Stingerea obligațiilor

1
 Clasificarea modurilor de stingere a obligațiilor
Reglementare.Art. 1615. Moduri de stingere a obligaţiilor. Obligaţiile se sting
prin plată, compensaţie, confuziune, remitere de datorie, imposibilitate
fortuită de executare, precum şi prin alte moduri expres prevăzute de lege
(=executarea silită, rezoluțiune și rezilierea, novație, nulitate, împlinirea
condiției rezolutorii , prescripția.)
Clasificarea modurilor de stingere a obligatiilor.
criteriul rolului voinței părților: a) moduri voluntare (plata, remiterea de
datorie, compensația convențională); b) involuntare, (compensația legală și
judiciară, confuziunea, imposibilitatea fortuită de executare).
criteriul realizării creanței: a) moduri care duc la realizarea creanței (plata,
executarea silită, compensația, darea în plată, confuziunea); b) moduri care
nu duc la realizarea creanței (imposibilitatea fortuită de executare, remiterea
de datorie).

2
 Compensația
Art. 1616. Noţiune. Datoriile reciproce se sting prin compensaţie până la
concurenţa celei mai mici dintre ele.
Domeniu de aplicație: obligații reciproce, indiferent de izvor
⚫Art. 1618. Cazuri în care compensaţia este exclusă. Compensaţia nu are loc
atunci când:a) creanţa rezultă dintr-un act făcut cu intenţia de a păgubi; b)
datoria are ca obiect restituirea bunului dat în depozit sau cu titlu de
comodat; c) are ca obiect un bun insesizabil.
Clasificare. În funcție de izvor:
-legală; art.1617 Condiţii. (1) Compensaţia operează de plin drept de îndată
ce există două datorii certe, lichide şi exigibile, oricare ar fi izvorul lor, şi
care au ca obiect o sumă de bani sau o anumită cantitate de bunuri fungibile
de aceeaşi natură.
-judiciară, Art. 1617 alin. (2) O parte poate cere lichidarea judiciară a unei
datorii pentru a putea opune compensaţia
-convențională
Efectele compensației: a) între părți Art.1616
b)față de terți Art. 1622.
3
 Confuziunea
⚫Art. 1624. Noţiune. (1) Atunci când, în cadrul aceluiaşi raport obligaţional,
calităţile de creditor şi debitor se întrunesc în aceeaşi persoană, obligaţia se
stinge de drept prin confuziune.
Domeniul de aplicare: persoane fizice; persoane juridice
Condiții. Art. 1624 alin. (2) Confuziunea nu operează dacă datoria şi creanţa
se găsesc în acelaşi patrimoniu, dar în mase de bunuri diferite.
Efecte:
a) Efectul principal: stingerea obligației.
b) Efecte în situații speciale: cazul obligațiilor indivizibile:Art. 1431. Existenţa
mai multor creditoriArt. 1432. Existenţa mai multor debitori; cazul
obligațiilor solidare:Art. 1439. Confuziunea. Art. 1452. Confuziunea. Art.
1625. Confuziunea şi ipoteca. (1) Ipoteca se stinge prin confuziunea calităţilor
de creditor ipotecar şi de proprietar al bunului ipotecat.
c)Efecte față de terți: Art. 1627. Efectele confuziunii faţă de terţi.

4
 Darea în plată
⚫ Art. 1492. Darea în plată. (1) Debitorul nu se poate libera executând o altă
prestaţie decât cea datorată, chiar dacă valoarea prestaţiei oferite ar fi egală
sau mai mare, decât dacă creditorul consimte la aceasta. În acest din urmă
caz, obligaţia se stinge atunci când noua prestaţie este efectuată.
Natură juridică=convenție
⚫Condiții : condiții generale valabilitate contract+condiții speciale:
a) existenţa unei obligaţii valabile, pe care părţile urmăresc să o stingă;
b) părţile să întrunească cerinţele de a face o plată valabilă;
c) debitorul să fie proprietarului bunului dat în plată
Efecte: stingerea obligaţiei, condiţionată de efectuarea unei plăţi valabile
⚫Caz special: Art. 1493. Cesiunea de creanţă în locul executării. (1) Atunci
când, în locul prestaţiei iniţiale, este cedată o creanţă, obligaţia se stinge în
momentul satisfacerii creanţei cedate. Dispoziţiile art. 1568–1584 sunt
aplicabile în mod corespunzător. (2) Dacă, potrivit înţelegerii părţilor, obligaţia
în locul căreia debitorul îşi cedează propria creanţă se stinge încă de la data
cesiunii, dispoziţiile art. 1586 sunt aplicabile în mod corespunzător, cu excepţia
cazului în care creditorul preferă să ceară prestaţia iniţială.
5
 Remiterea de datorie
Art. 1629. Noţiune. (1) Remiterea de datorie are loc atunci când creditorul îl
liberează pe debitor de obligaţia sa.
Natură juridică=act juridic bilateral
Clasificare: totală - parțială; expresă-tacită; cu titlu gratuit-cu titlu oneros
Condiții:generale (valabilitate contract)+speciale(contact special:donație, v-c)
Probă Art. 1631. Dovada. Dovada remiterii de datorie se face în condiţiile art.
1499. Art. 1499. Mijloace de dovadă. Dacă prin lege nu se prevede altfel,
dovada plăţii se face cu orice mijloc de probă.
Efecte :a) efecte între părți: efectele contractului
b) efecte față de fideiusori; Art. 1633. Fideiusiunea. (1) Remiterea de
datorie făcută debitorului principal liberează pe fideiusor, ca şi pe oricare alte
persoane ţinute pentru el.(2) Remiterea de datorie consimţită în favoarea
fideiusorului nu liberează pe debitorul principal.
c)efecte în situații speciale: obligații indivizibile art.1431-1432;
obligații solidare:art.1440; art.1451

