua pe “tmatoarelor modele: ms Ld *S; 1) ReMi PF ZIG 100 {1 Day *P; Ldyj* Pj vi Scanned with CamScannerAnaliza economiconanirs 4 350 fie unde: Lay, *P;- cifta de afaceri; La; xe,— cheltuieli aferente cifrei de afaceri; Wi ~ cantitatea vanduta pe produse sau activitati; ; ~prejul de vanzare pe produs fara TVA; ¢, —costul complet unitar; g; — structura cifrei de afaceri nete pe produse sau activitati; ~ rata rentabilitagii comerciale pe tipuri de produse sau activitg, Conform modelului I, sistemul de factori este urmitorul: zi Re PB In cazul modelului II, sistemul de factori se prezinta astfel: zi Re La Aplicatie: Analiza factoriala a ratei rentabilitatii comerciale ; z Tabelul 5.13 crt, Indicatori uM NA N i [Cita de afacer net 3 7 53 628.3 2 | Cheluiel aferente citer de alacor ‘i eas 5301288 7p i i Tei 47.455,586 © 3 le medi al preturlor de vanzare | ~% 106 Indicele mediv al costuilor % 1098 5 | Citta de atacer recalculate 35588 6 | Cheluietie recalculate aferonlo dy —t— ‘asi? de afaceri ae | ae 7 | Profiul aerent eters taser 7 BE 8 | Rata rentabiti ial et oy ji Comerciale % ‘IT oe Scanned with CamScanneryetodologia de anal stfel: pet odel factorial: 24,%P,~29,%6, Re Sasa We schema factoriala: Poop Re Pi a Modificarea ratei fata de perioada precedenta a fost de: A Re= Re ;~ Re 9 = —1,43 puncte procentuale. Cuantificarea influentelor factorilor: 1) influenta modificarii structurii productiei vandute: dg, =( 1-270), 199-1 geetts as : LM * Po LM0* Pa = 1,08 puncte procentuale; 2) influenta modific&rii prefurilor de vanzare: dy, -(!- Perse p(s Zeer a= D0 *P, Ln Pa ~ 6.27 puncte procentuale; 5) influenta modificarii costurilor complete unitare: v1 XC, fe, -(i- Layer) gg _{ jae ex 100= 9.) * Py DM * Pa ae 78 puncte procentuale. ;_“tpretarea rezult izei atelor analizei : eh Smeg MA analizei efectuate se constata o reducere a ratel rentabilt Reducer © 1,43 puncte procentuale in anul curent fata de anul pee! en song Ct Ate; rentabilitaqit comerciale a fost determinata de influenta dirt" " intensitate a celor trei factori direcfi, si anume: influent po?! Scanned with CamScannerAnaliza economico-fnanc lar 354 rating in princi izei pe perioade scurte de timp a agi. recomandata in principal analizei pe pt p evi, entititilor economice. P =—2x 100, Ren = Cy unde: rata rentabilititii comerciale nete (Return on Sales); cn P. —profitul net. Valoarea informafionala oferita de aceasta rata este Tedusi, intrucét profitul net incorporeaza si impactul activititii financiare, activitatij eXtraor. dinare si politicii fiscale. | ; Rata rentabilitatii comerciale nete are o semnificatie aparte pentry investitori, Ea evidengiaz cat de mult din fiecare leu provenit din vanziri |p revine, ca proprietari, pentru a realiza o afacere sau pentru a primi dividende, Pentru a avea o imagine pertinenta si relevanté se impune studiereg trendului acestei rate pe o perioada de trei-cinci ani comparativ cu rata medie la nivelul sectorului de activitate si al intreprinderilor similare. 5.6.2, Analiza ratei rentabilitatii resurselor consumate Rata rentabilitafii resurselor consumate este denumit& si rata rentabi- litatii costurilor, exprimand rezultatele obfinute de o entitate economica in comparafie cu nivelul consumurilor considerate necesare. Rata rentabilitajii resurselor consumate (R') se exprima ca raport inte un anumit rezultat de natura profitului sau a pierderii, generat de activitatea economica a intreprinderii si valoarea consumului de resurse efectuat pent obfinerea acestuia. Astfel, rata pune in relatie indicatori ce reactioneazi in sets a infuenia ek smite sae (de exemplu, cresterea pre diminure a prof, deosece oe gee Cetera costal, aK? Profitului), deoarece cei doi termeni ai ratei intra intt-o rele cauzi-efect, evolutia cheltuieli fermen i rnc) ” uielilo1 evolut Profitului, t determinand invers proportional Nivelul managementul Scanned with CamScannerAnaliza performantelor firmei pe baza Fentabilitay coptolal 1a rezultatului global 355 in functie de fazele ciclului d yeaza in TUN! I de viata a prod 4 ander, avand un trend ascendent in fee Produselor vandute de int crestere a vanzirilor si eltuielile de productie si Litatii, mentinere pe piata sunt menfinute la un niv I sc&zut. ‘oatare, rata rentabilit: colori scazute in fazele de lansare si declin, cénd ch: movare sunt mari, cheltuielile de imbunatatire acal sant ridicate, iar marjele de profit, totodati, Avand in vedere activitatea de expl consumate (R‘) se poate calcula astfel: RE 100, Che resurselor RE-rezultatul exploatarii; Che — cheltuicli de exploatare. inregistrarea variatici stocurilor de produse finite si de productie in curs de executie, respectiv a productiei realizate de entitate pentru scopurile proprii si capitalizate, la cost de productie, in cadrul veniturilor din exploatare, tu deformeaza rezultatul exploatarii, deoarece au corespondent in cheltuielile eexploatare. ins includerea altor venituri din exploatare gi a altor cheltuieli din activitatea de exploatare in numéaratorul si numitorul ratei si includerea ‘aafici stocurilor de produse finite si de productie in curs de executie, ‘spectiv a productici realizate de entitate pentru scopurile proprii_ si apitalizate in cheltuiclile de exploatare, ce reprezinti numitorul raportului, fice ca cei doi termeni ai ratei si nu fie perfect comparabili, necesitind o ‘etratare a acesteia. ee Prin urmare, varianta agreati de calcul pentru rata rentabilitatii ‘esurselor consumate este: es ee R = G10, Unde: h Pr ~ profitul aferent cifrei de afaceri; Ch~ cheltuieli aferente cifrei de afaceri. vag, Modelul de analiza factoriald a ratei rentabilitatii resu re xn, - Da xe, «100 -( Rese en =4 e rselor consumate Savixe, lo p ee Fae influenteazi rata rentabilitapit ‘Onform modelului, factorii care * Sunt, in ordine: ) Structura cifrei de afaceri pe produse (¢); Sosturile complete unitare (¢); Prejurile de vanzare (p), exclusiv TVA. C “Ssturitoy Scanned with CamScannerAnaliza economico-financi 356. Cat afm presupune aplicarea metodei Substitutig; j, ; jala a ratei Analiza factoriald © itativa, Baza de date necesar& analizei factorae anf, ca metoda de analiza cantitat aratei este redata in tabelul 5.14. Tabs a 7 Indicatori uM precedent ‘erioada curents ne ji 48,309.97 Cifra de afacer Tel 53826304 J} Gel