GAPITOLUL 1 YOLUJIA IDEILOR POLITICE $I SOCIALE iI De vroun sfert de yeae, nofiunea raporturilor dintre individ sisoofetatea suferit o profida modifieare, In aparenti nu s'a schimbat nimie. Discufiile continua in Jagi Vermeni intre stiin{a economic 3i intre seolile socialiste: individualismal si colectivismnl se epun meren unul altuia Intr’o ntitezit pe care evenimentele politice o fac mai evident’, mai surpringitoare deeat orieand. In Franja gi dincolo de Franfa, chestiunile politice pure ec- deazi discutiunilor sociale si succesele electorale ale diverselor grupuri socialiste in Germania, in Belgia, in Franfa gi in alte mit si se vesteasci ceasul apropiat, ednd prin aduni, lo i minoritiifile se vor grupA exchisty pe terennl luptel siva Ini ca unio cuvant de ordine, solufia diberala» sau ocialisté» a problemei distribuirit bogitiel. Dar cum se intampla de obieei, situatia partidelor nu oglin- deste cuexactitatestarea spiritelor. Partidele sunt totdeauna in urmi eu ideile, Pentruca o ideo si fie destul do rispanditit spre a deveni formula unei aofiuni colective, articclul funda- mental al unui program electoral, este nevoin de o indolungat propaganda; cand partidele s'au organiza tn sférsit, in jurul fcestel idei, mulfi au higat de searni c&, ea este incomploti, uinexactti, in tot cazul relativii, gio vedere noua se deschide dejA mai Kimuritoare, mai tnaltti, un punct de unde va hu nagtere idea de méine, care Ja randul ei va fi cauza gi obiectul deslinjuiril unor noui economia politicd clasicd gi intre sistemele mod lent 0 opiniune, mu intormediar’, ci onceputit dintr’un punet de vedere mai 1a $e raspandeste mai egal si mai departe. deo tentativa do tranzaofie intre grupuri me de tactic’ politiet, nu-i chestia, do a in acord intre oameni ci intre idei, nu so pregateste cio sintezi. Accasta sintezk popoarele Latine ea i ia Anglo-Sa: -monarhice ca si Dela cele dint i, aceastd doctrin’ n’a primit o numize izbitoare care si se impunti deodat’, o numire ale cirei ar confin ia problemelor. JA un termen acceptat do tofi, ea este reyendicaté in acelas timp de okitre part ‘din punctele cele mai indeptirtate ale orizontului filoz fiecare cant si 0 adauge po seama lui, Ia intreaga @ doctrinelor anterioare. Gisiin aceasti doctrin’ pro- fesatd de editre soci pentru dingit ca inseasna aplicarea invéfiiturilor eva: 2, este profesati de ciitre anu- miti economisti si pentru inseamna zealizarea i economice. Pentra eAiva a lumii i, pentru Yiafi; pentru por ‘altruismule. 12 i, seals exact al caurelor, al condi ifi va puted da masura drepturitor gi dat fafa de tobi si a tuturor fat de fiecare, asigrurdind con- ice gi morale ale problemului social 3 De unde poate si vini spre averagi g’indire, consimfimantul .or spirite asa de felurite? 'Trecdnd peste barierile sistemelor ‘arginite, am puted spune, ed se evidentiaza aici oonspi migcare constrange congt ‘ard de concoptiile fara res tit al etiror fesimplu sont si a rajiunei —oriteriul adevi- oreani originea si forfa oresedndi, unor cauze in Koonomigtii condamni orice interventie a Statului in jocul fenomenslor de produetiune, distributie si consumaro a bogat Logile cari reguleaza aceste fenomene sunt, spum ei, legi naturale, ri legislatorul uman nu trebuie gi deaitfel, nu poste schimba 2B; Statul trebuie sii se mirgineasca toi ibertigi in lupta pontra existen), prietatea finsigi libertatea, un drept inc reut al persoanei umane, proprietatea individuala nn este nnmai © consecing& a libertitii, ea este deasemenea, 0 garanjie. Acest caracter al dreptului de proprietate este deci, absolut jus wtendi at abutendi. Dreptul de proprietate al wnuia’m poate fi limitat decat prin droptul de proprietate al Exceptand prelevarea impozitulni, in proprietatea individuald nu se gasesto-nici-o parte social. Dac altroismul, earitatea este o datorie gi o datorie imperioasi, ea este numai de ordin moral Cand Statul a ust miisurile necesare pentru a apiira libertatea si proprietatea fiecliruia impotriva atacurilor gi incalcétilor, e. na ficut altceva deca. si-g1 implineased un drept gi o dati Orice intervenie care ar depisi aceasta limita, va fi la réndul el un atac gio Socialist, d intervenfia Statului in feno~ mei legislafii asupra. productict si distribvufiei howat innate ale gtiinfii, ferieizea imensei majoritifi a oamenilor nu poate lui proporfii, Mai mult inci, transformarea soeietifii ‘omnenesti prin stiinta a ficut it vera nora cu atat mai cruda cu eft cineva © comparé, 0 pune fafa in faf cu extraordinara cerestere a hogitfiilor altora. Teza indiferentei economigtilor nu este in fond, decdt justifi- garea exceselor fori; in bern Iupia pentru existen{, eo taro listruge pecel slab :este spectacolul ceni-loferd natura indiferent. ‘Vedem aici oare, un motiv pentru a raimaned locului? Dacté liber- tatea umank este un principia, dreptul de existent este