2008 Def

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar
Examenul de bacalaureat 2008

Proba D, E, F
Proba scrisă la Geografie
Europa – România – Uniunea Europeană
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

• Timpul efectiv de lucru este de 3 ore.
SUBIECTUL I (30 puncte) – Varianta 001
Harta de mai sus se referă la subiectul I A – C. Pe hartă sunt marcate state cu litere şi
oraşe – capitală cu numere.
A. Precizaţi:
1. numele statelor marcate, pe hartă, cu literele B şi C;
2. numele oraşelor-capitală marcate, pe hartă, cu numerele 1 şi 4.
4 puncte
B. Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează propoziţiile de mai jos:
1. Lisabona este capitala statului, marcat pe hartă, cu litera...
2. Fluviul Sena străbate teritoriul statului marcat, pe hartă,cu litera...
3. Munţii Penini se găsesc în statul marcat, pe hartă, cu litera...
6 puncte
Probă scrisă la Geografie – clasa a XII-a 1 Subiectul I

C. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre
afirmaţiile de mai jos:
1. Ţărmurile cu fiorduri sunt specifice statului, marcat, pe hartă cu litera:
a. A b. B c. F d. J 2 puncte
2. Fluviul Pad este situat în statul a cărui capitală este oraşul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 5 b. 9 c. 11 d. 14 2 puncte
3. Viticultura este prezentă pe spaţii întinse în statul, marcat, pe hartă, cu litera:
a. B b. F c. G d. H 2 puncte
4. Capitala Sloveniei este oraşul marcat pe hartă cu numărul:
a. 11 b. 12 c. 14 d. 15 2 puncte
5. Formaţiuni vegetale de tip maquis sau gariga sunt prezente în statul, marcat, pe hartă, cu litera:
a. B b. C c. G d. H 2 puncte
D. Precizaţi trei deosebiri între clima Eurpei nordice şi clima Europei sudice.
Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă: tip de climă,
temperaturi medii anuale, precipitaţii medii anuale, vânturi, amplitudine termică.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele trei deosebiri vor fi prezentate comparativ
şi nu separat.
6 puncte
E. Precizaţi:
1. o cauză a prezenţei lacurilor glaciare în Peninsula Scandinavă;
2. o cauză a fenomenului de îmbătrânire a populaţiei Europei.
4 puncte


Proba D, E, F
Europa–România–Uniunea Europeană

Harta de mai sus se referă la subiectul I A – C. Pe hartă sunt marcate state cu litere şi oraşe
– capitală cu numere.
A. Precizaţi:
1. numele statelor marcate, pe hartă, cu literele C şi D;
4 puncte
1. Sectorul central al Munţilor Carpaţi se găseşte în statul marcat, pe hartă, cu litera...
2. Podişul Meseta este situat în statul marcat, pe hartă, cu litera...
3. Climatul rece este întâlnit în statul marcat, pe hartă, cu litera...
6 puncte

1. Este situat într-o unitate de relief montan oraşul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 2 b. 5 c.14 d. 15 2 puncte
2. Sunt aşezate pe Dunăre oraşele-capiatală marcate, pe hartă, cu numerele:
a. 1 şi 5 b. 6 şi 9 c. 9 şi 14 d. 1 şi 13 2 puncte
3. Stepa se întâlneşte în statul marcat, pe hartă, cu litera:
a. A b. E c. H d. G 2 puncte
4. Podişul Boemiei este situat în statul marcat, pe hartă, cu litera:
a. C b. E c. G d. H 2 puncte
5. Statul San Marino este o enclavă în cadrul statului marcat, pe hartă, cu litera:
a. A b. C c. D d. I 2 punce
D. Precizaţi două deosebiri şi o asemănare între relieful Munţilor Alpi şi relieful Munţilor
Scandinaviei.
Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului: mod de
formare, tipuri de roci, distribuţia spaţială a altitudinilor, gradul de fragmentare, orientarea culmilor
şi a văilor principale, tipuri genetice de relief, alte aspecte specifice ale reliefului.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele două deosebiri şi asemănarea vor fi
prezenate comparativ şi nu separat.
6 puncte
E. Prezentaţi:
1. o cauză a prezenţei gheţarilor în Munţii Pirinei;
2. o cauză a scăderii cantităţii de precipitaţii din vestul spre estul Europei.
4 puncte


Proba D, E, F

A. Precizaţi:
1. numele statelor marcate, pe hartă, cu literele B şi D;
4 puncte
1. Este traversat de fluviul Sena oraşul marcat, pe hartă, cu numărul...
2. Lacul Balaton este situat în statul marcat, pe hartă, cu litera...
3. Vulcani activi se găsesc în statul marcat, pe hartă, cu litera...
6 puncte

1. Resurse importante de minereu de fier se găsesc în statul marcat, pe hartă, cu litera:
a. B b. G c. H d. J 2 puncte
2. Are ieşire la Marea Mediterană statul marcat, pe hartă, cu litera:
a. B b. C c. E d. I 2 puncte
3. Pădurea de conifere este întâlnită în statul marcat, pe hartă, cu litera:
a. B b. G c. H d. J 2 puncte
4. Republica Moldova este marcată, pe hartă, cu litera:
a. A b. E c. I d. J 2 puncte
5. Cel mai populat oraş al Europei, este oraşul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 2 b. 7 c. 10 d. 12 2 puncte
D. Precizaţi trei deosebiri între clima din nordul Europei şi clima din sudul Europei.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat nmai dacă cele trei deosebiri vor fi prezentate comparativ
şi nu separat.
6 puncte
E. Prezentaţi:
1. o cauză care determină necesitatea forţei de muncă externă (imigranţi) pentru unele state
europene;
2. o cauză care justifică prezenţa, la aceeaşi latitudine, a pădurilor în Norvegia, şi a gheţarilor în
Groenlanda.
4 puncte


Proba D, E, F

oraşe–capitală cu numere.
A. Precizaţi:
1. numele statelor marcate, pe hartă, cu literele D şi F;
4 puncte
1. Climatul caracteristic statului marcat, pe hartă, cu litera C este cel temperat ...
2. Fluviul care traversează oraşul - capitală marcat, pe hartă, cu numărul 1 se numeşte....
3. Oraşul - capitală marcat, pe hartă, cu numărul 8 se numeşte...
6 puncte

1. Cel mai populat stat din Europa Centrală este marcat, pe hartă, cu litera:
a. B b. D c. I d. J 2 puncte
2. Cu litera J este marcat, pe hartă, statul:
a. Austria b. Elveţia c. Polonia d. Ungaria 2 puncte
3. Câmpia Nord-Europeană ocupă o parte din teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera:
a. B b. C c. H d. J 2 puncte
4. Oraşul marcat, pe hartă, cu numarul 8 este capitala statului:
a. Belgia b. Elveţia c. Franţa d. Olanda 2 puncte
5. Capitala statului Belarus este marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 4 b. 7 c. 11 d. 15 2 puncte
D. Precizaţi două deosebiri şi o asemănare între relieful Munţilor Alpi şi relieful Munţilor
Scandinaviei.
Nota 1: Deosebirile şi asemănarea se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale
reliefului: mod de formare, tipuri de roci, distribuţia spaţială a altitudinilor, gradul de fragmentare,
orientarea culmilor şi a văilor principale, tipuri genetice de relief, alte aspecte specifice ale
reliefului.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele două deosebiri şi asemanarea vor fi
prezentate comparativ şi nu separat.
6 puncte
E. Precizaţi doi factori care fac ca Italia să se numere printre ţările europene care primesc cel mai
mare număr de turişti anual.
4 puncte


Proba D, E, F
Proba scrisă la GEOGRAFIE

Harta de mai sus se referă la subiectul I A – C . Pe hartă sunt marcate state cu litere şi oraşe
A. Precizaţi:
1. numele statelor marcate, pe hartă, cu literele C si E;
2. numele oraşelor-capitală marcate, pe hartă, cu numerele 4 si 7.
4 puncte
1. Statul marcat, pe hartă, cu litera I are ieşire la Marea ...
2. Oraşul-capitală traversat de fluviul Sena este marcat, pe hartă, cu numărul …
3. Lanţul muntos situat în sudul statului marcat, pe hartă, cu litera B este cel al Munţilor ...
6 puncte

1. Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 5 este:
a. Kiev b. Minsk c. Moscova d. Varsovia 2 puncte
2. Bazinul carbonifer Ruhr se găseşte în statul marcat, pe hartă, cu litera:
a. B b. D c. E d. H 2 puncte
3. Statul marcat, pe hartă, cu litera D se învecinează spre vest cu:
a. Germania b. Finlanda c. Marea Britanie d. Suedia 2 puncte
4. Insula Sardinia aparţine statului marcat, pe hartă, cu litera:
a. B b. C c. I d. J 2 puncte
5. Câmpia situată pe teritoriul statelor marcate, pe hartă, cu literele B şi D este de origine:
a. fluvio-lacustră b. fluvio-glaciară c. litorală d. piemontană 2 puncte
D. Precizaţi două deosebiri şi o asemănare între relieful Munţilor Carpati şi relieful Munţilor Ural.
Nota 1: Deosebirile şi asemănările se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului:
mod de formare, tipuri de roci, distributia spatiala a altitudinilor, gradul de fragmentare, orientarea
culmilor si a vailor principale, tipuri genetice de relief, alte aspecte specifice ale reliefului.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele două deosebiri şi o asemănare vor fi
6 puncte
E. 1. Prezentaţi o cauză care determină formarea estuarelor la fluviile care se varsă în Oceanul
Atlantic.
2. Precizaţi o importanţă economică a acestora.
4 puncte


Proba D, E, F

Harta de mai sus se referă la subiectul I A - C. Pe hartă sunt marcate state cu litere şi oraşe -
capitală cu numere.
A. Precizaţi:
1. numele statelor marcate, pe hartă, cu literele D şi I;
4 puncte
1. Muntii Apenini se găsesc pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera …
2. Cea mai importantă resursă energetică a statului marcat, pe hartă, cu litera D este ...
3. Statul marcat, pe hartă, cu litera J are ieşire la Marea …
6 puncte

1. Fluviul care strabate statul marcat, pe hartă, cu litera H este:
a. Nipru b. Nistru c. Vistula d. Volga 2 puncte
2. Masivul Centaral Francez se găseşte pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera:
a. B b. C c. E d. F 2 puncte
3. Capitala statului Belarus este oraşul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 1 b. 4 c. 6 d. 10 2 puncte
4. Climatul temperat - oceanic este caracteristic statului marcat, pe hartă, cu litera:
a. C b. D c. G d. J 2 puncte
5. Cel mai mare producator de autovehicule din Europa este statul marcat, pe hartă, cu litera:
a. A b. B c. H d. I 2 puncte
D. Precizaţi două deosebiri şi o asemănare între relieful Câmpiei Padului şi relieful Câmpiei
Europei de Est.
reliefului: mod de formare, tipuri de roci pe care s-a format relieful, distributia spatiala a
altitudinilor, gradul de fragmentare, orientarea culmilor si a vailor principale, tipuri genetice de
relief, alte aspecte specifice ale reliefului.
6 puncte
E. Precizaţi două cauze care determină densitatea scăzută a populaţiei din Peninsula Scandinavă.
4 puncte


Proba D, E, F

Harta de mai sus se referă la subiectele A – C. Pe hartă sunt marcate state cu litere de la A
la J şi oraşe –capitală cu numere de la 1 la 15.
A. Precizaţi:
1. numele statelor marcate, pe hartă, cu literele C şi I.
4 puncte
1. Statul marcat, pe hartă, cu litera D se numeşte …
2. Statul marcat, pe hartă, cu litera A are, în zonele cu altitudini reduse, un climat predominant …
3. Bazinul carbonifer Silezia Superioară se află pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera ….
6 puncte

1. Oraşul marcat pe hartă cu numărul 12 este capitala statului:
a. Croaţia b. Muntenegru c. Serbia d. Slovenia 2 puncte
2. Statul marcat, pe hartă, cu litera F se numeşte:
a. Albania b. Bulgaria c. Croaţia d. Muntenegru 2 puncte
3. Statul cu cea mai mică suprafaţă din Europa este o enclavă situată în statul marcat, pe hartă, cu
litera:
a. A b. B c. C d. H 2 puncte
4. Cea mai mare parte a populaţiei din statul marcat, pe hartă, cu litera F este de religie:
a. catolică b. ortodoxă c. islamică d. protestantă 2 puncte
5. Statul marcat, pe hartă, cu litera G a aderat la Uniunea Europeană în anul:
a. 1986 b. 2004 c. 2007 d. 1981 2 puncte
D. Comparaţi regiunile montane din Peninsula Scandinavă şi Peninsula Iberică, precizând o

asemănare şi două deosebiri din punct de vedere al reliefului.
Nota 1: Deosebirile şi asemămănarea se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale
reliefului: mod de formare, tipuri de roci pe care s-a format relieful, distribuţia spaţială a
altitudinilor, gradul de fragmentare, orientarea culmilor şi a văilor principale, tipuri genetice de
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele deosebiri şi asemănarea vor fi prezentate
comparativ şi nu separat. 6 puncte
E. Precizaţi doi factori care generează climatul temperat cu nuanţe de ariditate din estul Europei.
4 puncte


Proba D, E, F

Harta de mai sus se referă la subiectul I A-C. Pe hartă sunt marcate state cu litere şi oraşe–
A. Precizaţi:
1. numele statelor marcate, pe hartă, cu literele H şi G.
4 puncte
1. Statul marcat, pe hartă, cu litera I se numeşte …
2. Climatul subpolar este prezent pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera …
3. Munţii Apenini sunt situaţi pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera …
6 puncte

1. Între ţările europene se remarcă la producţia de măsline statul marcat, pe hartă, cu litera:
a. A b. C c. D d. H 2 puncte
2. Râurile scurte, cu pante accentuate, ce se varsă în Oceanul Atlantic prin fiorduri sunt specifice
statului marcat, pe hartă, cu litera:
a. A b. C c. D d. E 2 puncte
3. Energia mareelor este valorificată în statul marcat, pe hartă, cu litera:
a. B b. D c. F d. J 2 puncte
4. În Europa, ţara care îşi asigură în proporţie de 100% energia electrică din resurse
hidroenergetice este marcată, pe hartă, cu litera:
a. D b. E c. I d. J 2 puncte
5. Cel mai important râu, ca lungime, suprafaţă a bazinului hidrografic şi debit de pe teritoriul
statului marcat pe hartă cu litera A este:
a. Pad b. Rhin c. Rhone d. Sena 2 puncte
D. Comparaţi climatul Europei Centrale cu climatul Europei estice precizând o asemănare şi

două deosebiri.
Nota 1: Deosebirile şi asemănarea se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă: tip
de climă, temperaturi medii anuale, precipitaţii medii anuale, vânturi, amplitudine termică.
prezentate comparativ şi nu separat. 6 puncte
E. Explicaţi dezvoltarea turismului în Europa prezentând două argumente care să susţină afirmaţia:
„Europa este leagănul turismului mondial.” 4 puncte


Proba D, E, F

Harta de mai sus se referă la subiectul I A-D. Pe hartă sunt marcate state cu litere şi oraşe–
A. Precizaţi:
1. numele statelor marcate, pe hartă, cu literele B şi D.
4 puncte
1. Podişul Doneţk se află situat pe teritoriul statului marcat pe hartă cu litera …
2. Capitala statului marcat, pe hartă, cu litera A se numeşte ...
3. Râul Guadalquivir străbate câmpia Andaluziei din statul marcat pe hartă cu litera …
6 puncte

1. Al doilea vârf montan, ca altitudine din Europa (după Mont Blank), se află pe teritoriul statului
marcat, pe hartă, cu litera:
a. B b. C c. D d. H 2 puncte
2. Râurile care curg pe teritoriul statului marcat pe hartă cu litera J prezintă la vărsarea Marea
Neagră:
a. estuar b. fiord c. golf marin d. liman 2 puncte
3. Statul marcat, pe hartă, cu litera G se numeşte:
a. Belarus b. Estonia c. Letonia d. Lituania 2 puncte
4. În Europa de Vest la producţia de gaze naturale se remarcă statul marcat, pe hartă, cu litera:
a. A b. E c. F d. J 2 puncte
5. Oraşul marcat pe hartă cu numărul 14 este traversat de râul numit:
a. Dunăre b. Elba c. Rin d. Vistula 2 puncte
D. Precizaţi trei deosebiri între clima statului marcat, pe hartă, cu litera A şi clima statului marcat,
pe hartă, cu litera E.
şi nu separat.
6 puncte
E. Prezentaţi două argumente care să explice valorile reduse ale densităţii populaţiei în statele din
Peninsula Scandinavică. 4 puncte


Proba D, E, F

Harta de mai sus se referă la subiectul I A - D. Pe hartă sunt marcate state cu litere şi
A. Precizaţi:
1. numele statelor marcate, pe hartă, cu literele D şi H;
4 puncte
1. Statul marcat, pe harta, cu litera B se numeşte …
2. Oraşul Reykjavik este capitala statului marcat , pe harta, cu litera …
3. Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 6 se numeşte …
6 puncte

1. Oraşul San Marino este marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 4 b. 5 c. 8 d. 10 2 puncte
2. Se află în fiordul cu acelaşi nume, oraşul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 2 b. 7 c. 9 d. 10 2 puncte
3. Este o monarhie, statul marcat, pe hartă, cu litera:
a. C b. F c. G d. H 2 puncte
4. Flamanzii şi valonii locuiesc în oraşul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 1 b. 4 c. 7 d. 8 2 puncte
5. Fluviul Nipru traversează statul marcat, pe hartă, cu litera:
a. E b. F c. G d. H 2 puncte
D. Precizaţi trei deosebiri între clima statului marcat, pe hartă, cu litera E şi clima statului marcat,
pe hartă, cu litera H.
Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale climei: temperaturi medii
anuale, precipitații medii anuale, vânturi, amplitudine termică, tip de climă.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă deosebirile vor fi prezentate comparativ şi nu
separat.
6 puncte
E. Prezentaţi doi factori care determină regimul hidrologic diferit al fluviilor europene.
4 puncte


Proba D, E, F

A. Precizaţi:
1. numele statelor marcate, pe hartă, cu literele B şi F;
4 puncte
1. Zăcămintele de minereu de fier de la Krivoi Rog, se află pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu
litera ……
2. Vilnius este oraşul-capitală al statului marcat, pe hartă cu, litera …
3. Statul marcat, pe hartă, cu litera H se numeşte …

6 puncte

1. Este străbătut de Dunăre oraşul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 7 b. 8 c. 9 d. 10 2 puncte
2. Oraşul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 2 se numeşte:
a. Kiev b. Minsk c. Moscova d. Varşovia 2 puncte
3. Capitala Greciei este marcată, pe hartă, cu numărul:
a. 1 b. 4 c. 7 d. 10 2 puncte
4. Capitala statului marcat, pe hartă, cu litera D se numeşte:
a. Belfast b. Dublin c. Glasgow d. Londra 2 puncte
5. Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 8 este capitala statului:
a. Austria b. Cehia c. Slovacia d. Ungaria 2 puncte
D. Precizaţi trei deosebiri între relieful statului marcat, pe hartă, cu litera D şi relieful statului
marcat cu litera E.
Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului: forme
predominante de relief, mod de formare, tipuri de roci, distribuţia spaţială a altitudinilor, gradul de
fragmentare, orientarea culmilor şi văilor principale, tipuri genetice de relief, alte aspecte specifice
ale reliefului.
separat.
6 puncte
E. Prezentaţi două cauze care determină ca sistemului de transport european să i se acorde o

importanţă deosebită în politica financiară comunitară.
4 puncte


Proba D, E, F

A. Precizaţi:
1. numele statelor marcate, pe hartă, cu literele A şi D;
4 puncte
1. Vulcanii Etna şi Vezuviu sunt situaţi în statul marcat, pe hartă, cu litera …
2. Este străbătut de râul Sena oraşul marcat, pe hartă, cu numărul …
3. Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 10 este port la golful numit …
6 puncte

1. Au făcut parte din acelaşi stat, oraşele marcate, pe hartă, cu numerele:
2. Prezintă cel mai sudic gheţar din Europa, statul marcat, pe hartă, cu litera:
a. A b. E c. G d. H 2 puncte
3. Este port situat într-un fiord oraşul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 3 b. 4 c. 7 d. 8 2 puncte
4. Bazinele carbonifere Ruhr şi Saar se găsesc în statul marcat, pe hartă, cu litera:
a. B b. D c. F d. H 2 puncte
5. În anul 2004 a fost integrat în Uniunea Europeană statul marcat, pe hartă, cu litera:
a. B b. E c. F d. H 2 puncte
D. Precizaţi trei deosebiri între clima statului marcat, pe hartă, cu litera B şi clima statului marcat
cu litera C.
separat.
6 puncte
E. Prezentaţi doi factori care determină regimul diferit de scurgere al fluviilor europene.
4 puncte


Proba D, E, F

Harta de mai sus se referă la subiectele I A – D. Pe hartă sunt marcate state cu litere şi
oraşe –capitală cu numere.
A. Precizaţi:
1. numele statelor marcate, pe hartă, cu literele D şi G;
2. numele oraşelor-capitală marcate, pe hartă, cu numǎrul 1 şi 5.
4 puncte
1. Este situată într-o mare insulǎ vulcanicǎ din Oceanul Atlantic ţara marcatǎ, pe hartǎ, cu litera …
2. Statul marcat, pe hartǎ, cu litera E, se află în partea de sud a Peninsulei …
3. Portul maritim Rotterdam este situat în ţara marcatǎ, pe hartǎ, cu litera …
6 puncte

1. Fluviul Sena strǎbate capitala marcatǎ, pe hartǎ, cu numǎrul:
a. 2 b. 4 c. 10 d. 11 2 puncte
2. Laponii, populaţie nomadǎ care se ocupǎ cu creşterea renilor, locuiesc în ţara marcatǎ, pe
hartǎ, cu litera:
a. A b. D c. E d. I 2 puncte
3. Oraşul marcat, pe hartǎ, cu numǎrul 1 este capitala statului:
a. Austria b. Cehia c. Slovacia d. Ungaria 2 puncte
4. Peisajul de tundrǎ ocupǎ fâşii înguste în ţara marcatǎ, pe hartǎ, cu litera:
a. E b. G c. I d. J 2 puncte
5. Oraşul - capitalǎ al statului marcat, pe hartǎ, cu litera I se numeşte:
a. Atena b. Berna c. Nicosia d. Varşovia 2 puncte
D. Precizaţi trei deosebiri între clima ţǎrii marcate pe hartǎ cu litera C şi clima ţǎrii marcate pe
hartǎ cu litera E.
şi nu separat.
6 puncte
E. 1. Menţionaţi doi vulcani din sudul Europei.
2. Explicaţi prezenţa vulcanismului în spaţiul Mǎrii Mediterane.
4 puncte


Proba D, E, F

Harta de mai sus se referă la subiectele I A – E. Pe hartă sunt marcate state cu litere şi
A. Precizaţi:
1. numele statelor marcate, pe hartă, cu literele B şi G;
2. numele oraşelor-capitală marcate, pe hartă, cu numǎrul 2 şi 9.
4 puncte
1. Punctul extrem nordic al Europei se aflǎ pe teritoriul statului marcat, pe hartǎ, cu litera …
2. Munţii Apenini sunt situaţi în statul marcat, pe hartǎ, cu litera …
3. Aglomeraţia urbanǎ Rin-Ruhr se defǎşoarǎ în statul marcat, pe hartǎ, cu litera …
6 puncte

1. Este o monarhie constituţionalǎ ţara marcatǎ pe hartǎ cu litera:
a. A b. B c. C d. D 2 puncte
2. Fluviul Dunǎrea traverseazǎ - oraşul capitalǎ marcat, pe hartǎ, cu numǎrul:
a. 2 b. 5 c. 8 d. 9 2 puncte
3. Grupa popoarelor slave existǎ în numeroase ţǎri europene printre care şi în ţara marcatǎ, pe
hartǎ, cu litera:
a. A b. B c. D d. G 2 puncte
4. Face parte din generaţia oraşelor antice, capitala marcatǎ, pe hartǎ, cu numǎrul:
a. 1 b. 5 c. 8 d. 10 2 puncte
5. Statul situat în Peninsula Iutlanda este marcat, pe hartǎ, cu litera:
a. B b. D c. E d. J 2 puncte
D. Precizaţi trei deosebiri climatice între ţara marcatǎ, pe hartǎ, cu litera D şi ţara marcatǎ, pe
hartǎ, cu litera H.
şi nu separat.
6 puncte
E. Prezentaţi două argumente care sǎ susţinǎ afirmaţia: „Râurile sunt scurte şi au debite mari în
statul marcat pe hartǎ cu litera B”.
4 puncte


Proba D, E, F

Harta de mai sus se referă la subiectele I A– E. Pe hartă sunt marcate state cu litere şi oraşe
–capitală cu numere
A. Precizaţi:
1. numele statelor marcate, pe hartă, cu literele A şi J;
4 puncte
1. Este situat în Peninsula Scandinavă oraşul - capitalǎ marcat, pe hartǎ, cu numǎrul …
2. Cea mai populatǎ capitalǎ europeanǎ se aflǎ pe teritoriul ţǎrii marcate, pe hartǎ, cu litera …
3. Vulcanul Vezuviu se aflǎ pe teritoriul statului marcat, pe hartǎ, cu litera …
6 puncte

1. Dunǎrea strǎbate capitalele europene marcate, pe hartǎ, cu numerele:
2. Vorbesc o limbǎ germanicǎ locuitorii statului marcat, pe hartǎ, cu litera:
a. A b. D c. G d. J 2 puncte
3. Are ţǎrm la Marea Balticǎ statul marcat, pe hartǎ, cu litera:
a. D b. F c. H d. J 2 puncte
4. Altitudinea maximǎ din Munţii Alpi se aflǎ pe teritoriul statului marcat, pe hartǎ, cu litera:
a. B b. C c. D d. G 2 puncte
5. Capitala Serbiei este oraşul marcat, pe hartǎ, cu numǎrul:
a. 2 b. 4 c. 12 d. 13 2 puncte
D. Precizaţi două deosebiri şi o asemănare între climatul câmpiilor litorale din ţǎrile marcate, pe
hartǎ, cu litera D şi cu litera J.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele doua deosebiri si asemanarea vor fi
6 puncte
E. Precizaţi ce tip genetic de lacuri existǎ în regiunile de câmpie, din ţara marcatǎ, pe hartǎ, cu
litera F şi care este cauza formǎrii lor.
4 puncte


Proba D, E, F

Harta de mai sus se referă la subiectul I A – D. Pe hartă sunt marcate state cu litere şi
A. Precizaţi:
4 puncte
1. Are ieşire atât la Oceanul Atlantic cât şi la şi Marea Mediterană statul marcat, pe hartă, cu litera ...
2. În statul marcat, pe hartă, cu litera A, la graniţa cu Franţa se află Munţii ...
3. În statul marcat, pe hartă, cu litera B, este specific tipul climatic temperat ...
6 puncte

1. Statul marcat, pe hartă, cu litera H se numeşte:
a. Cehia b. Serbia c. Ungaria d. Ucraina 2 puncte
2. Se învecinează cu Ucraina statele marcate, pe hartă, cu literele:
a. B, C, H b. B, E, H c. C, E, G d. B, C, G 2 puncte
3. Pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera I se află de Munţii:
a. Alpi b. Balcani c. Carpaţi d. Ural 2 puncte
4. Fluviul Dunărea traversează teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera:
a. C b. E c. F d. I 2 puncte
5. In statul marcat, pe hartă, cu litera J predomină vegetaţia:
a. mediteraneeană b. păduri de conifere c. păduri de foioase d. de stepă 2 puncte
pe hartă, cu litera I.
temperaturi medii anuale, precipitaţii medii anuale, vânturi, amplitudin termică.
şi nu separat.
6 puncte
E. Precizaţi două cauze ale diferenţelor de temperatură, dintre sudul şi nordul Europei.
4 puncte


Proba D, E, F

A. Precizaţi:
1. numele statelor marcate, pe hartă, cu literele B şi I;
4 puncte
1. Statul marcat, pe hartă, cu litera E se află situat în Peninsula …
2. Are deschidere la Marea Baltică statul marcat, pe hartă, cu litera...
3. Fluviul Tamisa străbate orasul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul ...
6 puncte
1. Statul marcat, pe hartă, cu litera E se numeşte:
a. Albania b. Bulgaria c. Grecia d. Macedonia 2 puncte
2. Nu are ieşire la Oceanul Planetar statul marcat, pe hartă, cu litera:
a. A b. F c. H d. J 2 puncte
3. Munţii Alpi sunt situaţi şi pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera:
a. A b. B c. F d. I 2 puncte
4. Fluviul Dunarea, străbate oraşul –capitală marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 3 b. 6 c. 13 d. 15 2 puncte
5. Viticultura este specifică statului marcat, pe hartă, cu litera:
a. A b. B c. J d. F 2 puncte
pe hartă, cu litera J;
şi nu separat.
6 puncte
E. Precizaţi două cauze ale diferenţei de precipitaţii dintre vestul şi estul Europei.
4 puncte


Proba D, E, F

Harta de mai sus se referă la subiectele A – D. Pe hartă sunt marcate state cu litere şi oraşe
–capitală cu numere.
A. Precizaţi:
1. numele statelor marcate, pe hartă, cu literle C şi J;
4 puncte
1. Statul marcat, pe hartă, cu litera C se află situat în Peninsula …
2. Statul marcat, pe hartă, cu litera H are deschidere la Marea ...
3. Capitala statului marcat, pe hartă, cu litera E, este traversată de fluviul ...
6 puncte
1. Primul Meridian străbate statul marcat, pe hartă, cu litera:
a. C b. D c. F d. J 2 puncte
2.Climatul temperat oceanic este specific în statul marcat, pe hartă, cu litera:
a. A b. C c. D d. F 2 puncte
3. Câmpia Padului este situată în statul marcat, pe hartă, cu litera:
a. A b. B c. D d. I 2 puncte
4. Fluviul Volga străbate teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera:
a. A b. B c. G d. H 2 puncte
5. Polderele sunt specifice statului marcat, pe hartă, cu litera:
a. A b. C c. E d. I 2 puncte
D. Precizaţi o asemănare şi două deosebiri între relieful statului marcat, pe hartă, cu litera E şi
relieful statului marcat cu litera D.
Notă 1: Asemănarea şi deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele elemente: forme
predominante de relief, mod de formare, tipuri de roci, distribuţia spaţială a altitudinilor, gradul de
fragmentare, orientarea culmilor şi văilor principale, tipuri genetice de relief, alte aspecte specifice
ale reliefului.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele două deosebiri şi asemănarea, vor fi
6 puncte
E. Precizaţi două cauze ale prezenţei reliefului glaciar în Munţii Alpi.

4 puncte


Proba D, E, F

Harta de mai sus se referă la subiectul I A – E. Pe hartă sunt marcate state cu litere şi
A. Precizaţi:
1. numele statelor marcate, pe hartă, cu literele H şi I;
4 puncte
1. Oraşul-capitală, marcat pe hartă, cu numărul 12 este traversat de râul ...
2. În partea centrală a statului marcat, pe hartă, cu litera F sunt situaţi Munţii ...
3. Statul a cărui capitală este marcată, pe hartă, cu numărul 14 se numeşte ...
6 puncte

1. Cele mai mari altitudini dintre următoarele state marcate, cu litere, pe hartă, se găsesc în statul:
a. A b. B c. C d. I 2 puncte
2. Fluviul Dunărea îşi are izvoarele pe teritoriul statului, marcat, pe hartă, cu litera:
a. B b. D c. E d. F 2 puncte
3. Dintre următoarele râuri ce traversează statul marcat, pe hartă, cu litera A, în Marea Mediterană
se varsă:
a. Garonne b. Loara c. Rhone d. Sena 2 puncte
4. Podişul Bavariei este situat pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera:
5. Sediul Parlamentului European construit în oraşul Strasbourg se află pe teritoriul statul marcat,
pe hartă, cu litera:
D. Precizaţi trei asemănări între clima statului marcat, pe hartă, cu litera A şi clima statului
marcat, pe hartă, cu litera B.
Nota 1: Asemănările se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă: tip de
climă,temperaturi medii anuale, precipitaţii medii anuale, vânturi, factori ce influenţează clima,
amplitudine termică.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele trei asemănări vor fi prezentate
comparativ şi nu separat.
6 puncte
E. Precizaţi două cauze care să explice valorile mici ale densităţii populaţiei din statul marcat, pe
hartă, cu litera G.
4 puncte


Proba D, E, F

A. Precizaţi:
4 puncte
1. Statul marcat, pe hartă, cu litera A are ieşire la Marea ...
2. Capitala statului marcat, pe hartă, cu litera H se numeşte ...
3. Statul marcat, pe hartă, cu litera G ocupă partea vestică a Peninsulei ...
6 puncte

1. Munţii Penini sunt situaţi pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera:
a. A b. C c. F d. G 2 puncte
2. Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 8, este capitala statului:
a. Albania b. Croaţia c. Macedonia d. Muntenegru 2 puncte
3. Fluviul Po (Pad) străbate partea nordică a statului marcat, pe hartă, cu litera:
a. D b. E c. F d. J 2 puncte
4. Cea mai mare densitate a populaţiei dintre statele marcate pe hartă, se găseste în statul
marcat, pe hartă, cu litera:
a. C b. F c. G d. I 2 puncte
5. Important port maritim european, Rotterdam, se află pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu
litera:
a. C b. F c. G d. J 2 puncte
D. Precizaţi trei asemănări între clima statului marcat, pe hartă, cu litera G şi clima statului marcat
cu litera I.
Nota 1: Asemănările se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă: tip de climă,
temperaturi medii anuale, precipitaţii medii anuale, vânturi, factori ce influenţează clima,
6 puncte
E. Precizaţi două argumente care să demonstreze următoarea afirmaţie: „Statul marcat pe hartă
cu litera B este un adevărat model de sistem de transport diversificat, funcţional şi modern”.
4 puncte


Proba D, E, F

A. Precizaţi:
1. numele statelor marcate, pe hartă, cu literele H şi J;
4 puncte
1. Oraşul capitală, marcat pe hartă, cu numărul 2 este traversat de fluviul numit ...
2. Capitala statului marcat, pe hartă, cu litera F se numeşte ...
3. Capitala statului Islanda este marcată, pe hartă, cu numărul ...
6 puncte

1 Oraşul Sarajevo este capitala statului marcat, pe hartă, cu litera:
a. A b. B c. C d. I 2 puncte
2. Cei mai înalţi munţi din lanţul carpatic, Munţii Tatra, se găsesc pe teritoriul statului marcat, pe
hartă, cu litera:
a. G b. H c. I d. J 2 puncte
3. Dintre următoarele râuri, cel ce traversează statul marcat, pe hartă, cu litera B se numeşte:
a. Don b. Loara c. Rin d. Nipru 2 puncte
4. Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 8 se numeşte:
a. Copenhaga b. Helsinki c. Olso d. Stockholm 2 puncte
a. Belgia b. Liechtenstein c. Luxemburg d. Olanda 2 puncte
D. Precizaţi trei asemănări între clima statului marcat, pe hartă, cu litera A şi clima statului marcat,
pe hartă, cu litera F.
Nota 1: Asemănările se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă: temperaturi
medii anuale, precipitaţii medii anuale, vânturi, influenţă climatică, etaj climatic, factori ce
influenţează clima.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele trei asemănări vor fi prezentate comparativ
şi nu separat.
6 puncte
E. Precizaţi două cauze care determină discrepanţele privind repartiţia teritorială a populaţiei pe
teritoriul statului, marcat pe hartă, cu litera A.
4 puncte


Proba D, E, F

A. Precizaţi:
1. numele statelor marcate, pe hartă, cu literele G ş I;
4 puncte
1. Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 2 este capitala statului numit…
3. Oraşul capitală marcat, pe hartă, cu numărul 12 se numeşte….
6 puncte

1. Climatul temperat – continental este specific statelor marcate, pe hartă, cu literele:
a. A şi G b. B şi F c. C şi D d. F şi G 2 puncte
2. Ţărmul cu fiorduri este specific statului marcat, pe hartă, cu litera:
3. Fluviul Sena traversează statul marcat, pe hartă, cu litera:
a. B b. C c. D d. F 2 puncte
4. Capitala statului Grecia este marcată, pe hartă, cu numărul:
a.1 b. 3 c. 5 d. 7 2 puncte
5. Munţii Carpaţi se află pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera:
a. C b. D c. F d. G 2 puncte
D. Precizaţi trei deosebiri între relieful Peninsulei Scandinavia şi relieful Peninsulei Iberice.
şi văilor principale, tipuri genetice de relief, alte aspecte specifice ale reliefului.
şi nu separat.
6 puncte
E. Precizaţi două argumente care să susţină importanţa vânturilor de vest în distribuţia spaţială a
precipitaţiilor medii anuale în Europa.
4 puncte


Proba D, E, F

A. Precizaţi:
1. numele statelor marcate, pe hartă, cu literele A şi B;
4 puncte
1. Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 3 este capitala statului numit …
3. Oraşul - capitală marcat, pe hartă, cu numărul 13 se numeşte …
6 puncte
1. Climatul temperat – continental este specific statului marcat, pe hartă, cu litera:

2. Dublin este capitala statului marcat, pe hartă, cu litera:

a. A b. B c. I d. J 2 puncte
3. Munţii Balcani se desfăşoară pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera:
a. D b. E c. F d. G 2 puncte
4. Fluviul Dunărea traversează statele marcate, pe hartă, cu literele:
a. A şi I b. E şi H c. E şi I d. F şi G 2 puncte
5. Munţii Carpaţi se desfăşoară pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera:
D. Precizaţi două deosebiri şi o asemănare, între clima Peninsulei Scandinavia şi clima Peninsulei
Iberice.
Nota 1: Deosebirile şi asemănările se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă:
tipul de climat, temperaturi medii anuale, precipitaţii medii anuale, vânturi, etaj climatic.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă deosebirile şi asemănările vor fi prezentate
6 puncte
E. Precizaţi doi factori care determină mobilitatea teritorială a populaţiei în Europa.