alerente cer de tei 47.45.5865 536428007 afaceri : 3] Citra de afacer recalculata Tel x DG (Eqvs x po) 7 F_| Cheltuieliaferente cifrel de tei x Boe afaceri recalculate (Eq x cx) 3__| Profitulaferent ciftei de afaceri Tei 354,384 TSE 6 _ | Rata rentabiltafi resurselor % 1,80 035 consumale Calculand abaterea absolut a ratei rentabilitafii resurselor consumate in anul curent, fata de anul de baz, obtinem: ART = R™;— Ro = 0,35% — 180% = -1,45%. Diminuarea rentabilitatii costurilor cu 1,45% in exercitiul financiar analizat s-a datorat urmatoarelor influente ale factorilor: 1) influenta modificarii structurii productiei vandute: = ¥ Ag -(% XP _1\y rq9 | 2ata* Po _1\ 199 = Len DM % Co = 294% — 1,80% = +1,14%; 2) influenta modificarii costurilor complete unitare: ct ~( Reese, Dp mre | ye D9 *6, Ya Xo = -6,13% — 2,94% = -9,07%; 3) influenta modificarii preturilor de vanzare: we (Xa, xp, ao of ROU*PL 1), yg [LM Po_j) e100" y 4,6, XC, = 0,35% ~ (— 6,13%) = +6,48%, i Rata rentabilitatii resu, adere So , rselor consumate a inregistrat 0 scidere fiativa fay de pevioada de referint, dinamica rezultaa ea urmare a dite Scanned with CamScannerAnaliza economico-financiars af lime} 358 conomice 5.6.3. Analiza ratei rentabi »onomice reprezinta una dintre cele mai importa ta raté pune in evidenti performantele utilzaey a unei intreprinderi, respectiv a activuluj Gal rmante. comanda mai multe modalitati de caley (Re). Sunt prezentate mai jos cite ‘ei rentabilitifi economice, Rata rentabilitatii ec tabilitate. Aceas' stit in activitate inerea acestor perfor de specialitate re ij economice rate de capitalului inves folosit pentru obf Literatura pentru rata rentabilital : dintre variantele posibile de cuantificare a rat ae Rezultatul exploat (RE) 100. = “qetive din exploatare( Ae) ri! va determina o rata independenti apitalurilor (politica de finantare), cat si Utilizarea rezultatului exploat atat de politica fiscala si de structura ¢ de fluxurile extraordinare. . _ Excedent brutal exploatdrii( EBE. R= Excedent brut alexploatarii( BE) x 100. Active totale( At) ij economice va fi construit& pe baza excedentului brut al exploatirii (EBE)”, va fi independent si de politica privind amortizarea capitalului tehnic, pe langa elementele mentionate anterior. oO variant mai putin utilizata este cea care considera profitul brut, acesta reflectind performantele economice ale unei intreprinderi, inclusiv din activitatea financiard si extraordinara. - _ Profit brut pe = Proftbrut 190, At y Folosirea profitului brut este utilé managerilor int letermina un nivel mai ridicat al ratei, in masura in car activitafi (financiara si extraordinara) aduc profit. In teoria gi ica i i : forme ria si practica internafionala, aceasta Dac rata rentabilit reprinderii si %@ e celelalte Jol 3 sub rata este cunoscul? su TA ROA= x 100, 3 G. Valceanu, V. Robu, N a dat Ediura Beonomict, Bucurepl ans (cord), Anata economico-financiard, il? Rezultatul exploatarii pean is pycedertil Carlee inainte de impozitare si dobnzi ( DID. is depreciere si amortizare (EBITDA), E) corespunde rezultatului inainte de dobanzi. Scanned with CamScannera F ROA - rata rentabilitatij activuluj Bae (return EBIT — rezultatul inainte de impozitare git sess and taxes), lobanzi (earnings before ” TA -total active (total assets); 1-cota de impozit pe profit (lax rate), Utilizatorii_ informatiilor oferite de aceasta raty pital (actionari si creditori), Creditorii sefionarilor. asteptirilor Oalta varianta a acestei rate este: EBIT(1 ~tax rate ) ROCE = ——*—_ A rate) I CE x100, unde: ROCE — rata rentabilitatii capitalului_ angajat (return on capital employed); EBIT — rezultatul inainte de impozitare si dobanzi (earnings before imeresis and taxes); '~ cota de impozit pe profit (tax rate); CE —capitalul angajat (capital employed). ' Capitalul angajat este exprimat ca valoarea total a capitalului care a lot utili izat pentru obtinerea rezultatelor, fiind inteles, de asemenea, ca valoare ‘ttuor activelor angajate intr-o afacere. Se calculeazA dupa formula: Capital angajat = Capitaluri proprii + Datorii pe termen lung. ings ®% calculati astfel, masoard performantele utilizarii capitalului ment gaat), care corespunde surselor propii i a celor atase de natura malitlor care finanjeaza pe termen lung activitatea firmei. Cu alte cuvinte, aig 228 performantele apreciate sub forma unui rezultat net la dispo- ‘unizorilor de capital, la capitalurile permanente angajate in aa io on OIC (return on’ invested capital)’ iepezin _ ee Difone® @ Fentabilitaii economice, nuanfénd elemente “nicle si imobilizarile de resurse necesare operdii: Roc = Qperating Income (1 = taxrate) «100, Invested Capital a id Return . Danodaran, +Return on Capital (ROC), Return on Invested Conta eel sly 3007 a (ROE): Measurement and Implications”, Stern School of "ywedw../returnmeasures.pdf Scanned with CamScannerAnaliza economico-financiars 9 firme 360 unde: Operating Income — rezultatul operational (marja bruta asupra Costu eae ed Captal capital investi = impozit pe profit. Capital ei cae inteles ca find imobilizarea de Tesurse financiare de c&tre actionari si creditori (capitalul propriu si datoriile financiare’ ce rezultatul operational net rispunde asteptarilor investitorilor privind activitatea economica a firmei. \ : j in concluzie, pentru o corecti informare a tuturor celor interesati de performantele obtinute prin utilizarea capitalului angajat de o firma, se pot folosi ratele: : i 1) Rt = Rezultat inainte de impozit si dobanda Active totale ), in timp de capital 100 sau 1) R= Rezultat inainte de impozit si dobénda Capital investit este utilé analizei rentabilitatii financiare pe baza dea analiza ratei tentabilitatii financiare), Analiza factoriala i a ratei rentabilitatii economice evidentiaza actiunea unor factori care au un grad ridicat de complexitate. Vom considera rata rentabilit’tii economice: 100. A doua forma a R° parghiei financiare (a se ve P R=—x], 7 00, unde: P~rezultatul inainte de impozit si dobanda. Pentru analiza factoriala pot fi folosi ite modele precum: iP DR = x100= A, Pig, At At CA : P F100 0) R=? 