III.

Constituțiile din România

Constituția reprezintă legea fundamentală dintr-un stat. Până la

apariția primei constituții românești,principatele s-a organizat după
acte cu caracter constituțional.
Ex.1) Constituția Cărvunarilor-1822 Iași,Ionică Tăutul
2) Regulamentele organice-1831,1832-au stat la baza modernizării
principatelor,ele prevăzând separarea puterilor în stat.
3) Convenția de la Paris-1858-a prevăzut unirea federativă a
principatelor sub numele de principatele unite ale Moldovei și Țării
Românești.
4) Statutul dezvoltator al Convenției de la Paris-1864-a reprezentat
constituția lui Cuza și a avut un caracter autoritar.
Constituția din 1 iulie 1866 - Carol I
Aceasta Constituție a fost elaborata in contextul in care la venirea
lui Carol I in România era un regim autoritar reglementat de statutul
dezvoltator.Domnitorul Carol I a dorit instaurarea unui regim
democrat și modernizarea țării.
Constituția a avut 8 titluri și 133 de articole fiind inspirata din
Constituția Belgiana din 1831.
Constituția a avut un caracter democrat fiind organizata după
principii liberale.
Forma de guvernământ a fost monarhie constituțională
ereditară.Numele țării a fost România;constituția a intrat in vigoare
fără sa aibă acceptul marilor puteri,fiind un act de independența.
Principiile liberale care au stat la baza Constituției au fost:
-Principiul separării puterilor in stat
-puterea executiva(rege și guvern)
-puterea legislativa(rege și parlament)
-puterea judecătorească(instanțele locale(judecătorii,tribunalul cu
jurații)și instanța suprema Înaltă Curte De Casație Și Justiție)
-Principiul respectării drepturilor și libertăților cetățenești:dreptul
la munca;libertatea conștiinței;libertatea de exprimare;limba de
întrunire;dreptul la proprietate(proprietatea este sacra și inviolabila)
 -Principiul suveranității naționale(toate puterile emana de la
națiune)
-Principiul guvernării reprezentative(populația își alege
reprezentanții)
Aceasta Constituție are 2 limite:
-Votul era cenzitar
-Articolul 7 “Cetățenii necreștini nu avea voie sa devină cetățeni
romani”
Constituția din 1923 Ferdinand
Constituția din 1923 a fost elaborata in contextul in care se
realizează in 1918 Marea Unire se schimba legea votului,apar
Partidele Politice și creste numărul minorităților.
Se păstrează numele țării România,forma de guvernământ precum
și regimul politic(constituțional).
Constituția a avut 8 titluri și 138 de articole și aceleași principii
liberare in organizarea sa:
1)Principiul separării puterilor in stat.
2)Principiul respectării drepturilor și libertăților cetățenești.
3)Principiul suveranității naționale.
4)Principiul guvernării reprezentative.
5)Principiul pluralismului politic.
Noutăți:
Votul devine universal,secret,obligatoriu pentru bărbații de peste 21
ani cu excepția ofițerilor și magistraților.
Teritoriul României devine național,unitar și indivizibil.
Proprietatea capătă o funcție socială.
Minoritățile capătă aceleași drepturi ca și cetățenii
romani(ungurii,germanii,evreii,romii,rușii,bulgarii,grecii,etc).
Aceasta Constituție cu caracter democrat a fost cea mai avansată
din Europa.Ramane in vigoare pana in 1938 iar in 1944 este repusa
parțial pana in 1947.
Constituția din 1991-Ion Iliescu
Constituția din 1991 a fost elaborata in contextul in care in
Decembrie 1989 regimul comunist a fost înlăturat prin violenta și s-a
revenit la regimul democrat.
 Constituția a consolidat regimul democrat,având un caracter
democrat și stabilește ca forma de guvernământ Republica
Semiprezidentiala.
Se introduce noțiunea de Stat de drept ceea ce înseamnă ca
nimeni nu este mai presus de lege.
Constituția are la baza principii liberare:
-Principiul separării puterilor in stat.
-Principiul respectării drepturilor și libertăților cetățenești.
-Principiul pluralismului politic,al suveranității naționale.
Teritoriul României este național unitar și indivizibil iar votul este
universal,egal,direct,secret și liber exprimat pentru populația de
peste 18 ani.
Instituțiile statului de drept:
1)Presedentia-reprezentata de președinte;este puterea executivă
alături se guvern.Presedintele este ales de Poor prin vot.Are dreptul
la 2 mandate consecutive de 4-5 ani.
Atribuții:-comandantul superior al armatei este apolitic reprezintă
România in relațiile internaționale gestionează,mediator între
instituțiile statului,promulga legi.
2)Parlamentul-reprezintă puterea legislativă in stat;este ales de
popor prin vot;este bicameral(adunarea deputaților;senat).
Atribuții:-elaborează și promulga legi;stabilește bugetul țării;are
drept de interpelare asupra Guvernului.
3)Puterea judecătorească-reprezentata de instituțiile
locale(judecătorii,tribunale,instanța suprema Înaltă Curte De Casație
Și Justiție)
Rol:-rezolva problemele dintre cetățeni,dintre cetățeni și
instituții,asigura respectarea Constituției.
4)Guvernul-reprezintă puterea executivă este numit de primul
ministru și este format din:miniștrii.primul ministru,secretar de stat.
Atribuții:-asigura respectarea politicii interne și externe a țării.
România după revoluție își va schimba orientarea in politica
externa aderând la alianțele cu statele democratice.In 2004 România
adera la NATO si in 2007 la UE.
 Constituția din 1938-Carol al-II-lea
In 1937 la alegerile din luna Noiembrie nici un partid democrat nu
a obținut necesarul de voturi pentru a forma guvernul.In acest
context Carol al-II-lea instaurează regimul autoritar.
Constituția din 1938 consacra monarhia autoritara potrivit căreia
regele domnește dar și guvernează.
Constituția a avut 8 titluri și 100 articole și rămâne in vigoare pana
in 1940.
Numele țării este România iar teritoriul este național,unitar și
indivizibil,nu se permitea colonizare de seminții străine.
Principii ale Constituției:
-Principiul supremației regelui.
-Principiul separării puterilor in stat este încălcat deoarece regele
devine șeful statului și capătă puteri sporite in stat.
-Se menține Parlamentul(reprezentanta naționala)dar regele ii
limitează puterea.
-Hotărârile date de instanța suprema se dau in numele regelui;se
desființează juriile.
Drepturi și libertăți cetățenești:
Prin aceasta Constituție autoritara drepturile sunt mult
restrânse;corespondenta putea fi desfăcută la ordinul justiției,dispare
dreptul de întrunire.
Se desființează grupările și partidele politice;apare Partidul Unic
numit Frontul Renașterii Naționale definit in 1940 Frontul Renașterii.
Votul este schimbat in sensul ca se ridica limita de vot la 30 ani
doar pentru știutorii de carte.Se acorda drept de vot și femeilor.
Constituția din 1938 a fost expresia unui abuz de putere;a urmărit
sa consolideze puterea regelui precum și a Autorității personale a
acestuia.
 Constituțiile comuniste