tot un principiu, prin nocesitate, anterior oriciirui alt prineipiu gi Statul trebuie sé-l garanteze eu intaietate. Socialigtii mai spun cf, istoria ne aratti eX dreptul de proprie- ‘ato este variabil in natura gi limitele sale. Acest drept nu este 6 prelungire, un fruct_ al libertafii, ci aproape tntotdeauna gi din polriva, el este nascut din injustifie, fic direct prin euce- rirea violonta, fie indirect prin actiunea uzuraré a capitalului. In ailele noastre, mai mult ca oriednd, munca, manifestarea wu libertatii personale este incapabili de a fonda ‘are devine privilegiul celor cari defin capitalul mea-i dea figi dea stabili dreptatea intre oameni 4, datoria de a interveni pentru sbrufni. Bgoistnl neputand fi invins prin antori- ‘pune Ja nevoie, prin forfa regula justifiet si-va asigura fiectruia partea sa Jegitima in muna si in produse. ut Ast se prezintai cele douii teze ale e&ror polemici par, pezice seoate in evident earacterul lor irednetibil. Cum totus, 4, 0 armonie poate sa fie posibilii intre aceste teze won- iio? Cum se face c& partea de adevir stiinfific si parton ‘ir moral ¢® confine fieeara din elese degajeaza putin cate in sise impune pe nesimite opiniunei, morayurilor gi legilor ? ul stiinfific gi adevitrul moral, de fapt, dup& cum am alteeva decat legatura stransi intre metoda stiinfified ali prin care se Va pregiti si se Va realiza relnoirea wr sociale, Si aceasta, Iucru cu totul meagteptat, chiar I in care oarceari scriitori proclama eu sgomtot di- iv al moralei de stiiny gibancruta sociald a acesteie. linjified pétrunde astizi in toatit ordinea cunostin- ele cole mai refroctare vin, — incet gi protestéind hine- dar vin 8i i se supund. In domeniul sociologic, ea in jelalte domenii, adevarul mu poate fi obtinut decat prin area impartial a faptelor. stie ci, deacum inainte fenomenele evonomice si sooiale, i fenomenele fiziee, chimiee i biologiee sunt supuse unor legit ‘irora nui se mai poate lupta. $i unele gi altele sunt supuso wurilor necesare de cauzalitate’ gi numai inductitmea me- permite cunoagterea gi aprecierea lor. ‘enomenele sunt aici mai complexe gi observatia mai grea, imontaren nu poate fi incercatit docat foarte rar, dar com- atea fenomenclor si dificultatea de a le studi, nu schimbé mic exacitatea inlin}uirii lor. Se simte eit, toato teoriile © si eli tonte gonorafizitilo yerhalismului filozotie sunt le de a le explica gi a le randui. 16sunt decdt manifestarea spre un Ddiologice gi psihice dup normele cirora se desvolta fiinfele vii gi cugetitoare. Nici o putere politica nu-i aga de puternied pentru a decreta o stare bund sau rea a cuiva, dupa cum nu se poate gisi ni putere care si decroteze boala ori slinitatea, inteligonta sau rostia, lenea san energia, spiritul de ordine sau de prodigalitate, prevedérca sau nechibzuinja, egoismul sau desinteresarea, Tot ce se va incorci in afar& de logile naturale sau impotriva Jor, va fiprinurmare, zadarnic gi condamnat mai dinainte nean- istemele reformatorilor cari reconstruese Iumon socialit au tot alata, i Ptolomou.. 1 gist dack desnodimantal se produoe in O forfii intorioard care este inst rage Inarea-aminte 51 fl amosteca tn J acremut on totdinadinsul ef, aceasta drama in afar do aceastit viafa, Intr’o lume in ita gansi do duratit ca si sistemul ibuita o gtiinfi, mu-i doajuns st e aracterul, nature proprie i stiinfe, trebuio si fio eat se poate de limpede eunoscute 51 dofinite. Ox, problema raporturilor ormului si ale societi\ este de o naturd cu totul partieulari, Aceasti problemd m simpli curiozitate intelectuala, se infifigeazi, nu- deve de ordin intelectual adovar de ordin moral care trobuio mairturisit, rispandi ‘Doscoper jilor fizice n’an fost pentru om un. sim speotacol care sivi arate Iumea printr’o prizm mai clart, ei ole ‘au permis sé transforme fafa lumii, st fack din forjele naturit pani atunci voalate, zeife misterioase si netmblanzite, solave supuse voin| Ceiace descoperirea logilor fizice ia permis s& fack pentru a transforma viaja material, descoperirea logilor lumii morale gi trobuio sii pormitit a transforma fnsisi viafa social ‘Omal nu este numai o inteligen(ti eare tsi explicz natura prin in aceastii vinjii partea wicire, —gi cat cari gandese gi cauti, cari vor si vadit se sub ochii lor idealul spre care tinde rajiunea 51 © nocesitate moral care ni un pusti problema deacum inainte! fatea nu poate rim@nea indiferenta in fafa jocului fatal ienelor economice. Desigur, ea nu poate si refack lumea, pretinde si modifice in inlin}uirea lor cauzele 51 ofectele, wecesaro in ordinea social ca gi tn oricaro alti ordine. 