199 _ CA* a eer: cat ca At “Ae Scanned with CamScanner15, avaliza performanjelorfmei pe bazarentabity i a Fezultatului global 361 » Tata rental ilit&tii economice combina al vitezei de rotatie a activului total, exprimata ca numar de rotatii (S) > At A seul? : P acfectul ratet rentabilitatii comerciale (S 100) CA At Re [— 8 (structura vanzarilor) LF 100 CA [— Pp (prejul unitar de vanzare) ¢ (costurile complete unitare) Rata rentabilitajii economice se analizeazd factorial, la _nivelul fuctorilor directi, astfel: 1) influenta vitezei de rotatie a activului total: 4g ak acd” (C4 CA), Pe rap, At At, At, ) CA, 2) influenta ratei rentabilitatii comerciale: ms ahh C4 af thea 00, CA CA, CA, Al, Detalierea analizei cantitative pe factorii indirecti, structura vanzarilor, wht’, Yanzare si cost complet unitar se efectueazi conform metodei stituirii in lant, similar analizei ratei rentabilitatii comerciale””, | sconogtl® dou rate componente actioneazi diferit asupra ratei rentabilit a denitice, in functie de natura activitatii intreprinderii si de strategia urmari “gementul firmei. 2 teiggg SL, in industrie, firmele realizeazd rate de renabitate = 2 agi Pe Seama unor cote de profit mai mari si mu printr-o ne Maid lttteprinderile din sfera comertuli aperenzA eu mat “use, dar beneficiaza de o rotatie mai acceleraté a activelor. situ Uneog, » SMategie de menfinere a pozifiei concurentiale pe a ee hnoigetMarea la marje ridicate de profit, iar alteori, util “! avansate determina o incetinire a rotatici activelor. oe : Sdea Subcapitolul 5.6.1. Scanned with CamScannerAnaliza economico-nancier§ afin 362 ilitaqii ice poate fi aprofundati prin dese, i tabilitayii economice poate fi aprofundata prin descom, ne Saat elementele componente, imobilizari si active Circulante pu . OF one caz se foloseste modelul II, a carui exemplificare se ofera maj jos: 100 CA__ -4- aa Ai de unde: 100 Re. CA Acest model evidentiazi caile de crestere a rentabilititii economice, si anume: accelerarea rotatiei activelor circulante; imbunatafirea randamentului activel intensiva a acestora, . lor imobilizate, prin utilizarea dar si {inand seama de performantele acestora; * adaptarea politicilor comerciale in vederea cresterii eficientei vanzirilor. Tabelul 5.15 Nr. . . crt Indicatori UM | Perioada precedent | Perioada curenté 4 | Gira de afaceri lei 48,309,970 53.828.304 2 | Cheltuiliaferente ciel de afacen let 47,455,586 53.642.849 3_| Gia de afacerirecaiculaté (Savi x poy Tel x 50,350,885, 4” | Cheltuiel aferentecitrel de afacer lei x 48,915.22 fecaloulate (Eqys x ci) 5_| Profitul aferent ciftel de afacen a it ie 8543 ii 4 Valostea medi a aciveor mobizate Ta a 202768 Sedul medi al actvelorceculante [Tg 36.172.666 30085 5H 5_| Rata rentabiltafi economice % 152 ost Utilizand datele dij i in taby influenjele urmitorilor factor: etal 5.15, * * ine, : Se vor cuantifica, in ordim ri: Scanned with CamScanner Nd. Sty, a Oe. 10/15, analiza performantelor firmei pe baza rental J! i fezultatului global 363 — cA Ai RY— CA Ac g a wf P c Modificarea absoluta a ratei Tentabilitiii economice este: AR’ = RP )— R°g= 0,31% — 1,52% = -1,21%, 1) Influenta randamentului activelor imobilizate: ae i sS = — R'o= +0,05%; i CA, CH Ai, Ac, 2) Influenja rotatie i activelor circulante: = +0,03%; i Ae, iy Acy 3) Influenga ratei rentabilitiii comerciale: ARS RGR =-1,29%, 1 ‘Ay Say, Ac, 8), din care: 3 hin care: ") datorité moditicarii structuri vanzitilor: Agr A Roo = +0,99%, VR 1 Scanned with CamScannerAniliza economico nani’ a 364 unde: ee Bai) 2qviPo . 3.2) datorita prefurilor de vanzare: RO! RE , ow AT = +5,69%, _ VR, unde: ere ( 1-22 J ZqviP) 3.3) datorita costurilor de productie: Act’ = RAR 5 9606, VR, Se remarc o diminuare a ratei rentabilitatii economice cu 1,21% pe parcursul exercitiului financiar analizat, care s-a datorat exclusiv scdderii ratet rentabilitatii comerciale. Randamentul activelor imobilizate are o° influent pozitiva, deter- minand cresterea rentabilitajii economice cu 0,05%. Prin urmare, dinamica ascendenta a valorii medii a activelor imobilizate prin investitiile efectuate a generat o dinamica mult mai accentuaté a cifrei de afaceri, ducdnd la sporirea eficientei cu care sunt folosite resursele materiale imobilizate. Situafia poate evidentia anumiti parametrii de calitate atinsi, precum nivelul tehnologic al investitiilor efectuate sau calificarea angajafilor. Rotafia accelerata a activelor circulante a condus la o crestere cu 0,03% a ratei rentabilitatii economice, fapt ce relevd o gestionare optima a resurselot pe parcursul unui ciclu operational. __Ins& efectul pozitiv cumulat al acestor doi factori legati de eficien? cti nu este suficient pentru a depasi influenta negativa a ratei ren ee ae - observat, descompunand manifestarea acest amalisi efectute, fate Seen eee eat ue a Structura™ vanzirilor aa a ratei cu es gees ponder Produselor cu marje de profit la un leu Fg Rezultat al cere dena natct Comercial’ medie din perioada d& Tat Tii de pe pia’, de cele mai multe ori, aceasta situatie 5° Py, datora si eforturilor intreprinderij aaa rat ‘ tare ©! ‘eprinderii de a optimiza nivelul costurilor unitare 0,99% = oa Scanned with CamScannersformanlelot fimei pe baza rentabil is pool abit si a rezultatului global 365, produselor, astfel incat ; e ste calitatea te ner Preturile orese fat de perioada de referinjé, ducdnd la o mirire a lulu ratei CU 5,69%. | Cresterea mult mai semnificativa a costurilor a at Ins rata CU ne % fant sare identifica actiunea inflatiei pe piala de i ete va riale. Neintegrarea completa a acesteia in ica prefurilor de vanzare reflecté necesitatea menfinerii nivelului de campetitivitate produselor pe piata de desfacere, 0 posibili concurenti sav, Bre firma trebuie si-i raspunda prin prefuri acceptate de clienti. in acest context, pentru a-si majora nivelul ratei_ rentabi conomice, sunt necesare masuri legate de selectarea unor furnizori de materi ime $i materiale cu oferte optime calitate-pre{, inovarea, dar mai ales romovarea produselor $i construirea unor refele de distributie care si ofere fimei nivelul de rezultate economice care va remunera capitalul investit. Importanja ratei rentabilitatii economice este determinat si de pozitia iinsistemul de factori care influenteaza nivelul ratei rentabilitatii financiare. rt pp ora 100 = ex Ax «100, Kp At Kp Vt unde: Vt PM 199 = 2 x 100; At Vt At P . ‘eum . rnd 100 — rata rentabilitatii economice, construita pe baza profitului