Prezentarea unei arii curriculare din învățământul primar

- Aria curriculară Limbă și comunicare –

Reforma curriculară este o componentă esențială și totodată, o garanție a

reușitei la nivelul strategiei globale de reformă a învățământului românesc.
Ariile curriculare reprezintă grupaje/ combinări de discipline de învăţământ, în
funcţie de dominantele lor educaţionale, de compatibilitatea dintre ele.
Caracterizare:
Reunesc mai multe domenii ale cunoaşterii;
oferă o viziune multi- şi/ sau interdisciplinară asupra disciplinelor de studiu (aşadar,
depăşesc viziunea tradiţională, monodisciplinară);
- asigură o coerenţăa demersurilor de influenţare a elevilor;
- sunt stabilite în mod ştiinţific, în funcţie de finalităţile educaţiei, pe baza unor
criterii epistemologice şi psihopedagogice.
Curriculum-ul Național ( document reglator care asigură coerența, în termeni
de procese și de produse în elaborarea componentelor sistemului curricular) din
România este structurat în 7 arii curriculare. Acestea sunt:
 Limbă şi comunicare;
 Matematică şi ştiinţe ale naturii;
 Om şi societate;
 Educaţie fizică, sport şi sănătate;
 Arte;
 Tehnologii;
 Consiliere și orientare.
Ariile curriculare rămân aceleași pe întreaga durată a școlarității obligatorii și a
liceului, dar ponderea lor este variabilă pe cicluri și pe clase.
Aria curriculară Limbă și comunicare la învățământul primar
Aria curriculară „Limbă şi comunicare” cuprinde disciplina Limba și literatura
română alături de limbile materne ale minorităţilor naţionale şi de limbile moderne.

1
 Această arie curriculară pune accent pe modelul comunicativ-funcţional, destinat
structurării capacităţilor de comunicare socială, pe vehicularea unei culturi adaptate la
realităţile societăţii contemporane şi pe conştientizarea identităţii naţionale ca
premisă a dialogului intercultural şi a integrării europene
Studiul limbii şi literaturii române în învăţământul obligatoriu îşi propune
dezvoltarea competenţelor de comunicare orală şi scrisă ale elevilor, precum şi
familiarizarea acestora cu texte literare şi nonliterare, structurarea la elevi a unui
ansamblu de atitudini şi de motivaţii care vor încuraja şi sprijini studiul acestei
discipline – stipulează programele şcolare de limba şi literatura română.
Disciplina Limba şi literatura română a ocupat şi ocupă un loc important, chiar
privilegiat, între disciplinele din planul de învăţământ pentru clasele I – a IV-a.
Susţinem acest lucru, pe de o parte, prin aşezarea disciplinei pe prima poziţie în toate
planurile de învăţământ din România – limba română fiind studiată, în primul rând,
ca limbă maternă, dar şi ca limbă a doua – limbă naţională, în cazul elevilor
aparţinând minorităţilor, care urmează cursurile în limba maternă. Pe de altă parte, o
analiză a ponderii orelor de limba şi literatura română faţă de celelalte discipline din
planul de învăţământ pentru clasele primare evidenţiază faptul că această disciplină
are alocată aproximativ o treime din numărul total al orelor. Iată schema orară pentru
învățământul primar:
SCHEMA ORARĂ
clasa a IV-a

Conform
Planului Cadru de învăţământ pentru învăţământul primar
din ANEXA 1 la OMEN nr. 3371 / 12.03.2013

ARII CLASA
curriculare DISCIPLINE
P I II III IV
Limba şi literatura română
I. (denumire la P, I, II - Comunicare în limba română ) 5 7 6 5 5
Limbă şi
comunicare Limba modernă (Engleză) 1 1 1 2 2
II. Matematică
Matematică si (la P, I, II stud. integrat-Matematică şi explorarea mediului) 3 3 4 4 4

2
 ştiinţe ale Stiinţele naturii 1 1 1
naturii 1 1
Istorie
--- --- --- --- 1
III. Geografie
Om si --- --- --- --- 1
societate Educaţie civică
--- --- --- 1 1
Religie
1 1 1 1 1
IV. Educaţie Educaţie fizică
fizică si sport şi 2 2 2 2 2
sănătate Joc şi mişcare
--- --- --- 1 1

V. Muzică şi mişcare 2 2 2 1 .1.

Arte
VI. Arte vizuale şi abilitaţi practice 2 2 2 2 .1.
Tehnologii
VII. Consiliere
si orientare Dezvoltare personală 2 1 1 --- ---