1 forfele psihice, istorice, economice ale ciiror rosorturi, a omului le-a “deseoperit printr’o atenti obsorvare, ‘si fie subjugate si puse la ordinele idoiei morale, dup fost subjugate eelelalte forjo natural ru a formula eu siguranf ceiace inseamnd gi pretinde deie morali, stiinfa sooialti se siloste 8& rezolve prin comund tuturor stiinfelor chestia raporturilor dintre ‘Avand vagiuno omuleauth ado See atte wlatira priotad bens do inele, Acest bine, el so simte ol olitigei; ea va supune dansul, eceace 80 chiami m rilor experiontei chiar pe cele fiinge eu rafiune si eu const AE RB OeRIS ou enh ralii social. EL nu poate si stod indiferent in aceasti: drami omul nu-i un simplu spectator, ci un actor ico, realitatile intelectuale, reali centimentul de a fial fiin{ei girasci umane, Intr’un 16 "0couvant, stiinga s fling cu pasiune, rafiune gi constiintt, care abstracta crioatit dintr’odata, ci strimosi, supusi ereditzti lor, tr&ind ints’un me fn relagiuni permanente de schimb, insfa continua spro un tip mai ridieat al. person: In chipul acesta se va det se vat stabili cel mai bu persoane umane gi intre Lofi puted asigura, pagnica gi continua e furor spre intreaga desvoltaze a tipului gia sovietafii umane, Vv ‘Aga se glisese reunite condifiile problemei. Rafiunea ciltiuzitié de gtiinftt determi actiumei, vointa, condusk de sentiment ine. eee regulilor stiintel orice tentat paichologi cel, poli gine indeamn’ spre dénsul Binole nu porte fi realizat deca pri nu prefnieste docat prin realizarea Realizarea bin iv pune oquatia in 0 va da ea oare solufia? ‘Doetrina solid: persoanei este o plan Fata dintr’o suoe coi cari — nu cei cari urise si predic’ violenta, ron}a. $3 st pacea —au dreptate sii condamne indi rméreasell vindecarea réului, economistii au dreptate si sup & do indreptare a faptelor. Istori i experimentale, economicl p ‘jiunea core mijloace, congtiinja aratii scopy adevar, dar adevirul adie satisfactia sentimentului moi adie ou aprobarea rafiunel: aga s CAPITOLUL 1 RINA $TIINJIFICA A SOLIDARITATEI NATURALE I @ doua jumitate a secolului XIX-lea, descoperirile sliin- 8 contingent de argamente pu e. Legile hipi logica ale existent ww in acelag timp explicarca gi justificarea legilor concurenfei le spocifice sunt in natura in stare de porpetuil, Numai prin exereifiul neineetat al funot It organcl adaptarea curagioasi a onga~ dul poate si se desvolte sisi se meze, numai prin suprimarea eclor mai slabi, prin supra- oducerea calor mai tari, se fixeaxt calitafile iar fiinfele ee 0 compun evoluiaz spre o Forma fiingel itii—natura da solujia problemei lor este de acelag ordin ca gi progresul 5 at una din formele concurentet vi sociale, duplicum este si legea viel mult decat natura, nu poate sit cunoasea depse deedt acélea cari ar rezulta die inuarea acfiunei sale asupra Iucru- vii, — spun Progresul 19,Devi, laissons faire, laissons passer. Orice interventie a wi puter colective pentru a regula conflictul dintre interesele indi Viduale este neapiirat, zadarnica si arbitrard. Statul are tot june: El trebuie s& vegheze ca amestecul social si mu fi amestecul speoiilor. Statul trebuie sk men- fink pacea material, cordinea publicae intro oamoni. Aceasti funetiune tpi indi e rolul {ari incetare, «Datoria Statul esto inainte de toate, o funcfiune de securitate societate, In ce priveste persoanele clrora Stat éle pot face din proprietiiile lor, mai bin : ace vor gisi cu cale c’ ‘bun, Stat poate si se amestece in combinafiile particulare. Parti trebuie si-si conduc afacerile dupa cum vor crede ei-i mai bine pontru interesele lor» Acosta oste invifi este conditia evolu} ‘se mirginese oare invita ‘continua ei insigi a eeroole fa stiinfelor naturale, enunfarea. une iptei pentru existenjzie — doctrina «sol sten{a acestor relat diverse funcfiuni ca pe o lege comund tuturor fiin|elor viejuitoar Dupt Kant, aceasta relagie nu este altceva decat ereciprocitat intro pirfile» cari constitue organismul, unde totul este in acelag timp som i olidaritat 1s Charles Gide, este un fapt de-o i fn gliinfele naturale, pentruck acest fapt avi viaga. Dack in realitate, citutim si defini itoare, individul, nu puter sil definim decat prin 2) Jvos Guyot, la Propriété, p. 250. 20 a funefiunilor cari lea Bil decdt ruptura intre aceast legiturd si intre diversele ‘ari dezasociate in_mo- morfii, pornese si 'o raporturi de dependengi reciproet Intre pk itt deopotriva Intre Insigi aceste fiinfe, gi deasomenca, ‘ansamblul acestor fiinte si mediul in eare sunt plasate. i, adaptafiunea, selecfiunea, jostul cortegiu al planetel i docat ostea deo i reviprocs do rassa din care setrage, de celelalte fiinfe vil din Antese gi cosmic. atl Ia condifiile viehii sale sti dependent’ tl Teagi d rniegte gi slindtatea sa este i lo oameni, actor viafai va fi in schimb ameninfatd de mala- suferl dAnsul. Omul manceste gi prin diviziunea Ie foloseso altora, dupa rensabile pentru satisfa- randeste si fievare cugetare a sa poate de de solidarté. atsi lumineze gindirea semenilor in creierul eirora ougetarea pomoste sit incolfeased gi si se reproducii la rand fericit ori suferd, unfisto sau