net. Cresterea interesului investitorilor depinde de doi factori: 1) rata rentabilitatii economice; 2) structura financiara a Kp. : taiog rentabilitaii economice trebuie s ree ‘ Min Ae creditorilor, in concordanja cu riscul ast au acordandu-i imprumuturl. tA remunerarca actio- jnvestind in intre- 5.4. Analiza ratei rentabilitati financiare i financiare a intreprinderii se folosese jar si pentru activitatea P : meee entru caracterizarea rentabilitat! ree ru investitori, 4 ° Serie dem’ € rate cu utilitate deosebit’ pent negement, "eur an stitori, folosindu-se de rata ” equity in literatura anglo-Sxo ern | ROE= rentabilitatii financiare (Re. a estilia na) pot aprecia in ce masura i Scanned with CamScannerAnaliza economico-fnan 2 War’ a ime Jor este rentabila sau nu. Astfel, dacd Ref este mai mare decat costul capitan propriu (Kp), atunci activitatea desfasurata de firma genereazi o valoare suplimentara pentru actionari. pitas 7 Existi doud modele de calcul pentru rata rentabilitatii financiare: a) in raport de profitul net, prin relatia: Profit net (Pn) —— | *!00 Capital propriu(Kp) Sau, i financiare Rata rentab! b) in raport de rezultatul global, prin relatia: Rezultatul global _ jy Capital propriu(Kp) Ce informatii aduce in plus modelul b fata de modelul a? Rata rentabilitatii financiare calculate in functie de rezultatul global are un impact mai mare in conditiile actuale ale crizei economice, pentru ca ,,alte clemente ale rezultatului global” precum variatia cursului valutar, reevaluarea activelor imobilizate, integrate in rezultatul global ofera o imagine mai corecti si mai apropiata de valoarea justa a investitiei facute de actionari, de posibili investitori sau alti utilizatori ai informatiei financiare. Articolul profesorilor Francisco Sousa Fernandez si Maria Mercedes Caroo Arana de la Universitatea Catabria din Spania subliniazd legitura dintre modul de calcul al ratei rentabilita{ii financiare cdnd la numérator se afl rezultatul global si cand trendul economiei este descrescitor. Se constati sciderea acestei rate in perioada 2006-2008, cu precidere in anul 2008, cénd efectele crizei financiare au fost evidente si generalizate la nivelul intregii lumi. in ceea ce priveste folosirea capitalului propriu, se recomanda in eecet (ae call al ratei rentabilititii financiare folosirea la numitor # propriu mediu, calculat dupi cum urmeazi: K,= K, initial + Nr. acfiuniemisincursul anului x i financiare = Val. de emisie x NtHeluni de la data emiterti pani la sf-anulti_ , R 'r aefiuni réscumpérate in cursul anului x Val. de rdéscumparare™ Nr. deluni. fi » Mt deluni dela data réscumparéirii pandila sf anului . 12 Analiz stei r, si naliza acestei rate se poate face pe baza sistemului DU PONT * anume: R= ex 100 = YLy AL Pn Kp At Kp yy * 100, 2 Scanned with CamScanneris anaiza performany jelor firme pe baza rentabiitai sa rezultatuli global 367 sto! fe: y/At- viteza de rotatie a activelor totale; At/ Kp factorul de multiplicare a capitalului Propriu mediu sau bratul _ pied financiare; pen /V¢~ profitul net la un leu venituri. Me At ae ast Kp Kp Pn UG Interesati de evolutia ratei rentabilitajii financiare, managerii au posbilitatea si o influenteze actiondnd asupra: « vanzdrilor generate de utilizarea activelor; = modului de finanfare a activelor din capitalul propriu si datorii; * rentabilitatii nete a veniturilor. in legatura cu clementele cuprinse in modelul de analiza, precizim umatoarele: * Viteza de rotatie a activelor, cu cat este mai mare cu atat eficienta uilizitii activelor totale este mai bund. Un asemenea indicator depinde si de stclorul unde isi desfasoara activitatea intreprinderea. * Factorul de multiplicare a capitalului propriu, cdnd este mare si rata Tnlabilitijii financiare este mai ridicata, trebuie efectuaté o aprofundare a ‘awzelor care conduc la aceasta situatie, respectiv daci acest factor are un tivel ridicat ca urmare a indatorarii firmei, atunci avem o situatie nefavorabila Sa performantelor, rata dobénzii mare, acces restrictionat la surse de Hate). Ca urmare, valoarea optima a acestui indicator este rezultatul unui {Os de ,Lupra” permanenta intre profiturile, costurile datorilor financiare intuene Nerii, Trebuie subliniat faptul cA un asementt indleator est ating 91 de sectorul unde isi desfigoard activitalea inept eae Cnc Intreprinderii pe care aceasta le define. in acest nae Las es icat - nim urmatoarele: acolo unde exist un flux de_ numer sim a "tic, pag ereVizionare, factorul de multiplicare eae ee = nul oe care au un portofoliu de active diversificat pot, eo a ee . Woes tS Fidicat, Este necesar inst ea la analiza acesal nvicslt Mediate ae alfi indicatori, cum sunt: rata lichiditaii curente, r «stata de acoperire a dobanzilor. : Potties P*OFitUL net La un Jeu venituri exprima capacitatea firme! & “Ade prepuri eficienta, de a practica procese de control al costu inte mei de a folosi ilor. Si Scanned with CamScanner368 Analiza economico-financiar’ a fime ‘e si fie interpretat in functie de sectorul de activitate i i ia aplicata de firme pe diferitele Picte, nurilor produse si de strategia apical cs pete, natura ‘a unele tz s-a observat c& se inregistreaz& o valoarea ridicatg ; profitului net la un lew vanziri si o valoare mic a ratei rentabilitayi economice (Pnet/At) si invers. Pentru firmele de comert, aceasta se datoreazz practicarii unui adaos comercial ridicat, care, desi majoreaza profitul net un leu vanziri, are un efect mult mai pronunfat asupra vitezei de rotatie ; activelor, incetinind-o. : : Rata rentabilitatii financiare in sistemul DU PONT se poate prezent; acest indicator trebui astfel: Profit net ___ Activ total Profit net = = xT Capital propriu Capital propriu Activ total o unde: Profit net 00 = Cifra de afaceri x Profit net x10 Activ total Activ total Cifra de afaceri : reprezentind o form a ratei rentabilitifii economice, iar ASH fofal_ Capital propriu financiar, At Kp — CA Kp man Pn RE At a Pn Ra, CA er Pn Fol Re. 1 Olosirea . MP de cctivitae Decare sai pane 1 dezvoltats in functie de efectul feet alizeaza si de cota de impozit pe PPO" Scanned with CamScanners,pnalize verformantelor firmei pe baza rentabilitati Fezultatului global 369 ial At Kp Pn YI(CA) rel At Pa RE At Vi(CA) coe i Ra, Vi(CA) RE Pn R.,. Profitul net a Impozitul pe