In România au existat 3 constituții comuniste care au fost inspirate

din constituția stalinistă din 1936
Constituția din 1948-Gheorghe Gheorghiu-Dej
A fost elaborata in contextul in care comunistii reușesc sa preia
puterea in stat treptat începând cu 1945 iar in 1947 la 30 Decembrie
regele Mihai este este obligat sa abdice.Romania devine stat
comunist sub conducerea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej.
Numele țării va fi Republica Populară Romana constituția s-a numit
stalinistă deoarece introduce un model stalinist.Forma de
guvernământ este Republica.
Teritoriul României rămâne unitar,independent și suveran.
Se mențin principii democratice(votul universal,suveranitatea
poporului dar in practica ele vor fi încălcate).
Separarea puterilor in stat este încălcată puterea fiind deținuta de:
-Marea Adunare Naționala care deține atât putere executivă cât și
legislativă,este Parlamentul României,unicameral.
Atribuții:
-alege prezidiul M.A.N.,alege guvernul,modifica constituția,Votează
legile,etc.
-prezidiul M.A.N. reprezintă organul de conducere al M.A.N. emite
decrete,numește și revoca miniștrii.
-Consiliul de Miniștrii reprezintă puterea executivă in stat fiind
condus de un președinte.
Dispare pluralismul politic iar P.C.R. devenit Stat Muncitoresc
Roman rămâne Partidul Unic.Acesta își va subordona instituțiile din
stat devenind forța conducătoare.
Drepturile cetățenilor sunt prevăzute dar nu sunt respectate in
totalitate.

Constituția din 1948 a avut caracter provizoriu in care prevederile

economice aveau întâietate asupra celor politice.
 Constituia din 1952
A fost elaborata in timpul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej,fiind o
Constituție stalinistă,totalitara.
Numele țării rămâne Republica Populară Romana,teritoriul
rămâne național,suveran și indivizibil.
Separarea puterilor in stat rămâne la fel ca in constituția din 1948:
-puterea executivă și legislativă este reținută de M.A.N.,acesta fiind
conduc de Partidul M.A.N..In 1961 acesta este înlocuit cu Consiliul de
stat.
-Consiliul de Miniștrii deține incontinuare puterea
executivă,reprezentând guvernul României.
-Drepturile și libertățile cetățenești sunt prevăzute,dar nu și
respectate,votul rămâne universal pentru tinerii peste 18 ani.
Singura deosebire dintre constituția de la 1948 și constituția de la
1952,o constituie precizarea faptului ca România este subordonata
URSS-ului.
Partidul Muncitoresc Roman rămâne Partidul Unic și va controla
instituțiile statului.
Constituția rămâne in vigoare pana in 1965 când la conducerea
României vine Nicolae Ceaușescu.
Constituția din 1965-Nicolae Ceaușescu
Aceasta Constituție a fost elaborata in contextul in care in Martie
1965 Gheorghe Gheorghiu-Dej moare iar la conducerea țării și a
partidului vine Nicolae Ceaușescu.
Prin aceasta Constituție regimul stalinist este înlocuit cu regimul
național comunist.
Se menține forma de guvernământ dar se schimba titulatura țării
din Replublica Populară Romana in Republica Socialista Romana(PCR)
Teritoriul țării devine independent și inalienabil.
Se mențin aceleași instituții politice:
-M.A.N. rămâne cu atribuții executive și legislative dar din 1961
prezidiul M.A.N. este înlocuit cu Consiliul de Stat.
-Consiliul de Miniștrii rămâne cu atribuții executive iar puterea
judecătorească este deținuta de tribunalul suprem al Republicii
Socialiste Romane.
 Partidul Muncitoresc Roman își schimba titulatura in Partid
Comunist Roman și rămâne forța conducătoare in stat.
In Constituție sunt prevăzute drepturi și libertăți cetățenești dar
ele sunt respectate in măsura in care nu contravin intereselor
societății.
In 1974 se introduce prin aceasta Constituție funcția de președinte
al României,funcție deținuta de Nicolae Ceaușescu care cumula atât
atribuții executive cât și legislative.
Constituția din 1965 a avut caracter totalitar consolidând regimul
național comunist și încalcă grav principiile democratice.