4 puncte


Proba D, E, F

A. Precizaţi:
1. numele statelor marcate, pe hartă, cu literele F şi I;
4 puncte
3. Capitala marcată, pe hartă, cu numărul 13 se numeşte …
6 puncte
1. Climatul mediteranean este specific statelor marcate, pe hartă, cu literele:
a. A şi F b. A şi J c. B şi F d. F şi J 2 puncte
Probă scrisă la Geografie – clasa a XII- a 2 Subiectul I

2. Câmpia Padului se află pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera:
a. A b. C c. G d. J 2 puncte
3. Fluviul Vistula străbate statul marcat, pe hartă, cu litera:
a. B b. D c. F d. G 2 puncte
4. Oraşul Reykjavik este capitala statului marcat, pe hartă, cu litera:
a. D b. E c.H d. I 2 puncte
5. Port la Marea Baltică este oraşul – capitală marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 4 b. 5 c. 7 d. 14 2 puncte
D. Precizaţi trei deosebiri între clima Europei de Est şi clima Europei de Vest.
Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă: tipul de climat,
şi nu separat.
6 puncte
E. Prezentaţi doi factori care determină distribuţia spaţială a râurilor şi orientarea acestora pe
teritoriul Europei.
4 puncte
Probă scrisă la Geografie – clasa a XII- a 2 Subiectul I


Proba D, E, F

Harta de mai sus se referă la subiectele I A – C. Pe hartă sunt marcate state cu litere şi
A. Precizaţi:
1. numele statelor marcate, pe hartă, cu literele A şi H;
4 puncte
1. Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 1 este capitala statului numit ...
2. Capitala statului marcat, pe hartă, cu litera F este oraşul numit ...
6 puncte

1. Oraşul Minsk este capitala statului marcat, pe hartă, cu litera:
a. D b. F c. H d. I 2 puncte
2. Munţii Balcani se desfaşoară pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera:
a. B b. C c. F d. G 2 puncte
3. Fluviul Vistula traversează statul marcat, pe hartă, cu litera:
a. A b. E c. H d. J 2 puncte
4. Munţii Penini se desfăşoară pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera:
a. C b. E c. G d. I 2 puncte
5. Pădurile de conifere ocupă suprafeţe extinse în statul marcat, pe hartă, cu litera:
a. A b. D c. G d. J 2 puncte
D. Precizaţi trei deosebiri între relieful Munţilor Urali şi relieful Munţilor Carpaţi.
şi nu separat.
6 puncte
E. Prezentaţi două argumente prin care să explicaţi repartiţia neuniformă a precipitaţiilor pe
teritoriul Europei. 4 puncte


Proba D, E, F

A. Precizaţi:
4 puncte
2. Oraşul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 5 este traversat de fluviul numit ...
3. Statul marcat, pe hartă, cu litera B se numeşte ...
6 puncte

1. Podişul Bavariei este situat pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera:
2. Climatul temperat-oceanic este specific statului marcat, pe hartă, cu litera:
a. B b. E c. H d. J 2 puncte
3. Fluviul Tamisa traversează oraşul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 5 b. 7 c. 10 d. 15 2 puncte
4. Capitala statului Islanda este marcată, pe hartă, cu numărul:
a. 2 b. 4 c. 13 d. 14 2 puncte
5. Vegetaţia mediteraneană este specifică statului marcat, pe hartă, cu litera:
a. A b. D c. F d. I 2 puncte
D. Precizaţi trei deosebiri între clima Peninsulei Scandinavia şi clima Peninsulei Italia.
Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă: tipul de climă,
şi nu separat. 6 puncte
E. Prezentaţi două cauze care determină fenomenul de îmbătrânire demografică a populaţiei din
ţările vestice ale Europei.
4 puncte


Proba D, E, F

A. Precizaţi:
1. numele statelor marcate, pe hartă, cu literele B şi E;
4 puncte
2. Capitala statului marcat, pe hartă, cu litera G este oraşul numit ...
6 puncte
1. Oraşul Varşovia este capitala statului marcat, pe hartă, cu litera:
a. A b. D c. F d. J 2 puncte

2. Munţii Apenini se desfăşoară pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera:

a. B b. E c. H d. I 2 puncte
3. Capitala statului Finlanda este oraşul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 4 b. 6 c. 8 d. 14 2 puncte
4. Fluviul Sena traversează oraşul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 2 b. 5 c. 10 d. 12 2 puncte
5. Climatul temperat-oceanic caracterizează statul marcat, pe hartă, cu litera:
D. Precizaţi două deosebiri şi o asemănare între relieful Munţilor Scandinaviei şi relieful Munţilor
Alpi.
Nota 1: Deosebirileşi asemănarea se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului:
mod de formare, tipuri de roci, distribuţia spaţială a altitudinilor, gradul de fragmentare, orientarea
culmilor şi văilor principale, tipuri genetice de relief, alte aspecte specifice ale reliefului.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele două deosebiri si asemănarea vor fi
6 puncte
E. Prezentaţi două consecinţe ale sporului natural foarte redus din Europa.
4 puncte


Proba D, E, F

Harta de mai sus se referă la subiectele A – C. Pe hartă sunt marcate state cu litere şi oraşe
A. Precizaţi:
4 puncte
2. Statul marcat, pe hartă, cu litera I se numeşte …
6 puncte
a. Austria b. Belarus c. Moldova d. Ucraina 2 puncte
a. Belarus b. Belgia c. Bulgaria d. Macedonia 2 puncte
Probă scrisă la Geografie – clasa a XII-a 1

3. Capitala Ungariei este oraşul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 1 b. 2 c. 3 d. 9 2 puncte
4. Statul marcat, pe hartă, cu litera B se numeşte:
a. Austria b. Cehia c. Slovacia d. Slovenia 2 puncte
5. Are deschidere la Marea Nordului statul marcat, pe hartă, cu litera:
a. D b. E c. H d. I 2 puncte
D. Precizaţi trei asemănări între relieful Câmpiei Padului şi relieful Câmpiei Panonice.
Nota 1: Asemănările se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului: mod de
formare, tipuri de roci pe care s-a format relieful, altitudini, fragmentare, tipuri de relief, alte aspecte
specfice ale reliefului.
E. Prezentaţi două cauze care explică potenţialul agricol ridicat al unor ţări ca România, Ucraina,
Republica Moldova etc. 4 puncte


Proba D, E, F

A. Precizaţi:
1. numele statelor marcate, pe hartă, cu literele C şi H;
4 puncte
1. Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 6 se numeşte…
2. Statul marcat, pe hartă, cu litera G se numeşte…
6 puncte
a. Austria b. Belgia c. Cehia d. Slovacia 2 puncte
2. Statul marcat, pe hartă, cu litera J se numeşte:
a. Albania b. Belgia c. Bulgaria d. Macedonia 2 puncte

3. Capitala Elveţiei este oraşul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 3 b. 7 c. 11 d. 15 2 puncte
4. Statul marcat, pe hartă, cu litera D se numeşte:
a. Belarus b. Bulgaria c. Moldova d. Ucraina 2 puncte
5. Are deschidere la Marea Neagră statul marcat, pe hartă, cu litera:
D. Precizaţi trei asemănări între clima Peninsulei Italice şi clima Peninsulei Iberice.
medii anuale, precipitaţii medii anuale, vânturi, tip de climă, amplitudine termică.
comparativ şi nu separat
6 puncte
E. Prezentaţi două cauze care determină valorile mari ale densităţii populaţiei de-a lungul Rhinului.
4 puncte

Proba D, E, F

Harta de mai sus se referă la subiectele A – C. Pe hartă sunt marcate state cu litere şi oraşe
A. Precizaţi:
1. numele statelor marcate, pe hartă, cu literele E şi F;
4 puncte
2. Statul marcat, pe hartă, cu litera B se numeşte …
6 puncte
a. Austria b. Belgia c. Cehia d. Elveţia 2 puncte
a. Belarus b. Letonia c. Lituania d. Polonia 2 puncte

3. Capitala Croaţiei este oraşul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 1 b. 7 c. 8 d. 10 2 puncte
4. Statul marcat, pe hartă, cu litera I se numeşte:
a. Danemarca b. Finlanda c. Norvegia d. Suedia 2 puncte
5. Are deschidere la Marea Baltică statul marcat, pe hartă, cu litera:
D. Precizaţi trei deosebiri între clima Peninsulei Balcanice şi clima Peninsulei Scandinave.
Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă: temperaturi medii
anuale, precipitaţii medii anuale, vânturi, tip de climă, amplitudine termică.
E. Prezentaţi două premise naturale care favorizează cultura viţei de vie în Peninsula Italică şi
Peninsula Iberică.
4 puncte

Proba D, E, F

Harta de mai sus se referă la subiectul I A – D. Pe hartă sunt marcate state cu litere de la A
la J şi oraşe–capitală cu numere de la 1 la 15.
A. Precizaţi:
1. numele statelor marcate, pe hartă, cu literele A şi G;
4 puncte
1. Capitala statului marcat, pe hartă, cu litera E este oraşul numit …
2. Oraşul - capitală marcat, pe hartă, cu numărul 15 este străbătut de fluviul numit...
3. Statul marcat, pe hartă, cu litera C se numeşte ...
6 puncte

1. Statului marcat, pe hartă, cu litera F îi este specific climatul:
a. mediteranean (subtropical) b. temperat continental
c. temperat oceanic d. subpolar (rece) 2 puncte
2. Statul marcat, pe hartă, cu litera D este străbătut de lanţul montan numit:
a. Alpi b. Apenini c. Carpaţi d. Pirinei 2 puncte
3. Statul marcat, pe hartă, cu litera J are capitala în oraşul:
a. Berna b. Dublin c. Minsk d. Paris 2 puncte
4. Fluviul Vistula străbate oraşul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 2 b. 4 c. 7 d. 10 2 puncte
5. Oraşul - capitală marcat, pe hartă, cu numărul 8 se numeşte:
a. Barcelona b. Madrid c. Monaco d. Valletta 2 puncte
D. Precizaţi trei deosebiri între clima statului marcat, pe hartă cu litera E şi clima statului marcat,
Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă: tip de climă
şi nu separat.
6 puncte
E. Prezentaţi două argumente pentru a demonstra două contraste economice între nordul şi sudul
Italiei.
4 puncte


Proba D, E, F

A. Precizaţi:
1. numele statelor marcate, pe hartă, cu literele I şi J;
4 puncte
1. Statul european cu cea mai mare suprafaţă este marcat, pe hartă, cu litera …
2. Este situat în Peninsula Scandinavă statul marcat, pe hartă, cu litera …
3. Oraşul - capitală marcat, pe hartă, cu numărul 12 se numeşte ...
6 puncte

1. Are un climat temperat oceanic statul marcat, pe hartă, cu litera:
a. D b. E c. F d. J 2 puncte
2. Oraşul - capitala Copenhaga este marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 3 b. 9 c. 10 d. 13 2 puncte
3. Statul marcat, pe hartă, cu litera C are deschidere la Marea:
a. Albă b. Azov c. Baltică d. Neagră 2 puncte
4. Statul papal independent, Vatican, este o enclavă în capitala statului marcat, pe hartă, cu
litera:
a. D b. E c. H d. J 2 puncte
5. Oraşul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 2 este traversat de fluviul:
a. Dunăre b. Sena c. Tamisa d. Volga 2 puncte
D. Precizaţi trei asemănări între clima statului marcat, pe hartă cu litera E şi clima statului marcat,
Nota 1: Asemănările se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă: tipul de climă,
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele trei asemănării vor fi prezentate
6 puncte
E. Prezentaţi două argumente care să susţină afirmaţia: “Pe faţada maritimă a Europei Occidentale
se află principalul ansamblu portuar al lumii.”
4 puncte


Proba D, E, F

A. Precizaţi:
1. numele statelor marcate, pe hartă, cu literele C şi E;
4 puncte
1. Statul marcat, pe hartă, cu litera G are capitala în oraşul numit …
2. Cehia are capitala în oraşul marcat, pe hartă, cu numărul ...
3. Oraşul - capitală Berna este marcat, pe hartă, cu numărul ...
6 puncte

1. Este situat în Peninsula Iutlanda, o mare parte din teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera:
a. A b. E c. G d. I 2 puncte
2. Oraşul Sarajevo este capitala statului marcat, pe hartă, cu litera:
a. F b. H c. I d. J 2 puncte
3. Are deschidere la Marea Baltică statul marcat, pe hartă, cu litera:
a. D b. F c. G d. I 2 puncte
4. Oraşul - capitală Reykjavik este marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 2 b. 7 c. 12 d. 15 2 puncte
5. Vegetaţia de taiga (pădure de conifere) şi tundra sunt specifice statului marcat, pe hartă, cu
litera:
a. E b. F c. I d. J 2 puncte
D. Precizaţi trei asemănări între clima statului marcat, pe hartă cu litera F şi clima statului marcat,
pe hartă cu litera G.
6 puncte
E. Prezentaţi doi factori care influenţează distribuţia spaţială neuniformă a populaţiei în spaţiul
european.
4 puncte


Proba D, E, F

A. Precizaţi:
1. numele statelor marcate, pe hartă, cu literele A şi I;
4 puncte
1. Statul a cărui capitală este oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 3 se numeşte …
2. Munţii Apenini se desfăşoară pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera …
3. Fluviul care traversează oraşele marcate, pe hartă, cu numerele 7 şi 9 se numeşte …
6 puncte

1. Capitala statului marcat, pe hartă, cu litera E este:
a. Lisabona b. Londra c. Madrid d. Paris 2 puncte
2. Fluviul Tamisa străbate oraşul - capitală marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 1 b. 2 c. 8 d. 11 2 puncte
3. Climatul mediteranean se întâlneşte în sudul statului marcat, pe hartă, cu litera:
4. Are ieşire la Marea Baltică statul marcat, pe hartă, cu litera:
a. D b. E c. H d. J 2 puncte
5. Capitala Cehiei este oraşul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 3 b. 6 c. 10 d. 14 2 puncte
D. Precizaţi trei deosebiri între clima statului marcat cu litera B şi clima statului marcat cu litera H.
şi nu separat.
6 puncte
E. Precizaţi doi factori care au determinat prezenţa reliefului glaciar în Munţii Alpi.
4 puncte


Proba D, E, F

A. Precizaţi:
1. numele statelor marcate, pe hartă, cu literele F şi G;
4 puncte
1. Statul a cărui capitală este oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 4 se numeşte …
2. Vulcanul Etna se află pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera …
3. Fluviul care traversează oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 9 se numeşte …
6 puncte

1. Climatul temperat – oceanic este specific statului marcat, pe hartă, cu litera:
a. C b. D c. H d. J 2 puncte
2. Tundra este o zonă de vegetaţie specifică statului marcat, pe hartă, cu litera:
a. A b. E c. F d. I 2 puncte
a. 2 b. 3 c. 5 d. 8 2 puncte
4. Fluviul Tamisa străbate oraşul – capitală marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 1 b. 10 c.11 d. 13 2 puncte
5. Capitala celui mai întins stat de pe Glob este oraşul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 10 b. 12 c. 14 d. 15 2 puncte
D. Precizaţi trei deosebiri între clima statului marcat cu litera B şi clima statului marcat cu litera E.
şi nu separat.
6 puncte
E. Prezentaţi două cauze care au determinat degradarea terenurilor în mediul temperat –

continental.
4 puncte


Proba D, E, F

A. Precizaţi:
4 puncte
2. Dunărea izvorăşte de pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera …
3. Munţii Apenini se află pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera …
6 puncte

1. Capitala statului Finlanda este oraşul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 11 b. 12 c. 14 d. 15 2 puncte
2. Climatul mediteranean este specific statului marcat, pe hartă, cu litera:
a. B b. C c. E d. J 2 puncte
3. Statul marcat, pe hartă, cu litera D este:
a. Belgia b. Franţa c. Olanda d. Spania 2 puncte
4. Este situat în mediul temperat – oceanic oraşul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 4 b. 6 c. 9 d. 10 2 puncte
5. Oraşul – capitală Oslo este marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 1 b.2 c. 3 d. 5 2 puncte
D. Precizaţi trei asemănări între clima statului marcat, pe hartă, cu litera F şi clima statului marcat
cu litera G.
6 puncte
E. Prezentaţi două elemente care definesc peisajul montan.

4 puncte


Proba D, E, F

Harta de mai sus se referă la subiectele I A - C. Pe hartă sunt marcate state cu litere şi oraşe
A. Precizaţi:
4 puncte
1. Prin capitalele marcate, pe hartă, cu numerele 1 şi 5 trece fluviul numit…
2. Capitala Ucrainei este oraşul marcat, pe hartă, cu numărul …
3. Statul marcat, pe hartă, cu litera D are un climat de tip …
6 puncte
Probă scrisă la Geografie – clasa a XII-a Subiectul I
1
1. Varşovia este capitala statului marcat, pe hartă, cu litera:
a. A b. B c. C d. E 2 puncte
2. Face parte din familia limbilor fino-ugrice limba vorbită de locuitorii statului a cărui capitală este
marcată, pe hartă, cu numărul:
a. 1 b. 3 c. 4 d. 5 2 puncte
3. Fluviul Sena traversează capitala statului marcat, pe hartă, cu litera:
a. B b. C c. D d. E 2 puncte
4. Câmpia Padului se întinde în partea de nord a statului marcat, pe hartă, cu litera:
a. A b. B c. E d. F 2 puncte
5. Cu numărul 6 este marcată, pe hartă, capitala statului numit:
a. Austria b. Bulgaria c. Cehia d. Elveţia 2 puncte
Alpi.
reliefului: mod de formare, tipuri de roci, altitudini, fragmentare, tipuri de relief, alte aspecte
specifice ale reliefului.
6 puncte
E. Prezentaţi două argumente prin care să susţineţi afirmaţia: „În determinarea climei Europei
intervin mai mulţi factori genetici”.
4 puncte
2
Proba D, E, F

Harta de mai sus se referă la subiectele I A-D. Pe hartă sunt marcate state cu litere şi oraşe
A. Precizaţi:
1. numele statelor marcate, pe hartă, cu literele B şi E;
4 puncte
1. Are ieşire la Marea Neagră statul marcat, pe hartă, cu litera …
2. Praga este capitala statului marcat, pe hartă, cu litera …
3. San Marino este o enclavă situată pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera …
6 puncte

1
1. Cu numărul 5 este marcată, pe hartă, capitala statului numit:
a. Albania b. Cipru c. Grecia d. Macedonia 2 puncte
2. Relieful vulcanic şi gheizerele sunt specifice statului marcat, pe hartă, cu litera:
3. Munţii Apenini se întind, pe direcţie nord-sud pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera:
4. Fluviul care străbate capitala statului marcat, pe hartă, cu litera D se numeşte:
a. Elba b. Rhin c. Sena d. Tamisa 2 puncte
5. În partea de nord a statului marcat, pe hartă, cu litera F vegetaţia este reprezentată de:
a. maquis b. pustă c. stepă d. tundră 2 puncte
pe hartă, cu litera D.
E. Prezentaţi două cauze ale tendinţei de îmbătrânire demografică a Europei. 4 puncte

2
Proba D, E, F

Harta de mai sus se referă la subiectele A-C. Pe hartă sunt marcate state cu litere şi oraşe –
A. Precizaţi:
4 puncte
1. Podişul interior de tip Mesetă este specific statului marcat, pe hartă, cu litera …
2. Fluviul Dunărea traversează oraşul capitală marcat, pe hartă, cu numărul …
3. Statul marcat, pe hartă, cu litera F se numeşte …
6 puncte
1. Fluviul Elba stăbate statul marcat, pe hartă, cu litera:
a. A b. B c. D d. F 2 puncte

2. În Peninsula Scandinavică este situată capitala marcată, pe hartă, cu numărul:
a. 1 b. 3 c. 4 d. 7 2 puncte
3. Lacul Balaton este situat în statul marcat, pe hartă, cu litera:
a. A b. D c. E d. F 2 puncte
4. Statul a cărui suprafaţă a fost recuperată de sub apele mării în proporţie de 50% are capitala
marcată, pe hartă, cu numărul:
a. 1 b. 4 c. 5 d. 6 2 puncte
5. Oraşele Barcelona şi Valencia se află în statul marcat, pe hartă, cu litera:
D. Precizaţi două deosebiri şi o asemănare între relieful Munţilor Alpi şi relieful Munţilor Ural.
Nota 1 Deosebirile şi asemănarea se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului:
mod de formare, tipuri de roci, altitudini, fragmentare, tipuri de relief, alte aspecte specifice ale
reliefului.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă deosebirile şi asemănarea vor fi prezentate
E. Prezentaţi două cauze care explică emigrarea populaţiei dinspre fostele ţări iugoslave.
4 puncte

Proba D, E, F

A. Precizaţi:
1. numele statelor marcate, pe hartă, cu literele C şi F;
2. numele oraşelor-capitală marcate, pe hartă, cu numerele 3 şi15.
4 puncte
1. Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 14 este traversat de fluviul numit ...
2. Capitala statului marcat, pe hartă, cu litera H se numeşte ...
3. Podişul Meseta se desfăşoară pe teritoriul statului a cărui capitală este marcată, pe hartă, cu
numărul ...
6 puncte
Probă scrisă la Geografie, clasa a XII-a Europa–România–Uniunea Europeană 1

1. Ţărmurile cu fiorduri sunt caracteristice statului marcat, pe hartă, cu litera:
2. Oraşul Berna este marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 6 b. 7 c. 12 d. 15 2 puncte
3. Minereuri de fier de bună calitate se exploatează din statul a cărui capitală este marcată, pe
hartă, cu numărul:
a. 6 b. 8 c. 14 d. 15 2 puncte
4. Vegetaţia mediteraneană se întâlneşte pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera:
a. C b. F c. H d. J 2 puncte
a. Belgia b. Liechtenstein c. Luxemburg d. Olanda 2 puncte
D. Precizaţi două deosebiri şi o asemănare între clima Peninsulei Iutlanda şi clima Peninsulei
Balcanice.
E. Prezentaţi două argumente pentru a susţine afirmaţia: Europa este considerată leagănul
turismului. 4 puncte
Probă scrisă la Geografie, clasa a XII-a Europa–România–Uniunea Europeană 2


Proba D, E, F

A. Precizaţi:
4 puncte
1. Capitala statului marcat, pe hartă, cu litera B este traversată de fluviul numit ...
2. Este situat în Peninsula Scandinavică statul marcat pe hartă cu litera ...
3. Capitala statului marcat, pe hartă, cu litera A se numeşte ...
6 puncte
Probă scrisă la Geografie, clasa a XII-a 1

1. Un climat temperat oceanic specific are statul marcat, pe hartă, cu litera:
2. Oraşul Varşovia este marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 2 b. 7 c. 12 d. 13 2 puncte
3. Statul marcat, pe hartă, cu litera C are deschidere la Marea:
a. Albă b. Baltică c. Neagră d. Nordului 2 puncte
4. În statul marcat, pe hartă, cu litera H un râu cu regim complex este:
a. Donul b. Rhinul c. Tibrul d. Vistula 2 puncte
5. Vegetaţia mediteraneană specifică statului marcat, pe hartă, cu litera F este numită:
a. frigana b. savană c. stepă d. tundră 2 puncte
D. Precizaţi două deosebiri şi o asemănare între clima Peninsulei Scandinavice şi clima

Peninsulei Iberice.
6 puncte
E. Explicaţi influenţa climatică a Mării Negre asupra zonei litorale, precizând două efecte ale
acestei influenţe.
4 puncte
Probă scrisă la Geografie, clasa a XII-a 2


Proba D, E, F

A. Precizaţi:
1. numele statelor marcate, pe hartă, cu literele C şi J;
4 puncte
1. Capitala statului marcat, pe hartă, cu litera A este traversată de fluviul numit ...
2. Statul marcat, pe hartă, cu litera F se numeşte ...
3. Capitala statului marcat, pe hartă, cu litera E se numeşte ....
6 puncte
Probă scrisă la Geografie, clasa a XII-a Europa–România–Uniunea Europeană

1
1. Un climat mediteranean specific se întâlneşte în statul marcat, pe hartă, cu litera:
a. A b. D c. F d. H 2 puncte
2. Oraşul Kiev este marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 2 b. 7 c. 12 d. 13 2 puncte
3. Statul marcat, pe hartă, cu litera G are deschidere la Marea:
a. Albă b. Baltică c. Neagră d. Nordului 2 puncte
4. În statul marcat, pe hartă, cu litera D un râu cu regim simplu, de tip atlantic, este:
a. Donul b. Elba c. Rhône d. Tamisa 2 puncte
5. Vegetaţia de tundră este specifică părţii de nord a statului marcat, pe hartă, cu litera:
a. D b. E c. G d. I 2 puncte
D. Precizaţi două deosebiri şi o asemănare între clima Peninsulei Italice şi clima Peninsulei
Iberice.
E. Precizaţi două cauze care determină regimul hidrologic diferit al râurilor din Europa Sudică şi
Europa Estică.
4 puncte
Probă scrisă la Geografie, clasa a XII-a Europa–România–Uniunea Europeană

2
Proba D, E, F

A. Precizaţi:
1. numele statelor marcate, pe hartă, cu literele A şi G;
4 puncte
1. Capitala statului marcat, pe hartă, cu litera C se numeşte …
2. Fluviul Tamisa străbate oraşul - capitală marcat, pe hartă, cu numărul …
3. Statul marcat, pe hartă, cu litera E se numeşte …
6 puncte
1. Regiunea turistică Coasta de Azur este situată pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera:
a. A b. C c. F d. H 2 puncte

2. Câmpia Padului este situată pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera:
a. A b. D c. E d. J 2 puncte
3. Oraşul-capitală Viena este marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 5 b. 7 c. 8 d. 14 2 puncte
4. Statul al cărei capitală este oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 15 are deschidere la Marea:
a. Albă b. Baltică c. Egee d. Neagră 2 puncte
5. Ţărmuri cu fiorduri sunt specifice zonelor litorale ale statului marcat, pe hartă, cu litera:
a. A b. C c. D d. G 2 puncte
D. Precizaţi trei deosebiri între clima statului marcat, pe hartă, cu litera I şi clima statului marcat,
anuale, precipitaţii medii anuale, vânturi, tip de climă, amplitudine termica.
E. Menţionaţi două argumente care susţin afirmaţia: „Europa Mediteraneană, reprezintă o

importantă regiune turistică a Europei”.
4 puncte

Proba D, E, F

A. Precizaţi:
1. numele statelor marcate, pe hartă, cu literele E şi F;
4 puncte
1. Viena este capitala statului marcat, pe hartă, cu litera ...
2. Capitala statului marcat, pe hartă, cu litera B se numeşte…
3. Fluviul Dunărea străbate oraşul capitală marcat, pe hartă, cu numărul …
6 puncte
1. Ţărmul cu canale (dalmatic) este specific statului marcat, pe hartă, cu litera:
a. F b. G c. H d. I 2 puncte

a. Berlin b. Madrid c. Paris d. Sofia 2 puncte
3. Câmpia Andaluziei este situată pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera:
4. Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 15 este capitala statului numit:
a. Albania b. Belarus c. Norvegia d. Spania 2 puncte
5. Vegetaţia de tundră este specifică statului marcat, pe hartă, cu litera:
a. C b. G c. I d. J 2 puncte
D. Precizaţi trei deosebiri între clima statului marcat, pe hartă, cu litera C şi clima statului marcat,
E. „Relieful Europei s-a format în perioade diferite”. Precizaţi două argumente care să susţină
această afirmaţie. 4 puncte

Proba D, E, F

A. Precizaţi:
4 puncte
1. Vulcanul Hekla este situat pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera ...
2. Capitala statului marcat, pe hartă, cu litera G se numeşte…
3. Fluviul Sena străbate oraşul capitală marcat, pe hartă, cu numărul …
6 puncte
1. Aglomeraţia urbană Rhin – Ruhr este situată pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera:
a. B b. E c. G d. H 2 puncte
2. Munţii Stara Planina (Balcani) sunt situaţi pe teritoriul statului, marcat, pe hartă, cu litera:

3. Statul marcat, pe hartă, cu litera A are capitala în oraşul:
a. Atena b. Bucureşti c. Londra d. Stockholm 2 puncte
4. Kiev este capitala statului marcat, pe hartă, cu litera:
a. A b. B c. C d. J 2 puncte
5. Vegetaţie mediteraneană este specifică statului marcat, pe hartă, cu litera:
pe hartă, cu litera D.
E. Prezentaţi două cauze care determină distribuţia spaţială variată a valorilor densităţii populaţiei
în Europa.
4 puncte


Proba D, E, F

A. Precizaţi:
1. numele statelor marcate, pe hartă, cu literele D şi J;
4 puncte
1. Capitala statului marcat pe hartă, cu litera F este traversată de râul ...
2. Vulcanul Hekla este localizat în statul marcat, pe hartă, cu litera ...
3. Statul a cărui capitală este marcată, pe hartă, cu numărul 14 se numeşte ...
6 puncte

1. Tallin este capitala statului marcat, pe hartă, cu litera:
a. E b. H c. I d. J 2 puncte
2. Râul Ebro (Ebru) îşi are izvorul pe teritoriul statului, marcat, pe hartă, cu litera:
3. Vegetaţie de stepă şi silvostepă se găseşte pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera:
a. F b. H c. I d. J 2 puncte
4. Munţii Vosgi se întind pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera:
5. Statul care se remarcă prin producţia de cărbuni în Europa este cel marcat, pe hartă, cu litera:
D. Precizaţi trei asemănări între clima statului marcat, pe hartă, cu litera B şi clima statului
marcat, pe hartă, cu litera F.
medii anuale, precipitaţii medii anuale, vânturi, tipuri de climă, factori ce influenţează clima,
6 puncte
E. Precizaţi două argumente care să demonstreze faptul că partea de nord a statului marcat, pe
hartă, cu litera F, este mai dezvoltată decât cea sudică, cunoscută drept Mezzogiorno.
4 puncte


Proba D, E, F

Harta de mai sus se referă la subiectul I A - D. Pe hartă sunt marcate state cu litere şi oraşe-
A. Precizaţi:
4 puncte
1. Statul marcat, pe hartă, cu litera G are ieşire, în nord, la Oceanul ...
2. Capitala statului marcat, pe hartă, cu litera I se numeşte...
3. Statul marcat, pe hartă, cu litera H ocupă partea vestică a Peninsulei numite...
6 puncte

1. Munţii Balcani (Stara Planina) se desfăşoară pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera:
a. Albania b. Croaţia c. Macedonia d. Muntenegru 2 puncte
3. Fluviul Sena străbate teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera:
a. B b. E c. F d. J 2 puncte
4. Cea mai mică densitate a populaţiei dintre statele marcate, pe hartă, se înregistrează în statul
marcat cu litera:
a. C b. E c. F d. H 2 puncte
5. Important port maritim european, Marsillia, se află pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu
litera:
a. A b. B c. D d. J 2 puncte
D. Precizaţi trei asemănări între clima statului marcat, pe hartă, cu litera B şi clima statului marcat
cu litera E.
medii anuale, precipitaţii medii anuale, vânturi, tipul de climă, etaj climatic, factori ce influenţează
clima, amplitudine termică.
şi nu separat.
6 puncte
E. Precizaţi două argumente care să susţină afirmaţia: „Europa este un continent cu activitate
turistică dezvoltată”.
4 puncte


Proba D, E, F

A. Precizaţi:
1. numele statelor marcate, pe hartă, cu literele G şi I;
4 puncte
1. Oraşul-capitală, marcat pe hartă, cu numărul 5, este traversat de fluviul ...
2. Teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera H, este străbătut de Munţii ...
3. Capitala statului Polonia este marcată, pe hartă, cu numărul ...
6 puncte

1 Oraşul Viena este capitala statului marcat, pe hartă, cu litera:
a. A b. B c. J d. H 2 puncte
2. Pe teritoriul statului a cărui capitală este marcată, pe hartă, cu numărul 10 se găsesc munţii:
a. Alpi b. Apenini c. Pirinei d. Rodopi 2 puncte
3. Statul marcat, pe hartă, cu litera A, este traversat de râul numit:
a. Elba b. Guadalquivir c. Ron d. Sena 2 puncte
4. Între statele marcate, pe hartă, cu literele B şi G se găseşte statul numit:
a. Andorra b. Cipru c. Malta d. Luxemburg
2 puncte
5. Cele mai mici temperaturi medii anuale se înregistrează în capitala marcată, pe hartă, cu numărul:
a. 9 b. 10 c. 13 d. 14 2 puncte
D. Precizaţi trei asemănări între clima statului marcat, pe hartă, cu litera C şi clima statului marcat,
medii anuale, precipitaţii medii anuale, vânturi, tipul de climă, etaj climatic, factori ce influenţează
clima, amplitudine termică.
şi nu separat.
6 puncte
E. Precizaţi două argumente care să demonstreze faptul că statul marcat, pe hartă, cu litera F
cunoaşte o dezvoltare spectaculoasă, cu toate că până în anul 1981 era una dintre cele mai sărace
ţări din Europa.
4 puncte


Proba D, E, F

Harta de mai sus se referă la subiectul I A - C. Pe hartă sunt marcate state cu litere şi oraşe
A. Precizaţi:
1. numele statelor marcate, pe hartă, cu literele H şi I;
4 puncte
1. Statul marcat, pe hartă, cu litera A este situat în Peninsula …
2. Relieful de poldere este specific statului marcat, pe hartă, cu litera …
3. Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 5 este numit …
6 puncte

1. Munţii Alpi ocupă jumătatea vestică a teritoriului statului marcat, pe hartă, cu litera:
a. B b. F c. I d. J 2 puncte
2. Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 10 este localizat pe ţărmul mării:
a. Egee b. Nordului c. Marmara d. Tireniană 2 puncte
a. Albania b. Bulgaria c. Croaţia d. Serbia 2 puncte
4. Oraşul Roma este marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 3 b. 4 c. 8 d. 12 2 puncte
5. Capitala statului Belarus este marcată, pe hartă, cu numărul:
a. 11 b. 12 c. 14 d. 15 2 puncte
D. Precizaţi două asemănări şi o deosebire între relieful Munţilor Carpaţi şi relieful Munţilor
Pirinei.
Nota 1: Asemănările şi deosebirea se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului:
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele două asemănări şi deosebirea vor fi
6 puncte
E. Precizaţi două cauze ale valorilor negative (între - 4,7‰ şi - 6,2‰) ale bilanţului natural al
populaţiei statelor est – europene.
4 puncte

Proba D, E, F

A. Precizaţi:
4 puncte
1. Oraşul marcat pe hartă cu numărul 8 se numeşte …
2. Fluviul care traversează oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 3 se numeşte …
3. Statul marcat, pe hartă, cu litera E are ieşire directă la Marea …
6 puncte
1. Relief predominant de câmpie au ţările marcate, pe hartă, cu literele:
a. B şi D b. C şi E c. C şi G d. E şi F 2 puncte

2. Capitala Sloveniei este oraşul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 9 b. 11 c. 12 d. 13 2 puncte
a. Bosnia şi Herţegovina b. Croaţia c. Muntenegru d. Serbia 2 puncte
4. Capitala statului marcat, pe hartă, cu litera E se numeşte:
a. Helsinki b. Riga c. Tallin d. Vilnius 2 puncte
5. Este localizat în fiordul cu acelaşi nume oraşul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 4 b. 5 c. 6 d. 7 2 puncte
D. Precizaţi trei deosebiri între climatul temperat-oceanic şi climatul mediteranean din Europa.
anuale, precipitaţii medii anuale, vânturi, amplitudine termică.
E. Prezentaţi două argumente care să susţină afirmaţia: „Europa se confruntă cu fenomenul de

îmbătrânire demografică”. 4 puncte


Proba D, E, F

Harta de mai sus se referă la subiectul I, punctele A - E. Pe hartă sunt marcate state cu litere
şi oraşe –capitală cu numere.
A. Precizaţi:
4 puncte
1. Oraşul Praga este marcat, pe hartă, cu numărul …
2. Statul marcat, pe hartă, cu litera B se numeşte …
3. Climatul specific statului marcat, pe hartă, cu litera H este cel …
6 puncte

1. Lacul la care este riveran oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 11 este de origine:
a. artificială b. glaciară c. tectonică d. vulcanică 2 puncte
2. Fluviile care traversează statul marcat, pe hartă, cu litera E au un regim hidrologic:
a. atlantic b. central – european c. complex d. mediteranean 2 puncte
3. Oraşele marcate pe hartă cu numerele 4, 5 şi 6 au ca trăsătură comună:
a. aşezarea în aceeaşi unitate de relief b. climatul oceanic
c. numărul de locuitori d. sunt străbătute de Dunăre 2 puncte
4. Cel mai recent stat apărut pe harta Europei este cel marcat, pe hartă, cu litera:
a. A b. D c. F d. G 2 puncte
5. Capitala Uniunii Europene se află în oraşul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 2 b. 3 c. 4 d. 12 2 puncte
D. Precizaţi trei deosebiri între mediul geografic caracteristic statului marcat, pe hartă, cu litera C
şi cel al statului marcat, pe hartă, cu litera E.
Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele elemente: aşezare geografică, climă
(temperaturi medii anuale, precipitaţii medii anuale, vânturi, etaj climatic), caracteristicile vegetaţiei,
caracteristicile faunei, caracteristicile solurilor sau caracteristicile impactuuil antropic.
separat.
6 puncte
E. Oferiţi două argumente în sprijinul afirmaţiei: „Vegetaţia caracteristică statului marcat, pe hartă,
cu litera G este cea a pădurilor de foioase”.
4 puncte


Proba D, E, F

Harta de mai sus se referă la subiectul I A – D. Pe hartă sunt marcate state cu litere şi oraşe
A. Precizaţi:
1. numele statelor marcate, pe hartă, cu literele B şi H;
4 puncte
2. Statul marcat, pe hartă, cu litera I este situat în Peninsula …
6 puncte

a. Danemarca b. Norvegia c. Suedia d. Ucraina 2 puncte
2. Cele mai vechi suprafeţe de uscat, formate prin cutare, se găsesc pe teritoriul statului notat, pe
hartă, cu litera:
3. Vulcanismul activ este prezent în statul marcat, pe hartă, cu litera:
a. C b. D c. H d. J 2 puncte
4. Munţii Pirinei se află în nord-estul statului marcat, pe hartă, cu litera:
5. Climatul subpolar se întâlneşte în statul marcat, pe hartă, cu litera:
a. A b. D c. H d. I 2 puncte
D. Precizaţi trei deosebiri între relieful statului marcat, pe hartă, cu litera H şi relieful statului
marcat, pe hartă, cu litera J.
Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului: trepte şi forme
de relief, mod de formare, tipuri de roci, distribuţia spaţială a altitudinilor, gradul de fragmentare,
orientarea culmilor şi văilor principale, tipuri genetice de relief, alte aspecte specifice ale reliefului.
şi nu separat.
6 puncte
E. Explicaţi formarea fiordurilor în Peninsula Scandinavă.