profit Rezultatul brut al exercitiului Rezulatul brut al exercitiului™ Din interpretarea acestui model rezult& c& sporirea interesului investi- torilor depinde de: * rata rentabilitatii economice a activului; * gradul de indatorare a firmei: * nivelul impozitarii. in raport de rata rentabilitajii economice, se pot remunera actionarii, ‘reditorii, in functie de riscul asumat fie investind, fie acordand imprumuturi. Prin folosirea sistemului de rate, care concluzioneaz rentabilitatea ‘nanciard, se poate constata c& o situafie poate fi cauzata de un ansamblu de fectori si nu de actiunea independent a rotafiei activelor, a asumérii riscului “anciar sau a marjei de profit practicat. ee In ceea ce priveste parghia financiara, deosebim doua cazuri de rise: sender »risc-profit”: in sensul ca firma objine performante sconomiee fire fare Costului indatorarii, ceea ce majoreaza gemunerarea actionarilor Pe masura cresterii parghiei financiare (Rp? RY, ‘ : Tighigg’”CPlerdere”: in sensul c& firma atrage eredite, marind a cog! financiare, rezultand astfl e& rentabilitatea financiar8 este inferioa sieigetomice (Ry< Re), ca urmare a faptului cd rentabilitaten economics Deri inn ee TT i buie si se find seama de Tioada q *pretarea ratei rentabilitatii financiare trebuie sa se fini aa “Pitaluritg, met, riscurile pe care si le asuma firma, valoarea contabi Toprii ete, Aeon," C88 ce priveste perioada de analiza, se subliniaz’ faptul cA profitul = . 4s . H la "ui singur exercifiu financiar, unei singure perioade de timP, Scanned with CamScanner7 Analiza eoonomiconanciar’ a in| lansarea unor produse noi cu costuri de lansare mat va fi mai mic, ceea ce va face ca rata de rentabilitate financiard si fie scazuti, a fn legaturd cu riscurile pe care si le asuma a tile, se constata 3 valoarea ratei rentabilititii financiare nu reflecta sinscurile asumate de acestea, {in ceca ce priveste valoarea contabilé a capitalurilor proprii, ‘Se remareg faptul c& aceasta valoare este luata in calcul, si nu valoarea sa de piafa in functie de cursul actiunilor. Ca urmare, daca rata rentabilitatii financiare inregistreazg 9 anumita marime, la societatile cotate la bursa, acestea nu pot aprecia profitul pe care il aduce investitia ficuti de acfionari. Una este valoarea contabili g capitalurilor proprii si alta este valoarea de piafa a acestora, asa cum rezulti ea din cotatia la burs. Ca urmare, rata rentabilitatii financiare trebuie privita in functie de doua situatii: * pentru societitile necotate la burs’, unde oferd informatii utile actionarilor; * in cazul societ&tilor cotate la bursd, unde este nevoie si de alte informatii, mai ales referitoare la cursul actiunilor. Spre exemplu, societatea analizata in cursul anului N-1 a emis si Niscumparat actiuni, si are o valoare a capitalului propriu mediu egal cu 4.642.546 lei. in cursul anului N, societatea nu a emis si nici mu a rascumpirat actiuni, astfel incat valoarea capitalului propriu mediu este egali cu valoarea contabilé a capitalului propriu, dupa cum rezulta din bilant, si anume 47.572.517 lei. Tabelul 5.16 ' =lei- i. ; aie Indicatori Simbol NA N 1 _ | Rave totale at co : 46.702.175 | 50.341 2 | Capitalul propru ‘Kp 4.642.546 | 47,572.57 3 | Venituri totale Vt 51.676.882 | _57.924.776 4 [Profil net Pn 7685,730 | _ 2.929911 3 Rata ena ance Re 378 518 iteza de rotate a act : at imobilizate ae uM 13 > 1 | Vileza de rotaje a actvelor curente 5,39 m Ac Kpo= 4.642.546 lei; APs” 47,872.517 jet, ‘= Pig Rf, Kp, *100= 3.7896, Scanned with CamScannerceptalul 7. analiza poziiei financiare ia 439 7.4, Analiza corelatiei fond de rulmente de rulment-trezorerie neta Necesar de fond Principalii indicatori utilizati in analiza echili . echilibrului financi: - = fondul de rulment; inanciar sunt: = necesarul de fond de rulment; ® trezoreria neta. Acesti indicatori pot fi determinati in accepfiune patrimoniala, pe baza tilantului financiar, si in acceptiune functional, pe baza bilantului functional. 1) In acceptiune patrimoniala: Fondul de rulment patrimonial este indicatorul care exprima in marime absolut lichiditatea pe termen scurt a unei firme. Avand in vedere structura elementelor bilantului financiar, fondul de nulment se poate determina din perspectiva activitatii investitionale, precum si FR = Capitaluri permanente — Active imobilizate = (Capitaluri proprii + + Datorii pe termen lung) — Active imobilizate sau ER = Active circulante — Datorii pe termen scurt. ul de rulment patrimonial reprezint acea Se poate observa cA fondi ial ey : i excede activele imobilizate si este destinat Parte a capitalului permanent care finanjérii activelor circulante. Fondul de rulment patrimon finanjare, ca: * fond de rulment propriu: ; FRp = Capitaluri proprii — Active imobilizate; * fond de rulment imprumutat: FRI = Datorii pe termen lung. jal poate fi privit, prin prisma surselor de angul contabil, regisim i ar gi a fondului de nformayii privind dimensiunea capitalului permanet ape ae inet, Dae date din bilantl E71 8 aren color do indie unc! regis din Bartmaitpentr “a ine stl, eee ‘ain bilangul contabil, fondul de rul ermina astfel: i ‘ spectiv in bil In situatiile financiare anuale, respect! Scanned with CamScannerAnaliza economico-financiara a firmei 440 Wr peciicatle Sens ae a 1_| Stocur a 2 Creante tH) 3_| Investitiifinanciare pe termen scurt a 4 _| Casa si conturi la banci T[ Active circulante (1+243+4) a 1 Chettiar fl | Dator pe fermen sour on I Van regia tn avans de relvat in peioadé malmica de un an 0 V7 [dative circulante nete minus datori curente nete (HIMIHIV) VI Provizioane pe termen scurt o Vil_| Fond de rulment (V-VI) Figura 7.8. Fondul de rulment Structura actuali a bilantului contabil permite calcularea fondului de rulment astfel: FR = (Active circulante nete — Datorii curente nete) — Provizioane pe fermen scurt. Iati c& deja in bilantul contabil se regaseste retratarea cheltuielilor in avans care sunt cumulate cu activele circulante si formeaza indicatorul ,,activ circulant net”. Totodata, se retrateazA si veniturile in avans care urmeaza a fi reluate intr-o perioada mai micd de un an, venituri care sunt cumulate cu datoriile pe termen scurt si care conduc la formarea indicatorului_,,datorii curente nete”. Singurul element neluat in calcul in bilantul contabil pentru