\ Doctor A. DANIEL j ASISTENTA SOCIALA Si_MEDICINA xtc dln se gitsogte in yrul tomporar, var ¥ slabil en durati gi naturi, este salutar, pentru un moment, «dependentuls rimane parasit, Lasat indiforont idiva, pentru a fi ios) munca de- supra asistentei stan transformat radic: Pe Langit ce blieé, propiu isa, gi de prevedere ald, exista un chimp vast, up doment consideratil al unui alt mod de ajutorare sociald, care, prin ae ace fiune, se Tidied pind Ia cauzele si origina pontra a o combate de le Ta ‘dsiatonta. social. ‘Asistonta socials este ansamblul motodic de reconstituire, reeducare si readaptare jormale ale vicles ante “Asistenta social, uti ta publics, precum gi covies oper de publiel sau privati, are ea seop suprem indilfarea i perfeclionaren personalitijii «deponden- Yaluis, pentra el relnirega in ritmul anterior al vietot. Ta alti torment, Asisi fo formi noud de ajntorare sociali, ale tcdrei procedee consti in a face apel direct tn suileinl, la ofortul personal al «depen- dentulwis, pentew agi reinoda firul rapt pe viilor . Pe seurt, do ajuton 1 reface unto De aci reese limpede paralcia earactere- jor distinctive iatre Asistenta publics si Aasisten(a sociala. “Asisienfar publiod osto admivistrativi, roglementard gi blurocratled imi ‘personal si seac’, Insens ceanied, dar, In sehimb, prin ubi sa este puternict, bogati tn resursey prompt, imediata ji exact. ‘dsistonja. sovialdé este persouala, gene- rosii si virtuonsd, moralizatonre yi_conso- Intoare. En inourajearit gi entwziasmenz, suplefea metodel sale, ea opune tenjel publics pasivitit activitaten oi psicho- ‘Ambele modurt de se conowreazi, Kle nu se combat, fexelad gi nici nu se substitue una al Din potriva, ele colaboreani si se co pleeteazd, Mai mult, tendinja economia a nfol sociale este sh ugureze conside- abil sareinele asistenjel publice. IIL Metoda $i mijloacele de acfiune. — Personalol Asistenjet sociale. — Ramu. rile Asisten{el sociale. — Technica de Asistonfl Socials. Ponte a suprima factorit de decidere i mizerie in societatoa noastri complex’, tenga social posed’ o metoda sti filiot de cercetare sf mijloace practice de aplicare. Este o gtitnti gi o arti. Ba puno in migeare introgul mecanism al asistentet publice sau private, coordo- neazi tonte opersle de binetacere, con- 1 teibue In colaborarea lor concentric’, evi tand. firdmijarea striduingelor priate a efieace. ‘Programal ef de activitate imbratigeazs toate domeniile viofei nationale. , sp poate propunews provizorie a prinek subdivia ‘) Familia (memeronsi sau restransa): @) protectia mamoi gi a copilului (servi- proteetia femeilor parasite ; B) Proteetia cor pllului in primul’ an al viet, perioada iod noglijate, a prescolaritijet (gr Ainele de copii, contrele de educatio pre- ) Servietul social Ie goals 4) Proteatia adolescentulus, '3, Bolnavii gi flagelele sociale: @) Ser vvieial social la spital; %) Dispensarele pentru combaterea tubexculozel, boale~ Tor veneriee; ¢) Alooolismul; d) Tplena tmentald (gontrele neurologice si psibi tice), eto. t Sfanca: Industria, comortul, (uzina, fabrica, atoliorul, protoctia weenicilor), axel cultura (Asisten{a social, rural in Ro- fntnia), xaportul intre Asistenta sociala gi “Asigariiilo muneitore Se austifia: delieventa, asistonta Judie iar gi penitonciard. 