iubeste, gi toate sont efeotele sau cauzele sentiment Pentruca ovo- si fie pe deplin ints Je dou pirpi sa aliture, este nevoiewa cele doug legi si so coordoneze, — gi weastii coordonare trebuie sii prezinte o vondifiune necesara gi lot lor la 0 acti de astiidat’ biologie prin stu sociale elementele 8 e are uneste pe om eu rostul lumi in fio: xistentei sale. Aceasté legtituri nu reimeste numai toate pirjile a ceeace coexisti la un moment dat, ea reunoste deopotriva astizi gi cceace a fost eri, tot prozent fot prezentul ou tot vil ci, ummanitatea osto eompusii ma dupa e Sa spus ou drept din morfi decat din woastre, vorbirea, gandurile si artele noastre, totul nm reprezinta deca moar acumulatit pe ind ie nowt aparo in Viafa, si in migcd ; i durerile cari o framantit in toate chipurile, i ale existentei sale, se amestecy, werueigeaai sau se ochilibreant toate forfele trecut in nigte jocuri de lumini in cari so risfrange spuma usoart a valurilor miiii, so inalfii i se sfarmi imensele curente ale adén- curilor, ultimele pulsafiuni alo gravitafiunii astrelor. Ca toate fintele gi corpurile din toate punctele spat ale timpuh sunt agezafi si pringi intre dan turi de dependent reviproci., Logea solidarititit est. Daci cea mai mic& schimbare mecanici in st vva putea gisi elomente m: care celula vie, ce pare ultimul grad de © mostenire, 0 O gene nu se distrug orbeste ca lupti ei amesteciituri, Aveste elemente se desvolti si desvoltarca contribue la desvoltarea organismului cel compun, ele avi gi evolufia lor este o functiune a evolujiel colective. euvant, ele sunt asociate, Fi $i asociafia forcontribuie nu numai la desvoltarea Intregului np ce-l formeaz, dar gi la propria lor desvoltare. ve le leagi, departe de a zidérniel activitatea gi de a le opri fe'sporeste forjelo gi Je grabostedesvollarea. Aveste mente sunt asociate gi asoviabia lor se soldoazii prints’in edstig printr’o pierdere, att pentru fiecare din ele in parte formeazi. Marea lege a diviai deca coordonarea efortur se risfrénge asupra ansamblul Tume, poetul a puttt spune cu drept cuvant ue din get mal bun fn fina mea Sr care se propaga voqnie i 4) Sully Prud'homme, La Justice, ra 23Acesto euvi n, 2) sunt un Pispons pr oaee, Hl fae lilozo lor sunt. deasetenea asoci imale cu facultfi mult, mai min 51 a ciror via osto mai cbscurd, © asregatiune decat 0 asociagiune. Altiel se prezinta lu ile edind ne ridiedim spre fiecare elor din ce in ce mai rfecte cari compun regnul animal ; se poate yedea atunoi c& raduoe din ce in ce mai complet in orga~ i se localizeaza, fiecaro act, Auguste 1r, un organism asemenea in care piirfile ia dealta. sti mumai intre prin concursul agentilor ‘umitrul eresednd al agentilor viefei si aconstdi varie iunile Jor au impus coordonarea forjelor ou car! fe. Pe misurdi ce observatorul se inalfii spre fiinele cele mai perfecte, el gede cum aceasté armonie devine din oe fn c2 mai inimd si mai vede stabilindu-se $i 0 subordonares 3), indiuihtipul acesta se desprinde adevarul definitiv: activitatile olate, erese Incet; opuse intre ele, acoste activitati elo pe altela; juxtapuse, ele se stréng, so aduns le asociate creso repede, viefuiesc indelung, © coneitiune elocventi, acest fenomen a fost 4), ipta pentru desvoltarea riedrul progres, ed numai exe lor porsonate, poate si daa At aceasta libertat inti eet 1c primnl motor al orietirei actin ft mal mull-acfiea soil poate 9i true a sparitt. Tn acelag ins of, dack aceste forge indi- energia lor desi poate sit ajungi Cait ck nel capabilé lurata, ele intr’o stare ea solider a dat, jologice universale, col mai Inalt- grad de intens ‘combinafiuni soci wv i, Iu lumea vieyuitoarelor, Iupta este condifiunea m au infoles aga de grabifi cei cari viseazt ristur- area sooielifii, progresul n'a fost real asociatia forfele stiintele naturale consti Sunt singurele st yal regimmu for de ibertate, a pul si stabileasca caste, biseriei rt de oamen, cae Je susfin& ‘grupuri de oameni, sootetati re fiinfelo vii, adic& nu ea do desvoltare, nu ca 0 nevoie 2.0 lege & onganizafiei interioare 9g caracter ca do seiidere, ci ca 0 cond terioard gi arbitrer impust, Acteattidcieenteaegvolttd da eaten ak ) Tele, Cis moderne, 24 1) Edmond Perrier, Faune des cdtes de Normandie, 1894, 26tatea? Sar putea determin, dupi care de fupt existitintre oameni, ii dreptului pe care camenii trebuie poate sit le fie impus pe toot drep- GAPITOLUL 111 DOCTRINA PRACTICA A SOLIDARITATIL SOCIALE I a rilului este In sine o ideie care nu poate fi siariuluieste un prim fapt, un atribut aceastii nofiune abstracta ‘a datori sli necesitate resimfit gi consimfits, nevoia de a ascultd, ia Ini Kant ade o lege din respect. pentru lege, — facem, este opera rafiunii constiinfa, ¢a gi rafiunea, este supust ne aratit istoria filozofiilor si rel legibus, afirmi existenja care comanda virtutea. $i sitatea existenjei unet