determinarea ca atare a fondului de rulment este dat de provizioanele pe termen scurt. Cu siguranfa prima dificultate care apare in acest sens este data de departajare a provizioanelor prezentate in bilantul contabil in provizioane care se estimeazi a se relua intr-o perioada mai mica de un an de cele care s¢ estimeaza a se relua intr-o perioada mai mare de un an. ‘Tot in componenfa bilanfului contabil identificam elementele de calcul ale capitalurilor permanente dup’ cum urmeazii: Nr. a Element patrimonial Sens 1__| Active circulante nete minus datorii curente nete (+) 2_ [Active imobiizate |_| Total active minus datoni curente (12) | Provizioane pe termen lung [Capital permanent (1+) : Figura 7.9. Capitalul permanent Scanned with CamScannerjul Analiza poziliel financiare 441 espe: 13 Capitalul permanent = (Active circulante nete ~ Datorii eurent + Active imobilizate — Provizioane pe termen scurt = | = Total active — Datorii pe termen scurt = = Capitalul propriu + Datorii pe termen lung. Prin aceasta modalitate de abordare a capitalului permanent se sesunoaste indirect includerea in capitalul propriu atat a subventilor pentru iavestitii, cat sia fondului comercial negativ. Din activitatea financiar’ a unci firme se poate degaja: a) fondul de rulment pozitiv FR > 0: situatie favorabilé pentru firma, caracterizata prin surse smanente care acopera si exced necesitatile pe termen lung; ) fondul de rulment egal cu 0 FR = 0: sursele permanente = nevoile permanente. Situatia nu este considerata dificil. Totusi, 0 conditie esentiala este ca durata de incasare a creantelor s& fie mai redusa decat durata de plata a datoriilor; ©) fondul de rulment negativ ER < 0: sursele permanente nu sunt capabile si acopere nevoile permanente. O parte din resursele curente sunt indreptate ctre investitii. Situatia este specifica firmelor la care durata medie de incasare a creantelor este mult mai redus& decdt durata medie de plata a obligatiilor. Dimensiunea fondului de rulment este influentata de = rezultatul activitatii desfagurate de firma — profit sau pierdere; = politica firmei privind distribuirea dividendelor, | ' * cresterea/sciderea capitalului social prin noi aporturi sau retrager! de aporturi ale actionarilor sau asociatilor; * evolutia dimensiunii datoriilor pe ait : * evolutia dimensiunii activelor imobilizate. . ; Tina Nevoia de fond de rulment reprezinté acea parte a activelor circulante nate din obligafiile pe termen scurt: NFR = (Active circulante — Disponibilitayi — ~ Obligatii pe termen scurt, rmen mediu si lung; Investiii financiare) ~ sau NER = (Stocuri + Creane) ~ (Datorii pe termen scurt — Credite pe fermen scurt), Unde; 7 : 4 Obligayii pe termen scurt = Datorli pe fermen scurt - Credite bancar pe TS, Scanned with CamScanner442 Analiza economico-financiara a fin Cazuri: ; .. NFR > 0: impune existenfa unui fond de rulment pozitiv, care s acopere nevoile curente; Z NFR < 0: situatia este favorabilé pentru firma, sursele de finantan pentru activitatea curenta fiind syficiente. Activitatea de investitii poate { finantata cu resursele excedentare ale activititii curente. Dimensiunea NFR este influentati de: " natura activitatii desfigurate; * durata ciclului de fabricatie; * viteza de rotatie a stocurilor si creantelor; * volumul de activitate desfigurata. Trezoreria neta reprezinta indicatorul care pune in corelafie fondul de tulment cu necesarul de fond de rulment: TN = FR- NFR. Trezoreria neta poate fi: a) TN > 0 — pozitiva, caz in care din activitatea firmei se degaja un excedent monetar; b) TN < 0 — negativa, caz in care firma apeleazi pentru finantarea dezechilibrului la un credit de trezorerie. I1) in acceptiune functionala: Prezentarea pe cicluri de functionare a activitatii firmei permite caleularea indicatorilor de caracterizare a pozitici financiare cu continut informational specific. Fondul de rulment functional, denumit si fondul de rulment net global (FRNG), reprezint& sursa de finanjare stabil destinata si acopere activele stabile, ca urmare a corelarii ciclului de finanfare cu ciclul de investitii, A P 4 Active stabile (AS) {aciclice) Resurse stabile (RS) (aciclice) FRNG = Resurse stabile ~ Active stabile. (aciclice) (aciclice) Fondul de rulment net global poate fi: 2) pozitiv (FRNG > 0 > RS > AS). _ Inacest caz, sursele financiare stabile aco firmei, degajandu-se un surplus de resurse stabi finanjarea altor nevoi ale firmei, In situatia firmelor cu activitate industriald este oportun un FRNG > % {ntrucdit acestea au active stabile de v isi ‘lori foarte mari, fiind necesara finanfate? durabila si sigura a lor; b) negativ (FRNG <0. Rs < gy, pera nevoile investifionale ale le care poate fi utilizat pent Scanned with CamScannersolul 7. Analiza pozitel financiare ogo 443 Este cazul in care fondul de rulment Poate fi d it i ; lenumit in: a jand de rulment. suficienta de in cazul firmelor industriale care prezinta un FRNG negativ la nivelul nei perioade scurte (unu-doi ani), i u ; ca urmare a unei activitati investitionale nasive, Se poate vorbi despre © situafie normala. Investitiile realizate deter- mind 0 crestere a activelor stabile in scopul majorarii nivelului de activitate a fimei (cifrei de afaceri) si, implicit, a rezultatului care se va regasi in suplimentarea resursclor stabile, iar in perioada viitoare, in reconstituirea fondului de rulment. Nevoia de fond de rulment (NFR) functional are dowd parti componente: * nevoia de fond de rulment din exploatare; * nevoia de fond de rulment din afara exploatatii. Acest indicator reprezinta un element de activ (0 nevoie de finantare) si caracterizeaza activitatea ciclica a firmei. NFR = Active ciclice — Resurse ciclice; NFRE = Active ciclice din exploatare — Resurse ciclice din exploatare = = (Stocuri + Creante) — Obligatii. in practica, se intalnesc doud situatii: a) NFRE > 0. — Este situatia specifica firmelor industriale care au stocuri si creante foarte nati, iar obligatiile sunt mai mici, termenul de plat a acestora find redus; b) NFRE <0. 