4 puncte


Proba D, E, F

A. Precizaţi:
1. numele statelor marcate, pe hartă, cu literele J şi D;
4 puncte
1. Megalopolisul Rhur – Rin se află pe teritoriul statului marcat, pa hartă, cu litera …
2. Statul marcat, pe hartă, cu litera F se numeşte …
3. S-au format în timpul orogenezei caledonice munţii de pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu
litera …
6 puncte

a. B b. C c. F d. H 2 puncte
2. Capitala statului marcat, pe hartă, cu litera H se numeşte:
a. Riga b. Stockholm c. Tallin d. Vilnius 2 puncte
3. Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 14 este străbătut de râul:
a. Don b. Dunăre c. Tibru d. Volga 2 puncte
4. În statul marcat, pe hartă, cu litera J majoritatea populaţiei este de confesiune:
a. catolică b. greco-catolică c. ortodoxă d. reformată 2 puncte
5. Vistula trece prin oraşul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 11 b. 13 c. 14 d. 15 2 puncte
D. Precizaţi trei deosebiri între relieful statului marcat, pe hartă, cu litera G şi relieful statului
marcat, pe hartă, cu litera D.
Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului: trepte şi forme
de relief, mod de formare, tipuri de roci, distribuţia spaţială a altitudinilor, gradul de fragmentare,
şi nu separat.
6 puncte
E. În ultimul secol s-a produs o puternică îmbătrânire a populaţiei în statele din vestul Europei.
Precizaţi o cauză şi două exemple de state unde este caracteristic acest fenomen.
4 puncte


Proba D, E, F

Harta de mai sus se referă la subiectul I A – D Pe hartă sunt marcate state cu litere şi oraşe–
A. Precizaţi:
1. numele oraşelor - capitală marcate, pe hartă, cu numerele 1 şi 14;
2. numele statelor marcate, pe hartă, cu literele I şi B.
4 puncte
1. Statul marcat, pe hartă, cu litera A se numeşte ....
2. Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 7 se numeşte ....
3. Statul marcat, pe hartă, cu litera C se numeşte ....
6 puncte

1. Relief predominant de câmpie este specific statului marcat, pe hartă, cu litera:
a. A b. C c. E d. G 2 puncte
2. Climatul temperat continental cu nuanţe excesive este caracteristic statului marcat, pe hartă, cu
litera:
3. Fluviul Dunărea îşi are izvoarele într-o unitate montană din statul marcat, pe hartă, cu litera:
4. Pădurile de conifere ocupă suprafeţe întinse în statul marcat pe hartă, cu litera:
a. E b. F c. G d. I 2 puncte
5. Energia geotermală este intens valorificată în satul marcat, pe hartă, cu litera:
a. B b. H c. I d. J 2 puncte
D. Precizaţi două deosebiri şi o asemănare între clima statului marcat, pe hartă, cu litera D şi
clima statului marcat, pe hartă, cu litera E.
de climă, temperaturi medii anuale, precipitaţii medii anuale, vânturi, etaj climatic.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă asemănarea şi deosebirile vor fi prezentate
6 puncte
E. Prezentaţi două cauze care explică lipsa fluviilor lungi în Peninsula Scandinavică.
4 puncte


Proba D, E, F

A. Precizaţi:
1. numele statelor marcate, pe hartă, cu literele B şi F.
4 puncte
1. Oraşul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 8 se numeşte …
2. Statul marcat, pe hartă, cu litera C se numeşte …
3. Capitala statului marcat, pe hartă, cu litera D este străbătută de fluviul numit…
6 puncte

1. Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 7 este o mare metropolă a Uniunii Europene şi se numeşte:
a. Londra b. Madrid c. Paris d. Roma 2 puncte
2. Statul marcat, pe hartă, cu litera E este cel mai urbanizat din Europa şi se numeşte:
a. Franţa b. Germania c. Italia d. Spania 2 puncte
3. Statul marcat, pe hartă, cu litera H este străbătut de fluviul:
a. Dunăre b. Elba c. Rin d. Vistula 2 puncte
4. Pe teritoriul statelor D şi I se află Munţii:
a. Alpi b. Apenini c. Balcani d. Carpaţi 2 puncte
5. Cele mai vechi oraşe europene din spaţiul mediteraneean sunt marcate, pe hartă, cu cifrele:
D. Precizaţi două deosebiri şi o asemănare între relieful Munţilor Caucaz şi relieful Munţilor
Scandinaviei.
reliefului: mod de formare, tipuri de roci pe care s-a format relieful, altitudini, fragmentare, tipuri
genetice de relief.
6 puncte
E. Menţionaţi două cauze care explică valorile diferite ale ponderii populaţiei vârstnice în Rusia față
de cea a Franţei.
4 puncte


Proba D, E, F

Harta de mai sus se referă la subiectul I A-C. Pe hartă sunt marcate state cu litere şi oraşe -
A. Precizaţi:
1. numele statelor marcate, pe hartă, cu literele B şi H;
4 puncte
1. Statul marcat, pe hartă, cu litera D se numeşte ….
2. Forma de guvernământ a statului marcat, pe hartă, cu litera I este …
3. Râul Tejo străbate oraşul - capitală marcat, pe hartă, cu numărul 1 numit …
6 puncte

a. Albania b. Bulgaria c. Bosnia şi Herţegovina d. Serbia 2 puncte
2. Oraşul Berna este marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 2 b. 4 c. 5 d. 6 2 puncte
3. Statul cu cele mai lungi reţele de petroducte este marcat, pe hartă, cu litera J şi se numeşte:
a. Belarus b. Danemarca c. Letonia d. Rusia 2 puncte
a. 7 b. 8 c. 9 d. 10 2 puncte
5. Reykjavik este cea mai nordică capitală Europeană fiind marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 11 b. 12 c. 13 d. 14 2 puncte
D. Precizaţi două asemănări şi o deosebire între relieful Masivului Central Francez şi relieful
Munţilor Pădurea Neagră.
Nota 1: Asemănările şi deosebirea se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale
genetice de relief.
6 puncte
E. Prezentaţi două cauze care au stat la baza creşterii numărului populaţiei Europei în cea de-a
doua jumătate a secolului al XVIII-lea.
4 puncte


Proba D, E, F

Harta de mai sus se referă la subiectul I A-C. Pe hartă sunt marcate state cu litere şi oraşe
A. Precizaţi:
4 puncte
1. Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 8 se numeşte ...
2. Capitala statului Belarus este marcată, pe hartă, cu numărul ...
3. Statul marcat, pe hartă, cu litera D se numeşte ...
6 puncte

1. La graniţa dintre statele B şi F se află statul:
a. Andorra b. Liechtstein c. Monaco d. San Marino 2 puncte
2. Cel mai mare oraş-capitală ca număr de locuitori din Europa este marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 1 b. 3 c. 5 d. 6 2 puncte
a. Amsterdam b. Bruxelles c. Copenhaga d. Luxembourg 2 puncte
4. Lacul Ladoga se află pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera:
a. C b. G c. H d. J 2 puncte
5. Oraşul Helsinki este marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 7 b. 9 c. 10 d. 12 2 puncte
D. Precizaţi trei asemănări între relieful Câmpiei Europei de Est şi relieful Câmpiei Nord-
Europene.
formare, tipuri de roci pe care s-a format relieful, altitudini, fragmentare, tipuri genetice de relief.
6 puncte
E. Prezentaţi două argumente pentru a justifica importanţa geopolitică a Dunării în prezent.
4 puncte


Proba D, E, F

A. Precizaţi:
1. numele statelor marcate, pe hartă, cu literele E şi G;
2. numele oraşelor - capitală marcate, pe hartă, cu numerele 4 şi 10.
4 puncte
1. Are ieşire la Marea Nordului statul marcat, pe hartă, cu litera …
3. În nordul statului marcat, pe hartă, cu litera H se află Munţii …
6 puncte
Probă scrisă la Geografie – clasa a XII a

1
1. Statul marcat, pe hartă, cu litera F este situat în Peninsula:
a. Balcanică b. Iberică c. Italică d. Scandinavă 2 puncte
a. A b. C c. H d. I 2 puncte
3. Oraşul - capitală Viena este marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 2 b. 4 c. 5 d. 13 2 puncte
4. Clima subpolară este caracteristică părţii nordice a statului marcat, pe hartă, cu litera:
a. E b. F c. G d. J 2 puncte
5. Vegetaţia de stepă şi silvostepă este specifică pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera:
a. A b. B c. D d. E 2 puncte
D. Precizaţi două deosebiri şi o asemănare între relieful Munţilor Apenini şi relieful Munţilor Ural.
reliefului: mod de formare, tipuri de roci predominante, altitudini, grad de fragmentare, tipuri
genetice de relief, alte aspecte specifice ale reliefului.
6 puncte
E. Prezentaţi două cauze care au condus la apariţia, dispariţia sau modificarea teritoriului unor
state europene. 4 puncte

2

Proba D, E, F

A. Precizaţi:
1. numele statelor marcate, pe hartă, cu literele A şi F;
4 puncte
1. Vegetaţie de tundră există pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera ….
2. Râu Tibru traversează capitala marcată, pe hartă, cu numărul …
3. Câmpia Padului este situată pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera …
6 puncte
1
a. Andorra b. Franţa c. Luxemburg d. Spania 2 puncte
2. Zăcăminte de minereu de fier se exploatează din subsolul statului marcat, pe hartă, cu litera:
3. Oraşul - capitală marcat, pe hartă, cu numărul 6 este traversat de fluviul numit:
a. Elba b. Oder c. Tamisa d. Vistula 2 puncte
4. Statul marcat, pe hartă, cu litera J aparţine regiunii geografice numite:
a. Europa Centrală b. Europa Nordică c. Europa Sudică d. Europa Vestică
2 puncte
5. In nord - estul statului marcat, pe hartă, cu litera C se află Munţii:
a. Alpi b. Apenini c. Pindului d. Pirinei 2 puncte
D. Precizaţi trei deosebiri între clima Peninsulei Scandinavice şi clima Peninsulei Iberice.
temperaturi medii anuale, precipitaţii medii anuale, vânturi caracteristice, factorii genetici ai climei,
şi nu separat.
6 puncte
E. Prezentaţi două cauze care au determinat deplasări ale populaţiei cu caracter temporar sau
definitiv în Europa.
4 puncte

2

Proba D, E, F

A. Precizaţi:
4 puncte
2. Alpii Sandinaviei sunt situaţi pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera …
3. Este traversat de fluviul Sena oraşul -capitală marcat, pe hartă, cu numărul …
6 puncte
Probă scrisă la GEOGRAFIE Europa–România–Uniunea Europeană

1
1. Munţii Alpi sunt situaţi în nordul statului marcat, pe hartă, cu litera:
a. B b. C c. F d. J 2 puncte
2. Curentul atlantic cald al Golfului influenţează clima statului marcat, pe hartă, cu litera:
a. B b. C c. E d. I 2 puncte
a. Albania b. Croaţia c. Grecia d. Slovenia 2 puncte
4. Fluviul Dunărea traversează capitalele marcate, pe hartă cu numerele:
5. Oraşul - capitală Vilnius este marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 3 b. 5 c. 10 d. 14 2 puncte
D. Precizaţi o deosebire şi două asemănări între relieful Munţilor Pirinei şi relieful Munţilor
Apenini.
Nota 1: Deosebirea şi asemănările se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale
reliefului: mod de formare, tipuri de roci predominate, altitudini, grad de fragmentare, tipuri
genetice de relief.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă asemănările şi deosebirea vor fi prezentate
6 puncte
E. Prezentaţi doi factori care au determinat formarea deltei fluviului Dunărea.

4 puncte

2

Proba D, E, F

A. Precizaţi:
4 puncte
1. Capitala statului marcat, pe hartă, cu litera D este traversată de fluviul numit...
2. Capitala statului marcat, pe hartă, cu litera F se numeşte...
3. Munţii Apenini se desfăşoară pe teritoriul statului a cărui capitală este marcată, pe hartă, cu
numărul...
6 puncte
Probă scrisă la Geografie – clasa a XII-a Varianta I
1
a. 2 b. 3 c. 7 d. 11 2 puncte
3. Ţările a căror capitale sunt marcate, pe hartă, cu numerele 3 şi 10 au în comun:
a. Munţii Alpi b. Munţii Carpaţi c. Munţii Pirinei d. Podişul Boemiei 2 puncte
a. A b. C c. I d. J 2 puncte
5. Extrag zăcăminte de petrol şi gaze naturale din Marea Nordului, statele marcate, pe hartă, cu
literele:
a. B şi C b. B şi H c. D şi E d. G şi J 2 puncte
D. Precizaţi două deosebiri şi o asemănare între clima Peninsulei Scandinave şi clima Peninsulei
Iberice.
Nota 1: Deosebirile şi asemănarea se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă:
temperaturi medii anuale, precipitaţii medii anuale, vânturi, etaj climatic, tipul climatic, amplitudine
termică.
6 puncte
E. Prezentaţi două cauze ale densităţii reduse a populaţiei din spaţiul montan.
4 puncte
Probă scrisă la Geografie – clasa a XII-a Varianta I

2

Proba D, E, F

A. Precizaţi:
4 puncte
1. Statele ale căror capitale sunt marcate, pe hartă, cu numerele 5 şi 9 au ieşire directă la Marea ...
2. Capitala statului marcat, pe hartă, cu litera I se numeşte ...
3. Peninsula Crimeea aparţine statului marcat, pe hartă, cu litera ...
6 puncte
Probă scrisă la Geografie – clasa a XII Subiectul I
1
a. A b. C c. E d. I 2 puncte
a. Berlin b. Berna c. Geneva d. Viena 2 puncte
3. Munţii Carpaţi se desfăşoară pe teritoriul statelor marcate, pe hartă, cu literele:
a. A şi B b. A şi D c. D şi J d. E şi J 2 puncte
4. Podişul Bavariei se desfăşoară pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera:
5. Polderele sunt caracteristice în statul a cărui capitală este marcată, pe hartă, cu numărul:
a. 3 b. 4 c. 7 d. 11 2 puncte
D. Precizaţi trei asemănări între clima statului marcat pe hartă cu litera D şi clima statului marcat
pe hartă cu litera I.
medii anuale, precipitaţii medii anuale, vânturi, etaj climatic, tip climatic, amplitudine termică.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă asemănările vor fi prezentate comparativ şi nu
separat.
6 puncte
E. Ţărmul cu lagune este caracteristic pentru o serie de mări ale Europei. Precizaţi un factor care
contribuie la geneza lagunelor precum şi o mare unde este prezent acest tip de ţărm.
4 puncte
Probă scrisă la Geografie – clasa a XII Subiectul I

2

Proba D, E, F

A. Precizaţi:
4 puncte
1. Capitala marcată, pe hartă, cu numărul 6 este traversată de fluviul numit ...
2. Capitala statului marcat, pe hartă, cu litera D se numeşte ...
3. Munţii Penini se desfăşoară pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera ...
6 puncte

1
1. Vulcanii Etna şi Vezuviu sunt situaţi pe teritoriul statului a cărui capitală este marcată, pe hartă,
cu numărul:
a. 1 b. 4 c. 13 d. 14 2 puncte
2. Oraşul-capitală Helsinki este marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 5 b. 8 c. 9 d. 10 2 puncte
3. Eurotunelul face legătura între ţările marcate, pe hartă, cu literele:
a. A şi D b. B şi D c. D şi F d. H şi F 2 puncte
4. Capul Roca este situat pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera:
5. Bazinul carbonifer Silezia Superioară se află în statul marcat, pe hartă, cu litera:
a. A b. B c. C d. F 2 puncte
D. Precizaţi trei deosebiri între clima statului marcat pe hartă cu litera B şi clima statului marcat pe
hartă cu litera H.
anuale, precipitaţii medii anuale, vânturi, etaj climatic, tip climatic, amplitudine termică.
separat.
6 puncte
E. Precizaţi două cauze ale creşterii populaţiei urbane din Europa.

4 puncte

2

Proba D, E, F

A. Precizaţi:
4 puncte
1. Capitala statului marcat pe hartă cu litera F se numeşte …
2. Podişul interior de tip Mesetă este specific statului marcat, pe hartă, cu litera …
3. Forma de guvernământ a statului marcat, pe hartă, cu litera A este …
6 puncte

1. Oraşul Praga este marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 1 b. 5 c. 6 d. 14 2 puncte
3. Ţărmurile cu fiorduri sunt caracteristice statului marcat pe hartă cu litera:
a. B b. D c.E d. I 2 puncte
4. Oraşul capitală marcat pe hartă cu numărul 12 este traversat de fluviul:
a. Dunăre b. Tamisa c. Sena d. Volga 2 puncte
5. Fluviul Vistula străbate teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera:
D. Precizaţi două asemănări şi o deosebire între relieful Munţilor Pirinei şi relieful Munţilor Alpi.
Nota 1: Asemănările si deosebirea se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale
genetice de relief.
6 puncte
E. Prezentaţi două cauze ale tendinţei de îmbătrânire demografică a Europei.

4 puncte


Proba D, E, F

Harta de mai sus se referă la subiectul I A-C. Pe hartă sunt marcate state cu litere şi oraşe–
A. Precizaţi:
2. numele oraşelor-capitală marcate, pe hartă, cu numerele 1 şi 10. 4 puncte
1. Capitala statului marcat pe hartă cu litera G se numeşte …
2. Asociaţiile vegetale de tip maquis compun vegetaţia statului marcat, pe hartă, cu litera …
3. Are ieşire la marea Adriatică statul marcat, pe hartă, cu litera …
6 puncte

1. Statul marcat, pe hartă, cu litera J are capitala la:
a. Bratislava b. Budapesta c. Praga d. Viena 2 puncte
2. Oraşul Ljubljana este marcat, pe harta, cu numărul:
a. 1 b. 5 c. 8 d. 14 2 puncte
a. A b. D c. E d. I 2 puncte
4. Oraşul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 13 este traversat de râul:
a. Don b. Nipru c. Nistru d. Volga 2 puncte
5. Fluviul Vistula străbate teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera:
D. Precizaţi două asemănări şi o deosebire între relieful Munţilor Carpaţi şi relieful Munţilor Alpi.
Nota 1: Asemănările si deosebirea se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale
genetice de relief.
E. Prezentaţi două motive pentru care Bazinul Mării Mediterane este considerat cea mai
importantă zonă turistică a Europei. 4 puncte


Proba D, E, F

A. Precizaţi:
4 puncte
1. Statul marcat, pe hartă, cu litera G se numeşte …
6 puncte

1. Munţi hercinici se află pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera:
a. A b. C c. D d. J 2 puncte
2. Statul marcat, pe hartă, cu litera H are capitala la:
a. Berlin b. Bratislava c. Praga d. Viena 2 puncte
a. Belarus b. Estonia c. Letonia d. Lituania 2 puncte
4. Pădurile de conifere ocupă suprafeţe mari pe teritoriul statului, marcat pe hartă, cu litera:
a. B b. E c. I d. J 2 puncte
a. Amsterdam b. Bruxelles c. Copenhaga d. Luxembourg 2 puncte
D. Precizaţi două deosebiri şi o asemănare între clima peninsulei Iberice şi clima peninsulei
Scandinave.
de climă, temperaturi medii anuale, precipitaţii medii anuale, vânturi, influenţă climatică,
6 puncte
E. Prezentaţi două cauze care au determinat explozia demografică a populaţiei Europei în a doua
jumătate a secolului al XVIII-lea.
4 puncte


Proba D, E, F
Europa-România-Uniunea Europeană
• Toate subiectele sunt obligatorii.Se acordă 10 puncte din oficiu.

A. Precizaţi:
1. numele statelor marcate, pe hartă, cu literele E şi J;
4 puncte
1. Munţii tineri din statul marcat, pe hartă, cu litera D s-au format prin încreţirea scoarţei în
orogeneza …
3. Capitala statului marcat, pe hartă, cu litera G se numeşte .…
6 puncte

1. Oraşul Lisabona este marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 2 b. 4 c. 5 d.13 2 puncte
2. Ţara a cărei capitală este marcată, pe hartă, cu numărul 12 se numeşte:
a. Belgia b. Irlanda c. Norvegia d. Spania 2 puncte
3. Este notat, pe hartă, cu litera F statul numit:
a. Austria b. Bulgaria c. Elveţia d. Serbia 2 puncte
4. Munţii Apenini se află pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera:
5. Vegetaţia mediteraneană de tip maquis, garriga se află în sudul statului marcat cu litera:
a. B b. C c. E d. H 2 puncte
D. Precizaţi trei deosebiri între clima statului marcat, pe hartă, cu litera D şi clima statului marcat,
Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă: tipul de climă, etaj
climatic, factori genetici, temperaturi medii anuale, precipitaţii medii anuale, vânturi.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele două unităţi de relief vor fi tratate
6 puncte
E. Prezentaţi două cauze pentru a explica faptul că densitatea populaţiei în Olanda şi Belgia este
mai mare de 300 loc./km2 în timp ce în Europa de Nord-Est şi în extremitatea nordică a
continentului este mai mică de 50 loc./km2, chiar sub 1 loc./km2 .
4 puncte


Proba D, E, F

Harta de mai sus se referă la subiectul I A, B, C, D. Pe hartă sunt marcate state cu litere şi
oraşe-capitală cu numere.
A. Precizaţi:
1. numele statelor marcate, pe hartă, cu literele E şi G;
2. numele oraşelor-capitală marcate pe hartă cu numerele 2 şi 5. 4 puncte
B. Scrieţi pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează propoziţiile de mai jos:
2. Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 15 este traversat de râul numit …
3. Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 1 este situat în statul numit ...
6 puncte
1. Ţara a cărei capitală este marcată, pe hartă, cu numărul 10 este delimitată la sud de:
a. Marea Baltică b. Marea Neagră c. Serbia d. Turcia 2 puncte
2. Fluviul Volga traversează statul marcat, pe hartă, cu litera:
a. E b. F c. H d. J 2 puncte
3. Vegetaţia de stepă este bine reprezentată în statul marcat, pe hartă, cu litera:
4. O câmpie fluvio-glaciară, presărată cu morene, se află pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu
litera:
a. C b. D c. F d. H 2 puncte
5. Viticultura ocupă spaţii extinse în statul marcat, pe hartă, cu litera:
a. A b. B c. E d. I 2 puncte
D. Precizaţi trei deosebiri între clima statului marcat, pe hartă cu litera A şi clima statului marcat
cu litera J.
Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă: tipul de climă, etaj
climatic, factori genetici, temperaturi medii anuale, precipitaţii medii anuale, vânturi, amplitudine
termică.
6 puncte
E. Explicaţi, prin două argumente, prezenţa circurilor şi a lacurilor glaciare în Munţii Alpi.
4 puncte


Proba D, E, F

A. Precizaţi:
1. numele statelor marcate, pe hartă, cu literele F şi J;
2. numele oraşelor-capitală marcate, pe hartă, cu numerele 2 şi 12. 4 puncte
1. Munţii Ural se află pe teritoriu statului a cărui capitală este marcată, pe hartă, cu numărul …
2. Oraşul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 8 se numeşte ....
3. Vârful Mont Blanc (de 4807 m) se află pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera …
6 puncte

1. Climatul temperat oceanic se manifestă pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera:
a. C b. D c. E d. H 2 puncte
2. Insula Sardinia aparţine statului a cărui capitală este marcată, pe hartă, cu numărul:
a. 7 b.12 c. 13 d. 15 2 puncte
3. Lacul de origine tectonică Balaton se află pe teritoriul statului a cărui capitală este marcată, pe
hartă, cu numărul:
a. 4 b. 6 c. 9 d. 11 2 puncte
4. Tundra se dezvoltă pe teritoriul statului a cărui capitală este marcată, pe hartă, cu numărul:
a. 2 b. 6 c. 10 d. 11 2 puncte
5. Curentul cald al Golfului se manifestă pe ţărmul vestic al statului marcat, pe hartă, cu litera:
a. A b. G c. I d. J 2 puncte
D. Precizaţi trei asemănări între clima statului marcat, pe hartă cu litera B şi clima statului marcat
cu litera C.
Nota 1: Asemănările se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă: tipul de climă,
etaj climatic, factori genetici, temperaturi medii anuale, precipitaţii medii anuale, vânturi,
6puncte
E. Explicaţi, aducând două argumente, transformările continue şi accelerate ce au loc în peisajele

din mediul temperat – continental al Europei.
4 puncte


Proba D, E, F

A. Precizaţi:
1. numele statului marcat, pe hartă, cu litera I;
2. numele oraşelor-capitală marcate, pe hartă, cu numerele 4, 9 şi 14.
4 puncte
1. Capitala Danemarcei este oraşul marcat, pe hartă, cu numărul ...
2. Vulcani activi sunt pe teritoriul ţării marcate, pe hartă, cu litera ...
3. Are ieşire la Marea Neagră ţara marcată, pe hartă, cu litera ...
6 puncte

1. Este traversat de fluviul Tamisa oraşul capitală marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 2 b. 12 c. 14 d. 15 2 puncte
2. Lacul Balaton se găseşte pe teritoriul ţării marcate, pe hartă, cu litera:
a. C b. F c. H d. I 2 puncte
3. Munţii Pirinei sunt situaţi la graniţa dintre statele marcate, pe hartă, cu literele:
a. A şi C b. B şi D c. B şi E d. F şi H 2 puncte
4. Pădurile de conifere au o largă extindere pe teritoriul ţării marcate, pe hartă, cu litera:
a. C b. E c. F d. G 2 puncte
5. Capitala Germaniei este oraşul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 3 b. 10 c. 13 d. 14 2 puncte
D. Precizaţi două deosebiri şi o asemănare între relieful Câmpiei Nord Europene şi relieful
Câmpiei Europei de Est.
reliefului: mod de formare, tipuri de roci, distribuţia spaţială a altitudinilor, înclinare, orientarea
văilor principale, tipuri genetice de relief, alte aspecte specifice ale reliefului.
6 puncte
E. Prezentaţi două argumente care să evidenţieze importanţa economică a axei de navigaţie

fluvială Rin - Main - Dunăre la nivelul continentului european.
4 puncte


Proba D, E, F

A. Precizaţi:
1. numele statului marcat, pe hartă, cu litera F;
2. numele oraşelor - capitală marcate, pe hartă, cu numerele 1, 9, 11.
4 puncte
1. Oraşul Bratislava este marcat, pe hartă, cu numărul ...
2. Statul marcat, pe hartă, cu litera E are ieşire la Marea ...
3. Munţii Alpii Scandinaviei se află pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera ...
6 puncte

1. Are un climat predominant mediteranean statul marcat, pe hartă, cu litera:
2. Sunt stăbătute de Munţii Alpi statele marcate, pe hartă, cu literele:
a. D şi F b. E şi F c. E şi G d. H şi I 2 puncte
3. Stepa se întâlneşte pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera:
a. A b. D c. E d. G 2 puncte
4. Capitala Islandei este oraşul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 2 b. 4 c. 12 d. 15 2 puncte
5. Capitala Finlandei este oraşul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 7 b. 8 c. 10 d. 14 2 puncte
D. Precizaţi o asemănare şi două deosebiri între clima statului marcat, pe hartă, cu litera A şi
clima statului marcat pe hartă cu litera D.
temperaturi medii anuale, precipitaţii medii anuale, vânturi cu frecvenţă ridicată, tip de climă
specific.
6 puncte
E. Precizaţi doi factori care explică diversitatea valorilor bilanţului radiativ în statul marcat, pe hartă,
cu litera H.
4 puncte


Proba D, E, F

A. Precizaţi:
1. numele statului marcat, pe hartă, cu litera I;
2. numele oraşelor-capitală marcate, pe hartă, cu numerele 2, 3, 8.
4 puncte
1. Relief vulcanic se află pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera ...
2. Are ieşire la Marea Mediterană statul marcat, pe hartă, cu litera ...
3. Este străbătut de fluviul Dunărea oraşul capitală marcat, pe hartă, cu numărul ...
6 puncte

1. Un important bazin carbonifer se află pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera:
a. D b. F c. H d. K 2 puncte
2. Hidroenergia este bine valorificată (100% producţia de energie electrică) de statul marcat, pe
hartă, cu litera:
a. B b. E c. F d. J 2 puncte
3. Oraşul cu cel mai mare număr de locuitori din Europa este marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 3 b. 5 c. 6 d. 10 2 puncte
4. Gheţari montani se întâlnesc pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera:
a. D b. G c. I d. J 2 puncte
5. Fluviul Tibru străbate oraşul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 1 b. 7 c. 8 d. 9 2 puncte
D. Precizaţi două deosebiri şi o asemănare între relieful Munţilor Alpi şi relieful Munţilor Alpii
Scandinaviei.
reliefului.
6 puncte
E. Precizaţi doi factori care explică diversitatea învelişului biopedogeografic din Europa.
4 puncte


Proba D, E, F

– capitală cu numere de la 1 la 10.
A. Precizaţi:
2. numele oraşelor – capitală marcate, pe hartă, cu numerele 4 şi 6.
4 puncte
1. Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 7 se numeşte...
2. Statul marcat, pe hartă, cu litera J se numeşte...
3. Capitala statului marcat, pe hartă, cu litera C se numeşte...
6 puncte
Probă scrisă la Geografie - clasa a XII - a Subiectul I

1
1. Statul care ocupă cea mai mare parte din Peninsula Iberică este marcat, pe hartă, cu litera:
2. Capitala statului marcat, pe hartă, cu litera B, este oraşul denumit:
a. Londra b. Madrid c. Paris d. Roma 2 puncte
3. Vegetaţie de tip mediteranean se află pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera:
a. Irlanda b. Islanda c. Marea Britanie d. Olanda 2 puncte
5. Statul marcat, pe hartă, cu litera G se învecinează la vest cu:
a. Belarus b. Danemarca c. Finlanda d. Norvegia 2 puncte
D. Precizaţi trei deosebiri între clima Italiei şi clima Regatului Unit al Marii Britanii.
şi nu separat.
6 puncte
E. Explicaţi prezenţa zonei de stepă şi silvostepă din Europa de Est. 4 puncte
Probă scrisă la Geografie - clasa a XII - a Subiectul I

2

Proba D, E, F

– capitală cu numere de la 1 la 10.
A. Precizaţi:
4 puncte
1. Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 8 este capitala statului denumit...
2. Statul marcat, pe hartă, cu litera J are ieşire la Marea...
3. Statul marcat, pe hartă, cu litera G se numeşte…
6 puncte
Probă scrisă la Geografie - clasa XII - a 1 Subiectul I

1. Câmpia Padului se află pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera:
2. Statul marcat, pe hartă, cu litera G se învecinează în partea de est cu statul numit:
a. Danemarca b. Finlanda c. Norvegia d. Polonia 2 puncte
3. De pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera C izvorăşte fluviul:
a. Don b. Dunăre c. Rin d. Volga 2 puncte
4. Oraşul – capitală Moscova este marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 1 b. 3 c. 4 d. 6 2 puncte
5. Statului marcat, pe hartă, cu litera E îi aparţine insula:
a. Corsica b. Creta c. Sardinia d. Sicilia 2 puncte
D. Precizaţi două deosebiri şi o asemănare între relieful Munţilor Scandinaviei (Alpilor

Scandinaviei) şi relieful Alpilor Dinarici.
Nota1: Deosebirile şi asemănarea se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului:
culmilor şi a văilor principale, tipuri genetice de relief, alte aspecte specifice ale reliefului.
6 puncte
E. Precizaţi două cauze care să explice diferenţele mari de temperatură, care se înregistrează în
cadrul climatului temperat – continental al Europei.
4 puncte
Probă scrisă la Geografie - clasa XII - a 2 Subiectul I