Număr ore trunchi comun 19 20 20 20 21

Curriculum la decizia şcolii ( discpline opţionale )
0-1 0-1 0-1 0-1 0-1
Număr minim total de ore pe săptămână 19 20 20 20 21

Număr maxim total de ore pe săptămână 20 21 21 21 22

Rolul profesorului de învăţământ primar este hotărâtor în formarea

personalităţii elevilor.Viziunea curriculară a trecut accentul de pe acumularea de
cunoştinţe pe formarea competenţelor de nivel superior, de aplicare a cunoştinţelor şi
competenţelor dobândite în contexte noi, pe rezolvarea de probleme teoretice şi
practice. Profesorul, în predarea-învăţarea limbii şi literaturii române, trebuie să-şi
propună formarea unor elevi cu o cultură comunicaţională şi literară de bază, capabili
să comunice şi să interacţioneze cu semenii, să-şi utilizeze în mod eficient şi creativ
capacităţile proprii pentru rezolvarea unor probleme concrete din viaţa cotidiană
(conform notelor de prezentare a programelor şcolare de limba şi literatura română).
În didactica actuală devine dominantă abordarea limbii ca instrument de
comunicare, în primul rând, şi, abia apoi, ca obiect de studiu. Comunicarea este o
componentă fundamentală, un domeniu complex care vizează procesele de receptare
3
a mesajului oral şi a celui scris, precum şi cele de exprimare orală şi scrisă. În clasele
I – a IV-a, importanţa limbii române este covârşitoare, prin aceasta se urmăreşte
cultivarea limbajului oral şi scris al elevilor, cunoaşterea şi folosirea corectă a limbii,
învăţarea unor tehnici de bază ale activităţii intelectuale (cititul, scrisul, exprimarea
corectă). Având în vedere noile cerinţe ale educaţiei de bază şi tendinţele europene de
extindere a duratei învăţământului obligatoriu, s-a impus o nouă abordare curriculară,
care urmăreşte dobândirea de către elevi a competenţelor de bază pentru societatea şi
economia bazate pe cunoaştere, formarea elevilor pentru învăţarea pe parcursul
întregii vieţi.
Conform documentului Reforma învăţământului obligatoriu din România,
2003, trebuie realizată formarea următoarelor competenţe de bază:
- abilităţi de comunicare;
- scriere, citire şi calcul matematic;
- alfabetizare digitală şi informaţională;
- cultură ştiinţifică şi tehnologică;
- cultură antreprenorială;
- comunicarea în limbi moderne de largă circulaţie; cultura şi conduita civică;
- cetăţenia democratică;
- gândirea critică;
- capacitatea de adaptare la situaţii noi;
- lucrul în echipă;
- interesul pentru dezvoltarea personală şi învăţarea continuă.
Pentru elaborarea modelului curricular al disciplinei Limba şi literatura
română, specialiştii fostului Consiliu Naţional pentru Curriculum au consultat atât
documente naţionale de politică educaţională, cât şi documente de referinţă elaborate
la nivel european, stabilind capacităţi, deprinderi şi atitudini –competenţe – care
trebuie formate la elevi pe parcursul anilor de şcoală. Odată cu elaborarea noilor
programe şcolare, încă de la sfârşitul anilor ’90, s-a simţit nevoia corelării finalităţilor
urmărite la fiecare ciclu curricular, dar şi la fiecare nivel de învăţământ, stabilirea

4
clară a derulării obiectivelor şi conţinuturilor învăţării atât pe verticală (pe fiecare an
de studiu), cât şi pe orizontală (de-a lungul unui an de studiu).
Principalul domeniu de interes pentru disciplina Limba şi literatura română
este cel al comunicării în limba maternă. Comunicării în limba maternă îi sunt
asociate anumite cunoştinţe, abilităţi/capacităţi şi atitudini, care se formează şi se
dezvoltă progresiv, începând din clasele primare.

Bibliografie
1. Bocoş, M., Chiș, V. (2013),Management curricular , Editura Paralela 45 Pitești
2.Cucoş, C. (coord.), ( 1998), Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi
grade didactice, Curs elaborat în tehnologia învăţământului deschis la distanţă,
Editura Polirom, Iaşi
3.Şerdean, I., (2008), Didactica limbii şi literaturii române în învăţământul primar,
Editura Corint, Bucureşti
4.******Curriculum Național-Programe școlare pentru învățământ primar,
Ministerul Educației Naționale, 1998
5.****** Ghid metodologic pentru aplicarea programelor de limba şi literatura
română. Învăţământ primar şi gimnazial, M.E.C., C.N.C., Bucureşti, Editura Aramis
Print, 2002 Reforma învăţământului obligatoriu din România, Bucureşti, 2003