2A in acest caz, resurscle exced necesarul. Este cazul firmelor de distributie cu aminuntul (hipermarketurile) care au crean{ele egale cu zero (incasarea este imediata), stocuri cu viteza de rotafie accelerata si obligatii mari (furnizorii @cepta condiii contractuale drastice, intrucdt au asigurata desfacerea pentru Cantitati mari, au garantat’ incasarea gi rotafia rapida a marfurilor). ‘ NFRAE = Active ciclice din afara exploatérii — Resurse ciclice in afara exploatarii , = __Este foarte important si se realizeze distinctia intre din explociareiy gi vdin afara exploatirii”, pentru a putea localiza eventualele dezechilibre financiare @irute (din activitatea ciclicd sau din activititile cu caracter intamplitor ¢xcepfional) gi pentru fundamentarea estimarii necesarului de finantare. TN = FRNG — NFR = TA~TP. ezereria mtd pone Fan are din actvitatea ime se degat un Surplus monetar; Scanned with CamScanner444 Analiza economico-fnanciar a fimei b) TN <0 = negativa, caz in care firma apeleaz pentru finanfarea dezechilibrului la un credit de trezorerie. Exemplu: Se apreciaza echilibrul financiar al sc A SRL pe baza bilantului functional. Se dispune de urmatoarele informafii: Tabelul 7.4 Bilan contabil la 31.12.N ' 0. NFR Dac& aceasta rata este mai mica de 100, atunci firma inregistreazi o trezorerie neti negativa, o parte din necesarul de fond de rulment find acoperita pe seama creditelor de trezorerie. in cazul in care valoarea ratei este mai mare de 100, atunci se inregistreaza o trezorerie neta pozitiva; 4) rata de finantare a activelor ciclice de exploatare (React): R Recs = race = Ao ¢) rata de finantare a necesarului de fond de rulment pe seama creditelor de trezorerie (Ryyrre): x100; R= Lreditedetrezorerie ENR ER %100. O valoare ridicata a acestei rate, in condifiile reducerii sau suspendati creditelor de trezorerie de citre banci, se reflect intr-un rise important privio' finanfarea activitatii. Scanned with CamScannerxemplu: Pe baza informatiilor di rie Fr in exes ea _ je iftei de afaceri de 7.398.010 lei si oe gi consierind 037. ei in cele got ale © financi 4 exercifil jnanciare, se poate apreci: ili end metoda ratelor: precia echilibrul financiar al SC A SRL a) durata de rotafie a necesarului de fond de rulment di Me iin exploatare: NRE 2.172.322 ARE 360 | 72 360 iyo | 3.0388 Gade fuer | 7.398.010 0 = 105,71 zile | SET 60 = 121.08 ail. Majorarea duratei de rotafie a necesarului de fond de rulment de exploatare se apreciaz ca fiind nefavorabila, implicand o re i gifcilé a capitalului investit; : eva aa b) rata marjei de securitate: FRNG _ RY — 360 Cia de afaceri 2.535.631 2.412.470 9.037.697 7.398.010 360 = 117,40 zile 360 = 101 zile. Valorile inregistrate de marja de securitate se situeaza peste limitele considerate optime, ceea ce releva o eficienti scazuta si o insuficienta a fondului de rulment net global in raport cu nevoile implicate de volumul de activitate; c) rata de finanfare a necesarului de fond de rulment: FRNG THaA, jig 71% | 728284 100 = 115.7% wer Tr 2.201.641 amon stei rate in cele doua perioade mirimi pozitive ale trezoreriei, global in raport cu necesarul de esare achitarii integrale! Valorile mai mari de 100 ale ace semnaleazi faptul c& firma inregistreazA tespectiv suficienta fondului de rulment net & font de rulment si constituirea disponibilitlilor n° parfiale a dividendelor; : 4) rata de finanjare a activelorcielice Se 2.535.031 199 = 74.61%. FRNG 2.412.470 412.470 p99 = 94,82% ace (| 3544352 3.398.708 Scanned with CamScannerAnaliza economico-financiar r r 8 frei 29% si respectiv 74,61% din activele gj cA Fn fondul de rulment net global, diferen 4 din resurse ciclice de exploatare; tind sarului de fond de rulment din exploatary P e Aceasta rata releva din exploatare sunt finanfat “a acoperiti din alte surse, respect! ) rata de finanjare a nece: seama creditelor de trezoreric: dite de trezorerie 100 | Nueste cazul Nu este cazul | 7.7, Analiza vitezei de rotatie a activelor circulante Viteza de rotatie @ activelor circulante este un indicator de eficienys ca reflect schimbirile intervenite in activitatea firmei (in mod deosebit in activitatea de exploatare). Viteza de rotatie a activelor circulante coreleazg cifta de afaceri sau 0 ‘componenti a acesteia cu totalul activelor citculante say un anumit element al acestora. Viteza de rotatie a activelor circulante poate fi exprimata ca: = numiér de rotagii (n): CA n=—, AC unde: AC — soldul mediu al activelor circulante; AC = 81 4 Cr S: — valoarea medie a stocurilor; Cr—valoarea medic a creanfelor (corectate de TVA daca este cazul). Peer ae viteza de rotajie exprim’ numirul de rotatii ale afaceri. Cu eft nam tn lor circulante care au loc pentru realizarea cifrei de profit din activitatea des a Aes eae mai mare, in conditiile in care se degajé circulante este mai mare a ‘i de firma, cu atat eficienta utilizarii activelor » deoarece cu acelasi volum de active circulante s¢ realizeaza o cifta d i e afaceri mai i implicit i . ‘ira eae mare, si implicit un profit mai mare; aC Dea 4 can unde: T- numa i numarul de zile aferent Perioadei analizate, Scanned with CamScannerois ‘Analiza poziliei financiare jn situatia data dimensiunea yj . a i - nd numérul mediu de zile ee ie eet sprit litsti $i a acestora in active eine is nib a iN active circul sr Bor ante. a) Da > Dao: activitatea firmei est e rotatie a activelor circulante, siren" ‘unei rotatii; De attivi F b) Da < Dao: activitatea firmei este caracterizata de accelerarea vitezei je a activelor circulant i ge rotafie a active inte, respectiv di Seului 4 i we nel rotatii iP le reducerea numarului de zile in scopul accelerarii vitezei de rotafie a activelor circulante trebuie si se asigure 0 dinamicé a cifrei de afaceri superioara dinamicii i medi etivelor circulante: i soldului mediu al Tye < lea Accelerarea sau incetinirea vitezei de rotafie influenteazd dimensiunea soldului mediu al activelor circulante. 