Proba D, E, F

–capitală cu numere de la 1 la 10.
A. Precizaţi:
1. numele statelor marcate, pe hartă, cu literele A şi C;
4 puncte
1. Statul marcat, pe hartă, cu litera B are ieşire la Marea ...
3. Statul marcat, pe hartă, cu litera C se învecinează la est cu statul numit …
6 puncte
1 Oraşul Minsk este capitala statului marcat, pe hartă, cu litera:
a. C b. D c. F d. I 2 puncte
a. Austria b. Cehia c. Croaţia d. Slovacia 2 puncte
3. Capitala statului marcat, pe hartă, cu litera F se numeşte:
a. Dublin b. Londra c. Paris d. Stockholm 2 puncte
4. Statul marcat, pe hartă, cu litera I este situat în Peninsula:
a. Balcanică b. Iberică c. Italică d. Scandinavă 2 puncte
5. Insulele Sardinia şi Sicilia aparţin statului marcat, pe hartă, cu litera:
D. Precizaţi trei deosebiri între clima Europei Sudice (Mediteraneene) şi clima Europei de Vest
(Atlantice).
şi nu separat.
6 puncte
E. Precizaţi două cauze care să explice diferenţele mici de temperatură dintre vară şi iarnă din
cadrul climatului temperat – oceanic.
4 puncte


Proba D, E, F

A. Precizaţi:
1. numele statelor marcate, pe hartă, cu literele F şi I;
4 puncte
1. Este capitala Slovaciei oraşul marcat, pe hartă, cu numărul ...
2. Gibraltar este teritoriu dependent de statul marcat, pe hartă, cu litera ...
3. Capul Roca, extremitatea vestică a Europei, este localizat în statul marcat, pe hartă, cu litera ...
6 puncte

1. Este denumită „Oraşul de pe Şapte Coline” capitala statului marcat, pe hartă, cu litera:
a. A b. C c. D d. I 2 puncte
2. Vegetaţie de tundră există în statul marcat, pe hartă, cu litera:
a. B b. G c. H d. I 2 puncte
3. Sunt localizate în regiunea geografică Europa Centrală, oraşele marcate, pe hartă, cu numerele:
4. Munţii Harz sunt localizaţi în statul marcat, pe hartă, cu litera:
a. B b. C c. H d. I 2 puncte
5. Sunt capitale ale unor state – monarhii constituţionale, oraşele marcate, pe hartă, cu numerele:
D. Precizaţi o asemănare şi două deosebiri între relieful Munţilor Alpii Scandinaviei şi relieful
Munţilor Alpii Dinarici.
Nota 1: Asemănarea şi deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale
genetice de relief, orogeneză.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă asemănarea şi cele două deosebiri vor fi
6 puncte
E. Prezentaţi două argumente prin care să susţineţi următoarea afirmaţie: „Strâmtoarea Bosfor are
un rol important în dinamica şi calitatea apelor Mării Negre”.
4 puncte


Proba D, E, F

A. Precizaţi:
4 puncte
1. Este străbătut de fluviul Sena, oraşul marcat, pe hartă, cu numărul ...
2. Munţii Pindului sunt localizaţi în vestul statului marcat, pe hartă, cu litera ...
3. Portul maritim Copenhaga este localizat în statul marcat, pe hartă, cu litera ...
6 puncte

1. Este capitala unui stat – monarhie constituţională oraşul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 3 b. 7 c. 8 d. 13 2 puncte
2. Insulele Baleare aparţin statului marcat, pe hartă, cu litera:
3. Ţărm de tip dalmatic, există în vestul statului marcat, pe hartă, cu litera:
a. A b. B c. E d. J 2 puncte
4. Sunt localizate în climatul oceanic oraşele marcate, pe hartă, cu numerele:
5. Resurse hidroenergetice mari şi un grad ridicat de utilizare a hidroenergiei (aproximativ 100%) le
înregistrează statul marcat, pe hartă, cu litera:
D. Precizaţi trei deosebiri între relieful Munţilor Apenini şi relieful Munţilor Penini.
formare, tipuri de roci pe care s-a format relieful, altitudini, fragmentare, tipuri de relief, orogeneză.
şi nu separat.
6 puncte
E. Prezentaţi două argumente prin care să susţineţi afirmaţia: „Moscova este unul dintre cele mai
mari centre de transport ale lumii.”
4 puncte


Proba D, E, F

A. Precizaţi:
4 puncte
1. Oraşele marcate, pe hartă, cu numerele 4 şi 9 sunt localizate în tipul climatic ...
2. Lacurile glaciare Ladoga şi Onega sunt localizate în statul marcat, pe hartă, cu litera ...
3. Capitala Uniunii Europene şi Sediul NATO se află în oraşul marcat, pe hartă, cu numărul ...
6 puncte

1. Oraşul – port Rotterdam se află în statul marcat, pe hartă, cu litera:
a. A b. D c. E d. H 2 puncte
3. Este capitala unui stat – monarhie constituţională oraşul marcat, pe hartă, numărul:
a. 3 b. 7 c. 11 d. 15 2 puncte
4. Vegetaţia arbustivă de tip maquis apare în statul marcat, pe hartă, cu litera:
a. B b. D c. H d. J 2 puncte
5. Bazinul carbonifer Silezia este localizat în statul marcat, pe hartă, cu litera:
a. B b. D c. I d. J 2 puncte
D. Precizaţi trei asemănări între relieful Munţilor Alpi şi relieful Munţilor Pirinei.
formare, tipuri de roci pe care s-a format relieful, altitudini, fragmentare, tipuri de relief, orogeneză.
6 puncte
E. Prezentaţi două argumente prin care să susţineţi afirmaţia: „Londra este unul din cele mai mari
noduri de transport de pe Glob.”
4 puncte


Proba D, E, F

Harta de mai sus se referă la subiectul I A şi B. Pe hartă sunt marcate state cu litere şi
A. Precizaţi:
2. numele oraşelor-capitală marcate, pe hartă, cu literele 5 şi 9.
4 puncte
1. Oraşul Skopje este marcat, pe hartă, cu numărul …
2. Sediul Comisiei Europene se află în oraşul marcat, pe hartă, cu numărul …
3. Fluviul Pad (Po) curge pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera …
6 puncte

1
1. S-a format în orogeneza caledoniană unitatea de relief:
a. Alpii Scandinaviei b. Masivul Central Francez
c. Meseta Spaniolă d. Munţii Apenini 2 puncte
2. În Marea Baltică se varsă:
a. Peciora b. Rhin c. Sena d. Vistula 2 puncte
3. Capitala Republicii Moldova se numeşte:
a. Chişinău b. Kiev c. Minsk d. Varşovia 2 puncte
4. Polonia a aderat la Uniunea Europeană în anul:
a. 2000 b. 2002 c. 2004 d. 2007 2 puncte
5. Fluviul european cu cel mai mare trafic anual de mărfuri este:
a. Dunărea b. Rhin c.Tamisa d. Volga 2 puncte
D. Precizaţi două deosebiri şi o asemănare între relieful Munţilor Alpi şi relieful Munţilor Caucaz.
6 puncte
E. Explicaţi regimul hidrologic al râurilor din Europa de Est menţionând doi factori determinanţi.
4 puncte

2

Proba D, E, F

Harta de mai sus se referă la subiectul I A şi B. Pe hartă sunt marcate state cu litere şi
A. Precizaţi:
1. numele statelor marcate, pe hartă, cu litera A şi F;
4 puncte
1. Numele statului care s-a divizat în anul 1990 în statele marcate, pe hartă, cu literele C şi D a fost…
3. Alpii Dinarici se desfăşoară şi pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera …
6 puncte

1
1. Cel mai extins stat european este:
a. Federaţia Rusă b. Franţa c. Germania d Polonia 2 puncte
2. Fluviul Vistula se varsă în:
a. Marea Baltică b. Marea Caspică c. Marea Nordului d. Oceanul Atlantic
2 puncte
3. Moneda euro a fost introdusă în circulaţie în unele ţări europene în anul:
a. 2000 b. 2002 c. 2004 d. 2006 2 puncte
4. Bazinul carbonifer Silezia este situat pe teritoriul statului:
a. Federaţia Rusă b. Germania c. Polonia d. Ucraina 2 puncte
5. Nivelul de urbanizare al Europei este pus în evidenţă de ponderea populaţiei urbane care
reprezintă din populaţia totală:
a.1/4 b. 1/2 c. 1/3 d. 4/5 2 puncte
D. Precizaţi trei deosebiri între clima temperat oceanică şi clima temperat continentală, la nivelul
continentului european.
Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale climei: precipitaţii medii
anuale, temperatura medie anuală, vânturi, amplitudine termică.
şi nu separat.
6 puncte
E. Prezentaţi două caracteristici ale reliefului Câmpiei Europei de Est.

4 puncte

2

Proba D, E, F

A. Precizaţi:
2. numele oraşelor marcate, pe hartă, cu numerele 9 şi 11.
4 puncte
2. Cel mai mic stat din Europa (ca suprafaţă şi ca număr de locuitori) este enclava statului notat pe
hartă cu litera …
3. Capitala statului marcat, pe hartă, cu litera G se numeşte …
6 puncte
1
1. Capitala statului marcat, pe hartă, cu litera H este:
a. Riga b. Tallinn c. Varşovia d. Vilnius 2 puncte
2. Pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera F se află Munţii:
a. Alpii Scandinaviei b. Apenini c. Pirinei d. Ural 2 puncte
3. Fluviul Guadalquivir traversează statul notat pe hartă cu litera:
4. Cel mai mare port fluvial al Europei este situat în statul notat pe hartă cu litera:
a. B b. E c. I d. J 2 puncte
5. Limba vorbită de populaţia statului marcat, pe hartă, cu litera A face parte din familia limbilor:
a. fino-ugrice b. germanice c. latine d. slave 2 puncte
D. Precizaţi două deosebiri şi o asemănare între relieful Munţilor Alpi şi relieful Munţilor Ural.
relief,alte aspecte specifice ale reliefului .
6 puncte
E. Explicaţi faptul că majoritatea statelor europene înregistrează un bilanţ natural negativ,

precizând doi factori.
4 puncte

2

Proba D, E, F

Harta de mai sus se referă la subiectul I A - E. Pe hartă sunt marcate state cu litere şi
A. Precizaţi:
1. numele statelor marcate, pe hartă, cu literele A şi E;
4 puncte
1. Statul marcat, pe harta, cu litera F se numeşte …
2. Oraşul Atena este capitala statului marcat, pe harta, cu litera …
6 puncte

1. Oraşul San Marino este marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 4 b. 5 c. 8 d. 10 2 puncte
2. Capitala statului marcat, pe hartă, cu litera G se numeşte:
a. Belfast b. Copenhaga c. Reykjvik d. Stockholm 2 puncte
3. Este o monarhie statul marcat, pe hartă, cu litera:
a. Estonia b. Letonia c. Lituania d. Ucraina 2 puncte
5. Fluviul Nipru traversează statul marcat, pe hartă, cu numărul:
D. Precizaţi trei deosebiri între clima statului marcat, pe hartă, cu litera G şi clima statului marcat,
pe hartă, cu litera B.
temperaturi medii anuale, precipitaţii medii anuale, vânturi, factori ce influenţează clima,
separat.
6 puncte
E. Precizaţi două cauze care să explice valorile mici ale densităţii populaţiei din statul marcat, pe
hartă, cu litera A.
4 puncte


Proba D, E, F

A. Precizaţi:
1. numele statelor marcate, pe hartă, cu literele C şi G.
4 puncte
1. Munţii Alpii Scandinaviei se desfăşoară pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera ...
2. Statul marcat, pe hartă cu litera B se numeşte...
3. În Peninsula Italică este situat oraşul – capitală marcat, pe hartă, cu numărul ...
6 puncte

1. Capitala Spaniei este marcată, pe hartă, cu numărul:
a. 1 b. 2 c. 5 d. 15 2 puncte
2. Oraşul Berna este capitala statului marcat, pe hartă, cu litera:
a. A b. F c. G d. I 2 puncte
a. D b. F c. H d. J 2 puncte
4. Câmpia Nord - Europeană se află pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera:
a. C b. E c. G d. I 2 puncte
5. Capitala Federaţiei Ruse este oraşul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 9 b. 11 c. 12 d. 13 2 puncte
D. Precizaţi două deosebiri şi o asemănare între relieful Munţilor Alpi şi relieful Munţilor Urali.
Nota 1: Deosebirile şi asemănarea se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului:
6 puncte
E. Precizaţi două cauze care au determinat prezenţa stepei şi a silvostepei în sud-estul Europei.
4 puncte


Proba D, E, F

A. Precizaţi:
4 puncte
1. Statul marcat, pe hartă, cu litera B se numeşte ...
2. Capitala Portugaliei este oraşul marcat, pe hartă, cu numărul ...
3. Capitala Marii Britanii este oraşul marcat, pe hartă, cu numărul ...
6 puncte

a. 4 b. 6 c. 8 d. 10 2 puncte
2. Oraşul Minsk este capitala statului marcat, pe hartă, cu litera:
a. A b. F c. G d. H 2 puncte
a. Grecia b. Irlanda c. Luxemburg d. Ungaria 2 puncte
4. Munţii Pirinei constituie graniţa statului marcat, pe hartă, cu litera:
a. C b. E c. F d. I 2 puncte
5. Capitala statului marcat, pe hartă, cu litera I se numeşte:
a. Atena b. Belgrad c. Sofia d. Zagreb 2 puncte
D. Precizaţi trei deosebiri între caracteristicile pădurilor de conifere şi caracteristicile stepei.

Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre elementele de vegetaţie: zonă de vegetaţie, etaj
de vegetaţie, specii de plante, precum şi la tipuri sau clase de soluri şi fertilitatea acestora.
şi nu separat.
6 puncte
E. Precizaţi două cauze care determină cantităţi de precipitaţii mai mari în vestul continentului
Europa faţă de estul acestuia.
4 puncte


Proba D, E, F

la J şi oraşe – capitală cu numere de la 1 la 15.
A. Precizaţi:
1. numele statelor marcate, pe hartă, cu literele D şi J;
4 puncte
1. Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 12 este localizat în bazinul hidrografic al fluviului ...
2. Munţii Balcani sunt situaţi pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera …
3. Oraşul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 14 se numeşte ...
6 puncte

1. Unităţi montane vechi, caledoniene, formate prin cutare, se găsesc pe teritoriul statului marcat,
pe hartă, cu litera:
2. In Europa de Vest, clima mediteraneană este caracteristică părţii sudice a statului marcat, pe
hartă cu litera:
a. C b. H c. I d. J 2 puncte
3. Vegetaţia pădurilor de foioase şi vegetaţie mediteraneană se dezvoltă pe teritoriul statului
marcat pe hartă cu litera:
a. E b. G c. H d. I 2 puncte
a. Austria b. Croaţia c. Elveţia d. Slovenia 2 puncte
5. Ca formă de guvernământ este monarhie, statul marcat, pe hartă, cu litera:
a. B b. D c. G d. I 2 puncte
D. Precizaţi trei deosebiri între clima statului marcat, pe hartă, cu A şi clima statului marcat cu C.
temperaturi medii anuale, precipitaţii medii anuale, vânturi, factorii genetici, amplitudine termică.
şi nu separat.
6 puncte
E. Prezentaţi două cauze care au determinat o densitate redusă a căilor ferate în Peninsula
Scandinavică.
4 puncte


Proba D, E, F

Harta de mai sus se referă la subiectul I A – C. Pe hartă sunt marcate state cu litere de la A
A. Precizaţi:
1. numele statelor marcate, pe hartă, cu literele F şi G;
4 puncte
1. Capitala marcată, pe hartă, cu numărul 1 este traversată de fluviul numit ...
2. Capitala statului marcat, pe hartă, cu litera D se numeşte ...
3. Munţii Apenini se desfăşoară pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera ...
6 puncte

1. Munţii Carpaţi au subunităţi situate pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera:
2. Oraşul - capitală Praga este marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 3 b. 4 c. 8 d. 11 2 puncte
3. Vegetaţia de tundră este specifică în nordul ţării a cărei capitală este marcată, pe hartă, cu
numărul:
a. 8 b. 10 c. 11 d. 12 2 puncte
4. Capul Roca, considerat cel mai vest punct european, este situat pe teritoriul statului marcat, pe
hartă, cu litera:
5. Este capitala unui stat – monarhie constituţională oraşul marcat, pe hartă, numărul:
a. 9 b. 10 c. 11 d. 12 2 puncte
D. Precizaţi trei asemănări între relieful Munţilor Carpaţi şi relieful Munţilor Pirinei.
formare, tipuri de roci pe care s-a format relieful, altitudini, fragmentare, tipuri genetice de relief.
6 puncte
E. Prezentaţi două argumente prin care să susţineţi afirmaţia: „Bratislava şi Viena sunt capitale
europene cu acces atât spre Marea Neagră cât şi spre Marea Nordului”.
4 puncte


Proba D, E, F

Harta de mai sus se referă la subiectul I A – C. Pe hartă sunt marcate state cu litere de la A
A. Precizaţi:
1. numele statelor marcate, pe hartă, cu literele A şi G.
4 puncte
1. Capitala statului marcat, pe hartă, cu litera C este traversată de fluviul numit ...
3. Are ieşire la Marea Adriatică statul marcat, pe hartă, cu litera ...
6 puncte

a. Berlin b. Berna c. Ljubljana d. Viena 2 puncte
2. Relief vulcanic şi gheizere sunt specifice statului marcat, pe hartă, cu litera:
3. În Peninsula Scandinavică este situată capitala marcată, pe hartă, cu numărul:
a. 8 b. 10 c. 11 d. 15 2 puncte
4. Munţii Pirinei constituie graniţa statului marcat, pe hartă, cu litera:
5. Statul marcat, pe hartă, cu litera E se numeşte:
a. Estonia b. Letonia c. Lituania d. Ucraina 2 puncte
Alpi.
reliefului: mod de formare, tipuri de roci pe care s-a format relieful, altitudini, fragmentare, tipuri de
relief, orogeneză.
6 puncte
E. Prezentaţi două cauze ale densităţii reduse a populaţiei în ţările din spaţiul Peninsulei
Scandinavice.
4 puncte


Proba D, E, F

Harta de mai sus se referă la subiectul I A–D. Pe hartă sunt marcate state cu litere şi oraşe –
A. Precizaţi:
4 puncte
1. Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 6 este situat în Peninsula ...
2. „Ţara fiordurilor” este marcată, pe hartă, cu litera ...
3. La NE de România este situat statul marcat, pe hartă, cu litera ...
6 puncte

1. Oraşul capitală marcat, pe hartă, cu numărul 14 se numeşte:
a. Berlin b. Bratislava c. Kiev d. Praga 2 puncte
a. Austria b. Belarus c. Slovacia d. Slovenia 2 puncte
3. Statul marcat, pe hartă, cu litera J se numeşte:
a. Danemarca b. Luxemburg c. Islanda d. Irlanda 2 puncte
4. Oslo este capitala statului marcat, pe hartă, cu litera:
a. E b. F c. I d. J 2 puncte
5. Statul situat la latitudinea cea mai mare este marcat, pe hartă, cu litera:
a. D b. E c. F d. I 2 puncte
D. Precizaţi:
1. două deosebiri între vegetaţia statului marcat, pe hartă, cu litera F şi vegetaţia statului marcat,
pe hartă, cu litera G.
2. o deosebire între solurile statului marcat, pe hartă, cu litera F şi solurile statului marcat, pe
Nota 1: Pentru punctul 1, deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de
vegetaţie: zonă sau etaj de vegetaţie, specii vegetale caracteristice.
Pentru punctul 2, deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte referitoare la soluri:
clasă de sol, tip de sol, fertilitate.
separat.
6 puncte
E. Prezentaţi două cauze ale diversităţii peisajelor agricole pe continentul european.
4 puncte


Proba D, E, F

Harta de mai sus se referă la subiectul I A – E. Pe hartă sunt marcate state cu litere şi oraşe
A. Precizaţi:
4 puncte
1. Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 5 este capitala statului …
2. Oslo este capitala statului marcat, pe hartă, cu litera …
6 puncte

a. Albania b. Bulgaria c. Croaţia d. Serbia 2 puncte
2. Statul marcat, pe hartă, cu litera C se numeşte:
a. Estonia b. Letonia c. Ucraina d. Ungaria 2 puncte
3. Rezerve mari de minereuri de fier se găsesc în subsolul statului marcat, pe hartă, cu litera:
4. Lacurile Ladoga şi Onega se află pe teritoriul statului a cărui capitală este marcată, pe hartă, cu
numărul:
a. 11 b. 13 c. 14 d. 15 2 puncte
5. Peninsula în care este situat statul marcat, pe hartă, cu litera G se numeşte:
a. Balcanică b. Iberică c. Yutlanda d. Kola 2 puncte
D. Precizaţi trei deosebiri între clima statului marcat, pe hartă, cu litera G şi clima statului marcat,
pe hartă, cu litera J.
şi nu separat.
6 puncte
E. Densitatea populaţiei în statul marcat, pe hartă, cu litera D este sub 3 loc./km2 iar în cel marcat
cu litera B de aproximativ 250 loc./km2. Precizaţi două cauze care determină aceste diferenţe.
4 puncte


Proba D, E, F

A. Precizaţi:
4 puncte
2. Statul marcat, pe hartă, cu litera F este situat în Peninsula ...
6 puncte

a. Finlanda b. Lituania c. Polonia d. Ucraina 2 puncte
2. Peninsula Kola est situată pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera:
a. B b. F c. H d. J 2 puncte
3. Climatul mediteranean este caracteristic statelor marcate, pe hartă, cu literele:
a. B şi C b. C şi E c. E şi F d. F şi I 2 puncte
4. Numeroase lacuri glaciare s – au format pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera:
a. F b. G c. H d. I 2 puncte
5. Rezerve importante de minereu de fier se găsesc în subsolul statului marcat, pe hartă, cu litera:
a. B b. C c. G d. I 2 puncte
D. Precizaţi două deosebiri şi o asemănare între clima statului marcat, pe hartă, cu litera E şi
clima statului marcat, pe hartă, cu litera H.
Nota 1: Deosebirile şi asemănările se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă: tip
6 puncte
E. Prezentaţi două cauze ale valorilor mai scăzute ale densităţii populaţiei (sub 20 loc./km2) în
ţările din Peninsula Scandinavă.
4 puncte


Proba D, E, F

A. Precizaţi:
4 puncte
3. Capitala marcată, pe hartă, cu numărul 14 se numeşte …
6 puncte
Probă scrisă la Geografie – clasa a XII - a Subiectul I

1
1. Munţii Pirinei sunt situaţi pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera:
a. A b. E c. F d. J 2 puncte
2. Fluviul Dunărea străbate oraşul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 8 b. 9 c. 11 d.12 2 puncte
3. Munţii Apenini sunt situaţi pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera:
a. A b. C c. F d. J 2 puncte
4. Port la Marea Nordului este oraşul–capitală marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 1 b. 3 c. 4 d. 5 2 puncte
5. Fluviul Tamisa străbate oraşul – capitală marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 2 b. 4 c. 5 d. 7 2 puncte
D. Precizaţi trei deosebiri între relieful Peninsulei Scandinavia şi relieful Peninsulei Italice.
şi nu separat.
6 puncte
E. Prezentaţi două argumente pentru a demonstra influenţa reliefului asupra climei Europei.
4 puncte
Probă scrisă la Geografie – clasa a XII - a Subiectul I

2

Proba D, E, F

A. Precizaţi:
4 puncte
1. Este situat în Peninsula Iberică statul marcat, pe hartă, cu litera …
2. Oraşul - capitală Dublin este marcat, pe hartă, cu numărul …
3. Fluviul Sena străbate oraşul - capitală marcat, pe hartă, cu numărul …
6 puncte

1. Climatul temperat oceanic este caracteristic statului marcat, pe hartă, cu litera:
a. B b. C c. H d. I 2 puncte
2. Are deschidere la Marea Nordului statul a cărui capitală este oraşul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 1 b. 3 c. 6 d. 13 2 puncte
3. Vulcanul Hekla se află pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera:
4. Este unul din membrii fondatori al Uniunii Europene, statul marcat, pe hartă, cu litera:
a. A b. C c. E d. H 2 puncte
5. Forma de guvernământ a statului marcat, pe hartă, cu litera F este:
a. monarhie constituţională c. republică parlamentară
b. republică federală d. republică prezidenţială 2 puncte
temperaturi medii anuale, precipitaţii medii anuale, vânturi, amplitudine termică, etaj climatic.
şi nu separat.
6 puncte
E. Prezentaţi două cauze care să explice de ce reţeaua feroviară este aproape absentă în nordul
Finlandei, Norvegiei şi Suediei deşi sunt ţări dezvoltate ale Europei.
4 puncte


Proba D, E, F

Harta de mai sus se referă la subiectul I A, B, C, D. Pe hartă sunt marcate state cu litere şi
A. Precizaţi:
4 puncte
1. Statul marcat, pe hartă, cu litera H se numeşte ….
2. Oraşul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 5 se numeşte ….
3. Oraşul Riga este capitala statului marcat, pe hartă, cu litera ….
6 puncte

1. Statul marcat, pe hartă, cu litera C se numeşte:
a. Belarus b. Germania c. Polonia d. Ucraina 2 puncte
2. Cursul mijlociul al fluviului Dunărea străbate statul marcat, pe hartă, cu litera:
3. Capitala situată la cea mai mare latitudine din Europa este marcată, pe hartă, cu numărul:
a. 2 b. 3 c. 9 d. 10 2 puncte
a. Albania b. Croaţia c. Serbia d. Slovenia 2 puncte
5. Ocupa 80% din insula cu acelaşi nume statul marcat, pe hartă, cu litera:
D. Precizaţi trei deosebiri între clima statului marcat, pe hartă, cu litera A şi clima statului marcat
cu litera D.
separat.
6 puncte
E. Prezentaţi două argumente care să demonstreze ca fluviul Rin este cel mai important din
Europa Centrală şi Vestică.
4 puncte


Proba D, E, F

Harta de mai sus se referă la subiectul I A – C şi E. Pe hartă sunt marcate state cu litere şi
A. Precizaţi:
4 puncte
1. Este situat în Peninsula Balcanicǎ statul marcat, pe hartǎ, cu litera …
2. Este strǎbǎtut de Dunǎre oraşul - capitalǎ marcat, pe hartǎ, cu numǎrul …
3. Oraşul marcat, pe hartǎ, cu numǎrul 15 este capitala statului numit …
6 puncte

1. Fluviul Tamisa strǎbate oraşul - capitalǎ marcat, pe hartǎ, cu numǎrul:
a. 2 b. 3 c. 5 d. 12 2 puncte
2. Se învecineazǎ cu Polonia statul marcat, pe hartǎ, cu litera:
3. Oraşul marcat, pe hartǎ, cu numǎrul 11 este capitala statului numit:
a. Austria b. Cehia c. Danemarca d. Italia 2 puncte
4. Are un climat subtropical (mediteranean) statul marcat, pe hartǎ, cu litera:
a. A b. B c. F d. J 2 puncte
5. Este capitala Belgiei oraşul marcat, pe hartǎ, cu numǎrul:
a. 1 b. 2 c. 3 d. 4 2 puncte
D. Precizaţi trei deosebiri între relieful Munţilor Vosgi – Pădurea Neagră şi relieful Munţilor Caucaz.
şi nu separat.
6 puncte
E. Prezentaţi două cauze care să explice diferenţele de densitate a populaţiei între statele
marcate, pe hartǎ, cu literele B şi J.
4 puncte


Proba D, E, F

A. Precizaţi:
1. numele statelor marcate, pe hartă, cu literele B şi J;
4 puncte
1. Insula Sardinia face parte din statul marcat, pe hartă, cu litera …
2. Oraşul - capitală marcat, pe hartă, cu numărul 9 se numeşte …
6 puncte

1. Munţii Apenini se desfăşoară în totalitate pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera:
a. D b. E c. F d. H 2 puncte
a. Austria b. Cehia c. Slovacia d. Slovenia 2 puncte
3. Râul Vistula travesează oraşul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 6 b. 8 c. 11 d. 14 2 puncte
a. Minsk b. Oslo c. Riga d. Tallinn 2 puncte
5. Cea mai mare parte din Peninsula Yutlanda este cuprinsă în teritoriul statului marcat, pe hartă,
cu litera:
temperaturi medii anuale, precipitaţii medii anuale, vânturi, etaj climatic, amplitudine termică.
şi nu separat.
6 puncte
E. Prezentaţi două cauze pentru care fenomenele vulcanice sunt mai frecvente în Europa Sudică
decât în Europa Nordică.
4 puncte


Proba D, E, F

A. Precizaţi:
1. numele statelor marcate, pe hartă, cu literele C şi F;
4 puncte
1. Este traversat de fluviul Tamisa oraşul marcat, pe hartă, cu numărul ...
2. Munţii Pirinei constituie graniţă a statului marcat, pe hartă, cu litera ...
3. Capitala statului marcat, pe hartă, cu litera C se numeşte ...
6 puncte

1. Au un climat mediteranean statele marcate, pe hartă, cu literele:
a. A şi B b. C şi I c. H şi G d. J şi E 2 puncte
2. Regiunea industrială Ruhr este situată în statul marcat, pe hartă, cu litera:
a. A b. B c. D d. H 2 puncte
3. O câmpie de origine fluvio - glaciară face parte din relieful statului marcat, pe hartă, cu litera:
a. A b. D c. C d. I 2 puncte
4. Dunărea traversează oraşul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 2 b. 3 c. 6 d. 9 2 puncte
a. Barcelona b. Lisabona c. Madrid d. Valletta 2 puncte
D. Precizaţi trei deosebiri între clima temperat oceanică şi clima temperat continentală, la nivelul
continentului european.
Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale climei: precipitaţii medii
anuale, temperatura medie anuală, vânturi, amplitudine termică.
şi nu separat.
6 puncte
E. Explicaţi:
1. pezenţa vegetaţiei de stepă în sud - estul Europei;
2. înlocuirea stepei, pe mari suprafeţe, cu cereale şi plante tehnice.
4 puncte


Proba D, E, F

A. Precizaţi:
4 puncte
1. Statul marcat, pe hartă, cu litera B se află situat în Peninsula …
2 Capitala statului marcat, pe hartă, cu litera G se numeşte ...
3. Prin capitala statului marcat, pe hartă, cu litera F trece fluviul numit ...
6 puncte

1. Are capitala la Stockholm statul marcat, pe hartă, cu litera:
a. C b. D c. F d. J 2 puncte
2. Climatul subtropical (mediteraneean) predomină în statul marcat pe hartă cu litera:
3. Vulcani activi se găsesc în statul marcat, pe hartă, cu litera:
4. Fluviul Pad, traversează teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera:
5. Vegetaţia de tundră este specifică în statul marcat, pe hartă cu litera:
D. Precizaţi trei deosebiri între clima statului marcat, pe hartă, cu litera D şi clima statului marcat,
şi nu separat.
6 puncte
E. Precizaţi două cauze ale prezenţei relifului glaciar în Peninsula Scandinavică.

4 puncte


Proba D, E, F

Harta de mai sus se referă la subiectul I A– C. Pe hartă sunt marcate state cu litere şi oraşe
A. Precizaţi:
1. numele statelor marcate, pe hartă, cu literele D şi H;
4 puncte
2. Statul marcat, pe hartă, cu litera E se numeşte …
6 puncte

a. Cehia b. Elveţia c. Slovacia d. Slovenia 2 puncte
2. Statul marcat, pe hartă, cu litera A se numeşte:
a. Belarus b. Belgia c. Germania d. Polonia 2 puncte
3. Capitala Bulgariei este oraşul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 4 b. 7 c. 8 d. 10 2 puncte
a. Danemarca b. Finlanda c. Norvegia d. Suedia 2 puncte
5. Are deschidere la Marea Mediterană statul marcat, pe hartă, cu litera:
a. A b. C c. F d. I 2 puncte
D. Precizaţi trei deosebiri între clima Insulelor Britanice şi clima Peninsulei Italice.
anuale, precipitaţii medii anuale, vânturi, tip de climă, etaj climatic, amplitudine termică.
şi nu separat.
6 puncte
E. Prezentaţi două argumente care să demonstreze potenţialul hidroenergetic ridicat al Munţilor

Alpi.
4 puncte

Proba D, E, F

A. Precizaţi:
4 puncte
1. În nord - estul statului marcat, pe hartă, cu litera B se află Munţii …
3. Statul marcat, pe hartă, cu litera A are capitala în oraşul numit …
6 puncte
Probă scrisă la Geografie – clasa a XII a Subiectul I

1
1. Oraşul - capitală marcat, pe hartă, cu numărul 1 este traversat de fluviul:
a. Duero b. Lena c. Rin d. Sena 2 puncte
2. Munţii Apenini se desfăşoară pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera:
3. Climatul temperat - continental este specific statului marcat, pe hartă, cu litera:
a. A b. C c. G d. J 2 puncte
4. Are ieşire la Marea Norvegiei statul marcat, pe hartă, cu litera:
5. Cea mai mare aglomeraţie urbană a Europei este marcată, pe hartă, cu numărul:
a. 3 b. 5 c. 9 d. 10 2 puncte
D. Precizaţi trei deosebiri între clima Peninsulei Scandinavice şi clima Peninsulei Italice.
temperaturi medii anuale, precipitaţii medii anuale, vânturi, factorii genetici ai climei, amplitudine
termică.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele trei asemănări/deosebiri vor fi prezentate
6 puncte
E. Prezentaţi două cauze care determină valorile reduse ale densităţii populaţiei în spaţiul montan.
4 puncte
Probă scrisă la Geografie – clasa a XII a Subiectul I

2

Proba D, E, F

A. Precizaţi:
1. numele statelor marcate, pe hartă, cu literele J şi E.
4 puncte
1. Statele marcate pe hartă cu literele C şi I sunt situate în Peninsula ...
2. Munţii Pirinei sunt situaţi în nord-estul statului marcat, pe hartă, cu litera...
3. Râul Tibru traversează oraşul capitală notat pe hartă cu numărul...
6 puncte

1. Insula Creta aparţine statului notat pe hartă cu litera:
a. A b. B c.D d. E 2 puncte
2. Oraşul capitală marcat pe hartă cu numărul 10 este străbătut de fluviul:
a. Sena b. Severn c. Tamisa d. Tejo 2 puncte
3. Lacul Ladoga este situat pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera:
a. A b. F c. I d. J 2 puncte
4. Soluri de tundră există pe teritoriul statului marcat pe hartă cu litera:
a. B b. E c. F d. I 2 puncte
5. Statul marcat, pe hartă, cu litera E se remarcă la cultura de:
a. măslin b. porumb c. secară d. sorg 2 puncte
D. 1. Prezentaţi două caracteristici ale industriei siderurgice din Europa.