cdind adaogit ed, raceastit lege nu este alta nici la Roma, la Atena, cli nu se deosebeste astiixi de cezace va fi maine, Diseours latques, VIII, 20si adapteze apoi organele je pe care le-ar evidentii acest examen. Intr'un ‘Yorba de a rostabili scordul intre ide fntre acteler oamenilor, ‘ai atunci va fi pace in congtiin}a gi in societate! fn fiecare tari! Céte Moise gi Isus, intre Caton si congtiinfei generale dela sacriticiile omenesti ale pana la doctrina caritagii sau pani la doctrina filozofiek a frac Cite idei morale do cand se poate determina aproape tate aparifia lor in istorie, dela pledoaria Ini Apol pentz, Oreste, pant Ja predion dope, Munte dela convorb: fui Bpictet péné Ja declararea drepturilor 1 Daca prima nofiune a binelui si a riul daci sentimentul obligatiei moral iv categorien, operafiunea jeste si dofineascd binele gi rl, morale, este de domeniul rapiui ate po misuri ce insigi ra}iunea ui leg i, se determing gi se aa randul siu, progresul nu este deca aplicarea succes! ideiei morales familio, trib, cot pro ‘suveranitate, tribut de bani sau de singe, totul a evolnat: jurul omului, pe misura ce a evoluat in el gi ideia mor funcfiunea supremé a rafiunii sale. Astizi nu ne mai minim deci, edd vedem puse fn toate institufiuni rate legile, Raul moral gi social de care suferim nu este altceva decét sentimentul dezacordului care se observ intre anumite institujiuni poli tialo gi Intre ideile morale co progresele eugetirii umane lo~ transformat in mod lent. Nu-i vorba de a tremurd gi de a scoate strigite de alarma ; proclamarea faliment jai mu servesto Ia nimic si —ca un copil care arunci pietre in marea turhurat’i — de a indrepta sigefi contra suveranitafii rafiunel. Laumeamu se sbuciumt docdt din cauzticl, se gisogte tn foza ximislizeis. Un Iuorn so impune cameniler. Bf yorba ea, plecand dela adevirari sigure ee numai stiinga we, do a cerceta in ce masurd acesto adeviruri sunt eapel ice ideile 80 ‘a yrome edt omul a fost considerat ca o fing’ aparte in atta timp cat fiecare individ plred, un exemplar, tot- { seminind eu eclelalte, a unui tip unic, creiat din tot- lor, printr’un set particular gi ‘dea deduce, printr’o puré injele acestui caracter absolut al ra a determina eoeace 8¢ ch (riile lui fafa de ereatoral stu, fa insugi. Pentra dansul gi pentru June omul dreph datoriile sale erau ca si zicem astfel, propril ale acestui scop. ‘complex, gi in acelag timp solufia Thai precizatd. Omul n’a apirut pe pamant ca 0 lo 0 naturi special, ca o abstractiune a edrei fenticX» oste @ priori subiectul insuyi drepturilor ab- 2. El s'a transformat intr’o fiinj% real gi cu o natura care maumndirate atfost perfect liberi de moralitate, eonditiunile injele lag timp gi dreptuluisi fap- naturaliia unui eontract ru acelag obit intel ‘ya determina Jeggitura soviald va trebul si {i (ura gi do scopul societiitii umane, de condifiu: ‘membru intr la réndul siu in aceastii societate, comune al eiror beneficiu iar fi asigurat si de me la cari s'ar gis] supus. wvinte, accasti formulii ar trebul si recumoasc’ apor- virile fieciruia, si fact socoteala de ceeace dato- ce trebuie st. alba pozitiv nu va fi decat expresia practic a acestei echitabilé a profiturilor gi sarcinelor aso- ‘va desprinde sii recunoasca -i vorba de a defini dropturile ce societatea le-ar asupra oamenilor, ci drepturile si datoriile reciproce cari faptul asociafiei oreiaz’ intre oa: i rurile subiecte posibile ele unui drept pentru o intreprindere industrial sau _o« asociazé inteligentile, munca si capitalur ari Tor — societat industriala san comercialli — care poate aved particulare, ei sub numele de societal intre dangii_ drepturi particulare, Je recunose dublul earacter de a fi in pentru a atingo scopul, pentru ar Sau reunit gi de a fi de drept aranjafi in agi chip ca ni dintre asociafi si nu pricinulaset. dauno sau st obfink particulare, insfa i i sa de sarcini gi de benel eonditinl deri comune §i condifiunile morale ale unei juste asooi se glseso toate realizate. Problema sociald in ansamblul ef, se blema ce o rezolvit in fiecare zi acfio culare. Problema so doosebeste doar pr i rezolvata mai imi perfect, ow ‘unel societ&fi impasi oamenilor Snfre oameni !), Feu ‘Aceasta esto asociafiunea i, din care este vorba s& desprindem con: WV o de a aduce vre-o constrangere libert’ifii individus dimpotriva fi d& tot caracterul ‘in timp 31 in spafin gi care giseste in acs fingugi elementul interior esenfial duratei ooul de a s0 rocunoagte cu exaci acestel asoei tfel natural ‘Amn- io voded sor in c» anume punet tora ‘se destace din doctrina Contratu seal ui Rouse aio Ardeiturt comun ince priveste no} une ue ‘ar Rosen sgh a de as anit ufeeau ea in totcest \dispensabile sp: i retinute oxclusiv mumai acelea ca: ela moral, numai cele ca ne cil perfect 1a Ineepul absolute, puse Inc ‘va decab diformarile suecesive ‘Omi este