6
 Imposibilitatea fortuită de executare
✔!Situația debitorului :Art. 1634. Noţiune. Condiţii. (1) Debitorul este liberat
atunci când obligaţia sa nu mai poate fi executată din cauza unei forţe majore, a
unui caz fortuit ori a unor alte evenimente asimilate acestora, produse înainte ca
debitorul să fie pus în întârziere. (2) Debitorul este, de asemenea, liberat, chiar
dacă se află în întârziere, atunci când creditorul nu ar fi putut, oricum, să
beneficieze de executarea obligaţiei din cauza împrejurărilor prevăzute la alin.
(1), afară de cazul în care debitorul a luat asupra sa riscul producerii acestora.
(3) Atunci când imposibilitatea este temporară, executarea obligaţiei se suspendă
pentru un termen rezonabil, apreciat în funcţie de durata şi urmările
evenimentului care a provocat imposibilitatea de executare. (5) Debitorul trebuie
să notifice creditorului existenţa evenimentului care provoacă imposibilitatea de
executare a obligaţiilor. Dacă notificarea nu ajunge la creditor într-un termen
rezonabil din momentul în care debitorul a cunoscut sau trebuia să cunoască
imposibilitatea de executare, debitorul răspunde pentru prejudiciul cauzat, prin
aceasta, creditorului.
Condițiile art.1634
Efecte:!!Efecte asupra contractului: art.1557-alin.1=lipsa notificării pentru
desființarea contractului 7
 Restituirea prestațiilor
1635-1649
✔ Noțiune= Procedeul juridic de restituire a unor prestații primite fără temei
✔ Art. 1635. Cauzele restituirii. (1) Restituirea prestaţiilor are loc ori de câte
ori cineva este ţinut, în virtutea legii, să înapoieze bunurile primite fără
drept ori din eroare sau în temeiul unui act juridic desfiinţat ulterior cu efect
retroactiv ori ale cărui obligaţii au devenit imposibil de executat din cauza
unui eveniment de forţă majoră, a unui caz fortuit ori a unui alt eveniment
asimilat acestora.(2) Ceea ce a fost prestat în temeiul unei cauze viitoare,
care nu s-a înfăptuit, este, de asemenea, supus restituirii, afară numai dacă
cel care a prestat a făcut-o ştiind că înfăptuirea cauzei este cu neputinţă sau,
după caz, a împiedicat cu ştiinţă realizarea ei.
✔Două situații speciale in materia restituirii prestatiilor: Art. 1638. Restituirea
pentru cauză ilicită. Prestaţia primită sau executată în temeiul unei cauze
ilicite sau imorale rămâne întotdeauna supusă restituirii. Art. 1471. Plata
obligaţiei naturale. Restituirea nu este admisă în privinţa obligaţiilor
naturale care au fost executate de bunăvoie

8
Titularul restituirii Art. 1636. Dreptul de restituire aparţine celui care a efectuat
prestaţia supusă restituirii sau, după caz, unei alte persoane îndreptăţite, potrivit
legii.
Formele restituirii Art. 1.637. (1) Restituirea se face în natură sau prin
echivalent.Art. 1639. Restituirea în natură. Restituirea prestaţiilor se face în natură,
prin înapoierea bunului primit. (2) Restituirea prestaţiilor are loc chiar dacă, potrivit
legii, nu sunt datorate daune-interese.
Art. 1640. Restituirea prin echivalent. (1) Dacă restituirea nu poate avea loc în
natură din cauza imposibilităţii sau a unui impediment serios ori dacă restituirea
priveşte prestarea unor servicii deja efectuate, restituirea se face prin echivalent.(2)
În cazurile prevăzute la alin. (1), valoarea prestaţiilor se apreciază la momentul în
care debitorul a primit ceea ce trebuie să restituie. Art. 1641. Pieirea sau
înstrăinarea bunului. –ipoteza debitorului de rea credință: cel care primește plata
știind că nu îi este datorată; cel care a încheiat un act juridic știind că este lovit de
nulitate; - din culpă: în cazul rezoluțiunii;
Efectele restituirii faţă de terţi sunt stabilite de Art. 1648. Actele de înstrăinare.
Prescripția cererii de restituire a prestațiilor.a) termenul general de prescripție, de
trei ani (art. 2517 );b) data de la care începe să curgă: Art. 2525. Dreptul la acţiunea
în restituirea prestaţiilor.