455, atic a activelor circulante ‘aril activelor circulante in sen hea de incetinirea vitezei le cresterea numarului de zile 7.7.1. Analiza factoriala a vitezei de rotatie a activelor circulante ‘Analiza factoriali a vitezei de rotatie a activelor circulante se realizeaz pe baza modelului ca durata (in zile). Sistemul de factori se prezinta astfel: -—CA — r— AC rua Cla La Ir SF) —S FC AC 4 AC et AC Pentru exemplificare, folosim datele din situat jile financiare ale SC A aus Tabelul 7.17 N An Ancurent | Indice (%) t Indicator UM | precedent crt. 1 | Gira de afaceri tei 7.398.010 9.037.687 a | Soldul miu at acivelor | ei 2.454.544 2.759.809 , circulante, din cae: a isa TTaaiT on 3 PHS tel 4.435.071 71635.693 J Ean ~aluate in prefuri de vanzare fra TVA, Note: a) T = 360 zile; b) Creantele sunt © Scanned with CamScannerAnaliza economico-financi inanciars fim, ei 456, Viteza de rotafie @ activelor circulante, calculaté ca numar de ai iteza le, SRL este: pentru SC A Tabelyt indicatorl UM. fn precedart Ancuren 8 Vieza de rata a acivelor Greulante, zile 119,44 tte, din care: zile 49.61 aR lor teza de rotaje a stooull i BE viteza de rotate a oreantelot zie ay Metodologia de analiza factorialé a vitezei de rotatie a active circulante este: ADz = Dz ~ Do =~", 1) influenta modificarii ci ACo p_AC0 7p -_21,67 zile; ‘A, 51 zile, frei de afaceri: AD = ACA CG 2) influenfa soldului mediu al activelor circulante: ws AC, ACop_ , sac Tet yt +12,16 zile, din care, datoritd: 2.1) influenfi stocurilor medii (Si): G. Valeeanu, V. Rob ‘obu, N. Georgescu (coord,), Analiza economico-financiard, editia 8 0% Editura Economica, Bucuresti, 2005, p, 399, _—_ Scanned with CamScannergusset a «, aprecierea performantei ¥ it aprect f i antei, solvabilitatii, lich; ciat activitatit firmelor, deoarece aceste: is enera suficient numerar astfel int aa sn oira active. 1S PSY principalele rate financiare reti inute sunt urmai 1) Rata fluxurilor de numerar di bial a in i ° suies: exploatare (Operational Cash Flow 2) Rata cliberarii de numerar di is 5 to Net Income); in profitul net (Operational Cash Flow 3) Rata de acoperire a datoriilor fi i ‘inal ic - inciare (Operational Cash Flow to 4) Rata de acoperire a dobanzii; 5) Rata de finantare a activelor imobilizate; @) Rata de adecvare a cash flowalui, 1) Rata fluxurilor de numerar din exploatare, Rp ,respectiv a expl ita sia riscului financiar a in fapt abilitatea entitatii miti achitarea datoriilor si eliberdrii de numerar din vanziiri, masoaré capacitatea vanzarilor companiei de itatea de exploatare: agenera numerar din acti _CFexpl Foxp] CA neti . literatura de specialitate sica o rata de Aceasta rata este cunoscutd in Jara folosité find marja EBITDA (Rata performanta a jntreprinderii, 0 rata simil EBITDA/vanzari). in cadrul procesului decizional din cadrul companiilor, managerii ar trebui si calculeze aceasta rata pe grupe de produse sau pe segmente de piata. Pentru produsele care au ‘0 cota de piafi cu valoare ridicata si care au rate importante de eliberare @ cash flow-ului din vanziri nu este necesar si se e, Resursele disponibile ar realizeze investijii in perioada jmediat urmitoar trebui investite in alte game de produse care ar putea sé genereze un flux de numerar mult mai important in erioada viitoare. aor : fitul net este o rata de structurd 2) Rata eliberarii de numerar din pro e , care masoard partea din profitul net care s¢ transforma in numerar $i care are capacitatea de a acoperi nevoile de cash flow pentru activitatea de investitii si finanjare si ina astfel: ¢ determina astfe!: : CFo -_——: Rata de eliberare numeral =Drofi nel Scanned with CamScannerbia mel rot ever yy Alaa 480 Analaa ccononicoSnanin, St 3) Rata de datoriil see R eel }) Rata de acoperire a datoriilor financi; : . NS Rapes masoarg ‘ADert DC fluxul de Dumerap "CF expl~cash flow din act itatea de exploatare; DC — datori curente totale, Aceasti rat este cunoscutd in literatura de specialitate sub denumirea ‘The Operating Cash flow Ratio. $i aceasta rt dferé semi sectoral de activitate al firmei analizate,apecirea generala mai mic deedt 2 reprezinti un semnal de alarma, 4) Rata de acoperire a d semnal de alarm’ ineapaci R= Fexpl MDF ~~ pep’ unde: CF exp! cash flow din ac DFT datorii financiare t calouleazA pe baza urmétoatei formule: =< kestls Dob, + inp, Dob, re curente ale intreprinderii Se tatea de rambursare a dator caleuleazi conform formul Rata de acoperire a datoriilor curente ~ masoara cap: erii de a genera resurse financiare necesare pentru acoperirea obli Scanned with CamScannerCFexpt "PAN in unde: CP exp! cash flow din actvitatea de exploatare; Un alt model de caleul”. Scro ——.4#_——_. J ANIn + Stocur+ Dividende ple Teoretic, cu edt valoarea acestei considera mai bun’, dar ficuta cu prudent 0 valoare a acestei rate mai mare deci | att scettes comer rit necesitatea de numera irda pea a suse de fiaracenen gamete financiare calculate pe baa eh fowl ate infos “Bute si elevante pentru sala lichiiiinmepeinderior acum cae Mat eee, nrc soe dent ede esc, iryand in considerate nivell media torn de mle ile medii la nivelul industri respective. rin consdetatea acestor ae fnncie pose eronate privind pozitia financiard si performanja area si trebuie jy Un proces car gn cate va apela probabil si la suse de finanjre ‘exter, fermina cresteea rscului stu financia. ind valoarea acestei rate creste pe seama reduce lizate, evident riscul financiar se diminueaz, sites Pentru ci in fap se bazeaza pe detcrioraren com firmei pe termen lung, 6) Rata de adeevare a cash flow-ului, Ry e Ratio) se calculeaza ea rapes chelt se scad dobinzile de capital, si media anuala a ani, corespunzator urmitoare i cl cate pentru urmitorii cinci ye = ANT Map unde: (CFexp!~ cash flow din actvitatea de exploatare; Dob, ~dobsinda tener prin rst to en. ik Ge w Bs Scanned with CamScanner—!, Anaiza econo 2a He ang 2010 19] 35 sana | 1.2678 448) 401 o0| 092 4a) 050 osa| 052 154) 001 Situafia financiard a cclor dou firme este diferits din pe baza cash flow-ului sub valoarca minima admisibila de 2 © capacitate suficienta de a genera cash pe De asemenea, rata de acoperire a dobi * pllrea a aves ‘ntreprinderea ,.Leader”, a inregistrat operational, chiar inferioare valor ‘avut suficient eash pentnt a. suse de finanjare anal uml de ezreie ul. New” nu ipderea New" mu vi dou’ ori, iar in anul 29) copere datorile financiare curente +a inregisrato valoare negatva rin urmare, analiza pe biza malorclasie de lichiditate este utili, dar baza fhuxwilor ate de sumetar din acti i extrem de relate privind post odtiilorcurene S2U2 clot france aa 8.4, Previzionarea trezoreriei meena : was Senela) on pa ct fe ra ccs deol) ope era fi expresia unui dezechilibru financiar si semnificd jal analizei financiare categorii de de trezorerie generate de min’, conform metodei indirecte, ca suma dint has N Gexpoe comt) dnl rvonie fencer etn dom, a i Scanned with CamScanner