ndecul- liber gi preLutindent,eleste pus 3toate sigurantole, ciel fixindu- afar de orice arbitrar, garantii de nestaramat. Organismul nu se desvoltt deceit cu preful desvolti mentelor ce-l compun; societatea nu poate progresa. decd pr progresul oameni Libertatoa mu organul, fan spre care tinde Libertatea desvolti individ esto deci, prima. true, nu existé o putere clireid sii apartinii un dropt_ opozal facultatea de dosvoltare a fieotira e&, aceste libertifi ale indivizilor nu sunt forte independente uncle de altelo; oamenii nu sunt fine izolate, i fiinfe asoeiate. In punetele de contact aceste libenti du-se intre ele, nu trebuie sti se hinfuiased, si se infring’, s& istrugl, ci dimpotrivd, ca nigte forfe de acelag sens aplicate Ia un punct comun, ele trebuie si se compuna in rezul- tante care vor da trie migeérii sistemului introg. 4n lanfuris (1,1), In reaitate, din contra, conflictul forjalor, lupta brutal pontru existen}a so gisese ca puncte de plecare. Ideia unel oe Tuntare se desprinde si so preeizeaz8, coordoatnd. sufor e'0 obfinut nummal te spre o treaplt Tent mlcare progr inde spre 0 crest In acfitinea comunt, actin 36 sia pul ae cdlre lofi. zu se giisesto un asociat asupra cdruia cineva poate sit obfind acelag drept care i s'ar ced, acel cineva cdgtigh echivalentul a tot ee pierdo $i destuld fora pentru a conserva ceeace are») Sisto nocesar si fie aga, nu num i i printr’o rafiune moral, ba in ae drept. Omul triind in societate, gi neputind sit este in orice moment un debitor fai de socio Obligajiunea fiecdruia fa de toji nu rea "o deciziue ar exterioari Incrurilor; ea este pur si simplu contra- Yaloarea foloaselor ce fiecare Ie frage din fondul societatii, prejul sorviciilor ce sovietatea il da fiecdruia. Supuneroa elitre datori soviali:nu-i decit acceptarea unei sarcini in schimbul unui pro! este recunoagterea unei dato Acoasti ideie a datori ‘oameni, este idoia care, dind realmente gi moralmente fundamentul datorict sociale, din acclag timp liber dividual, carac- terul siu adevirat, limitele gi gar Rousseau vedea in pactul social dnstriinarea total odtre comunitate a fieciirui asociat eu toate drepturile sales gi malt rome teoria sooialistit a putut si se agafe de aceustt maxima pentru a ajunge la comm Fark a merge aga doparte, mulfi dintre ered ed prin pactul 00 i din drepturile inset ftir de ea, sale pentn partes, A recunoagte Insti un drept, nu inseamnit a t t, ei do a recunoagte limita adey nunfa oare Ia unul din drepturile sale, ori va exoreit& pur gi 4) Contractul so a7-apitalului, Este eu putin}a si se spuni ei, procedind astfel, ei pirasese 0 parte din drepturile ce li se cuvin? i reeu- noso foarte simpli o datorie gi prin urmare, ‘tului lor. Tot aga se intamplii gi cu societatea umand. E vorba ca oamenii asociapi sti recunoased solidari extinderea datoriei ee fiecare contracteazi fatii de toti prin sehimbul de ser- sporirea profiturilor personale, prin augumentarca Lil, « viefii ce rezulta pentru fieeare din situafia societithii, Aceastii sarcind, odati stabilita, recunoseuti ca natural 5i legitima, omul raméne de fapt liber, liber din toati libertatea sa, pentruct riméne investit ou tot dreptul stu. Niet o putere exte- rioard nu poate sii limiteze acest drept, 5i logoa pozitiva care s'a miinginit si recunoasei datoria fiecdruia, detorminindu-i gradul Ia care poate ajunge dupii servioiile primite, este perfect intomeiatii, att din punct de vedere natural, c&t si din punctul de vodore moral. Ea oste daci nu, dupa cum s’a spus in mod ingonios, dar incomplet, eeonstiinfa despre cei cari mu au aceastit Jogos, n tot carul exprosia echitabti a raporturior naturao intro expresia voinjelor congtiinfei comme luminati iune comuni. v to totdeodata ci, libertatea gi ega- jitatea nu sunt condifiuni, ei un drept intre oameni S’a spus eu drept cuvéi ix acost cont al profit derilor, ava le? Cine va face repart cehitabila intre asoviati? Arbitrarul si apriorismud, despre cari figureaza prescriptiile logit generale, nu meng. cle, dimpotriva, si intre sub aceasti forma in aranjanien- tele sociale? Dupi care model, dup eare tip, dup’ care ideal a8 ‘or trebu si fie comparate p i congtiinfelor, pentru a fi in mod le, sanofivini? trebnie si s0 treacit cu vederea peste forfa acestor obie Este sigur ed, in socoteala precisi gi amanunfita a. ob! Ie ale ficcdrui cetajean se vor ridicé difioul Dar nu se giseste 0 lege natural care nenumirate greutii}i 30 totup legea. Gre- use de logea.. ‘Legea natural a reparti condifiuni comune #), Ceca: Acest moment este pineal aostl leg. $i acest prinipiu to afli cuprins pe deaintregal im urmétoarea afirmafiune: sub ine- Balitdtile do tot felul, diferente do soxe, de varsta, de rasa, de fort fiziod, dinoolo de deosebirile de inteligeenta gi de vointi, intre tobi membrii asociafiunii umane se gaseste un caractor comun, identie, se