2. Menţionaţi două regiuni industriale în care această ramură are foarte mare dezvoltare.
6 puncte
E. Caracterizaţi climatul mediteranean (subtropical) al Europei precizând:
1. temperaturile medii pentru cele două anotimpuri extreme;
2. două exemple de vânturi ce se manifestă în regiunea cu climat mediteranean.
4 puncte


Proba D, E, F

SUBIECTUL II (30 puncte) – Varianta 001
Harta de mai sus se referă la subiectul II A – C. Pe hartă sunt marcate unităţi de relief cu
litere, oraşe cu numere de la 1 la 6 şi râuri cu numere de la 7 la 12.
A. Precizaţi:
1. numele unităţilor de relief marcate, pe hartă, cu literele A şi F;
2. numele râurilor marcate, pe hartă, cu numerele 7 şi 10.
4 puncte
1. Cele mai vechi roci din ţară se găsesc în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera...
2. Circuri şi văi glaciare se găsesc în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera...
3. Port la Dunăre este oraşul marcat, pe hartă, cu numărul...
6 puncte
1. Silvostepa este prezentă în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
2. Un important combinat siderurgic este în oraşul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 3 b. 4 c. 5 d. 6 2 puncte
3. Resurse de huilă se găsesc în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
a. A b. B c. E d. D 2 puncte
Probă scrisă la Geografie – clasa a XII-a 1 Subiectul II

4. Este străbătută de râul Bistriţa unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:

5. Domuri gazeifere se întâlnesc în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
D. Precizaţi trei deosebiri între relieful Munţilor Apuseni şi relieful Grupei Parâng.
E. Precizaţi două cauze ale scăderii numerice a populaţiei României după anul 1990.
4 puncte


Proba D, E, F

A. Precizaţi:
1. numele unităţilor de relief marcate, pe hartă, cu literele B şi D;
4 puncte
1. Lacul vulcanic Sf. Ana este situat în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera ...
2. Cel mai important centru siderurgic este în oraşul marcat, pe hartă, cu numărul...
3. Lacuri glaciare se găsesc în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera...
6 puncte
1. Stepa se întâlneşte în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
a. C b. D c. E d. G 2 puncte
2. Este situat într-o unitate de câmpie oraşul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 1 b. 2 c. 3 d. 6 2 puncte

3. Este un piemont unitatea de relief notată pe hartă cu litera:

a. A b. D c. G d. F 2 puncte
4. Influenţe climatice oceanice pătrund în unitatea de relief notată pe hartă cu litera:
5. Importante resurse de lignit se găsesc în unitatea de relief notată pe hartă cu litera:
D. Precizaţi trei deosebiri între relieful Munţilor Banatului şi relieful Grupei Nordice a Carpaţilor
Orientali (Carpaţii Maramureşului şi ai Bucovinei).
şi văilor principale, tipuri de relief, alte aspecte specifice ale reliefului.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele trei deosebiri vor fi pezentate comparativ
şi nu separat.
6 puncte
E. Prezentaţi:
1. o cauză care explică densitatea redusă a populaţiei în Munţii Carpaţi.
2. o cauză care determină cantităţile de precipitaţii mai mari în partea vestică a ţării faţă de partea
estică a ţării.
4 puncte


Proba D, E, F

Harta de mai sus se referă la subiectul II A – C. Pe hartă sunt marcate unităţile de relief cu
A. Precizaţi:
1. numele unităţilor de relief marcate, pe hartă, cu literele A şi H;
4 puncte
1. Este canalizat în sectorul de câmpie râul marcat, pe hartă, cu numărul ...
2. Traversează oraşul Craiova râul marcat, pe hartă, cu numărul ...
3 Unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera B se numeşte ...
6 puncte
1. Cernoziomurile sunt caracteristice unităţii de relief marcată, pe hartă, cu litera:
2. Influenţele climatice continentale (de ariditate) pătrund în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu
litera:
a. B b. E c. D d. F 2 puncte

3. Lacuri glaciare se întâlnesc în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:

4. Minereuri complexe se exploatează din unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
5. Este situat într-o depresiune intramontană oraşul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 1 b. 3 c. 5 d. 6 2 puncte
D. Precizaţi două asemănării şi o deosebire între relieful Grupei Retezat-Godeanu şi relieful

Grupei Făgăraş.
Nota 1: Asemănările şi deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului:
E. Prezentaţi:
1. o cauză care explică frecvenţa mult mai mare a hidrocentralelor în zona montană, decât în zona
de câmpie;
2. o cauză care explică diferenţa de temperatură de peste 2 ºC, între sudul şi nordul ţării.
4 puncte


Proba D, E, F

Harta de mai sus se referă la subiectul II A – E. Pe hartă sunt marcate unitati de relief cu
litere, oraşe cu numere de la 1 la 6 si rauri cu numerele de la 7 la 12.
A. Precizaţi:
1. numele unităţilor de relief marcate pe hartă, cu literele A şi D;
4 puncte
1. Aparţine Câmpiei Române subunitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera …
2. Prin depuneri piemontane s-a format unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera…
3. Este traversat de râul Mureş oraşul marcat, pe hartă, cu numărul …
6 puncte
1. Altitudinile cele mai mari se întalnesc în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
2. Râul cu cele mai multe amenajări hidroenergetice este cel marcat, pe hartă, cu numarul:
a. 8 b. 9 c. 10 d. 12 2 puncte

3. Stratul de loess este caracteristic la suprafaţă pentru unitatea de relief marcată, pe hartă, cu
litera:
4. Râul marcat, pe hartă, cu numărul 8 se numeşte:
a. Buzău b. Călmăţui c. Prahova d. Trotuş 2 puncte
5. Pădurea de conifere este mai extinsă în unitatea de relief marcată pe hartă, cu litera:
D. Precizaţi două deosebiri şi o asemănare între relieful unităţii marcată, pe hartă, cu litera A şi
relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera H.
6 puncte
E. Precizaţi două cauze care determină producerea alunecărilor de teren în unitatea de relief
marcată, pe hartă, cu litera F.
4 puncte

Proba D, E, F

Harta de mai sus se referă la subiectul II A – D. Pe hartă sunt marcate unitati de relief cu
A. Precizaţi:
1. numele unităţilor su al subunităţilor de relief marcate, pe hartă, cu literele D şi G;
4 puncte
1. Aparţine Podişului Moldovei subunitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera …
2. Cele mai multe lacuri glaciare se întâlnesc în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera …
3. Terenurile arabile au ponderea cea mai mare în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera …
6 puncte
1. Relieful carstic este mai dezvoltat în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
a. B b. D c. E d. G 2 puncte
2. Cel mai mare debit îl are râul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 7 b. 8 c. 9 d. 12 2 puncte
3. Resursele energetice (petrol, cărbuni, gaze naturale) cele mai bogate se găsesc în unitatea de
relief marcată, pe hartă, cu litera:

4. Curge în totalitate pe teritoriul ţării noastre râul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 8 b. 9 c. 10 d. 11 2 puncte
5. Secetele frecvente sunt specifice unităţii de relief marcate, pe hartă, cu litera:
relieful unităţii marcată, pe hartă, cu litera H.
6 puncte
E. Precizaţi doi factori care au contribuit la formarea Deltei Dunării.
4 puncte


Proba D, E, F

Harta de mai sus se referă la subiectul II A – D. Pe hartă sunt marcate unităţi de relief cu
A. Precizaţi:
1. numele unităţilor de relief marcate, pe hartă, cu literele D şi E;
4 puncte
1. Depresiunea Braşovului este situată în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera …
2. Influenţe climatice pontice se întâlnesc în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera …
3. Râul Argeş traversează unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera …
6 puncte
1. Relieful vulcanic este caracteristic unităţii marcată, pe hartă, cu litera:
2. Râul care se varsă în sectorul Dunării maritime este marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 7 b. 8 c. 10 d. 11 2 puncte
3. Vegetaţia de stepă este tipică pentru unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
a. C b. D c. G d. H 2 puncte
4. Oraşul Craiova este străbătut de râul marcat, pe hartă, cu numărul:

a. 7 b. 9 c. 10 d. 11 2 puncte
5. Teritoriul judeţului Ialomiţa se suprapune peste unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
relieful unităţii marcată, pe hartă, cu litera B.
6 puncte
E. Precizaţi două cauze care au generat scăderea populaţiei României după anul 1990.
4 puncte


Proba D, E, F

Harta de mai sus se referă la subiectul II A-C. Pe hartă sunt marcate unităţi de relief cu
litere, râuri cu numere de la 1 la 6 şi oraşe cu numere de la 7 la 12.
A. Precizaţi:
1. numele unităţilor de relief marcate, pe hartă, cu literele A şi G.
4 puncte
1. Depresiunea Petroşani este situată în unitatea de relief marcată pe hartă cu litera …
2. Regiunea subcarpatică alcătuită dintr-un singur şir de depresiuni şi unul de dealuri este marcată
pe hartă cu litera …
3. În oraşul marcat pe hartă cu numărul 11 se găseşte cel mai mare combinat din România cu
profil …
6 puncte
1. Relieful eolian este prezent pe teritoriul României în una din unităţile/subunităţile marcate, pe
hartă, cu litera:
a. A b. C c. E d. F 2 puncte

2. În unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera D, între minorităţile naţionale mai numeroase
există:
a. germani b. greci c. polonezi d. turco-tătari 2 puncte
3. În unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera F se exploatează resurse de:
a. aur şi argint b. bauxită c. fier d. lignit 2 puncte
4. Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 12 este situat în unitatea de relief numită:
a. Câmpia Barăganului b. Delta Dunării
c. Pod. Dobrogei d. Subcarpaţii Curburii 2 puncte
5. Magistrala rutieră E60 trece prin oraşele marcate pe hartă cu numerele:
D. Precizaţi trei deosebiri între clima unităţii de relief marcate, pe hartă, cu litera C şi clima unităţii
de relief marcate, pe hartă, cu litera D.
anuale, precipitaţii medii anuale, vânturi, influenţă climatică, etaj climatic.
6 puncte
E. Prin poziţia sa geografică, România este o ţară dunăreană. Menţionaţi două avantaje
economice care de curg din această situaţie.
4 puncte


Proba D, E, F

A. Precizaţi:
1. numele unităţilor de relief marcate, pe hartă, cu literele A şi D.
4 puncte
1. Râul marcat, pe hartă, cu numărul 4 se numeşte …
3. Minereurile de metale preţioase (aurul şi argintul) se exploatează în unitatea de relief marcată,
pe hartă, cu litera …
6 puncte
a. Buzău b. Piteşti c. Ploieşti d. Târgovişte 2 puncte
2. Unitatea de relief cu cel mai mare areal viticol din România este marcată, pe hartă, cu litera:
a. B b. C c. E d. G 2 puncte

3. Râul Bega traversează subunitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:

a. Craiova b. Drobeta-Turnu Severin c. Petroşani d. Slatina 2 puncte
5. Unitatea de relief marcată pe hartă cu litera H este traversată de râul:
a. Jiu b. Lotru c. Olt d. Someş 2 puncte
D. Comparaţi relieful Podişului Mehedinţi cu relieful Podişului Moldovei precizând trei deosebiri.
formare, tipuri de roci pe care s-a format relieful, distribuţia spaţială a altitudinilor, gradul de
fragmentare, orientarea clumilor şi văilor principale, tipuri genetice de relief, alte aspecte specifice
ale reliefului.
E. Explicaţi rolul României în cadrul Uniunii Europene, menţionând două elemente prin care se
evidenţiază.
4 puncte


Proba D, E, F

A. Precizaţi:
1. numele unităţilor sau al subunităţilor de relief marcate, pe hartă, cu literele A şi G;
4 puncte
1. Râul care dă numele subunităţii de relief marcate pe hartă, cu litera H se numeşte …
2. Lacul hidroenergetic Vidra este situat în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera …
3. Subunitatea marcată pe hartă cu litera C se numeşte….
6 puncte
a. Bârlad b. Bistriţa c. Jijia d. Moldova 2 puncte
2. În subunitatea marcată, pe hartă, cu litera D este situat oraşul:
a. Drobeta-Turnu Severin b. Piteşti c. Râmnicu Vâlcea d. Târgovişte
2 puncte

3. Cele mai multe lacuri de tip iaz se găsesc în subunitatea marcată, pe hartă, cu litera:
4. Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 5 este un centru industrial situat în unitatea de relief
numită:
a. Câmpia Moldovei b. Câmpia Română c. Câmpia de Vest d. Câmpia Transilvaniei
2 puncte
5. Unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera C are un climat temperat cu influenţe:
a. baltice b. de ariditate c. oceanice d. submediteraneene
2 puncte
D. Comparaţi clima Podişului Moldovei cu clima Dealurilor de Vest, precizând două deosebiri şi o
asemănare.
E. Explicaţi dezvoltarea oraşului Constanţa menţionând doi factori favorizanţi.

4 puncte

Proba D, E, F

Harta de mai sus se referă la subiectul II A, B, C, D. Pe hartă sunt marcate unităţi de relief
cu litere, oraşe cu numere de la 1 la 6 şi râuri cu numere de la 7 la 12.
A. Precizaţi:
4 puncte
1. Unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera D s-a format prin …
2. Formează graniţa de stat cu Republica Moldova râul marcat, pe hartă, cu numărul …
3. Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 3 este reşedinţa judeţului …
6 puncte
a. Bârlad b. Moldova c. Suceava d. Trotuş 2 puncte
2. Dune de nisip se afla în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
3. Lacul Izvorul Muntelui se află situat pe râul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 7 b. 8 c. 10 d. 11 2 puncte
4. Munţi formaţi în orogeneza hercinică se află în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:

5. Ape geotermale se găsesc în apropierea oraşului marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 1 b. 2 c. 5 d. 6 2 puncte
D. Precizaţi trei deosebiri între clima unităţii de relief marcate, pe hartă, cu litera B şi clima unităţii
de relief marcate cu litera F.
separat. 6 puncte
E. Prezentaţi două argumente care să demonstreze importanţa economică a Mării Negre pentru
România.
4 puncte


Proba D, E, F

Harta de mai sus se referă la subiectul II A - D. Pe hartă sunt marcate unităţi de relief cu
A. Precizaţi:
4 puncte
1. Sectorul Dunării maritime începe în aval de oraşul marcat, pe hartă, cu numărul …
2. Unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera H se numeşte…
3. Lacul Izvorul Muntelui s-a amenajat pe râul marcat, pe hartă, cu numărul …
6 puncte
1. Reşedinţa judeţului Vrancea este oraşul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 1 b. 2 c. 3 d. 5 2 puncte
2. Se găsesc lacuri glaciare în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
3. Cel mai mare oraş din vestul României este marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 1 b. 2 c. 3 d. 4 2 puncte

4. Este situat într-o unitate de relief de podiş oraşul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 2 b. 3 c. 4 d. 5 2 puncte
5. Cea mai nouă unitate de relief din România este marcată, pe hartă, cu litera:
D. Precizaţi două deosebiri şi o asemănare între relieful, unităţii marcate, pe hartă, cu litera C şi
relieful unităţii marcate cu litera E.
reliefului.
6 puncte
E. Prezentaţi două argumente care să demonstreze importanţa economică a Mării Negre pentru
România.
4 puncte


Proba D, E, F

A. Precizaţi:
1. numele unităţilor de relief marcate, pe hartă, cu literele C şi E;
4 puncte
1. Reşedinţa judeţului Neamţ este marcată, pe hartă, cu numărul …
2. Unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera F se numeşte …
6 puncte
1. Prezintă cele mai multe depresiuni unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
2. Important centru siderurgic este oraşul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 1 b. 3 c. 4 d. 5 2 puncte
3. Străbate o câmpie de subsidenţă râul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 7 b. 8 c. 11 d. 12 2 puncte

4. Numărul 9 de pe hartă, reprezintă braţul dunărean:

a. Borcea b. Chilia c. Macin d. Sf.Gheorghe 2 puncte
5. Două şiruri de depresiuni şi două şiruri de dealuri se găsesc în unitatea de relief marcată, pe
hartă, cu litera:
D. Precizaţi trei deosebiri între relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera D şi relieful unităţii
marcate cu litera H.
şi nu separat.
6 puncte
E. Precizaţi două cauze care determină, în România, deteriorarea vegetaţiei din cadrul etajului
alpin.
4 puncte


Proba D, E, F

Harta de mai sus se referă la subiectul II A – E. Pe hartă sunt marcate unităţi de relief cu
A. Precizaţi:
1. numele unităţilor de relief marcate, pe hartă, cu literele F şi H;
4 puncte
1. Oraşul cu cel mai mare număr de locuitori strǎbătut de râul marcat, pe hartǎ, cu numǎrul 10 se
numeşte…
2. Gazul metan se extrage din unitatea de relief marcatǎ, pe hartǎ, cu litera…
3. Şisturile verzi sunt specifice unitaţii de relief marcată, pe hartǎ, cu litera…
6 puncte
1. Râul marcat, pe hartǎ, cu numărul 7 se numeşte:
a. Cerna b. Jiu c. Motru d. Timiş 2 puncte
2. Oraşul marcat, pe hartǎ, cu numǎrul 3 este strǎbǎtut de râul:
a. Argeş b. Dunǎre c. Jiu d. Olt 2 puncte
3. Defileul Dunǎrii este situat la sud de unitatea de relief marcatǎ, pe hartǎ, cu litera:

4. Oraşul marcat, pe hartǎ, cu numǎrul 1 se numeşte:

a. Alba Iulia b. Deva c. Hunedoara d. Petroşani 2 puncte
5. Râul Someşul Mic strǎbate oraşul marcat, pe hartǎ, cu numǎrul:
a. 1 b. 2 c. 4 d. 6 2 puncte
D. Precizaţi trei deosebiri între clima unitǎţii de relief marcate, pe hartǎ, cu A şi clima unitaţii de
relief marcate, pe hartǎ, cu G.
şi nu separat.
6 puncte
E. Prezentaţi două cauze care explicǎ masivitatea redusă a unităţilor marcate, pe hartǎ, cu literele
F şi G.
4 puncte


Proba D, E, F

Harta de mai sus se referă la subiectul II A – E. Pe hartă sunt marcate unităţi sau subunitaţi
de relief cu litere, oraşe cu numere de la 1 la 6 şi râuri cu numere de la 7 la 12.
A. Precizaţi:
1. numele unităţilor sau al subunităţilor de relief marcate, pe hartă, cu literele C şi G;
2. numele oraşelor marcate pe harta cu numerele 1 şi 4.
4 puncte
1. Râul marcat, pe hartǎ, cu numǎrul 11 constituie graniţa dintre România şi statul numit...
2. Influenţe climatice scandinavo-baltice se resimt în unitatea de relief marcatǎ, pe hartǎ, cu
litera…
3. Canalul Dunăre–Marea Neagrǎ strǎbate unitatea de relief marcatǎ, pe hartǎ, cu litera…
6 puncte
1. Bazinul carbonifer Motru - Rovinari este situat în unitatea de relief marcatǎ, pe hartǎ, cu litera:
2. Pǎdurile de conifere ocupǎ suprafeţe extinse în unitatea de relief marcatǎ, pe hartǎ, cu litera:
a. A b. D c. G d. H 2 puncte
3. Partea centralǎ a unitǎţii de relief marcată, pe hartǎ, cu litera C este strǎbǎtutǎ de râul numit:
a. Bârlad b. Bistriţa c. Moldova d. Trotuş 2 puncte

4. Cel mai mare oraş din unitatea de relief marcatǎ, pe hartǎ, cu litera B se numeşte:
a. Deva b. Hunedoara c. Reşiţa d. Timişoara 2 puncte
5. Ultimul afluent al Dunǎrii înainte de vǎrsarea în Marea Neagrǎ este râul marcat, pe hartǎ, cu
numǎrul:
a. 7 b. 8 c. 9 d. 11 2 puncte
D. Precizaţi două deosebiri şi o asemănare între relieful unitǎţii de relief marcate, pe hartǎ, cu
litera B şi relieful unitǎţii de relief marcate, pe hartǎ, cu litera F.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele doua deosebiri şi asemănarea vor fi
6 puncte
E. Prezentaţi două argumente care sǎ susţină faptul cǎ unitatea de relief marcatǎ, pe hartǎ, cu
litera G este o importantǎ regiune agricolǎ a României.
4 puncte

Proba D, E, F

Harta de mai sus se referă la subiectele II A – E. Pe hartă sunt marcate unităţi de relief cu
A. Precizaţi:
1. numele unităţilor sau al subunităţilor de relief marcate, pe hartă, cu literele E şi F;
4 puncte
1. Altitudini de peste 2500m se întâlnesc în unitatea de relief marcatǎ, pe hartǎ, cu litera …
2. Relief glaciar extins există în unitatea de relief marcatǎ, pe hartǎ, cu litera…
3. Roci vulcanice se gǎsesc în unitatea de relief marcatǎ, pe hartǎ, cu litera…
6 puncte
1. Râul marcat, pe hartǎ, cu numǎrul 10 face parte din bazinul hidrografic al râului numit:
a. Argeş b. Mureş c. Olt d. Someş 2 puncte
2. Din unitatea de relief marcatǎ, pe hartǎ, cu litera C se extrag importante resurse de:
a. bauxita b. cǎrbune c. fier d. petrol 2 puncte
3. Sunt strǎbǎtute de râul Jiu unitǎţile de relief marcate, pe hartǎ, cu literele:
a. B şi E b. B şi H c. G şi H d. E şi H 2 puncte
4. Iazuri şi heleştee se întâlnesc în numǎr mare în unitatea marcatǎ, pe hartǎ, cu litera:

5. În unitatea de relief marcatǎ, pe hartǎ, cu litera H existǎ relief:
a. carstic b. glaciar c. piemontan d. vulcanic 2 puncte
D. Precizaţi trei deosebiri între clima unităţii marcate, pe hartă, cu litera E şi clima unităţii
marcate, pe hartă, cu litera F.
E. Prezentaţi două cauze pentru care industria de prelucrare a lemnului are numeroase centre de
prelucrare în unitǎţile marcate, pe hartǎ, cu literele A şi G.
4 puncte

Proba D, E, F

litere, oraşe (cu peste 50 000 loc.) cu numere de la 1 la 6 şi râuri cu numere de la 7 la 12.
A. Scrieţi pe foaia de examen:

1. numele unităţilor de relief marcate, pe hartă, cu literele A şi G;
4 puncte
1. Unitate de relief marcată, pe hartă, cu litera E se numeşte ...
2. Subunitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera H face parte din unitatea majoră de relief
numită, Podişul ...
3. În unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera G predomină etajul climatic de ...
6 puncte
1. Unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera F este limitată la sud de râul numit:
a. Mureş b. Someş c.Târnava Mică d. Târnava Mare 2 puncte
2. Cele mai mici cantităţi de precipitaţii se înregistrează în unitatea de relief marcată cu litera:
3. Zona alpină se desfăşoară în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:

a. Argeş b. Dâmboviţa c. Olt d. Prahova 2 puncte
5. Tipul de mediu şi peisaj subcarpatic se întâlneşte în unitatea de relief marcată cu litera:
a. A b. B c. E d. H 2 puncte
D. Precizaţi trei deosebiri între activităţile economice din unitatea de relief marcată, pe hartă, cu
litera A şi activităţile economice din unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera C.
Notă 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele elemente: industrie, agricultură, căi de
comunicaţie, turism.
şi nu separat.
6 puncte
E. Precizaţi două cauze care determină diversitatea tipurilor genetice de relief în Carpaţii Orientali.
4 puncte


Proba D, E, F

Harta de mai sus se referă la subiectul II A – D. Pe hartă sunt marcate unităţi de relief, cu

1. numele unităţilor de relief marcate, pe hartă, cu literele F şi H;
4 puncte
1. Unitate de relief marcată, pe hartă, cu litera B , se învecinează la nord, cu Câmpia ...
2. Subunitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera G, face parte din unitatea majoră de relief
numită, Depresiunea ...
3. În unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera B, sunt specifice influenţele climatice ...
6 puncte
1. Unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera F este limitată la nord de râul numit:
a. Mureş b. Târnava Mare c. Târnava Mică d. Timiş 2 puncte
2. Cele mai mari cantităţi de precipitaţii se înregistrează în unitatea de relief marcată cu litera:

3. Vegetaţia de silvostepă este specifică unităţii marcate, pe hartă, cu litera:

a. C b.E c.G d. H 2 puncte
4. Pescuitul este ocupaţia principală a locuitorilor din unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
a. Arad b. Caransebeş c. Reşiţa d. Timişoara 2 puncte
litera D şi activităţile economice din unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera E.
şi nu separat.
6 puncte
E. Prezentaţi doi factori care au determinat formarea Deltei Dunării.
4 puncte

Proba D, E, F

A. Precizaţi:
1. numele unităţilor de relief marcate, pe hartă, cu literele B şi G;
4 puncte
1. Unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera G se învecinează, la est, cu grupa Munţilor ...
2. Unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera A se numeşte...
3. În unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera F predomină influenţele climatice ....
6 puncte
1. Unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera H este limitată la sud de râul numit:
a. Bistriţa b. Oituz c. Siret d. Trotuş 2 puncte
2. Cele mai ridicate temperaturi medii anuale se înregistrează în unitatea de relief marcată cu litera:
3. Pădurile de conifere sunt specifice unităţii marcate, pe hartă, cu litera:

4. Cultura cerealelor este specifică în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
a. A b. C c. E d. G 2 puncte
5. Peisaj alpin se întâlneşte în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
a. A b. B c. F d. G 2 puncte
litera A şi activităţile economice din unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera E.
şi nu separat.
6 puncte
E. Precizaţi două argumente care să susţină necesitatea dezvoltării industriei energiei electrice în
ţara noastră. 4 puncte

Proba D, E, F

Harta de mai sus se referă la subiectul II A – E. Pe hartă sunt marcate unităţi sau subunităţi
de relief cu litere, râuri cu numere de la 1 la 6 şi oraşe cu numere de la 7 la 12.
A. Precizaţi:
1. numele râurilor marcate, pe hartă, cu numerele 1 şi 2;
4 puncte
1. Râul Mureş traversează oraşul marcat, pe hartă, cu numărul...
2. Braţul navigabil din unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera F, se numeşte...
3. Unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera D este numită ...
6 puncte
C. Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează propoziţiile de mai jos:
1. Cea mai joasă unitate de relief dintre cele marcate pe hartă, este unitatea:
2. Principala resursă de subsol din unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera B este:
a. gazul metan b. huila c. lignitul d. petrolul 2 puncte
3. Oraşul cu cel mai mare număr de locuitori este marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 7 b. 8 c. 9 d. 10 2 puncte
4. Cele mai mari cantităţi de precipitaţii cad în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:

5. Industria siderurgică se găseşte în oraşul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 7 b. 8 c. 9 d. 12 2 puncte
D. Precizaţi două asemănări şi o deosebire între relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera C şi
mod de formare, tipuri de roci pe care s-a format relieful, altitudini, înclinare, fragmentare, tipuri de
rellief.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele două unităţi de relief vor fi prezentate
E. Prezentaţi două cauze care să explice frecvenţa mare a alunecărilor de teren în unitatea de
relief marcată, pe hartă, cu litera G. 2 puncte


Proba D, E, F

A. Precizaţi:
4 puncte
1. Domurile gazeifere se găsesc în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera …
2. Limita de vest a unităţii de relief marcată, pe hartă, cu litera H o reprezintă râul marcat, pe hartă,
cu numărul…
3. Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 7 este străbătut de râul numit …
6 puncte
1. Cele mai mari altitudini se înregistrează, dintre unităţile marcate pe hartă, în unitatea de relief,
marcată, pe hartă, cu litera:
2. Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 11 este traversat de râul:
a. Mureş b. Someşul Mare c. Someşul Mic d. Târnava Mică 2 puncte

3. Relieful vulcanic este bine reprezentat în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
a. A b. B c. F d. H 2 puncte
4. Cel mai mare număr de locuitori, dintre oraşele marcate pe hartă, îl are oraşul marcat cu
numărul:
a. 9 b. 10 c. 11 d. 12 2 puncte
5. Influenţe climatice oceanice sunt prezente în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
D. Precizaţi trei asemănări între relieful unităţii marcate, pe hartă cu litera D şi relieful unităţii
marcate, pe hartă, cu litera G.
formare, tipuri de roci pe care s-a format relieful, altitudini, înclinare, tipuri de relief, alte aspecte
E. Precizaţi două cauze care să explice diferenţele dintre cantităţile de precipitaţii medii anuale
înregistrate în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera B şi în unitatea de relief marcată, pe
hartă, cu litera A. 4 puncte


Proba D, E, F

Harta de mai sus se referă la subiectul II A – E. Pe hartă sunt marcate unităţi sau
subunităţile de relief cu litere, râuri cu numere de la 1 la 6 şi oraşe cu numere de la 7 la 12.
A. Precizaţi:
1. numele oraşele marcate, pe hartă, cu numerele 10, 11 şi 12;
2. numele râului marcat, pe hartă, cu numărul 1.
4 puncte
1. Braţul Dunării marcat, pe hartă, cu numărul 5 se numeşte ...
2. Sectorul din Câmpia Română situat la vest de unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera C se
numeşte Câmpia ...
3. Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 8 este reşedinţa judeţului numit...
6 puncte
C. Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează propoziţiile de mai jos:
1. O unitate de relief formată prin cutare este cea marcată, pe hartă, cu litera:
2. Râul ce se varsă direct în Dunăre dintre cele marcate pe hartă, este cel marcat cu numărul:
a. 1 b. 2 c. 4 d. 6 2 puncte
3. Influenţe climatice submediteraneene se resimt în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
4. Clasa molisolurilor este prezentă în unitatea de relief marcată, pe hartă cu litera:

5. Petrolul reprezintă o resursă a subsolului unităţii de relief marcate, pe hartă, cu litera:

D. Precizaţi două asemănări şi o deosebire între relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera E şi
relieful unităţii marcate cu litera F.
mod de formare, tipuri de roci pe care s-a format relieful, altitudini, înclinare, fragmentare, tipuri de
relief.
E. Precizaţi două cauze pentru care fondul forestier este valorificat diferit în unitatea de relief
marcată, pe hartă, cu litera C, faţă de cel din unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera H.
4 puncte


Proba D, E, F

litere, râuri cu numere de la 1 la 6 oraşe cu numere de la 7 la 12.
A. Precizaţi:
1. numele unităţilor de relief marcate, pe hartă, cu literele A şi B;
4 puncte
2. Relieful vulcanic este dezvoltat în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera …
3. Lacuri glaciare sunt în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera …
6 puncte
a. Brăila b. Călăraşi c. Giurgiu d. Slobozia 2 puncte
2. Domurile gazeifere sunt specifice unităţii de relief marcată, pe hartă, cu litera:
3. Bazinul de lignit Motru - Rovinari se află situat în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:

4. Râul Bega traversează subunitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:

a. A b. E c. F d. G 2 puncte
a. Braşov b. Focşani c. Sfântu Gheorghe d. Sibiu 2 puncte
D. Precizaţi trei deosebiri între relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera C şi relieful unităţii
marcate, pe hartă, cu litera H.
E. Prezentaţi două modificări survenite în structura profesională (ocupaţională), după 1990, în

România. 4 puncte


Proba D, E, F

A. Precizaţi:
1. numele subunităţilor de relief marcate, pe hartă, cu literele A şi B;
4 puncte
1. Bazinul de huilă Petroşani se află în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera…
2. Braţul navigabil Sulina se află în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera …
3. Port la Dunărea maritimă este oraşul marcat, pe hartă, cu numărul…
6 puncte
a. Bacău b. Bârlad c. Piatra Neamţ d. Suceava 2 puncte
2. Oraşul Vaslui este marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 7 b. 8 c. 9 d. 11 2 puncte
3. Defileul Topliţa - Deda este format de râul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 2 b. 4 c. 6 d. 7 2 puncte

4. Crovurile sunt forme de relief specifice unităţii de relief, marcată, pe hartă, cu litera:
5. Reşedinţa judeţului Olt este marcată, pe hartă, cu numărul:
a. 7 b. 10 c. 11 d. 12 2 puncte
D. Precizaţi două deosebiri şi o asemănare între clima unităţii de relief marcate, pe hartă, cu litera
C şi clima unităţii de relief marcate, pe hartă, cu litera E.
6 puncte
E. Precizaţi două caracteristici care demostrează originalitatea Mării Negre.
4 puncte


Proba D, E, F

A. Precizaţi:
1. numele unităţilor de relief marcate, pe hartă, cu literele F şi G;
4 puncte
1. În unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera A sunt specifice influenţe climatice …
3. Unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera E este limitată la nord de râul numit …
6 puncte
a. Alba Iulia b. Cluj-Napoca c. Deva d. Turda 2 puncte
a. Buzău b. Piteşti c. Ploieşti d. Târgovişte 2 puncte
3. Relieful carstic este specific unităţii de relief marcate, pe hartă, cu litera:
a. A b. E c. D d. H 2 puncte


a. Argeş b. Dâmboviţa c. Ialomiţa d. Prahova 2 puncte
5. Minereu de fier se exploatează din unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
A şi clima unităţii de relief marcate, pe hartă, cu litera H.
temperaturi medii anuale, precipitaţii medii anuale, vânturi, influenţă climatică, etaj climatic.
6 puncte
E. Prezentaţi două argumente pentru a susţine avantajele economice conferite de vecinătatea ţării
noastre cu Marea Neagră.
4 puncte


Proba D, E, F

Harta de mai sus se referă la subiectele II A – D. Pe hartă sunt marcate unităţi de relief cu
A. Precizaţi:
4 puncte
2. Râul marcat, pe hartă, cu numărul 6 se numeşte ...
3. Râul Motru delimitează la est unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera ...
6 puncte
a. Bega b. Crişul Alb c. Crişul Negru d. Mureş 2 puncte
2. Oraşul Bârlad este situat în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:

3. Soluri din clasa molisoluri (tip cernoziom) caracterizează unitatea de relief marcată, pe hartă,
cu litera:
a. Călmăţui b. Dâmboviţa c. Ialomiţa d. Prahova 2 puncte
5. Reşedinţa judeţului Buzău este oraşul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 8 b. 9 c. 11 d. 12 2 puncte
D. Precizaţi trei deosebiri între relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera A şi relieful unităţii
marcate, pe hartă, cu litera E.
E. Prezentaţi două argumente prin care să demonstraţi rolul Munţilor Carpaţi în clima României.
4 puncte


Proba D, E, F

Harta de mai sus se referă la subiectele II A– D. Pe hartă sunt marcate unităţi de relief cu
A. Precizaţi:
4 puncte
2. Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 9 este traversat de râul numit ...
3. Babele şi Sfinxul se găsesc în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera ...
6 puncte
a. Braşov b. Deva c. Râmnicu Vâlcea d. Sibiu 2 puncte
2. Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 10 este reşedinţa judeţului numit:
a. Argeş b. Giurgiu c. Olt d. Teleorman 2 puncte
a. Bicaz b. Bistriţa c. Moldova d. Trotuş 2 puncte

4. Un important combinat siderurgic este oraşul marcat, pe hartă, cu numărul:

a. 7 b. 9 c. 10 d. 11 2 puncte
5. Influenţe climatice scandinavo-baltice pătrund în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
F şi clima unităţii de relief marcate, pe hartă, cu litera G.
Nota 1: Asemănarea şi deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă:
6 puncte
E. Prezentaţi două cauze prin care să explicaţi dispunerea radiar-concentrică a reţelei feroviare în
România.
4 puncte


Proba D, E, F

A. Precizaţi:
1. numele subunităţilor de relief marcate, pe hartă, cu literele A şi F;
4 puncte
3. Oraşul Iaşi este situat în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera ...
6 puncte
a. Alba Iulia b. Deva c. Hunedoara d. Sibiu 2 puncte
2. Structuri boltite sub formă de domuri există în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
3. Cea mai redusă cantitate de precipitaţii medii anuale cade în unitatea de relief marcată, pe
hartă, cu litera:

a. Argeş b. Dâmboviţa c. Ialomiţa d. Prahova 2 puncte
5. Vegetaţia de stepă este predominantă în unitatea de relief, marcată, pe hartă cu litera:
a. B b. C c. E d. G 2 puncte
D. Precizaţi două deosebiri şi o asemănare între relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera D şi
6 puncte
E. Prezentaţi două cauze care au determinat scăderea numărului de locuitori ai ţării noastre, după
1990. 4 puncte

Proba D, E, F

A. Precizaţi:
1. numele unităţilor de relief marcate, pe hartă, cu literele A şi H.
4 puncte
1. Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 10 este traversat de râul numit…
6 puncte
1. Cele mai mari altitudini se înregistrează în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
2. Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 9 este reşedinţa judeţului:
a. Dâmboviţa b. Ialomiţa c. Prahova d. Vrancea 2 puncte
3. Influenţe climatice pontice se manifestă în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
Probă scrisă la Geografie – clasa a XII-a

1
4. Subcarpaţii Getici sunt marcaţi, pe hartă, cu litera:
a. Baia Mare b. Bistriţa c. Cluj-Napoca d. Zalău 2 puncte
D. Precizaţi două asemănări şi o deosebire între relieful Subcarpaţilor Getici şi relieful

Subcarpaţilor Moldovei.
formare, tipuri de roci pe care s-a format relieful, altitudini, fragmentare, tipuri de relief.
E. Prezentaţi două argumente pentru a demonstra faptul că Dunărea prezintă o importanţă

europeană. 4 puncte

2
Proba D, E, F

A. Precizaţi:
4 puncte
1. Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 7 este reşedinţa judeţului numit…
2. Râul marcat, pe hartă, cu numărul 5 se numeşte…
6 puncte
1. Solurile din clasa molisoluri sunt dominante în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
2. Influenţe climatice de ariditate se manifestă în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
a. B b. E c. F d. G 2 puncte
3. Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 10 este situat în zona de:
a. câmpie b. deal c. munte d. podiş 2 puncte
Probă scrisă la GEOGRAFIEEuropa–România–Uniunea Europeană

1
4. Vegetaţia de stepă este caracteristică unităţii de relief marcate, pe hartă, cu litera:
5. Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 11 este situat pe râul numit:
a. Mureş b. Olt c. Someş d. Târnava 2 puncte
D. Precizaţi trei deosebiri între relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera F şi relieful unităţii
E. Prezentaţi două premise naturale ale practicării culturii cerealelor în Câmpia Română.
4 puncte