6. Ouliuras Bibtiotect Pentrn aceasta vast desfiigurd, Asistenta sootali popular, ete. geoTEcy ‘ACADEME! e,2 tun eérp de agent! de contact, un personal ae legtinrk ide execujie intro di tele organisme de ajutor gi ben Personalul asistenjei sociale formeazit armatura unei bune gi eficace funcfionsri fa acestela, Firk un personal inzestrat ou cealititi morale si profesionale, ccegte progitit in geoale speciale, gl ou 0 experien|a praoticd pe teren, nu so poate concepe o adeviiratit asiston{a sociald, 2 Bxporionja mondial a dovedit cu pri- sosingi— idein azi este universal gi defi- nitiv acceptati —~ ed singurul element apt do a destigura 0 muned rodnici pe tere- ul asistonjei sociale este femeia, de obi- coiu, mal liberd, mai sensibild, cu senti- plus, dotatd de gentul caritatii sam dupa fexpresia unni celebru romanci sate care shaw organizat asistenta social, au dat oaten- tiune deosobitd Ia erearoa seolilor —spo- ciale, pentra formarea teehnici a persona- lului femonin: asistente sociale, auxiliare je sau muneitoare sociale, Asistenja sociala, prin definitiano, esenja ei, este de naturd i se adveseazi mai mult in prin Ea a 8a nu plerdem din vedere — of, in con- copilunca socteti re, burigiend gl capitalist’, Asistenja social acorda o im portangé covargitoare familie — nucleul pentru perpetuarea rassel — eftre care £6 Sndreaptd intreaga muncd in voderea progresului soctal. Ramura de asistonta soclalé a familici rimine pe primul plan, Pentru vezolyarea problemelor variate ai complexe, ce se pot ivi in practiea 2il- nied, — a ajula familia compromisi sau dozorgenizati: de 5omaj, de boala, de piet- eres susjinitoralui fam! constitu, veadapia individul atins im personalitates sa moral sau in indepen Gonta sa economic — personalul Asisten- {oi soviale, organele deexeeufie se sorvose doo anumita technicit de Asistense s0- fo adapteaxi, in modaliti- tratamentul, Teohnioa do Asistenfit sociald, prozint dowk mari operatiai, succesive, inkin- juite intr'o ordine logic, intocmai en 0 foperatiune matematies. Siu, ea si intre- uinfiim 0 comparatle uzuali, plastic’, in fafa unul onz determinat, clinicianul so- cial procedeazi en gi medioul-clinieian, in fajabolnavuluf: prin analiza simptomelor mediewl ajunge 1a reeunoaglerea bosle, died diagnosticul, gl, in orm stabileste ‘91 formuloana tratamentul. Tot astfel, prin investigatiunes social (slmptomatologia“ soclald) se tinde 1a diagnosticul sostal gi in urmé Ja tratamentul social. 1°, Diagnosticul social este prima ope rajfune, anevojoasi, care, prin diserim narea simptomelor’ sociale, descopore si stabilegte felul canzelor, care au provocat mizeria sau dependents, pentru a le opune ‘tratamentul apropriat, ‘un plan metodie a cirai supleje gi elas- ticltnte se modeleazi dupe cazurl. (Abe eedarul unei hrune asistento sociale . Prima thi a diagnostioulut soot referii 1a investigatianea : a) Mediulut ambiant social imedic dies, Ia _cercetarea mediului intim, fami- acasi Ia dependent, unde el tréeste singur sau cu ai lui, gi media, san inves- tigajiunile in mediul unde el Lucreaza, raporturile cu institufiunea de care de- pinde (patronul}, priotenis, camarazii de le distraoiune, Suecosul ncestoi investiga depind de urmiitoril faetort esen} in partea asistentei, aspect exterior 0o- rect, solemu, atitudine sever, gravé, dar deje in convorbire, op! in hot&riri, pontra a edstiga, a inceput, urma, a capta prietenin 1b) din’ partea dopenden- ‘tulwi: introducerea in casa lui, prima trevedere, singur sau in mijlocul mem J, atmosfera general, ppsiehied proprice, saw mu, jos sau iritat, doprimat, sau vio- fi po care 0 asis- vinge, fie eA reagesto tonta dibace Le pentra ua moment, fle c& amin’ sau re- peti viaitste, dupe eure urmeazt procedarea Ia interogator, ott privire 1a datele pers cestionare, constiivea dosaralui far invoarele do informatiuni, regulele de pistraren figolor, ete, formeara stéten costiuni importante pentru o asistenti socialé, in edt cle. moriti 0 doseriere 31 un studiu amanungit asupra efrora mu putem insista act B, Compleetarea (x dowa faxi) primei pentru stabiliren diagnostiou- Ini sosial just, nu so poate face deost prin clasarea gi analiza simptomelor social punerea in oviden{i a cvlor mat impor- tante dinére ele ea, in urmi, prin sintoza 4 tutulor olomentelor conside- ni Ia descoperirea ade- viiratelor eauze eare au provorat depen- dents. De multe fefectele so combina este extrem de ai 2. Tratamentul sooiad: a doua mare operafiune de techy ciate, netul final al muncei 80 do a le putea16 refacerea, reagesarea, pendentulut gi at ffiunea Joi anterioara, metadlie concepat, Px loaeetor de aplioat, a) extrinseee individu ordi material si soolal. Succesul unef te- rapeutici sociale ofieaee, co afta, fn a proceda la elaritiearen 9 Jerivea terenulul plin de xsperi manevrarea, dozaren méjloavelor ‘de urgenta, prompte, pe care nj le" punc ta indemind operile de asistentt publica, ati, de filantropie, ete, nediat. 1b) ingrinseot individeduds a dova taza a terapenticel social ‘exoclenta de prdin educativ. Ea core timp, rabdare gf tenacitate, Bducatia igionicd a fa alui, eduontia economick ( bral just intre venil ete), edueatia juridicd antorititi gi administ tala (orientaren, dup eapacitatea lor pett- tru o meserie sau ocupatie), ete. imine gimnastlea edueativé prog’ va 1 yoinfel, desvoltarea personaliti ‘prin eooperarea lor, prin proprile lor sfortiri, dependentit gi le lor sie dependenti, in limitsle capaci- fduale, fdrd a mai reeurge la ei publice, pentru a reveni a Im reaumat, terapeutica social, inal, earo trebue si inooronoze munca mane asistenta sociale, este opera de jdicare material gi moral, de edu fiune metodiet a Psi, ponand fn logaturd, pe deoparte, cu administratia caveia oa apartine, (spital, dispensar, gooalé, uzind, tribunal, poniteneiar, ete), i parte, et instituyiunile de fmintenf’ gi de igloni, cu organtzatianile ublive gi private ale efor serviell -ar atroducare, nictlocul, nish desvoltares celui mat ‘portant eapitol al Asistenfel_ sociale, nsupra eituia vom revent Intr'un articol viltor, Din eole clementar expuse pani acl, 8¢ poste ooncepe rola! prodigies de imens vr Asistentel sociale In societatea contime porani. ‘Prin motoda gi mijloacele sole, simple an aparonti, dar gtiinttic gi solid st vilite, ea urmireste cerectarea exact si interpretarea justé a stirei sociale, iar ‘prin rezultatele sale magaitioe comteibue It progrosn social i pacen socials. “Asisten(a social, in soneul celor de mai sus, au exist, pind acum, tn Rox mninia, Ne gisim in faza primari de dibuire, ‘de fixaren ideilor, etd se contunds ‘Quistenja soeiald cu asistenta publici, cw18 asistenja. medi ru ge face ined 4, saniterd, ote, gf cfind do asistont. Pe de alta parte, lipsoyto pregitiren ei publice in favosrea Asistentei so~ se ignorenzd ou dosivargire