gisesc semnole cari evidenfiazi calitates omulni, calitatea de a fi in acelag moment 0 fiinfti vie, eugetii- toare, congtienta. Acost caracter, marginit la acesti troi terme esenfiali, exista in fiecare om in grade diferite, dar nu poate fi suprimat din nici intr’um om2). Fiinfele cari posodi acest earacter in cel mai slab grad ined sunt oameni, asooinfi naturali ai altor oameni, eoopertnd Ja © evolujie comuni prin muncd, .prin limbii— fio eat de rudi- mentardi — prin schimbul posibit intre oarecari idel, prin facul- tatea comund de a reproduce specia, ete. 2) Acoste dificultafi vor trebul suocesiv examinate In ce priveste pro- Diemele propriety mgt ‘moment ce’ congtiinta aur de pila, la'un om ol fi vorba despre Ureptolu, eich iT imne virtualmente capabilsi-s) fie om, Ta timpul acestel doar chenie de stopendares ezretint ‘unui drept, 39comun tuturor membrilor societtii umane, comun, el are din punctul de vedere moral, 0 valoare egalii pentru tofi, Exeroitarea dreptului co-1 confor poate sf fie mai mult sau mai putin extins, urmfnd gradul de ovoluti Personala al fivckrui asociat, dar dreptul insu i a dreptul rebuie si fie la tofi deopo- vatice, totus pute semeni, adici din fiinfe, cari sub inegaliti{i reale cari Je disting, se bucurd de o identitate . De aici deourge pentra toti cecace eu toatii dreptatea +o egalitate de Valoare in dreptul © definigiune abstract a drepturilor i datoriilor ou aumai looul de a recunoaste gi de a refine cf, pentru ia In asoviagia. solidard ce oxista profiturilor 51 sarcinelor ce simt Sse find seama de un eveliciont, uturora, do o’valoare de drept egal penton to nenumiratelo pentru a determina situafia Intotdenuna si intre in cont aceastit valoare si si'o admitem ca egalii pontra tofi, In douti cuvinte, in seria equafiilor personale ‘inegalitafile naturale vor fi singurile eauze ale unei diferente, ‘©nu va trebui sporiti niciodata printr’o inegelitate de drep” tw ") Darlu, Reoue de metaphysique et de morale, janvier 1895. 40 CAPITOLUL IV RIA OMULUI FATA DE SOCIETATE Leese ‘UL SOCIAL omnplet situajia sa natu siiso find searr& derelajiile care clitre stramogii s ruturor, niiselndu-se, el In al imens, agonisit de celelalte generat ducure de un cap! ay eran ela pene de totfelul fuji de le goniu: «Fiecare genin atreprezint’ un capital acumulat de mai mul crul este adevirat nunumai pentru oamenii de geniu, oi pentru tofi oameni Valoarea sa de aefiune asapra . Din acest punet de vedere, cel mai modest lucritor este superior omului silbatec al varstei de misurk in care Iucratoral se doosebeste de ostru, instrumentele gi produsele veghiazii in noi, cu- Vintele do e: vein despre ri, care ne constrange 54 pe jpinim, totul este opera lent a trecutului, este pus prin acest trecut la dispo- je noastre gi in cea ipi aliptat copilul se separ definitiv 4 distinct, primind de afar alimen- , ol este un debitor, —nu va puted nu-§i va puted procura satisfacorea unei ifed exercita niciuna din facultifile sale niis- a Tua cfte cova di ai acumulate de umanitate. Hrana sa — 0 datorie, etci orice al ment va consuma este fructul unei lungi culturi care in eursul ‘Veacurilor a reprodus, a multiplieat, a imbunatifit speoiile voge- tale sau animale din care copilul igi va face earnea gi sangele su. Datorie, vorbirea sa inci nesigura. Fiecare ouvént care va nate pe buzele sale, € ‘va culege din buzele parinfilor, cari odi- nioar’ Iai fieoare din acoste euvinte confine gi expri fixat gi acumulat prin diferite erticulafiuni. ‘ya trebui si primeased din mainele altora cea gi din buzele lor hrana nocesari ind prin eforturile personale va incepo si oreeze Je trebuincioase desyoltaii sale ulterioare, copilul va simi a sporeste eitre trecut. 4 de ce valoare, sunt ci oferi geoala si atelierul: el nu va putea gti niciodata cate 42 desea, nt de uneltdi ce ajuti pe au deschis gi au raimas piro- inganat, cate gindiri nu s’au ‘au incordat, cate suferingi inu s'au oferit pentru a pune imerie, aceste mick mi 2, aceste doud-z0% duce gi reprezinté inf, ou atdt el va veded marine ‘un nou cdgtig va risini pentru vanitate. Dator ‘de mii do grijisi adeseori ou preful ‘constrait-o printre mlastinl s: fare invartiturd de roatd a tris Datorie la consu- dispun, 5 Aha genin a gtiut ca din rurilor, si degajeze fi de cei a céror Oe rm din starea de ura gi yi a.seosrassa. folenfa, si pufin cate pufin a indrumat-o spre staree de pace si de acord. i 5 ptaed aceast& datorie este contractata fafii de strimosi, cdtre dine suntem fimufi, oare, so achittim? Cet dinaintea noa- ‘stra n’au strans aceasta comoara in mo ticular pentru fiecare pentru 0 generatic, di pentru un i He oameng Toft eet cari au murit au creiat acest 43de forge gi de utilaj pentru tofi cai vor fi che. Surcina do a achita datoria, sarcind ce am pri ini 0 avem deci, fatti de toti c levir sii se considere estita decdt cu sarcina eu bund