2
Proba D, E, F

A. Precizaţi:
4 puncte
3. Unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera H se numeşte …
6 puncte
a. Argeş b. Dâmboviţa c. Prahova d. Vâlcea 2 puncte
2. Depresiunea Petroşani este străbătută de râul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 1 b. 3 c. 4 d. 6 2 puncte
1
3. Gaz metan se exploatează din unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
4. Pădurile de conifere sunt specifice unităţii de relief marcate, pe hartă, cu litera:
5. Se întâlnesc numeroase iazuri în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
D. Precizaţi trei deosebiri între clima unităţii de relief marcate, pe hartă, cu litera E şi clima unităţii
de relief marcate, pe hartă, cu litera H.
E. Prezentaţi două cauze care determină varietatea mare a solurilor din România
4 puncte

2

Proba D, E, F

Harta de mai sus se referă la subiectul II A – D. Pe hartă sunt marcate unităţi sau subunităţi
A. Precizaţi:
1. numele subunităţilor de relief marcate, pe hartă, cu literele D şi G;
4 puncte
1. Oraşul reşedinţă de judeţ marcat, pe hartă, cu numărul 3 se numeşte…
2. În unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera F se resimt influenţe climatice…
3. Importante zăcăminte de minereuri de fier şi marmură se exploatează din unitatea de relief
marcată, pe hartă, cu litera…
6 puncte
1. Râul marcat, pe hartă, cu numărul 8 formează graniţă naturală cu ţara vecină numită:
a. Bulgaria b. Republica Moldova c. Ucraina d. Ungaria 2 puncte
2. Cel mai mare oraş după numărul de locuitori din România este marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 2 b. 3 c. 4 d. 6 2 puncte

3. O importantă zonă viticolă a României este situată în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu
litera:
a. Crişul Alb b. Crişul Negru c. Crişul Repede d. Mureş 2 puncte
5. Reşedinţa judeţului Caraş-Severin este oraşul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 1 b. 3 c. 5 d. 6 2 puncte
D. Precizaţi două deosebiri şi o asemănare între relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera A şi
relieful unităţii marcate cu litera B.
E. Prezentaţi două argumente care să demonstreze importanţa economică a Canalului Dunăre –

Marea Neagră pentru România. 4 puncte


Proba D, E, F

A. Precizaţi:
1. numele unităţilor sau al subunităţilor de relief marcate, pe hartă, cu literele A şi H;
4 puncte
1. Podişul Mehedinţi este unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera …
2. Este străbătut de râul Mureş, oraşul marcat, pe hartă, cu numărul ...
3. Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 2 este străbătut de râu numit l…
6 puncte
1. Relief de dune se află în unităţile de relief marcate, pe hartă, cu literele:
a. A şi C b. B şi E c. E şi F d. F şi G 2 puncte
2. Râurile marcate, pe hartă, cu numerele 7 şi 12 despart Grupa Retezat - Godeanu de Grupa:
a. Banat b. Făgăraş c. Parâng d. Poiana Ruscă 2 puncte

3. Se produc autoturisme de oraş în oraşul marcat, pe hartă, cu numărul:

a. 1 b. 2 c. 3 d. 6 2 puncte
4. Sunt situate în Subcarpaţi oraşele marcate, pe hartă, cu numerele:
5. Oraşele Sfântu Gheorghe şi Miercurea Ciuc sunt străbătute de râul marcat, pe hartă, cu
numărul:
a. 8 b. 10 c. 11 d. 12 2 puncte
marcate cu litera D;
E. Prezentaţi două cauze care au determinat creşterea populaţiei urbane în România. 4 puncte


Proba D, E, F

A. Precizaţi:
1. numele unităţilor sau al subunităţilor de relief marcate, pe hartă, cu literele C şi D;
4 puncte
1. În unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera B se resimt influenţe climatice……….
2. Râul marcat, pe hartă, cu numărul 7 se numeşte……….
3. Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 6 este reşedinţa judeţului numit……….
6 puncte
1. Lacul glaciar Bâlea este situat în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
a. A b. D c. C d. H 2 puncte
2. Canalul Dunăre – Marea Neagră a fost construit în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
a. A b. B c. G d. J 2 puncte
3. Sunt străbătute de râul Jiu oraşele marcate, pe hartă, cu numerele:

4. În oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 3 ramura industrială dezvoltată se numeşte:

a. industria produselor farmaceutice b. metalurgie neferoasă
c. petrochimia d. siderurgia 2 puncte
a. Bihor b. Gorj c. Mehedinţi d. Vâlcea 2 puncte
D. Precizaţi trei deosebiri între clima unităţii de relief marcată, pe hartă, cu litera E şi clima unităţii
de relief marcată, pe hartă, cu litera G.
E. Prezentaţi două argumente pentru a demonstra faptul ca terenurile arabile reprezintă cea mai
importanta resursă naturală din România.
4 puncte


Proba D, E, F

A. Precizaţi:
4 puncte
1. Grindurile sunt forme de relief specifice unităţii marcate, pe hartă, cu litera…
2. Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 4 este traversat de râul numit…
3. Defileul Dunării limitează la sud unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera. ..
6 puncte
1. Relieful glaciar se întâlneşte în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
2. Crivăţul este un vânt specific unităţii de relief marcate, pe hartă, cu litera:
a. A b. D c. E d. H 2 puncte
3. Vegetaţia de stepă se întâlneşte în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:

4. Oraşul Oradea este marcat, pe hartă, cu numărul:

a. 2 b. 3 c. 5 d. 6 2 puncte
5. Străbate Carpaţii Meridionali râul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 7 b. 9 c. 10 d. 12 2 puncte
D. Precizaţi două asemănări şi o deosebire între clima unităţii de relief marcate cu litera C şi clima
unităţii de relief marcate cu litera E.
Nota 1: Asemănările şi deosebirea se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă:
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă asemănările şi deosebirea vor fi precizate
6 puncte
E. Prezentaţi două argumente pentru a susţine afirmaţia: „Unitatea de relief marcată, pe hartă, cu
litera F este o câmpie în formare”.
4 puncte


Proba D, E, F

A. Precizaţi:
1. numele unităţilor de relief marcate, pe hartă, cu literele E şi F;
4 puncte
1. Resurse de bauxită se exploatează în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera …
3. În unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera D bate un vânt rece şi uscat, numit …
6 puncte
1. Şisturile verzi sunt roci specifice unităţii de relief marcate, pe hartă, cu litera:
2. Depresiunea Braşov se află în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
3. Străbate Carpaţii Meridionali râul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 7 b. 10 c. 11 d. 12 2 puncte


a. Arad b. Cluj - Napoca c. Oradea d. Zalău 2 puncte
5. Un important combinat siderurgic se află în oraşul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 1 b. 2 c. 3 d. 4 2 puncte
D. Precizaţi trei deosebiri între clima unităţii de relief marcate cu litera C şi clima unităţii de relief
E. Precizaţi două cauze care determină diversitatea tipurilor genetice de relief în Carpaţii Orientali.
4 puncte


Proba D, E, F

A. Precizaţi:
4 puncte
3. Influenţe climatice pontice se resimt în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera ...
6 puncte
1. Braţul Dunării marcat, pe hartă, cu numărul 2 se numeşte:
a. Borcea b. Chilia c. Sfântu Gheorghe d. Sulina 2 puncte
2. Oraşul Sibiu este marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 9 b. 10 c. 11 d. 12 2 puncte

3. Depresiunea Braşov este străbătută de râul marcat, pe hartă, cu numărul:

a. 1 b. 3 c. 4 d. 5 2 puncte
4. Relieful glaciar se întâlneşte în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
5. Este port fluvio – maritim oraşul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 7 b. 8 c. 10 d. 11 2 puncte
D. Precizaţi trei deosebiri între clima unităţii de relief marcate cu F şi clima unităţii de relief
marcate cu H.
E. Precizaţi două cauze care determină densitatea redusă a populaţiei în unitatea de relief
marcată, pe hartă, cu litera E.
4 puncte

Proba D, E, F

Harta de mai sus se referă la subiectul II A-C. Pe hartă sunt marcate unităţi de relief, cu
A. Precizaţi:
1. numele unităţilor de relief marcate, pe hartă, cu literele A şi I;
4 puncte
1. Râul Buzău izvorăşte din unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera …
2. Relief pozitiv de grinduri şi ostroave se găsesc în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera…
3. Oraşul ce reprezintă cel mai important centru siderurgic al ţării este marcat, pe hartă, cu
numărul …
6 puncte
1. Râurile Suceava, Moldova şi Trotuş sunt afluenţi ai râului marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 1 b. 2 c. 4 d. 5 2 puncte
2. Crivăţul bate în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
a. A b. B c. G d. J 2 puncte
4. Altitudini de peste 2500m au vârfurile montane din unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
a. C b. E c. G d. J 2 puncte
Probă scrisă la Geografie – clasa a XII-a Subiectul II
1
5. Cel mai mare oraş din ţară, ca număr de locuitori, este străbătut de râul marcat, pe hartă, cu
numărul:
a. 2 b. 4 c. 5 d. 6 2 puncte
D. Precizaţi două deosebiri şi o asemănare între relieful Podişului Getic şi relieful Podişului
Dobrogei.
E. Prezentaţi două argumente prin care demonstraţi importanţa economică a Dunării pentru ţara
noastră. 4 puncte

2
Proba D, E, F

A. Precizaţi:
4 puncte
1. Oraşul Buzău este străbătut de râul marcat, pe hartă, cu numărul….
2. Influenţe climatice submediteraneene se manifestă în unitatea de podiş marcată, pe hartă, cu
litera…
3. Resurse de gaz metan se găsesc în domurile din unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera…
6 puncte
1. Limita dintre Carpaţii Orientali şi Carpaţii Meridionali este reprezentată de râul marcat, pe hartă,
cu numărul:
a. 1 b. 2 c. 3 d. 6 2 puncte
2. Se manifestă influenţe climatice oceanice în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
a. A b. B c. E d. G 2 puncte
3. Cel mai mare port fluvial este marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 8 b. 9 c. 11 d. 12 2 puncte

4. Lacul Vidraru este amenajat pe râul marcată, pe hartă, cu numărul:
a. 1 b. 2 c. 5 d. 6 2 puncte
5. Spodosolurile sunt caracteristice unităţilor de relief marcate, pe hartă, cu literele:
a. A şi B b. C şi H c. E şi C d. F şi D 2 puncte
D. Precizaţi două deosebiri şi o asemănare între relieful Munţilor Banatului şi relieful Grupei
Făgăraş.
6 puncte
E. Prezentaţi două cauze pentru care densitatea populaţiei ţării noastre prezintă diferenţieri
teritoriale.
4 puncte

Proba D, E, F

A. Precizaţi:
4 puncte
1. Râul care străbate cele mai multe depresiuni intramontane este marcat, pe hartă, cu numărul ….
2. Cel mai mare oraş, ca număr de locuitori, din unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera G se
numeşte ….
3. În unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera J se manifestă influenţe climatice numite …
6 puncte
1. Molisolurile sunt caracteristice unităţii de relief marcate, pe hartă, cu literele:
a. B b. C c. G d. J 2 puncte
2. Prin oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 10 trece râul:
a. Cerna b. Cibin c. Lotru d. Olt 2 puncte
1
3. Reşedinţa judeţului Dolj este străbătută de râul marcat, pe hartă, cu numărul:

a. 2 b. 4 c. 5 d. 6 2 puncte
4. Relieful vulcanic este prezent în unităţile de relief marcate, pe hartă, cu literele:
a. C şi J b. E şi H c. F şi I d. G şi F 2 puncte
5. Cel mai mare bazin huilifer din ţară se află în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
a. C b. E c. G d. J 2 puncte
D. Precizaţi două deosebiri şi o asemănare între relieful Câmpiei Române şi relieful Câmpiei
Moldovei.
E. Prezentaţi două cauze pentru care sectorul Carpaţilor Meridionali este considerat cel mai masiv
şi cel mai înalt. 4 puncte
2
Proba D, E, F

Harta de mai sus se referă la subiectul II A – D. Pe hartă sunt marcate unităţi de relief (sau
subunităţi ale acestora) cu litere, râuri cu numere de la 1 la 6 şi oraşe de la 7 la 12.
A. Precizaţi:
1. numele subunităţilor de relief marcate, pe hartă, cu literele C şi G;
4 puncte
2. Resurse de gaz metan există în subsolul unităţii de relief marcată, pe hartă, cu litera ...
3. Oraşul cu cel mai mare număr de locuitori din unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera B se
numeşte ...
6 puncte
1. Relieful tipic piemontan este întâlnit în unitatea marcată, pe hartă, cu litera:
a. Buzău b. Covasna c. Harghita d. Vrancea 2 puncte
3. Depresiuni formate prin tasarea loessului există în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
Probă scrisă la Geografie, clasa a XII-a
1
4. Zăcăminte de petrol există în unităţile de relief marcate, pe hartă, cu literele:
a. A şi E b. B şi F c. C şi G d. D şi H 2 puncte
a. Baia Mare b. Cluj-Napoca c. Oradea d. Zalău 2 puncte
D. Precizaţi trei deosebiri între clima unităţii de relief marcată, pe hartă cu litera C şi clima unităţii
de relief marcată, pe hartă cu litera F.
separat. 6 puncte
E. Precizaţi două cauze ale valorilor foarte diferite ale densităţii populaţiei în Câmpia Română.
4 puncte

2

Proba D, E, F

A. Precizaţi:
4 puncte
2. Importante resurse de minereu de fier există în subsolul unităţii de relief marcată, pe hartă, cu
litera ...
3. Oraşul cu cel mai mare număr de locuitori din unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera D se
numeşte ...
6 puncte
1. Forme ale reliefului vulcanic se întâlnesc în unitatea marcată, pe hartă, cu litera:
a. Bihor b. Călăraşi c. Cluj d. Sălaj 2 puncte
1
3. Depozite de loess se întâlnesc în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
a. A şi G b. A şi H c. C şi G d. F şi H 2 puncte
5. Un combinat siderurgic se găseşte în oraşul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 8 b. 9 c. 11 d. 12 2 puncte
D. Precizaţi două deosebiri şi o asemănare între clima unităţii de relief marcată, pe hartă cu litera
A şi clima unităţii de relief marcată, pe hartă cu litera B.
E. Prezentaţi doi factori restrictivi în dezvoltarea agriculturii în regiunile montane.

4 puncte

2
Proba D, E, F

A. Precizaţi:
1. numele unităţilor de relief marcate, pe hartă, cu literele E şi F;
4 puncte
2. Resurse de gaz metan există în subsolul unităţii de relief marcată, pe hartă, cu litera ...
3. Oraşul cu cel mai mare număr de locuitori din unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera C se
numeşte ...
6 puncte
1. Forme ale reliefului glaciar se întâlnesc în unitatea marcată, pe hartă, cu litera:
a. A b. E c. F d. H 2 puncte
a. Bihor b. Cluj c. Satu Mare d. Sălaj 2 puncte
3. Depresiuni submontane se întâlnesc în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
1
4. Zăcăminte de petrol există în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
a. Bârlad b. Bistriţa c. Moldova d. Trotuş 2 puncte
D. Precizaţi trei deosebiri între clima unităţii de relief marcată, pe hartă cu litera B şi clima unităţii
de relief marcată, pe hartă cu litera G.
separat. 6 puncte
E. Precizaţi doi factori de favorabilitate în dezvoltarea oraşului Braşov ca nod de comunicaţii.

4 puncte

2
Proba D, E, F

A. Precizaţi:
1. numele unităţilor de relief marcate, pe hartă, cu literele C şi F;
4 puncte
1. Podişul Sucevei este marcat, pe hartă, cu litera ...
2. În unitatea de relief marcată pe hartă cu litera G, se resimt influenţe climatice ...
3. Depresiunea Braşov este situată în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera ...
6 puncte
1. Zăcăminte de bauxită există în unitatea de relief, marcată pe hartă cu litera:
2. Din Munţii Rodnei izvorăsc râurile marcate pe bartă cu numerele:
3. Este centru al metalurgiei neferoase oraşul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 1 b. 2 c. 3 d. 6 2 puncte

4. Râul Bahlui traversează oraşul marcat pe hartă cu numărul:
a. 1 b. 2 c. 3 d. 6 2 puncte
5. Râul marcat, pe hartă, cu numărul 12 străbate oraşele:
a. Braşov şi Craiova b. Petroşani şi Sibiu
c. Râmnicu Vâlcea şi Sfântu Gheorghe d. Slatina şi Timişoara 2 puncte
D. Precizaţi trei deosebiri între clima unităţii de relief marcate, pe hartă, cu litera A şi clima unităţii
de relief marcate, pe hartă, cu litera E.
şi nu separat.
6 puncte
E. Prezentaţi două cauze care explică faptul că în Carpaţii Orientali există o varietate de tipuri
genetice de relief.
4 puncte

Proba D, E, F

A. Precizaţi:
1. numele unităţilor de relief marcate, pe hartă, cu literele G şi E;
4 puncte
1. Importante zăcăminte de gaz metan există în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera ...
3. În unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera A se resimt influenţe climatice ...
6 puncte
1. Un centru de prelucrare a minereurilor auro-argentifere este în oraşul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 1 b. 3 c. 5 d. 6 2 puncte
2. Oraşul Buzău este străbătut de râul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 7 b. 8 c. 9 d. 12 2 puncte
3. Influenţe climatice continentale (de ariditate/est-europene) se resimt în unitatea marcată, pe
hartă, cu litera:

4. Munţi vulcanici există în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
5. Râul marcat, pe hartă, cu numărul 10 străbate oraşul:
a. Braşov b. Craiova c. Slatina d. Timişoara 2 puncte
D. Precizaţi două deosebiri şi o asemănare între relieful unităţii de relief marcată, pe hartă, cu
litera B şi relieful unităţii de relief marcată, pe hartă, cu litera D.
fragmentare, orientarea culmilor si văilor principale, tipuri genetice de relief, ale aspecte specifice
ale reliefului.
E. Precizaţi două exemple prin care să demonstraţi că Dunărea are o importanţă economică
europeană. 4 puncte


Proba D, E, F

A. Precizaţi:
1. numele unităţilor de relief marcate, pe hartă, cu literele E şi G;
4 puncte
1. Lacul Sfânta Ana este situat în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera ...
3. Bazinul carbonifer Motru-Rovinari este situat în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera ...
6 puncte
1. A apărut în perioada antică oraşul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 2 b. 4 c. 5 d. 6 2 puncte
2. În unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera A predomină soluri din clasa:
a. argiluvisoluri b. cambisoluri c. molisoluri d. spodosoluri 2 puncte

3. Relieful pe structură boltită (de tip „dom”) este caracteristic în unitatea de relief marcată, pe
hartă, cu litera:
4. Oraşul Craiova este străbătut de râul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 7 b. 8 c. 10 d. 11 2 puncte
a. Arad b. Oradea c. Satu Mare d. Timişoara 2 puncte
D. Precizaţi trei deosebiri între clima unităţii de relief marcată, pe hartă, cu litera B şi clima unităţii
de relief marcată, pe hartă, cu litera F.
E. Precizaţi două cauze ale distribuţiei spaţiale neuniforme a densităţii populaţiei pe teritoriul ţării
noastre. 4 puncte


Proba D, E, F

Harta de mai sus se referă la subiectul II A – D. Pe hartă sunt marcate unităţi sau
A. Precizaţi:
4 puncte
1. Oraşul Cluj-Napoca este străbătut de râul marcat, pe hartă, cu numărul ...
2. Braţul cu cel mai mare volum de ape din unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera F, se
numeşte ...
3. Lacul hidroenergetic Vidraru se află situat în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera ...
6 puncte
C. Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează propoziţiile de mai jos
1. Cea mai înaltă unitate de relief este cea marcată, pe hartă, cu litera:
2. Bazinul carbonifer Motru-Rovinari se găseşte în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:


a. Bega b. Caraş c. Mureş d. Timiş 2 puncte
4. Cele mici cantităţi de precipitaţii cad în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
5. Industria constructoare de vagoane se găseşte în oraşul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 7 b. 8 c. 9 d. 11 2 puncte
D. Precizaţi trei deosebiri între relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera B şi relieful unităţii
marcate cu litera C.
E. Precizaţi doi factori naturali care detremină practicarea culturii cerealelor în estul Câmpiei
Române şi în Podişul Dobrogei. 4 puncte


Proba D, E, F

A. Precizaţi:
1. Lacul de baraj natural Lacul Roşu se găseşte în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera …
2. Limita de est pentru unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera H, o reprezintă râul numit …
3. Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 12, este reşedinţa judeţului …
6 puncte
1. Cele mai mari altitudini se înregistrează în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
a. A b. F c. G d. H 2 puncte
2. Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 7 este traversat de râul numit.
a. Mureş b. Someşul Mare c. Someşul Mic d. Târnava Mică 2 puncte
3. Lacuri glaciare sunt prezente în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
4. Vegetaţie de stepă există în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
a. B b. C c. F d. H 2 puncte

5. Influenţe climatice submediteraneene se fac simţite în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu

litera:
D. Precizaţi trei deosebiri între relieful unităţii marcate, pe hartă cu litera A şi relieful unităţii
formare, tipuri de roci, distribuirea spaţială a altitudinilor, gradul de fragmentare, orientarea
E. Precizaţi două cauze care au generat formarea Deltei Dunării. 4 puncte

Proba D, E, F

A. Precizaţi:
1. numele unităţilor de relief marcate, pe hartă, cu literele F şi D;
4 puncte
1. Braţul Dunării marcat, pe hartă, cu numărul 5, poartă denumirea de ...
6 puncte
1. Dintre unităţile de relief marcate pe hartă, o unitate de relief formată prin sedimentare este cea
a. B b. E c. G d. H 2 puncte
2. Râul marcat pe hartă, cu numărul 2 este afluentul râului numit:
a. Argeş b. Buzău c. Ialomiţa d. Siret 2 puncte
3. Influenţa climatică submediteraneană se resimte în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:

4. Clasa molisolurilor este prezentă în unitatea de relief marcată, pe hartă cu litera:
5. Minereuri auro-argentifere se regăsesc în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
D. Precizaţi două asemănări şi o deosebire între relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera E şi
relieful unităţii marcate cu litera H.
E. Precizaţi două argumente care să justifice afirmaţia: „Munţii Apuseni prezintă o mare diversitate
morfostructurală şi petrografică”. 4 puncte


Proba D, E, F

Harta de mai sus se referă la subiectul II A – E. Pe hartă sunt marcate unităţi şi subunităţi de
relief cu litere, râuri cu numere de la 1 la 6 şi oraşe cu numere de la 7 la 12.
A. Precizaţi:
1. numele unităţilor de relief marcate, pe hartă, cu literele B şi H;
2. numele râului marcat, pe hartă, cu numărul 5;
3. numele oraşului marcat, pe hartă, cu numărul 9.
4 puncte
1. Influenţa climatică resimţită în subunitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera G este cea …
3. Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 8 este reşedinţa judeţului …
6 puncte
1. Trăsătura comună a râurilor marcate, pe hartă, cu numerele 2 şi 4 este:
a. au aceeaşi lungime b. au izvoarele în aceeaşi unitate de relief
c. se varsă în Dunăre pe teritoriul României d. traversează numai unităţi montane
2 puncte

2. Capitala culturală a Uniunii Europene, pentru anul 2007, a fost ales oraşul marcat, pe hartă, cu
numărul:
a. 7 b. 10 c. 11 d. 12 2 puncte
3. Pentru subunitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera F este caracteristică următoarea
trăsătură de relief:
a. are altitudini medii în jur de 500 m b. cuprinde cel mai vechi relief aflat la zi
c. prezintă relief de dune d. s-a format prin depunere de sedimente
2 puncte
4. Dintre unităţile de relief marcate pe hartă, cele mai mari altitudini se regăsesc în cea marcată cu
litera:
5. Lacul de baraj artificial Vidraru este amenajat pe râul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 1 b. 3 c. 4 d. 6 2 puncte
D. Precizaţi o asemănare şi două deosebiri între relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera A şi
relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera D.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă asemănarea şi cele două deosebiri vor fi
E. Precizaţi două cauze care să explice cantitatea redusă de precipitaţii medii anuale ce cad în
unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera F. 4 puncte


Proba D, E, F

A. Precizaţi:
1. numele unităţii de relief marcate, pe hartă, cu litera D;
3. numele oraşului marcat, pe hartă cu numărul 10.
4 puncte
3. Cel mai mare combinat siderurgic din România se află în oraşul marcat, pe hartă, cu numărul …
6 puncte
1. Unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera C se numeşte:
a. Câmpia Moldovei (Jijiei) b. Podişul Bârladului
c. Podişul Sucevei d. Subcarpaţii Moldovei 2 puncte


a. Barcău b. Crişul Alb c. Crişul Negru d. Crişul Repede 2 puncte
3. Râul marcat, pe hartă, cu numărul 3 se varsă în:
a. Bistriţa b. Moldova c. Prut d. Siret 2 puncte
4. Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 8 datează din perioada:
a. actuală b. antică c. evului mediu d. modernă 2 puncte
5. Oraşele marcate, pe hartă, cu numerele 7 şi 11 au ca trăsătură comună:
a. influenţa climatică resimţită b. numărul de locuitori
c. perioada de apariţie d. sunt reşedinţe de judeţ 2 puncte
D. Precizaţi două asemănări şi o deosebire între clima unităţii de relief marcată, pe hartă, cu litera
A şi clima unităţii de relief marcată, pe hartă, cu litera E.
Nota 1: Deosebirea şi asemănările se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă:
6 puncte
E. Se dă următoarea situaţie – problemă: Râul marcat, pe hartă, cu numărul 6 are o lungime de
400 km, asemănătoare cu a Someşului (390 km), însă debitul său, în cursul inferior, este doar de
45 m3/s, faţă de cel al Someşului, care este de 121 m3/s. Precizaţi două cauze care să explice
debitul scăzut al râului, marcat pe hartă cu numărul 6. 4 puncte


Proba D, E, F

A. Precizaţi:
1. numele subunităţii de relief marcată, pe hartă, cu litera G;
3. numele oraşului marcat, pe hartă, cu numărul 12.
4 puncte
3. Cel mai extins bazin hidrografic, dintre râurile marcate pe hartă, îl prezintă cel marcat cu
numărul …
6 puncte
1. Influenţa climatică resimţită în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera F este cea:
a. baltică b. oceanică c. pontică d. submediteraneană 2 puncte
2. Se află localizat în bazinul hidrografic al Someşului oraşul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 7 b. 8 c. 10 d. 12 2 puncte

3. Trăsătura comună subunităţilor marcate, pe hartă, cu literele E şi H este cea referitoare la:
a. altitudinile maxime asemănătoare
b. cantitatea de precipitaţii medii anuale cuprinsă între 1.000 – 1.200 mm/an
c. formarea prin depunere de sedimente
d. influenţa climatică pontică 2 puncte
a. Arad b. Caransebeş c. Ordea d. Timişoara 2 puncte
5. Trăsătura comună unităţii marcate, pe hartă, cu litera A şi subunităţii marcate cu litera B se
referă la:
a. altitudinile similare b. aspectul reliefului
c. influenţa climatică est-europeană d. modul de formare 2 puncte
marcate cu litera D.
E. Prezentaţi patru exemple pentru a demonstra că oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 10 are
funcţii complexe.
4 puncte


Proba D, E, F

A. Precizaţi:
1. numele unităţilor de relief marcate, pe hartă, cu literele H şi C;
4 puncte
1. Unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera F se numeşte …
2. Structura geologică cu domuri este tipică pentru unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera …
3. Relieful vulcanic este prezent în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera …
6 puncte
1. Cu numărul 8 este marcat, pe hartă, braţul Dunării numit:
a. Chilia b. Sf. Gheorghe c. Sulina d. Tulcea 2 puncte
a. Bârlad b. Piatra Neamţ c. Vaslui d. Zalău 2 puncte
a. Craiova b. Piteşti c. Slatina d. Târgu Jiu 2 puncte

4. Influenţe climatice submediteraneene pătrund în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:

a. Bihor b. Covasna c. Dâmboviţa d. Sălaj 2 puncte
E. Prezentaţi două argumente privind complexitatea geologică şi geomorfologică a Podişului

Dobrogei. 4 puncte


Proba D, E, F

A. Precizaţi:
1. numele unităţilor de relief marcate, pe hartă, cu literele A şi E;
4 puncte
3. Depozite de loess există în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera …
6 puncte
1. Influenţe climatice submediteraneene se resimt în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
a. Brăila b. Buzău c. Focşani d. Galaţi 2 puncte
3. Magistrala feroviară Bucureşti – Oradea trece şi prin oraşul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 1 b. 2 c. 3 d. 5 2 puncte


a. Botoşani b. Cluj c. Hunedoara d. Vâlcea 2 puncte
5. Relief glaciar s-a format în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
D. Precizaţi două asemănări şi o deosebire între relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera C şi
E. 1. Precizaţi o cauză a lipsei pădurilor în zona alpină.

2. Precizaţi o cauză a lipsei pădurilor în Bărăgan. 4 puncte


Proba D, E, F

A. Precizaţi:
1. numele unităţilor de relief marcate, pe hartă, cu literele B şi H;
4 puncte
3. Lacuri de crov se formează în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera …
6 puncte
a. Bihor b. Cluj c. Sălaj d. Vrancea 2 puncte
a. Craiova b. Piteşti c. Râmnicu Vâlcea d. Slatina 2 puncte
3. Hidrocentrala Lotru – Ciunget este amenajată pe râul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 7 b. 8 c. 9 d. 10 2 puncte

4. Importante zăcăminte de sare există în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:

5. Satele mari, de tip adunat, sunt specifice unităţii de relief marcată, pe hartă, cu litera:
D. Precizaţi două asemănări şi o deosebire între relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera A şi
E. Explicaţi varietatea influenţelor climatice de pe teritoriul ţării noastre. 4 puncte

Proba D, E, F

A. Precizaţi:
1. numele unităţilor de relief marcate, pe hartă, cu literele A şi D;
4 puncte
1. Unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera B s-a format în orogeneza …
2. În unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera F pătrund influenţe climatice …
6 puncte
1. Şisturile verzi intră în alcătuirea geologică a unităţii de relief marcată, pe hartă, cu litera:
2. Oraşul Oradea este marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 1 b. 2 c. 4 d. 6 2 puncte
a. Argeş b. Dâmboviţa c. Ialomiţa d. Olt 2 puncte

4. Râul marcat, pe hartă, cu numărul 8:
a. este afluentul Trotuşului b. este amenajat hidroenergetic
c. străbate oraşul Bârlad d. izvorăşte din Grupa Sudică a Carpaţilor Orientali
2 puncte
5. Petrol şi sare se exploatează din subsolul unităţii de relief marcată, pe hartă, cu litera:
D. Precizaţi două deosebiri şi o asemănare între relieful Grupei Făgăraş şi relieful Grupei
Centrale a Carpaţilor Orientali (Carpaţii Moldo - Transilvani).
relief.
E. Prezentaţi doi factori de favorabilitate în dezvoltarea oraşului Braşov.