ce! mai puteraie mijloe do ajutorare social, gi progres social, Un augur promijitor pare Juovafiunoa organiatrel Asiston(ei sociale ‘a nova lege sanitaré, precum sueraren personalulul ’ tee Ramane de acl in ties nteaplicaren pracy Noi avem credinja ef, deocamdati, si pentra un incepu ugoard, simplt, utili, tnaintea celorlalte ramuri,av ( evearea serviciulut sociat La spitad, risoruelul unde se intdlnese mai des euferinja gi mizeria. BIBLIOGRAFIE. — Din massa _prodi- gioasi de publicatiunt asupra Asistentel Eociale — opere do ansambla, tez0, an- shete parlamontare gi administrative, ra- 4 conferingate eongreselor, bro- ce, reviste, ete. — Deronin, Gory. Worms: Traité théorique. et pratique Wavsistance publique, Larose et Forse), 4914, Paris. — Colson (C:): Cours d’Eeo- omte politique 2 vol, 1 vol. px 420 ot frase, 1916, Paris. — Richmond (Siry : Social Diagnosis, Russel Sago ‘ation, 190%, New-York. — Cabot (Richard 0) : Eweais de Médecine sociale, Gris, 1919, Paris. — Canon (ida 1) Social Work in Hospitals, Russel Sage Foundation, 1917-1923, New-York. — Are mand-Delille (P. F}): CAssistance eootaie tt ses moyens detion, Alean, 10211022, Paris, — Richmond (Mary B.): Les mé- ‘nouvelles dalssistance, Alcan, 1926, "Gouachon et Mouret: Maniuot tigque d Assistance, Noitelere ot Fene- frior, 1925-1926. Lyon. — Gardner (MaryTnfirmidre visiteuse, Presses 1098, Paris, — Levy-Faleo. Auailiaires sociales, Pres 928, Paris. — Comp- er Congrés International sooiai, aveiue Velasquez, 1928, fue d. 808, d3 1a Crois-Rouge).— Le servioe social yntemporaines, Dela- grave, 1929, Paris, 1. Madicing generals gt Pediat, Des arrite do aéveloppements conséeutits aux lésions Joeales datant de 'enfance, Jauve et Bayor, 1901, Paris. “Alrophies et Soléroses eérébrates, in «Oli- nique infantilos, 1900, Pacis, Citeva cazurt de meningité cerebro- spinalé la copii, Forma frusti. Br. 1903, Buewregti, ‘Alooolisynul avcidental ta. copii, in «Spi ‘Plebita sifititied, tn «pi Phiébite pellagreuse, in «Tribune Médi« ales, 18 Fev, 1008, Paris. Rapports deta tubereulose aves le matisme chronique, ia «Rev. xt. medi Tulie, 1903, Buc. Gonéridupio Ia etudiut litie, in «Rev. st. med, 34 Atrophie numérique "conséouti in «Presse Meal2 Pao. 1913. Adantisml oredosu med. gi chir, 1913, Buc. 1013, Bue. ‘Semnu cutelor pielet tn soarlatind, in ‘Les comp! acorbut (on collab. avec D. Notes), Soc. Paduite, Soe. med. des hop, 1920. Bue. “Enfant sans cou, Dystrophies multiples associgess, Soe. mb. des hp. de Bucy “Hosais @hémothérapie dans ta scarl Hine, Soe. med. des hop. de Buc, 1925. tine par Te sang total de convalescent ‘eales, Juin, 1923, Pari voducere ta medicina infantil de 23 ia anti-infecfroust: Sangele ‘im tratamentul curati . Bani sdiout gi yeoala, rap. Congr. Asoc. ‘2 medioilor din yard, 1913, Bucs ‘medicului in geoald, bros. 1014, “Medioul sunita gi protectiunea copit- Jor, rap. Congr. Asoc. gen. a medi , 15 Tunie, 1919, Buc. ‘Combaterea mortatitayit copiilor tn Romiénia, brog, 1920, Bue. ‘Tdeia de control in administratia sani- tard, in -Roménia Medic», 1927, Buc. “Toiena geolard, in «Rom. Med.», 1928, Bue ‘Politica sanitard de Stat, in Rom. Medic.» 1929. ‘Prinoipii de basé in combaterea al cootismului, Tunie, 1929, Bue. ‘Se poate aplica nown lege sanitard? in +Rom, Meds, 1930, Buc. 'Asistenfa sociald qé-medieina, in *Rom. 1990, Bue. ROMANE,