eredinti. estei mostenini conduce este vorba de un dep: onit neincetat miit pe care Lau transmis. Fieearo vrstii_a addogat cate cova wumai legea acestei sporiri con i, formeazi legea eontractul legea schimbului de servi lor este Jegea contractul $i acest ultim caracter ce biect {1 disoutdm, izhuteste si. de a $i oxtinderea drepturilor §i datorilor fiinfei Orice viofuitoare tinde la presiston de a tril, orice viefui- coare tinde spro desvoltare, mijin ceiaee omul ristrind din actua- a. Este, ca si zicem aga, orice caleu) 1 , Prin ra}iunea $i prin voi ‘oastre, ca si permit fiecdrui membru st sit 0 situagio tn caro si-si poatis des facultiile sale, 0 stare deo umanitate 1p Mal indestulitdare corpul bund, gi fn s4ndivii si cong Astfel orice om, a doa ai dupt nagterea h deo mai bund umanitate, staro co i, capita, po lang legea evolutiei care personale si a viefii spociel sa ia sa trad nu numai la care Isl ve rioar’ a acestet atea sa este grevata de o dublit datorie: in Tepartitia i? fepartitie care in mod natural gi moral constitue legen i omul datoreazk pe angi partea sa tn schimbuleah servieit, ceoaco se poate chema parlea sa de cont ‘butie in progres, sulane Lormulo gonerale relative la secolul tn eare trim, 60 Dare eX frebuie acceptate cu promptitudinea ou care tehne agbtatt formula urmatoare: societatea timpulul nostra oe Alstinge tn mod prinoipial de societatea generajilor proce dens prin Jocul cel mare ce ocupé aici contractuls, Aceasti obsorvatio a lui Sumner-Maino ) esto asta un adevite ‘ului nu mai contest’ of, pro- esau particulare, se poate mi ia fu care earanjamentelo auto. '¢ faranjamentelor contractuales, ¥) WéAncien droit, eh. 1X,elomentul care determin nagter jurisconsulfii au numit eanzay ® In fondul oriearei obliga se glseste de supust ca atare, de alt& natura, ea reprezint @ obligatioi naturale gi. mor sanefiun sidetoat aranjamentelor 30 Am vitzut eum teoria a fiinfelor umane, ahi de cei tran gi do obligafiei, constituind ceeaco num tn afar de orice def ice intervenfie a autoritagit ext sociale. Oamenii triiese in so0i anterior consimfiiméntului lor, superior voinfei lor. On poate si se sustragi: materialmente gi moralmente aso umane. Omul izolat nu poate exist. De aci, o dubl consecvenfi. Intre un om si intze tofi ceil ste in mod necesar un schimb de servicii. Libera cultafilor, a activitipilor, a instigi existentii, ti pentru fiecare om deest gratie concurs aotivitatilor celor De carl legislaya civild le reeunoaste. ‘ular. In codul civil se giseste un, rmedni Tar convenfiune ‘pre are om care triiosle se afl deci, 0 datorie fajzi de meni cari tréese, dup% rafiunoa gi in masura ser- ‘au flicut prin efortul tuburor, Acest achimb de ser tee redere In care s'au Plasai Itt din acest. quasi-contract se edministratia eface- ‘dup clenmstanje fafa de gonera} cy Aubry et Rau, Droit 46 ale asoviaiei actuale pontru introfinarea i pene gi de fapt 51 obligatiunea de a sport in acoleasi condifiuni do echitabilit r2- ‘auza unel atari obliga iuni Capitalul comun al asociafiei ¢ camenilor vii, dar acest de- iobil si mort ce ar trer i esto 0 organizatio ime cate nu poate fi realizatit strat in starea in care a fost. primi pe cale do perpetui evol fir continuitatea jornie din partea tuturor. In co priveste repartifia sareinilor ce reault{ din aceasta dubli datorie, ex va fi echitabilé daci tofi asociafii sunt considera}i id parte din aso lu egal, adict sub titlu de oameni avind dreptul ¢ liseuta gi de a consimti. Dack ire sau defavoars particular, pentru ei pentru a mari sau pentru & Sciidod lor de contractanfi, fiocare om se poate t4 egalitate de valoare din punctul de 1 Hieia de datorie, nitscut& din guasi-contractul asocic duce in mod necesar la ideia sanctiunii, de acum taainto, Datoria social’ nu-i o simplé obligajiune de constiinti, este o obligasiune intemeiati pe drept, o obligafiune dela a ofroi exeeutare ni u so poate eschiva Lirik violarea unat logi i Legea pozitivé care va asigurd exocutarca lo nu va sivarsl deci, o incileare a dreptului Deci, nu poate fi vorba deo intervenjie abuzi societifil in raporturile dintre oam mnomiptiirevin merew la aceste doui propor Societatea nu trebuie si intervini in contractele partic ola nu-i facuta deloo pentru rest ameni:

S-ar putea să vă placă și

• Conventia de La Istanbul

  

  Document3 pagini

  Conventia de La Istanbul

  iuliafulgheci

  Încă nu există evaluări
• DR - Ctin.CARACAS TOPOGRAFIA 2

  

  Document20 pagini

  DR - Ctin.CARACAS TOPOGRAFIA 2

  iuliafulgheci

  Încă nu există evaluări
• Dr. A.DANIEL - 1930

  

  Document12 pagini

  Dr. A.DANIEL - 1930

  iuliafulgheci

  Încă nu există evaluări
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Curs Drept Comercial Sem 1 Stanescu PDF

  

  Document109 pagini

  Curs Drept Comercial Sem 1 Stanescu PDF

  iuliafulgheci

  Încă nu există evaluări