4 puncte

Proba D, E, F

A. Precizaţi:
4 puncte
1. Unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera D se numeşte …
2. Unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera B s-a format prin …
6 puncte
1. Oraşele marcate, pe hartă, cu numerele 3 şi 5 sunt străbătute de râul numit:
a. Argeş b. Dâmboviţa c. Ialomiţa d. Olt 2 puncte
2. Bauxita este exploatată din unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
3. Râul marcat, pe hartă, cu numărul 9 desparte grupele montane:
a. Bucegi şi Făgăraş b. Bucegi şi Parâng
c. Făgăraş şi Parâng d. Parâng şi Retezat-Godeanu 2 puncte
Probă scrisă Geografie – clasa a XII-a 1 Subiectul II

4. Oraşul Alba - Iulia este traversat de râul marcat, pe hartă, cu numărul:

a. 8 b. 9 c. 10 d. 11 2 puncte
5. Influenţele oceanice sunt specifice unităţii de relief marcate, pe hartă, cu litera:
D. Precizaţi două asemănări şi o deosebire între relieful Subcarpaţilor Curburii şi relieful

Subcarpaţilor Moldovei.
E. Prezentaţi două argumente pentru a demonstra faptul că relieful României este variat.
4 puncte
Probă scrisă Geografie – clasa a XII-a 2 Subiectul II

Proba D, E, F

Harta de mai sus se referă la subiectul II A - C. Pe hartă sunt marcate unităţi de relief cu
A. Precizaţi:
1. numele unităţilor de relief marcate, pe hartă, cu literele D şi F;
4 puncte
2. Cel mai important oraş pe care îl traversează râul marcat, pe hartă, cu numărul 8 se numeşte …
3. Unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera B se numeşte …
6 puncte
1. Sunt traversate de râul Mureş oraşele marcate, pe hartă, cu numerele:
2. Pe hartă, cu numărul 10 este marcat râul numit:
a. Bistriţa b. Buzău c. Ialomiţa d. Trotuş 2 puncte
3. Domurile gazeifere sunt prezente în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
4. Temperaturi medii anuale mai mari de 10°C sunt specifice unităţii marcate, pe hartă, cu litera:

5. Aluminiul se produce în oraşul marcat, pe hartă, cu numărul:

a. 1 b. 3 c. 5 d. 6 2 puncte
D. Precizaţi două deosebiri şi o asemănare între clima Câmpiei de Vest şi clima Câmpiei
Române.
E. Prezentaţi două cauze care explică diversitatea tipurilor genetice de lacuri din România.
4 puncte


Proba D, E, F

A. Precizaţi:
1. numele unităţilor de relief marcate, pe hartă, cu literele D şi H;
4 puncte
1. Râul care traversează oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 6 se numeşte ...
2. Bazinul carbonifer Motru - Rovinari este situat în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera …
3. Influenţe scandinavo-baltice se resimt în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera …
6 puncte
1. Relieful glaciar este specific unităţii de relief marcate, pe hartă, cu litera:
2. Crişul Negru este marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 7 b. 9 c. 10 d. 12 2 puncte
a. Arad b. Reşiţa c. Slatina d. Timişoara 2 puncte

4. Cel mai mare combinat siderurgic este situat în oraşul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 1 b. 3 c. 5 d. 6 2 puncte
5. Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 4 este traversat de râul numit:
a. Barcău b. Crişul Ab c. Iza d. Someş 2 puncte
D. Precizaţi trei deosebiri între clima unităţii marcate, pe hartă, cu litera A şi clima unităţii marcate,
pe hartă, cu litera C.
E. 1. Precizaţi o cauză care să explice diferenţa de temperatură între sudul şi nordul ţării, la
aceleaşi altitudini.
2. Precizaţi o cauză care să explice diferenţa dintre cantitatea de precipitaţii medii anuale între
vestul şi estul ţării.
4 puncte


Proba D, E, F

A. Precizaţi:
1. numele unităţilor de relief marcate, pe hartă, cu literele E şi H;
4 puncte
1. Relieful glaciar este prezent în unitatea marcată, pe hartă, cu litera …
2. Gazul metan se exploatează din unitatea marcată, pe hartă, cu litera …
6 puncte
1. Râul marcat, pe hartă, cu numărul 10 traversează oraşul numit:
a. Arad b. Deva c. Reşiţa d. Timişoara 2 puncte
2. Unitatea marcată, pe hartă, cu litera H este delimitată la vest de râul numit:
a. Argeş b. Dâmboviţa c. Jiu d. Olt 2 puncte
3. Influenţe climatice pontice pătrund în unitatea marcată, pe hartă, cu litera:


a. Drobeta - Turnu Severin b. Orşova c. Reşiţa d. Slatina 2 puncte
5. Pe râul marcat, pe hartă, cu numărul 7 s-a format lacul de acumulare numit:
a. Bucura b. Izvorul Muntelui c. Sfânta Ana d. Vidraru 2 puncte
D. Precizaţi trei deosebiri între clima unităţii marcate, pe hartă, cu litera C şi clima unităţii marcate,
Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale climei: temperaturi medii
E. Prezentaţi două cauze care determină repartiţia inegală a populaţiei pe teritoriul ţării noastre.
4 puncte


Proba D, E, F

Harta de mai sus se referă la subiectul II A– D. Pe hartă sunt marcate unităţi de relief cu
A. Precizaţi:
1. numele unităţilor de relief marcate, pe hartă, cu literele B şi C;
4 puncte
3. Influenţa climatică pontică se face simţită în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera …
6 puncte
1. Relieful vulcanic este prezent în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
2. Areale viticole importante există în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
3. Numeroase iazuri se găsesc în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:

4. Râul marcat, pe hartă, cu numărul 7 traversează oraşul:

5. Minereu de fier se exploatează din unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
D. Precizaţi două deosebiri şi o asemănare între clima unităţii marcate pe hartă, cu litera D şi
clima unităţii marcate, pe hartă, cu litera F.
E. Prezentaţi două cauze ale prezenţei terenurilor degradate în spaţiul subcarpatic şi în

Depresiunea Colinară a Transilvaniei. 4 puncte

Proba D, E, F

subunităţide relief cu litere, râuri cu numere de la 1 la 6 şi oraşe de la 7 la 12.
A. Precizaţi:
1. numele unităţilor sau al subunităţilor de relief marcate, pe hartă, cu literele A şi H;
4 puncte
2. Importante resurse de minereu de fier există în subsolul unităţii de relief marcată, pe hartă, cu
litera ...
3. Oraşul Timişoara este situat în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera...
6 puncte
1. Relief vulcanic există în unitatea marcată, pe hartă, cu litera:
a. Baia Mare b. Oradea c. Satu Mare d. Zalău 2 puncte
3. Depozite de loess există în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:

1
a. A şi G b. A şi H c. C şi G d. F şi H 2 puncte
5. Un important centru al industriei siderurgice este în oraşul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 8 b. 9 c. 11 d. 12 2 puncte
A şi clima unităţii de relief marcată, pe hartă cu litera B.
E. Precizaţi doi factori care determină fertilitatea scăzută a solurilor în Munţii Carpaţi.
4 puncte

2

Proba D, E, F

A. Precizaţi:
1. numele unităţilor sau al subunităţilor de relief marcate, pe hartă, cu literele F şi G;
4 puncte
1. Râul marcat, pe hartă, cu numărul 5 traversează oraşul reşedinţă de judeţ numit...
2. Râul marcat pe hartă cu numărul 1 se numeşte ...
3. Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 9 este reşedinţa judeţului...
6 puncte
1. Structuri geologice cu formă de dom există în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
a. Arad b. Bacău c. Buzău d. Focşani 2 puncte
3. Depozite de loess există în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
a. A b. E c. F d. H 2 puncte

1
4. Zăcăminte de hidrocarburi se extrag din subsolul unităţilor de relief marcate, pe hartă, cu literele:
a. A şi B b. A şi G c. B şi H d. E şi F 2 puncte
5. Râul marcat pe hartă cu numărul 3 este afluent al:
a. Siretului b. Sucevei c. Timişului d. Trotuşului 2 puncte
D. Precizaţi trei deosebiri între clima unităţii de relief marcată, pe hartă cu litera D şi clima unităţii
de relief marcată, pe hartă cu litera H.
separat. 6 puncte
E. Precizaţi două cauze care au determinat construirea unui combinat siderurgic la Reşiţa.
4 puncte

2

Proba D, E, F

A. Precizaţi:
1. numele unităţilor sau al subunităţilor de relief marcate, pe hartă, cu literele B şi E;
4 puncte
1. Râul marcat, pe hartă, cu numărul 5 traversează reşedinţa judeţului numit...
2. Râul marcat pe hartă cu numărul 1 este afluent al râului numit...
6 puncte
1. Relief glaciar există în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
a. Alba Iulia b. Cluj-Napoca c. Deva d. Zalău 2 puncte
3. Lacul de acumulare Izvorul Muntelui a fost amenajat pe râul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 1 b. 2 c. 3 d. 4 2 puncte
1
4. Magistrala feroviară Bucureşti - Oradea trece şi prin oraşele marcate, pe hartă, cu numerele:
5. Relief format în timpul orogenezei hercinice, există în unitatea marcată, pe hartă, cu litera:
a. D b. F c. G d. H 2 puncte
A şi clima unităţii de relief marcată, pe hartă cu litera F.
E. Precizaţi doi factori care contribuie la absenţa pădurilor din zona de stepă.
4 puncte

2

Proba D, E, F

A. Precizaţi:
4 puncte
1. Râul marcat, pe hartă, cu numărul 8 se numeşte …..
2. Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 5 se numeşte ……
3. Gazul metan se extrage din unitatea de relief marcată, pe hartă,cu litera …
6 puncte
a. A b. B c. E d. G 2 puncte
2. Huilă se exploatează din unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
a. B b. D c. E d. H 2 puncte
a. Brăila b. Călăraşi c. Galaţi d. Tulcea 2 puncte
4. Este afluent al râului marcat, pe hartă, cu numărul 7 râul:
a. Dâmboviţa b. Ialomiţa c. Mostiştea d. Vedea 2 puncte

D. Precizaţi două deosebiri şi o asemănare între relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera B şi
relieful unităţii marcate cu litera G.
E. Menţionaţi doi factori determinanţi ai diferenţei dintre valorile medii ale densităţii populaţiei din
judeţele Caraş-Severin şi Prahova.
4 puncte


Proba D, E, F

Harta de mai sus se referă la subiectul II A- D. Pe hartă sunt marcate unităţi de relief cu
A. Precizaţi:
1. numele unităţilor de relief marcate, pe hartă, cu literele B şi H.
2. numele râurilor marcate, pe hartă, cu numerele 8 şi 9 .
4 puncte
2. Depresiunea Petroşani se află în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera …
6 puncte
a. Craiova b. Petroşani c. Rîmnicu Vâlcea d. Târgu Jiu 2 puncte
2. Influenţe climatice submediteraneene pătrund în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
a. A b. B c. H d. G 2 puncte
a. Bistriţa b. Buzău c. Moldova d. Trotuş 2 puncte
4. Lacuri glaciare s-au format în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:


a. Argeş b. Dâmboviţa c. Ialomiţa d. Vedea 2 puncte
de relief marcate cu litera F.
E. Prezentaţi două cauze care determină tendinţa de îmbătrânire a populaţiei României.

4 puncte

Proba D, E, F

A. Precizaţi:
4 puncte
3. Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 5 este reşedinţa judeţului numit …
6 puncte
1. Influenţe climatice oceanice sunt caracteristice unităţii de relief marcate, pe hartă, cu litera:
2. Este situat în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera G oraşul:
3. Relief glaciar s-a format în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
a. A b. C c. E d. H 2 puncte

1
4. În unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera E se exploatează:
a. bauxită şi gaze asociate b. huilă şi gaz matan
c. lignit şi minereu de fier d. petrol şi sare 2 puncte
5. Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 2 este reşedinţa ju deţului:

a. Argeş b. Buzău c. Dâmboviţa d. Prahova 2 puncte
E. Prezentaţi două cauze ce au determinat, după 1990, migraţia dinspre mediul urban către mediul
rural.
4 puncte

2

Proba D, E, F

Harta de mai sus se referă la subiectul II A, C, D. Pe hartă sunt marcate, cu litere, unităţi sau
subunităţi de relief, cu numere de la 1 la 6 oraşe şi cu numere de la 7 la 12 râuri.
A. Precizaţi:
1. numele subunităţilor de relief marcate, pe hartă, cu literele C şi F;
2. numele oraşelor marcate, pe hartă, cu numerele 2 şi 4. 4 puncte
1. Munţii Măcinului s-au format prin încreţire în orogeneza …
2. Pe crestele Munţilor Făgăraş, la peste 1.800 m altitudine, gheţarii care au existat în cuaternar au
creat un relief …
3. În Depresiunea Colinară a Transilvaniei pătrund influenţe climatice … 6 puncte
C. Scrieţi pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre
1. Oraşul Zalău este marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 2 b. 4 c. 5 d. 6 2 puncte
2. În subunitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera G influenţele climatice sunt:
a. baltice b. oceanice c. pontice d. submediteraneene
2 puncte
3. Subunitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera F este străbătută de râul:
a. Bahlui b. Bârlad c. Suceava d. Trotuş 2 puncte

4. Munţii Apuseni sunt delimitaţi spre sud de râul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 7 b. 8 c. 11 d. 12 2 puncte
5. Vegetaţia de stepă şi silvostepă este caracteristică în unitatea marcată, pe hartă, cu litera:
D. Precizaţi trei deosebiri între clima subunităţii marcate, pe hartă cu litera B şi clima subunităţii
marcate cu litera D. 6 puncte
anuale, precipitaţii medii anuale, vânturi, influenţe climatice, etaj climatic.
E. Prezentaţi două argumente pentru a explica faptul că Delta Dunării reprezintă un mediu unic pe
teritoriul României. 4 puncte


Proba D, E, F

Harta de mai sus se referă la subiectul II A, B, C, D. Pe hartă sunt marcate subunităţi de

relief cu litere, oraşe cu numere de la 1 la 6 şi râuri cu numere de la 7 la 12.
A. Precizaţi:
1. numele subunităţilor de relief marcate, pe hartă, cu literele A şi D;
1. Subunitatea marcată, pe hartă, cu litera H s-a format în orogeneza … 2 puncte
2. Râul marcat, pe hartă, cu numărul 11 se numeşte ... 2 puncte
3. Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 6 se numeşte … 2 puncte
1. Oraşul Bacău este marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 1 b. 2 c. 4 d. 5 2puncte
2. Cele mai mici altitudini medii se află în subunitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
a. A b. C c. E d. F 2puncte
3. Subunitatea marcată, pe hartă, cu litera C este străbătută de la Est la Vest de râul:
a. Barcău b. Crişul Repede c. Someş d. Tur 2puncte
4. Zăcăminte de petrol se găsesc în subunitatea marcată, pe hartă, cu litera:
a. A b. C c. E d. H 2puncte

5. Vegetaţia de silvostepă se află în subunitatea marcată, pe hartă, cu litera:

a. A b. D c. G d. H 2puncte
D. Precizaţi trei deosebiri între clima subunităţii marcate, pe hartă, cu litera E şi clima subunităţii
marcate cu litera G. 6puncte
anuale, precipitaţii medii anuale, vânturi, etaj climatic, influenţe climatice.
E. Prezentaţi două cauze ale scăderii numerice a populaţiei României după 1990. 4 puncte


Proba D, E, F

Harta de mai sus se referă la subiectul II A, B, C, D. Pe hartă sunt marcate, cu litere,

subunităţi de relief, cu numere de la 1 la 6 oraşe şi cu numere de la 7 la 12 râuri.
A. Precizaţi:
1. numele subunităţilor de relief marcate, pe hartă, cu literele A şi F;
1. Subunitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera B s-a format în orogeneza … 2 puncte
2. Subunitatea marcată, pe hartă, cu litera C se numeşte ... 2 puncte
3. Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 1 se numeşte ... 2 puncte
1. Oraşul Timişoara este străbătut de râul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 7 b. 8 c. 10 d. 12 2 puncte
2. Subunitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera A este delimitată la est de râul:
a. Argeş b. Buzău c. Dâmboviţa d. Ialomiţa 2 puncte
3. Râul Bistriţa este marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 8 b. 9 c. 11 d. 12 2 puncte
4. Zăcăminte de aur şi argint se găsesc în subunitatea marcată, pe hartă, cu litera:

5. Păduri de conifere se dezvoltă în subunitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
D. Precizaţi trei deosebiri între clima subunităţii de relief marcată, pe hartă, cu litera D şi clima
subunităţii de relief marcată cu litera G. 6puncte
anuale, precipitaţii medii anuale, vânturi, etaj climatic, influenţă climatică.
E. Prezentaţi două cauze ale scăderii numerice a populaţiei României după 1990. 4 puncte


Proba D, E, F

Harta de mai sus se referă la subiectul II A – E. Pe hartă sunt marcate unităţi şi subunităţi
A. Precizaţi:
4 puncte
1. Oraşul Bistriţa este marcat, pe hartă, cu numărul ...
2. Râul care străbate Podişul Someşan este marcat, pe hartă, cu numărul ...
3. Influenţe climatice pontice sunt caracteristice în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera ...
6 puncte
1. Râul Ialomiţa este marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 1 b. 2 c. 5 d. 6 2 puncte
2. Reşedinţa judeţului Alba este oraşul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 7 b. 8 c. 9 d. 10 2 puncte
3. În Depresiunea Braşov este situat oraşul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 8 b. 10 c. 11 d. 12 2 puncte
4. Cultura cerealelor este extinsă în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:

5. Lacul Vidraru este situat în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
D. Precizaţi două asemănări şi o deosebire între relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera B şi
relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera E.
reliefului: mod de formare, tipuri de roci, altitudini, gradul de fragmentare, orientarea culmilor şi a
E. Precizaţi patru exemple pentru a demonstra varietatea resurselor naturale în unitatea de relief
marcată, pe hartă, cu litera A. 4 puncte


Proba D, E, F

Harta de mai sus se referă la subiectul II A – D. Pe hartă sunt marcate unităţi şi subunităţi
A. Precizaţi:
1. numele oraşelor marcate, pe hartă, cu numerele 9 şi 10;
2. numele unităţilor de relief marcate, pe hartă, cu literele B şi F. 4 puncte
1. Oraşul Cluj-Napoca este străbătut de râul marcat, pe hartă, cu numărul ...
2. Depresiunea Petroşani este situată în interiorul unităţii de relief marcate, pe hartă, cu litera ...
3. Străbate Depresiunea Giurgeu râul marcat, pe hartă, cu numărul ...
6 puncte
1. Podişul Sucevei este străbătut de râul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 1 b. 3 c. 5 d. 6 2 puncte
2. În Munţii Banatului este situat oraşul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 7 b. 9 c. 10 d. 12 2 puncte
3. Lacul Izvorul Muntelui este situat pe râul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 2 b. 4 c. 5 d. 6 2 puncte

4. Pădurea de conifere este extinsă în unitatea de relief notată, pe hartă, cu litera:

5. Un important centru al metalurgiei neferoase este în oraşul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 8 b. 9 c. 11 d. 12 2 puncte
D. Precizaţi două asemănări şi o deosebire între clima unităţii de relief marcate, pe hartă, cu litera
A şi clima unităţii de relief marcate, pe hartă, cu litera C.
Nota 1: Asemănările şi deosebirea se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă:
temperaturi medii anuale, precipitaţii medii anuale, vânturi, etaj climatic, influenţă climatică.
E. Prezentaţi două cauze care să explice tendinţa de descreştere numerică a populaţiei României
după anul 1990. 4 puncte


Proba D, E, F

Harta de mai sus se referă la subiectul II A – E. Pe hartă sunt marcate unităţi şi subunităţi
A. Precizaţi:
1. numele râurilor marcate, pe hartă, cu numerele 2, 3 şi 4;
2. numele oraşului marcat, pe hartă, cu numărul 11. 4 puncte
1. Relief glaciar se întâlneşte în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera ...
2. Râul Prahova este marcat, pe hartă, cu numărul ...
6 puncte
1. Autoturisme se fabrică în oraşul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 7 b. 8 c. 10 d. 12 2 puncte
2. Petrol se extrage din unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
3. Oraşul Râmnicu Vâlcea este marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 7 b. 8 c. 11 d. 12 2 puncte


a. Alba Iulia b. Deva c. Făgăraş d. Sibiu 2 puncte
5. Influenţe climatice de tranziţie sunt caracteristice în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu
litera:
D. Precizaţi două deosebiri şi o asemănare între relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera E şi
relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera C.
reliefului: mod de formare, tipuri de roci, altitudini, gradul de fragmentare, orientarea culmilor şi a
E. Explicaţi extinderea vegetaţiei de stepă şi silvostepă în partea centrală şi sudică a unităţii de

relief marcate, pe hartă, cu litera A.
4 puncte


Proba D, E, F

Harta de mai sus se referă la subiectul II A – C. Pe hartă sunt marcate unităţi de relief, cu
litere, oraşe cu numere de la 1 la 6 şi râuri de la 7 la 12.
A. Precizaţi:
1. numele unităţilor de relief marcate, pe hartă, cu literele C şi F.
4 puncte
1. Relief glaciar există în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera...
2. Graniţa dintre România şi Republica Moldova, este reprezentată de râul marcat, pe hartă, cu
numărul...
6 puncte
1. Pe râul marcat, pe hartă, cu numărul 9 s-a construit lacul de acumulare numit:
a. Izvorul Muntelui b. Siriu c. Vidra d. Vidraru 2 puncte
2. Râul Jiu este marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 8 b. 10 c. 11 d.12 2 puncte
Probă scrisă la Geografie clasa a XII - a Subiectul II

1

a. Barcău b. Crişul Alb c. Crişul Negru d. Crişul Repede 2 puncte
a. Buzău b. Dâmboviţa c. Ialomiţa d. Vedea 2 puncte
D. Precizaţi trei deosebiri între clima Podişului Moldovei şi clima Podişului Dobrogei.
şi nu separat.
6 puncte
E. Precizaţi două argumente prin care să demonstraţi originalitatea (unicitatea) Mării Negre.
4 puncte
Probă scrisă la Geografie clasa a XII - a Subiectul II

2

Proba D, E, F

Harta de mai sus se referă la subiectul II A - E. Pe hartă sunt marcate unităţi de relief cu
A. Precizaţi:
1. numele unităţilor de relief marcate, pe hartă, cu literele C şi H;
4 puncte
2. Râurile Bistriţa şi Someşul Mare izvorăsc din unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera...
6 puncte
1. Munţii Rodnei se găsesc în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
a. Barcău b. Crişul Alb c. Crişul Repede d. Someş 2 puncte
3. Râul Prahova este afluentul principal al râului marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 7 b. 10 c. 11 d. 12 2 puncte
Probă scrisă la Geografie – clasa a XII – a Subiectul II

1
4. Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 3 se numeşte: 2 puncte

a. Craiova b. Piteşti c. Slatina d. Târgovişte
5. Gaz metan se exploatează din subsolul unităţii de relief marcată, pe hartă, cu litera:
D. Precizaţi două deosebiri şi o asemănare între relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera B şi
relieful unităţii marcate cu litera D.
orientarea culmilor şi a văilor principale, tipuri genetice de relief,alte aspecte specifice ale reliefului.
6 puncte
E. Prezentaţi două elemente de originalitate ale reliefului unităţii de relief marcată, pe hartă, cu
litera H.
4 puncte

2

Proba D, E, F

A. Precizaţi:
1. numele unităţilor de relief marcate, pe hartă, cu literele A şi C;
4 puncte
1. Influenţe climatice pontice sunt specifice unităţii de relief marcate, pe hartă, cu litera...
2. Râul marcat, pe hartă, cu numărul 11 se numeşte...
3. Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 4 se numeşte...
6 puncte
1. Minereu de fier şi marmură se exploatează din unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
a. Piteşti b. Râmnicu Vâlcea c. Slatina d. Târgu Jiu 2 puncte
a. Bega b. Caraş c. Cerna d. Timiş 2 puncte
Probă scrisă la Geografie clasa a XII – a 1 Subiectul II

a. Crişul Alb b. Mureş c. Olt d. Someş 2 puncte
5. În unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera F cel mai înalt vârf este:
a. Moldoveanu b. Omu c. Peleaga d. Parângu Mare 2 puncte
D. Precizaţi două asemănări şi o deosebire între relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera D şi
reliefului.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele două deosebiri şi o asemănare vor fi
6 puncte
E. Prezentaţi doi factori care au determinat formarea Deltei Dunării.
4 puncte
Probă scrisă la Geografie clasa a XII – a 2 Subiectul II

Proba D, E, F

Harta de mai sus se referă la subiectul II A–E. Pe hartă sunt marcate unităţi de relief cu
A. Precizaţi:
4 puncte
1. Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 3 este străbătut de râul numit ...
2. Utilaj petrolier este produs în oraşul marcat, pe hartă, cu numărul ...
3. Unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera F se numeşte ...
6 puncte
1. Sunt centre ale industriei siderurgice, oraşele marcate, pe hartă, cu numerele:
a. Cerna b. Lotru c. Motru d. Olt 2 puncte
a. Botoşani b. Piatra Neamţ c. Suceava d. Vatra Dornei 2 puncte
a. Baia Mare b. Bistriţa c. Cluj-Napoca d. Zalău 2 puncte

5. Gazul metan este exploatat din unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
a. B b. D c. F d. G 2 puncte
D. Precizaţi trei deosebiri între relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera A şi relieful unităţii
marcate, pe hartă, cu litera E.
E. Precizaţi două argumente prin care să susţineţi afirmaţia: „Unitatea de relief marcată, pe hartă,
cu litera B reprezintă o regiune importantă de exploatare a combustibililor minerali fosili.”
4 puncte


Proba D, E, F

A. Precizaţi:
4 puncte
1. Cele mai reduse cantităţi de precipitaţii medii anuale cad în unitatea de relief marcată, pe hartă,
cu litera ...
2. Termocentrala Turceni, cea mai mare din ţară, este localizată în unitatea de relief marcată, pe
hartă, cu litera ...
3. A fost declarat capitală europeană a culturii în anul 2007, oraşul marcat, pe hartă, cu numărul ...
6 puncte
1. Numeroase hidrocentrale au fost amenajate pe râurile marcate, pe hartă, cu numerele:
2. Datează din perioada antică oraşele marcate, pe hartă, cu numerele:

3. Din subsolul unităţii de relief marcate, pe hartă, cu litera G, se exloatează:

a. cărbuni b. gaz metan c. ape geotermale d. petrol 2 puncte
a. Bârlad b. Buzău c. Focşani d. Slobozia 2 puncte
5. Dintre unităţile de relief marcate pe hartă cu litere, cele mai mari altitudini le are unitatea
marcată cu:
D. Precizaţi o asemănare şi două deosebiri între relieful unităţii de relief marcate, pe hartă, cu
litera D şi relieful unităţii de relief marcate cu litera F.
Nota 1: Asemănarea şi deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale
E. Menţionaţi doi factori care au contribuit la creşterea densităţii populaţiei în Depresiunea Braşov.
4 puncte


Proba D, E, F

A. Precizaţi:
1. numele unităţilor de relief marcate, pe hartă, cu literele D şi G;
4 puncte
1. Resurse de huilă există în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera ...
2. Oraşele marcate, pe hartă, cu numerele 2 şi 5 sunt străbătute de râul ...
3. Locomotive şi autoturisme se produc în oraşul marcat, pe hartă, cu numărul ...
6 puncte
a. Alba Iulia b. Mediaş c. Târgu Mureş d. Turda 2 puncte
a. Bârlad b. Buzău c. Călmăţui d. Trotuş 2 puncte
3. Influenţe climatice scandinavo - baltice sunt caracteristice unităţii marcate, pe hartă, cu litera:

4. Este centru al industriei aluminiului oraşul marcat, pe hartă, cu numărul:

a. 1 b. 2 c. 5 d. 6 2 puncte
5. Prezintă numeroase amenajări hidroenergetice, râurile marcate, pe hartă cu numerele:
marcate cu litera E.
E. Precizaţi două cauze pentru a explica diferenţa dintre cantitatea de precipitaţii medii anuale din
unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera C şi unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera F.
4 puncte

Proba D, E, F

Harta de mai sus se referă la subiectul lI A – D. Pe hartă sunt marcate unităţi de relief cu
A. Precizaţi:
1. numele unităţilor de relief marcate, pe hartă, cu literele B şi C;
4 puncte
1. Unitatea de podiş formată în timpul orogenezei alpine este marcată, pe hartă, cu litera …
2. Aparţine bazinului hidrografic al Prutului râul marcat, pe hartă, cu numărul …
3. Râul marcat pe hartă cu numărul 2 se numeşte …
6 puncte
a. Someşul Mare b. Someşul Mic c. Târnava Mare d. Târnava Mică
2 puncte
2. Lacul Vidra se află situat în unitatea de relief notată pe hartă cu litera:
a. A b. C c. G d. H 2 puncte
3. Drenează o depresiune de tip „golf” râul notat pe hartă cu numărul:
a. 3 b. 4 c. 5 d. 6 2 puncte

a. Braşov b. Buzău c. Miercurea Ciuc d. Sfântu Gheorghe 2 puncte
5. Domuri gazeifere se găsesc în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
D. Precizaţi trei deosebiri între relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera E şi relieful unităţii
marcate cu litera G.
fragmentare, orientarea culmilor şi a văilor principale, tipuri genetice de relief, alte aspecte
E. Prezentaţi două caracteristici morfologice ale reliefului prin care acesta influenţează clima
României.
4 puncte

Proba D, E, F

Harta de mai sus se referă la subiectul lI A – D. Pe hartă sunt marcate unităţi de relief cu
A. Precizaţi:
1. numele oraşelor marcate, pe hartă, cu numerele 9 şi 12;
4 puncte
1. Unitatea subcarpatică cu importante resurse energetice (petrol, gaze naturale) este marcată, pe
hartă, cu litera …
2. Unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera E se numeşte …
3. Oraşul Alexandria este localizat în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera …
6 puncte
1. Oraşul notat pe hartă cu numărul 7 este:
a. Bârlad b. Focşani c. Iaşi d. Vaslui 2 puncte
2. Un important combinat siderurgic este situat în oraşul notat pe hartă cu numărul:
a. 9 b. 10 c.11 d. 12 2 puncte
3. Lacul Vidra se află situat în unitatea notată pe hartă cu litera:
a. C b. D c. E d. F 2 puncte

a. Cerna b. Jiu c. Motru d. Olteţ 2 puncte
5. Cea mai veche unitate de relief este marcată, pe hartă, cu litera:
marcate cu litera F.
Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale climei: temparaturi medii
E. Prezentaţi doi factori care influenţează debitul râurilor din România.

4 puncte

Proba D, E, F

Harta de mai sus se referă la subiectul lI A – C. Pe hartă sunt marcate unităţi de relief cu
litere, râuri cu numere de la 1 la 6 şi oraşe cu numere de la 7 la 12 .
A. Precizaţi:
4 puncte
1. Au orientare predominant NV-SE culmile munţilor din unitatea de relief marcată, pe hartă, cu
litera …
2. În unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera D se manifestă influenţa climatică…
3. Oraşul-port fluvial marcat, pe hartă, cu numărul 11 se numeşte .…
6 puncte
1. Relief carstic diversificat este specific în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
2. Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 12 este străbătut de:
a. Buzău b. Ialomiţa c. Jiu d. Olt 2 puncte
3. Râul marcat, pe hartă, cu numărul 4 străbate Depresiunea:
a. Giurgeu b. Loviştei c. Maramureş d. Petroşani 2 puncte

4. Străbate o câmpie de subsidenţă râul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 2 b. 3 c. 4 d. 5 2 puncte
5. Vegetaţia alpină este bine reprezentată în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
D. Precizaţi două deosebiri şi o asemănare între relieful Podişului Getic şi relieful Depresiunii
Colinare a Transilvaniei.
altitudinilor, gradul de fragmentare, înclinare, tipuri genetice de relief, alte aspecte specifice ale
reliefului.
E. Precizaţi două argumente care să susţină afirmaţia că „Podişul Dobrogei este cea mai veche şi
mai complexă unitate de relief din ţară.”
4 puncte

Proba D, E, F

A. Precizaţi:
4 puncte
2. În unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera F se resimt influenţe climatice…
3. Importante zăcăminte de minereuri de fier şi marmură se exploatează din unitatea de relief
marcată, pe hartă, cu litera…
6 puncte
a. Bârlad b. Moldova c. Prut d. Siret 2 puncte
a. Argeş b. Călmăţui c. Dâmboviţa d. Prahova 2 puncte

3. Cel mai important bazin de exploatare a lignitului este situat în unitatea de relief marcată, pe
hartă, cu litera:
a. C b. D c. F d. H 2 puncte
a. Crişul Alb b. Crişul Negru c. Crişul Repede d. Someş 2 puncte
a. Braşov b. Covasna c. Miercurea Ciuc d. Sfântu Gheorghe
2 puncte
marcate cu litera G.
separat. 6 puncte
E. Explicaţi varietatea influenţelor climatice de pe teritoriul ţării noastre, precizând două cauze.
4 puncte

Proba D, E, F

A. Precizaţi:
4 puncte
1. Conuri şi cratere vulcanice sunt prezente în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera ...
2. Este situat în Subcarpaţii Getici oraşul marcat, pe hartă, cu numărul ...
3. Prezintă roci foarte vechi unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera ...
6 puncte
1. Zăcăminte de marmură şi minereu de fier există în subsolul unităţii de relief marcată, pe hartă,
cu litera:
a. B b. C c. E d. H 2 puncte
2. Prezintă un relief de domuri unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:

3. Străbate Podişul Getic râul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 2 b. 3 c. 4 d. 6 2 puncte
a. Buzău b. Focşani c. Galaţi d. Slobozia 2 puncte
5. Este situat într-o zonă de podiş oraşul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 9 b. 10 c. 11 d. 12 2 puncte
relieful unităţii marcată, pe hartă, cu litera D.
6 puncte
E. Precizaţi două cauze care determină cantităţi reduse de precipitaţii în unitatea de relief marcată,
pe hartă, cu litera G.
4 puncte


Proba D, E, F

A. Precizaţi:
1. numele râurilor marcate pe hartă cu numerele 1 şi 6;
4 puncte
1. Prezintă cele mai mari altitudini din ţară unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera ...
2. Relieful de cueste este caracteristic subunităţi de relief marcată, pe hartă, cu litera ...
3. Oraşul Reşiţa este situat în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera ...
6 puncte
1. Cea mai joasă unitate de relief este marcată, pe hartă, cu litera:
2. Poartă denumirea de piemont unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
a. C b. D c. E d. F 2 puncte
3. Influenţe baltice se resimt în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:

4. Oraşul situat la cea mai joasă altitudine dintre cele de pe hartă, este cel marcat cu numărul:
a. 7 b. 8 c. 9 d. 11 2 puncte
5. Câmpia Bărăganului este traversată de râul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 2 b. 3 c. 5 d. 6 2 puncte
relieful unităţii marcată, pe hartă, cu litera B.
prezentate comparativ şi nu separat 6 puncte
E. Precizaţi două cauze care explică cantităţile mari de precipitaţii din unitatea marcată, pe hartă,
cu litera B.
4 puncte

Proba D, E, F

litere de la A la H, râuri cu numere de la 1 la 6 şi oraşe cu numere de la 7 la 12.
A. Precizaţi:
4 puncte
1. În unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera C sunt pătrund influenţei climatice …
2. Râul marcat, pe hartă, cu numărul 6 traversează reşedinţa judeţului numit ...
6 puncte
1. Petrol şi sare se exploatează din subsolul unităţii de relief marcate, pe hartă, cu litera:
2. Influenţele climatice scandinavo–baltice pătrund în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
a. C b. F c. G d. H 2 puncte

4. Este situat în Câmpia de Vest oraşul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 8 b. 9 c. 11 d. 12 2 puncte
5. Râurile marcate, pe hartă, cu numerele 2 şi 3:
a. izvorăsc din Subcarpaţii Moldovei b. sunt amenajate hidroenergetic
c. sunt afluenţi ai Bistriţei d. sunt afluenţi ai Siretului 2 puncte
relieful unităţii de relief marcată, pe hartă, cu litera H.
E. Prezentaţi două cauze care explică diversitatea tipurilor genetice de lacuri din România.
4 puncte


Proba D, E, F

litere de la A la H, oraşe cu numere de la 1 la 6 şi râuri cu numere de la 7 la 12.
A. Precizaţi:
1. numele unităţilor de relief marcate, pe hartă, cu literele D şi E;
4 puncte
1. Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 6 este reşedinţa judeţului...
2. Relieful glaciar are cea mai mare dezvoltare în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera …
3. Resurse de petrol, gaze naturale, sare şi cărbuni se pot exploata din subsolul unităţii marcate,
pe hartă, cu litera …
6 puncte
1. Bauxită se exploatează din subsolul unităţii de relief marcate, pe hartă, cu litera:
a. B b. D c. G d. H 2 puncte
2. Influenţele climatice oceanice sunt specifice unităţii de relief marcate, pe hartă, cu litera:

3. Relieful carstic are o mare dezvoltare în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
4. Străbate Podişul Getic râul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 8 b. 9 c. 10 d. 11 2 puncte
5. Amenajări hidroenergetice sunt pe râul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 7 b. 9 c. 10 d. 12 2 puncte
D. Precizaţi două deosebiri şi o asemănare între relieful unităţii marcate, pe hartă cu litera E şi
relieful unităţii marcate, pe hartă cu litera F.
reliefului.
E. Precizaţi două cauze care determină cantităţi reduse de precipitaţii în unitatea marcată, pe
hartă, cu litera C.
4 puncte

Proba D, E, F

A. Precizaţi:
1. numele unităţilor de relief marcate, pe hartă, cu literele D şi H;
4 puncte
1. Influenţe climatice continentale şi pontice sunt specifice în subunitatea de relief marcată, pe
hartă, cu litera …
2. Zăcăminte de gaz metan se exploatează din unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera …
3. Unitatea montană în care s–a dezvoltat un oraş, reşedinţă de judeţ, cu aproape 300.000
locuitori este marcată, pe hartă, cu litera …
6 puncte
a. Buzău b. Dâmboviţa c. Prahova d. Vrancea 2 puncte
a. Jijia b. Moldova c. Suceava d. Trotuş 2 puncte
a. Bacău b. Botoşani c. Piatra Neamţ d. Vaslui 2 puncte

5. Resurse de sare, petrol, gaze naturale se exploatează din unitatea de relief marcată, pe hartă,
cu litera:
D. Precizaţi trei deosebiri între relieful unităţii marcate cu A şi relieful unităţii marcate cu B.
formare, tipuri de roci pe care s-a format relieful, altitudini, fragmentare, tipuri genetice de relief,
alte aspecte specifice ale reliefului.
E. Precizaţi două cauze ale localizării unor centre ale siderurgiei în unităţi de relief fără resurse de
minereuri de fier, cărbuni superiori, mangan etc., de-a lungul Dunării. 4 puncte


Proba D, E, F

A. Precizaţi:
4 puncte
1. O subunitate a Podişului Moldovei este marcată, pe hartă, cu litera …
2. Relief vulcanic este prezent în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera …
3. Râul care delimitează la sud unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera B se numeşte …
6 puncte
1. Râul care delimitează spre est Subcarpaţii Getici este marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 1 b. 3 c. 4 d. 6 2 puncte
2. Relief de dealuri pe structuri de tip „dom” este specific unităţii marcate, pe hartă, cu litera:
3. În unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera F pătrund influenţe climatice:
a. de ariditate b. de tranziţie c. oceanice d. pontice 2 puncte

4. La cea mai joasă altitudine se află oraşul marcat, pe hartă, cu numărul:

a. 7 b. 9 c. 11 d. 12 2 puncte
5. Cele mai coborâte altitudini sunt în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
D. Precizaţi trei deosebiri între clima unităţii de relief marcate, pe hartă, cu litera D şi clima unităţii
de relief marcate, pe hartă, cu litera G.
şi nu separat.
6 puncte
E. Prezentaţi două argumente prin care să explicaţi importanţa fondului forestier pentru ţara
noastră. 4 puncte

Proba D, E, F

A. Precizaţi:
1. numele unităţilor de relief marcate, pe hartă, cu literele E şi G;
4 puncte
2. Oraşul marcat, pe hată, cu numărul 12 se numeşte …
3. Râul care traversează oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 7 se numeşte …
6 puncte
1. Solurile din clasa spodosolurilor caracterizează unităţile de relief marcate, pe hartă, cu literele:
a. A şi D b. B şi F c. C şi E d. G şi H 2 puncte
2. Cele mai vechi roci din România care apar la zi (suprafaţă) intră în alcătuirea unităţii de relief
a. Bârlad b. Jijia c. Prut d. Siret 2 puncte
a. Alexandria b. Craiova c. Râmnicu Vâlcea d. Slatina 2 puncte

5. Râul marcat, pe hartă, cu numărul 3 străbate, de la izvor spre vărsare, oraşele:
a. Alba Iulia, Hunedoara, Arad b. Arad, Deva, Târgu Mureş
c. Sibiu, Deva, Arad d. Târgu Mureş, Deva, Arad 2 puncte
D. Precizaţi două deosebiri şi o asemănare între relieful unităţi marcate, pe hartă, cu litera A şi
6 puncte
E. 1. Precizaţi doi factori care determină valori mai mici, decât media pe ţară, ale densităţii
populaţiei în unele regiuni ale ţării.
2. Menţionaţi două judeţe din aceste regiuni unde populaţia are densităţi mai mici decât media pe
ţară.
4 puncte


Proba D, E, F

A. Precizaţi:
4 puncte
1. Râul care străbate oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 7 se numeşte …
2. Relieful vulcanic este prezent în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera …
3. În Depresiunea Braşov este situat oraşul marcat, pe hartă, cu numărul …
6 puncte
1. Solurile din clasa molisoluri caracterizează unităţile de relief marcate, pe hartă, cu literele:
a. A şi B b. C şi F c. D şi H d. E şi G 2 puncte
a. Bistriţa b. Buzău c. Putna d. Trotuş 2 puncte
3. În unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera H pătrund influenţe climatice:
a. continentale b. oceanice c. pontice d. submediteraneene 2 puncte

4. Unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera E s-a format prin:

a. erupţii vulcanice b. încreţirea scoarţei c. prăbuşire d. sedimentare 2 puncte
5. Lacuri în masive de sare s-au format în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
D. Precizaţi:
1. două deosebiri între clima unităţii de relief marcate, pe hartă, cu litera B şi clima unităţii de relief
marcate, pe hartă, litera cu G;
2. o asemănare între relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera A şi relieful unităţii marcate, pe
hartă, cu litera E.
Nota 1: Pentru punctul 1, deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă:
Pentru punctul 2, asemănarea se poate referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului:
6 puncte
E. Prezentaţi două caracteristici care să evidenţieze particularităţile biopedogeografice ale Deltei
Dunării.
4 puncte

Proba D, E, F

litere, râuri cu numere de la 1 la 6 şi oraşe cu numere de la 7 la 12
A. Precizaţi:
4 puncte
1. Râul marcat, pe hartă, cu numărul 2, izvorăşte din Munţii …
2. Roca gălbuie şi prăfoasă, care acoperă mari întinderi în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu
litera B se numeşte …
3. Pentru unitatea de relief marcată pe hartă cu litera G este specifică influenţa climatică …
6 puncte
a. Cibin b. Lotru c. Sadu d. Strei 2 puncte
2. Trotuşul este afluent al râului marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 2 b. 3 c. 4 d. 6 2 puncte
3. În Delta Dunării formele de relief mai înalte poartă numele de:
a. crovuri b. cueste c. domuri d. grinduri 2 puncte
1
4. În unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera C cele mai multe sate, după modul de distribuţie
a gospodăriilor (după structură), sunt:
a. adunate b. compacte c. răsfirate d. risipite 2 puncte
5. Lacul de acumulare Izvorul Muntelui se află pe râul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 1 b. 3 c. 4 d. 5 2 puncte
D. Precizaţi două deosebiri şi o asemănare între relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera D şi
E. Prezentaţi două argumente pentru a justifica absenţa amenajărilor hidroenergetice pe râurile

dobrogene.
4 puncte

2

Proba D, E, F

A. Precizaţi:
1. numele subunităţilor de relief marcate, pe hartă, cu literele A şi G;
4 puncte
1. În unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera H se resimt influenţe climatice …
3. Oraşele marcate, pe hartă, cu numerele 5 şi 6 sunt străbătute de râul numit …
6 puncte
2. Oraşul situat în Subcarpaţii Moldovei este marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 1 b. 2 c. 4 d. 6 2 puncte
3. S-a format prin încreţirea scoarţei terestre, ca şi Carpaţii, unitatea de relief marcată, pe hartă, cu
litera:

4. Râul marcat, pe hartă, cu numărul 10 este numit:

a. Someşul Mare c. Târnava Mare
b. Someşul Mic d. Târnava Mică 2 puncte
5. Râul marcat, pe hartă, cu numărul 8 limitează spre nord unitatea de relief numită:
a. Podişul Sucevei c. Podişul Bârladului
b. Subcarpaţii Curburii d. Subcarpaţii Moldovei 2 puncte
D. Precizaţi trei deosebiri între clima unităţii de relief marcate, pe hartă, cu litera D şi clima unităţii
de relief marcate, pe hartă, cu E.
E. Prezentaţi două cauze ale diversităţii formaţiunilor vegetale pe teritoriul României

4 puncte

Proba D, E, F

Harta de mai sus se referă la subiectul II A, B, C, D. Pe hartă sunt marcate unităţi de relief
cu litere, râuri cu numere de la 1 la 6 şi oraşe cu numere de la 7 la 12.
A. Precizaţi:
1. numele unităţilor de relief marcate, pe hartă, cu literele D şi G;
4 puncte
1. Domuri din care se exploatează gaz metan se găsesc în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu
litera ….
2. Şisturile verzi apar în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera …
6 puncte
1. Cel mai mare oraş din Câmpia Română este marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 8 b. 10 c. 11 d. 12 2 puncte
2. Râurile marcate, pe hartă, cu numerele 2 şi 5 îşi au izvoarele în Munţii:
a. Ceahlău b. Ciucului c. Giurgeu d. Hăşmaşul Mare 2 puncte
3. Vechi centru al industriei siderurgice este oraşul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 7 b. 8 c. 10 d. 12 2 puncte

4. Un oraş din perioada antică este marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 9 b. 10 c. 11 d. 12 2 puncte
5. Depresiunea Braşov este situată în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
D. Precizaţi trei deosebiri între relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera E şi relieful unităţii
E. Prezentaţi două cauze care să explice faptul că industria materialelor de construcţii este foarte
răspândită în România.
4 puncte

Proba D, E, F

A. Precizaţi:
4 puncte
1. Altitudini mai mari de 2.500 m sunt în unitatea de relief marcatǎ, pe hartǎ, cu litera …
2. Oraşul marcat, pe hartǎ, cu numǎrul 4 este strǎbǎtut de râul numit …
3. Oraşul marcat, pe hartǎ, cu numǎrul 6 se numeşte …
6 puncte
1. Lacul hidroenergetic Vidraru este situat pe râul marcat, pe hartǎ, cu numǎrul:
a. 7 b. 8 c. 9 d. 11 2 puncte
2. Se aflǎ sub influenţe scandinavo - baltice unitatea de relief marcatǎ, pe hartǎ cu litera:
3. Este o subdiviziune a Câmpiei Române subunitatea de relief marcatǎ, pe hartǎ, cu litera:

4. Oraşul marcat, pe hartǎ, cu numǎrul 3 este numit:
a. Brǎila b. Focşani c. Galaţi d. Tulcea 2 puncte
5. Roci vulcanice sunt specifice unitǎţii de relief marcate, pe hartǎ, cu litera:
D. Precizaţi două deosebiri şi o asemănare între relieful unitaţii marcate, pe hartǎ, cu litera B şi
relieful unitaţii marcate, pe hartǎ cu litera F.
formare, tipuri de roci, altitudini, fragmentare, tipuri de relief, alte aspecte specifice ale reliefului.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele douǎ deosebiri şi asemănărea vor fi
E. Prezentaţi două cauze care determinǎ diferenţa de temperaturǎ dintre unitǎţile marcate, pe
hartǎ, cu literele A şi H. 4 puncte

Proba D, E, F

A. Precizaţi:
1. numele unităţilor de relief marcate, pe hartă, cu literele F şi G;
4 puncte
1. Unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera H se numeşte …
3. Unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera D se numeşte ...
6 puncte
1. Relief pe structuri de tip „dom” se întâlneşte în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
2. Unităţile de relief marcate, pe hartă, cu literele G şi H au în comun:
a. altitudini mai mari de 1 000 m b. cueste şi dune
c. relief carstic d. influenţe scandinavo - baltice 2 puncte
3. Există resurse de sare în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:

4. Unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera E s-a format prin:
a. aluvionare b. erupţii vulcanice c. încreţire d. prăbuşire 2 puncte
a. Arad b. Baia Mare c. Oradea d. Satu Mare 2 puncte
D. Precizaţi:
1. două deosebiri între clima unităţii de relief marcate, pe hartă, cu litera E şi clima unităţii
marcate, pe hartă, cu litera D;
2. o deosebire între relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera B şi relieful unităţii marcate, pe
Nota 1: Pentru punctul 1, deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă:
Pentru punctul 2, deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului: mod
de formare, tipuri de roci, distribuţia spaţială a altitudinilor, gradul de fragmentare, orientarea
separat.
6 puncte
E. Precizaţi două cauze care explică faptul că vegetaţia de stepă se dezvoltă în partea de est şi
sud-est a României.
4 puncte

Proba D, E, F

Harta de mai sus se referă la subiectul Il A – C. Pe hartă sunt marcate unităţile de relief cu
A. Precizaţi:
4 puncte
1. Cele mai mari altitudini se înregistrează în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera...
2. Este traversată de râul Jiu unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera...
3. Influenţa climatică pontică pătrunde în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera...
6 puncte
1. Grinduri s-au format în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
a. D b. E c. F d. H 2 puncte
2. S-a format prin încreţirea scoarţei unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
3. Minereuri auro - argintifere se extrag din unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:

4. Relief pe structuri de domuri s-a dezvoltat în unitatea de relief notată, pe hartă, cu litera:
5. Este situat într-o unitate subcarpatică oraşul notat, pe hartă, cu numărul:
a. 1 b. 2 c. 3 d. 4 2 puncte
D. Precizaţi trei deosebiri între clima Câmpiei de Vest şi clima Podişului Dobrogei.
şi nu separat.
6 puncte
E. Prezentaţi:
1. o cauză care determină densitatea redusă a populaţiei în Delta Dunării;
2. o cauză care explică existenţa a numeroase centre de prelucrare a lemnului în Carpaţii Orientali.
4 puncte


Proba D, E, F

Harta de mai sus se referă la subiectul II A – D. Pe hartă sunt marcate cu litere, unităţi de
relief, oraşe cu numere de la 1 la 6 şi râuri cu numere de la 7 la 12.
A. Precizaţi:
2. numele râului marcat, pe hartă, cu numărul 7 şi al braţului Dunării marcat cu numărul 9.
4 puncte
1. Unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera E se învecinează la sud cu Subcarpaţii ...
2. Unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera F se numeşte ...
6 puncte
1. Unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera D este limitată la sud de râul numit:
a. Mureş b. Someş c.Târnava Mică d. Târnava Mare 2 puncte
2. Cele mai mici cantităţi de precipitaţii se înregistrează în unitatea de relief marcată cu litera:
3. Vegetaţia de stepă este specifică unităţii marcate, pe hartă, cu litera:


a. Mureş b. Olt c. Târnava Mare d. Târnava Mică 2 puncte
5. Peisajul alpin este caracteristic unităţii de relief marcată, pe hartă, cu litera:
litera C şi activităţile economice din unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera H.
comunicaţii, turism.
şi nu separat.
6 puncte
E. Menţionaţi două modalităţi prin care să se reducă numărul de emigranţi români în ţările UE.
4 puncte

Proba D, E, F

Harta de mai sus se referă la subiectul ll A– D. Pe hartă sunt marcate unităţi de relief cu
A. Precizaţi:
4 puncte
3. Unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera G se numeşte…
6 puncte
2. Unitatea de relief creată prin aluvionare este marcată, pe hartă, cu litera:
a. B b. D c. H d. E 2 puncte
3. Carpaţii Meridionali sunt străbătuţi de la nord la sud de râul marcat, pe hartă cu numărul:
a. 2 b. 5 c. 6 d. 11 2 puncte
4. Relief glaciar se întâlneşte în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
a. Buzău b. Piteşti c. Ploieşti d. Slobozia 2 puncte
marcate, pe hartă, cu litera C.
E. Prezentaţi două cauze pentru a explica faptul că în regiunile montane se practică mai mult
creşterea animalelor decât cultura plantelor.
4 puncte


Proba D, E, F

A. Precizaţi:
4 puncte
1. Cel mai mare combinat siderurgic din ţara noastră este situat în oraşul marcat, pe hartă, cu
numărul …
3. Infuenţa climatică pontică se resimte în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera …
6 puncte
1. Cele mai mici cantităţi de precipitaţii se înregistrează în unitatea marcată, pe hartă, cu litera:
2. Râul cu cele mai multe amenajări hidroenergetice este marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 7 b. 8 c. 9 d. 10 2 puncte
3. Unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera D s-a format prin:
a. aluvionare b. erupţii vulcanice c. încreţire d. prăbuşire 2 puncte

4. Unitatea de relief din care se exploatează gaz metan este marcată, pe hartă, cu litera:
a. Buzău b. Ploieşti c. Târgovişte d. Urziceni 2 puncte
marcate, pe hartă, cu litera H.
formare, tipuri de roci pe care s-a format relieful, altitudini, înclinare, fragmentare, tipuri de relief,
alte aspecte specifice ale reliefului.
6 puncte
E. Prezentaţi două cauze care să explice frecvenţa mai mare a secetelor în partea de sud-est a
ţării faţă de vestul ţării.
4 puncte



Proba D, E, F

A. Precizaţi:
1. numele unităţilor de relief marcate, pe hartă, cu literele A şi G.
4 puncte
1. Depresiunea Beiuş se află în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera …
6 puncte
1. Unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera B este formată predominant din roci:
a. metamorfice b. sedimentare c. vulcanice d. magmatice 2 puncte
2. Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 5 este un important centru al industriei:
a. aluminiului b. energetice c. de utilaj petrolier d. siderurgice 2 puncte

3. Subunitatea Podişului Moldovei marcată, pe hartă, litera F are un climat cu influenţe:

a. continentale b. pontice c. oceanice d. de tranziţie 2 puncte
4. Râul marcat, pe hartă, cu numărul 9 desparte grupele montane:
a. Bucegi de Făgăraş b. Făgăraş de Parâng
c. Parâng de Retezat - Godeanu d. Retezat – Godeanu de Banatului 2 puncte
a. Bacău b. Bârlad c. Focşani d. Iaşi 2 puncte
D. Precizaţi trei deosebiri între clima unităţii de relief marcate, pe hartă, cu litera C şi clima unităţii
de relief marcate cu litera H.
şi nu separat.
6 puncte
E. Menţionaţi doi factori care au contribuit la creşterea densităţii populaţiei în Depresiunea Braşov.
4 puncte


Proba D, E, F

SUBIECTUL III (30 p) – Varianta 001
Reprezentarea grafică de mai jos se referă la subiectele III A şi B şi reprezintă valorile produsului
intern brut pe locuitor
(PIB/loc.), exprimate în
PIB/loc. ($)
dolari SUA, la nivelul anului
2003. 35000
30000
A. Precizaţi:
1. valoarea maximă a 25000
PIB/loc. şi numele statului în 20000
care se înregistrează
15000
aceasta;
2. valoarea minimă a 10000
PIB/loc. şi numele statului în
5000
care se înregistrează
aceasta. 0
4 puncte
va
ia
ia
na
ia
a
ia
ia
a
nd
ci
ar
an
ar
an
an
do
ai
re
ng
lg
om
cr
m
Sp
ol
G
B. Alegeţi câte o cauză,

Bu
U
er
R
G
care explică cel mai bine,

l ic
ub
valorile PIB/loc. pentru

ep
fiecare dintre următoarele PIB/loc. ($)

R
state: Bulgaria, Germania şi

Grecia, dintre:
1. Turism dezvoltat;
2. Economie în tranziţie;
3. Economie dezvoltată;
4. Număr mare de locuitori. 6 puncte
C. Caracterizaţi din punct de vedere geografic Italia, precizând:

1. aşezarea geografică;
2. trei unităţi de relief;
3. un tip de climat;
4. două culturi agricole specifice;
5. trei ramuri industriale.
10 puncte
D. Comparaţi economia Ungariei cu economia Republicii Moldova, precizând trei deosebiri.
Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare din următoarele elemente: agricultură, industrie, turism
şi comerţ exterior.
şi nu separat.
6 puncte
E. Argumentaţi necesitatea integrării României în Uniunea Europeană, menţionând două beneficii
pentru ţara noastră ce decurg din această situaţie.
Notă: Beneficiile se pot referi la oricare din domeniile: economic, social sau politic.
4 puncte
Probă scrisă la Geografie – clasa a XII-a Subiectul III

Examenul de Bacalaureat 2008

Proba D, E, F

Reprezentarea grafică de mai jos se referă la subiectele III A şi B şi prezintă valorile densităţii
populaţiei în câteva state europene în anul 2005.
A. Precizaţi:
1. valoarea maximă a densităţii populaţiei şi numele
statului în care se înregistrează aceasta;
2. valoarea minimă a densităţii populaţiei şi numele
statului în care se înregistrează aceasta.
4 puncte
B. Alegeţi un argument, dintre cele de mai jos, care
explică cel mai bine valorile densitaţii populaţiei,
pentru fiecare dintre următoarele ţări: Olanda,
Finlanda, Malta:
1. climat rece, suprafeţe mari ocupate de păduri şi
lacuri;
2. relief jos, climat temperat-oceanic grad ridicat de
urbanizare, suprafaţă relativ mică;
3. relief predominant muntos şi climă tropicală.
4. suprafaţă extrem de mică.
6 puncte
C. Caracterizaţi din punct de vedere geografic Marea

Britanie, precizând:
1. aşezarea geografică,
2. două caracteristici ale reliefului,
3. două resurse ale subsolului,
4. două oraşe mari, altele decât capitala,
10 puncte
D. Comparaţi cadrul natural al Serbiei cu cel al Ungariei, precizând două asemănări şi o deosebire.
Nota 1: Asemănările şi deosebirea se pot referi la caracteristici ale: reliefului, climei, reţelei
hidrografice, vegetaţiei şi solurilor.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă asemănările şi desebirea vor fi prezentate
6 puncte
E. Motivaţi statutul de mare putere economică mondială a Uniunii Europene, precizând două
argumente în acest sens.
4 puncte


Proba D, E, F

• Timpul efectiv de lucru este de 3 ore

Reprezentarea grafică de mai jos se referă la subiectele III A şi B şi reprezintă consumurile de
apă, exprimate în metri cubi pe locuitor, în câteva state europene.
A. Precizaţi:
1. valoarea maximă a consumului de apă
şi numele statului în care se înregistrează;
2. valoarea minimă a consumului de apă şi
numele statului în care se înregistrează.
4 puncte
B. Precizaţi trei posibilităţi de reducere a

consumului de apă.
6 puncte
C. Caracterizaţi Spania, precizând:

1. o caracteristică a reliefului;
2. trei oraşe mari, altele decât capitala;
3. două produse agricole specifice;
4. două ramuri industriale dominante;
5. două destinaţii turistice din această ţară.
10 puncte
D. Comparaţi cadrul natural al Ucrainei cu cel al Bulgariei precizând două asemănări şi o

deosebire.
Nota 1: Asemănările şi deosebirea se pot referi la caracteristicile reliefului, climei, reţelei
6 puncte
E. Prezentaţi două cauze care au condus la formarea Uniunii Europene.
4 puncte


Proba D, E, F
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu,

Reprezentarea grafică de mai jos se referă la subiectele III A şi B şi prezintă populaţia unor state
europene în anul 2005.
A. Precizaţi:
1. numele statului cu populaţia cea mai
numeroasă şi a statului cu populaţia cea mai
mică din grafic.
2. diferenţa între numărul de locuitori din
Germania şi Spania.
4 puncte
B. Scrieţi câte un factor care explică

diferenţele de număr de locuitori dintre:
1. Olanda şi Ungaria;
2. Polonia şi Olanda;
3. Germania şi Franţa.
6 puncte
C. Caracterizaţi Franţa, precizând:

2. două caracteristici ale reliefului;
3. două caracteristici ale climei;
4. două aspecte ale agriculturii;
5. două ramuri industriale dominante;
6. o zonă turistică.
10 puncte
D. Se dă următorul tabel:
Ţara Lungimea căilor ferate (km)

Germania 38.126
România 11.376
Ucraina 22.510
Calculaţi ponderea lungimii căilor ferate ale fiecărei ţări, raportate la nivelul Europei ştiind că
lungimea totală a reţelei feroviare pe continent este, în prezent, de 369.000 Km. 6 puncte
E. Explicaţi faptul că, pentru statele Uniunii Europene, problema energeticii şi a industriei energiei
electrice este o problemă prioritară. 4 puncte


Proba D, E, F


Reprezentarea grafică de mai jos se referă la subiectele III A şi B şi reprezintă producţiile de grâu
în câteva state europene pentru anul 2005.
A. Precizaţi:
1. producţia cea mai mare de grâu şi numele
statului care a obţinut-o;
2. producţia cea mai mică de grâu şi
numele statului care a obţinut-o.
4 puncte
B. Precizaţi trei factori care fac ca primele

două producătoare din grafic să se detaşeze
net de ultimele două producătoare din grafic.
6 puncte
C. Caracterizaţi Italia, precizând:

1. o caracteristică a climatului,
2. trei oraşe mari, altele decât capitala,
3. două ramuri industriale importante,
4. două aspecte specifice ale transporturilor,
5. două regiuni cu tipuri de turism diferit din această ţară.
10 puncte
D. Uniunea Europeană reprezintă o grupare de natură politică, socială şi economică, formată din
mai multe state. Precizaţi:
1. două state considerate membre fondatoare ale organizaţiei premergătoare Uniunii Europene;
2. ultimele două state care au aderat la Uniunea Europeană;
3. două state din Uniunea Europeană cu ieşire la Marea Baltică.
6 puncte
E. Prezentaţi două motive care au dus la extinderea Uniunii Europene după 2004.
4 puncte


Proba D,E,F


Reprezentarea grafică de mai jos se referă la subiectele III A şi B şi reprezintă producţiile de oţel
(în milioane tone) în câteva state europene.
A. Precizaţi:
1. producţia cea mai mare şi numele
statului în care se înregistrează;
2. producţia cea mai mică şi numele
statului în care se înregistrează.
4 puncte
B. Precizaţi:
1. un factor care determină diferenţa mare
de producţie dintre statul de pe prima
poziţie şi statele următoare;
2. o cauză care a determinat

restructurarea şi scăderea producţiei de
oţel a unor state europene în ultimii ani;
3. o măsură care poate diminua efectele poluante ale industriei siderurgice.

6 puncte
C. Caracterizaţi Spania, precizând câte două:
1. caracteristici ale reliefului,
2. oraşe mari, altele decât capitala,
3. produse agricole specifice,
4. ramuri industriale mai importante,
5. zone turistice din această ţară.
10 puncte
D. Comparaţi cadrul natural al Ungariei cu cel al Republicii Moldova precizând două asemănări şi o
deosebire.
Nota 1: Asemănările şi deosebirea se pot referi la caracteristicile reliefului, climei, reţelei
6 puncte
E. Prezentaţi două însemne ale Uniunii Europene şi semnificaţia acestora.
4 puncte


Proba D, E, F

Reprezentarea grafică de mai jos se referă la mc/s

subiectele III A, B şi E şi reprezintă evoluţia 12000
debitelor Dunării la intrarea în Deltă. 10000
8000
A. Precizaţi valorile debitelor medii din cele două
6000
luni cu valori mai mari de 8000 m³/s.
4 puncte 4000
B. Precizaţi valorile debitelor medii ale lunilor 2000

octombrie, noiembrie şi decembrie. 0
6 puncte
I F M A M I I A S O N D
C. Precizaţi doi factori care determină variaţiile lunile anului
de debit ale Dunării pe parcursul unui an.
10 puncte
D. Precizaţi două cauze ale valorilor mai ridicate ale debitelor Dunării în luna decembrie
comparativ cu lunile ianuarie şi februarie.
6 puncte
E. 1. Precizaţi tipul de regim hidrologic al Dunării.

2. Menţionaţi un factor care determină regimul hidrologic pe care l-aţi precizat la punctul anterior.
4 puncte
Probă scrisă la Geografie – clasa a XII-a 1 Subiectul III


Proba D, E, F

Reprezentarea grafică de mai jos se referă la subiectele III A şi B şi reprezintă ponderea

populaţiei rurale şi urbane pe ani calendaristici pentru perioada 1930-2004, în România.
A. Precizaţi valoarea medie a ponderii populaţiei %

100
rurale pe perioada primilor patru ani prezentaţi
90
în grafic. 80
4 puncte 70
60
Populaţia urbană
B. Precizaţi valoarea medie a ponderii populaţiei 50
Populaţia rurală
urbane pe perioada ultimilor trei ani prezentaţi în 40
grafic. 30
6 puncte 20
10
0
C. Precizaţi evoluţia raportului rural-urban în
1930
1948
1956
1966
1977
1992
2002
2004
perioada 1992-2004 menţionând:
1. doi factori care au contribuit la stabilizarea
acestuia;
2. două modificări în evoluţia demografică a oraşelor României în această perioadă;
3. un exemplu de oraş, din România, cu peste 100.000 locuitori care în perioada menţionată a
înregistrat o creştere a numărului de locuitori.
10 puncte
D. Precizaţi două modalităţi de creştere a populaţiei urbane în următorul deceniu, pe fondul

scăderii populaţiei totale a ţării.
6 puncte
E. Precizaţi două cauze care conduc la o pondere ridicată a populaţiei rurale în România.
4 puncte


Proba D, E, F

Reprezentarea grafică de mai jos se referă la Temperatura

subiectele III A - E şi reprezintă evoluţia grade C
valorilor medii lunare ale temperaturii la staţia
20
meteorologică Sinaia.
15
A. Precizaţi valoarea temperaturii medii a 10
celor două luni care au cele mai ridicate 5
valori.
0
4 puncte
-5 I F M A M I I A S O N D
B. Precizaţi valoarea temperaturilor medii -10

pentru lunile decembrie, ianuarie şi februarie.
6 puncte Temperatura
C. Precizaţi:
1. doi factori determinanţi ai variaţiei temperaturilor medii lunare;
2. două luni din an în care predomină precipitaţiile sub formă solidă datorită temperaturilor scăzute;
3. valorile temperaturilor medii din lunile aprilie şi august;
4. diferenţa dintre temperaturile medii ale lunilor septembrie şi octombrie.
10 puncte
D. 1. Calculaţi amplitudinea termică medie anuală.
2. Precizaţi modul de calcul al temperaturii medii lunare.
3. Precizaţi temperaturile medii ale lunilor martie şi mai.
6 puncte
E. Precizaţi două consecinţe asupra activităţilor antropice datorate variaţiilor sezoniere de
temperatură în staţiunea turistică Sinaia.
4 puncte


Proba D, E, F


Reprezentarea grafică de mai jos se referă la subiectele III A şi B şi prezintă evoluţia debitului
mediu lunar al fluviului Vistula.
350
A. Precizaţi:
1. valoarea debitului maxim, luna în 300
care se înregistrează; 250
2. valoarea debitului minim, luna în 200
mc/s
care se înregistrează.
150
4 puncte
100
B. Scrieţi pe foaia de examen, litera 50
corespunzătoare răspunsului corect
0
pentru fiecare dintre afirmaţiile de
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
mai jos:
Lunile anului
1. Regimul hidrografic al fluviului
Vistula este unul de tip:
a. atlantic b. complex c. mediteranean d. nordic 2 puncte
2. Debitele mai bogate ale fluviului Vistula în perioada martie – iulie sunt o consecinţă a:
a. alimentarii subterane b. pantelor line
c. ploilor bogate şi topirii zăpezilor d. temperaturilor ridicate 2 puncte
3. Fluviul Vistula se varsă în Marea Baltică în Golful:
a. Botnic b. Biscaya c. Finic d. Gdansk 2 puncte
C. Caracterizaţi din punct de vedere geografic Serbia precizând următoarele elemente:

2. trei resurse de subsol;
3. tipul de climă;
4. două zone de vegetaţie;
5. două probleme cu care se confruntă acest stat, în perioada actuală (problemele pot fi de
natură economică, geopolitică sau de geografia populaţiei).
10 puncte
Ţara Populaţia totală Producţia de energie Producţia de energie electrica
(număr loc.) electrica (mld. kwh ) pe locuitor
Franţa 58 835 000 71.6

Norvegia 4 516 000 120.0
Suedia 8 888 000 69.3
1. Calculaţi producţia de energie electrică pe cap de locuitor pentru cele trei ţări.
2. Precizaţi cel puţin trei surse de producţie a energiei electrice în Franţa. 6 puncte
E. Enumeraţi doi factori pentru a susţine afirmaţia: ,,Lipsa de combustibili clasici a impus în Suedia
construirea a numeroase hidrocentrale (peste 1.000) şi de atomocentrale, fiecare categorie
contribuind cu cca. 40% la producerea de energie electrică’’. 4 puncte


Proba D, E, F


Reprezentarea grafică de mai jos se referă la subiectele III A şi B şi reprezintă evoluţia debitului
mediu lunar al fluviului Pad.
A. Precizaţi:
1. valoarea debitului maxim, luna în care se mc/s
înregistrează;
2. valoarea debitului minim, luna în care se 250
înregistrează. 200
4 puncte
150

corespunzătoare răspunsului corect pentru 50
fiecare dintre afirmaţiile de mai jos: 0
1. Regimul hidrografic al fluviului Pad este I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
unul de tip:
a. atlantic b. complex
c. mediteranean d. nordic 2 puncte
2. Debitele mai sărace ale fluviului Pad în perioada iunie – august sunt datorate:
a. alimentării subterane b. precipitaţiilor bogate
c. temperaturilor ridicate d. topirii zăpezilor 2 puncte
3. Pe fluviul Pad se produc iarna:
a. curgeri de sloiuri b. inundaţii c. îngheţ la mal d. pod de gheaţă
2 puncte
C. Caracterizaţi din punct de vedere geografic Bulgaria precizând următoarele elemente:
2. un tip de climă;
3. două specii de plante ce cresc la sud de Munţii Balcani, datorită condiţiilor climatice;
4. două culturi agricole tradiţionale;
5. trei oraşe cu funcţie portuară.
10 puncte
Continent/stat Populaţia Producţia de vin Cantitatea de vin / locuitor
(loc.) (mil.hectolitri)
Europa 706 000 000 179
Italia 58 751 711 58
Franţa 60 874 000 57
Spania 43 967 766 37
1. Calculaţi producţia de vin pe cap de locuitor pentru continentul Europa şi cele trei ţări.
2. Precizaţi doi factori care favorizează producţia de vin în cele trei ţări europene.
6 puncte
E. Precizaţi două elemente geografice de legătură între România şi Bulgaria.
Notă: Elementele pot fi de natură fizico-geografică, economico-geografică sau de geografia
populaţiei.
4 puncte

Proba D, E, F


mediu lunar (măsurat în m3/sec.) al fluviului Peciora (Federaţia Rusă).
Peciora
A. Precizaţi:
1. valoarea debitului maxim, precum şi
luna în care se înregistrează;
2. valoarea debitului minim, precum
şi luna în care se înregistrează. 1000
4 puncte 800

corespunzătoare răspunsului corect 400
pentru fiecare dintre afirmaţiile de mai
jos: 200
1. Tipul de scurgere al fluviului Peciora 0
este unul de tip: I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
a. central b. estic
c. nordic d. vestic
2 puncte
2. Scurgerea este redusă în sezonul rece din cauza:
a. alimentării subterane b. îngheţului
c. ploilor bogate şi topirii zăpezilor d. precipitaţiilor bogate 2 puncte
3. Inundaţiile se produc pe Peciora în bazinul inferior din cauza:
a. dezgheţului b.îngheţului
c. precipitaţiilor lichide d. precipitaţiilor mixte
2 puncte
C. Caracterizaţi din punct de vedere geografic Republica Moldova precizând:
a. două caracteristici ale reliefului;
b. tipul de climă;
c. două ape curgătoare;
d. trei grupuri etnice;
e. două produse destinate exportului.
10 puncte
În tabelul alăturat sunt reprezentate principalele Producţie

Ţara Pondere(%)
ţări producătoare de energie electrică în 2005. (mld.kwh/an)
D. Calculaţi: Germania 574 3,9
1. diferenţa de producţie de energie electrică între Franţa 562 3,4
Germania şi Olanda; Regatul Unit 392 2,4
2. ponderea totală a producţiei de energie Italia 294 1,8
electrică a primelor trei ţări mari producătoare; Spania 240 1,5
3. producţia de energie electrică a Franţei Polonia 151 0,9
împreună cu Spania. Suedia 150 0,9
6 puncte Olanda 90 0,5
E. Prezentaţi două argumente care susţin afirmaţia ,,Uniunea Europeană este un bloc economic
redutabil”. 4 puncte


Proba D, E, F
Proba scrisă la Geografie Generala


Graficul alǎturat se referă la subiectul III
A - B şi reprezintǎ populaţia unor mari 12
aglomeraţii urbane europene.
milioane locuitori
10
8
A. Precizaţi:
1. numărul populaţiei din aglomeraţia Rin- 6
Ruhr; 4
2. câţi locuitori are aglomeraţia 2
urbanǎ de pe teritoriul Olandei.
0
4 puncte
r
ra
r id
ad
na
no
uh
nd
ila
st
ad
te
-R
an
Lo
A
M
M
hn
R
ei
B. Scrieţi, pe foaia de examen,
R
răspunsurile corecte care completează aglomeratii urbane
propoziţiile de mai jos:
1. pe teritoriul Germaniei este situatǎ
aglomeraţia urbanǎ numitǎ …
2. cele mai reduse valori ale populaţiei se înregistreazǎ în aglomeratia urbanǎ numitǎ …
3. aglomeraţia urbanǎ cu aproximativ 5,1 milioane locuitori este situatǎ în Peninsula …
6 puncte
C. Se dǎ urmatoarea situaţie-problemǎ:
Franţa, Grecia, Italia şi Spania sunt ţǎri ale Uniunii Europene care au un eficient sector terţiar, în
care un rol important îl are turismul, cu o contribuţie realǎ la veniturile economiei acestor ţǎri.
1. Menţionaţi doi factori care favorizeazǎ circulaţia turisticǎ în aceste ţǎri;
2. Notaţi trei tipuri de turism practicat în aceste ţǎri;
3. Notaţi câte o destinaţie turisticǎ (obiective naturale/antropice) de pe teritoriul fiecǎrei ţǎri;
4. În care din ţǎrile menţionate mai sus se înregistreazǎ cel mai mare numǎr de turişti.
10 puncte
Tabelul de mai jos se referă la subiectul III D-E. În tabel sunt menţionate elemente climatice din
două ţări europene:
Ţara Temperatura Temperatura Amplitudini Cantitatea Influenţe
aerului în ianuarie aerului în iulie termice medie anualǎ climatice
(grade Celsius) (grade Celsius) anuale (grade de precipitaţii
Celsius) (mm)
Ucraina - 7,1 23,8 520
Ungaria - 5,1 21,2 700
D. 1. Precizaţi influenţele climatice dominante pentru fiecare din cele douǎ ţǎri.
2. Calculaţi amplitudinile termice anuale pentru statele Ucraina şi Ungaria.
6 puncte
E. 1. Calculaţi diferenţa de precipitaţii dintre Ungaria şi Ucraina.
2. Precizaţi un factor care determină această diferenţă.
4 puncte


Proba D, E, F

Graficul alǎturat se referă la subiectele mc/s

III A - B şi reprezintǎ evoluţia debitului 6000
mediu lunar al unui fluviu european.
5000
A. Precizaţi: 4000
1. luna în care se înregistreazǎ debitul
maxim lunar şi valoarea acestuia; 3000
2. care este diferenţa de debit dintre luna
august şi luna aprilie. 2000
4 puncte
1000 4 puncte
B. Analizaţi valorile graficului alăturat şi 0
scrieţi pe foaia de examen, rǎspunsul I F M A M I I A S O N D
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
corect: lunile anului
1. Cele mai reduse valori ale debitului se
înregistreazǎ în luna…
2. Anotimpul cu cele mai mari valori ale debitului este …
3. Anotimpul cu cele mai reduse valori ale debitului este …
6 puncte
C. Se dǎ urmatoarea afirmaţie: „Între nordul şi sudul Italiei existǎ contraste referitoare la nivelul de
dezvoltate economicǎ şi socialǎ”.
1. Explicaţi distribuţia spaţialǎ inegalǎ a industriei şi a agriculturii în aceastǎ ţarǎ.
2. Notaţi douǎ centre industriale şi specificul industrial al acestora.
3. Exemplificaţi douǎ produse agricole ce asigurǎ supremaţia Italiei pe Glob.
4. Notaţi doi factori ai cadrului natural care au favorizat dezvoltarea agriculturii în acest stat.
10 puncte
Tabelul de mai jos se referă la subiectul III D - E:
Ţara Producţia de grâu Populaţie activǎ Populaţie ruralǎ Populaţie urbanǎ
(milioane tone) în agriculturǎ (%) (%) (%)
FRANŢA 30,5 4 76
GERMANIA 19,3 3 88
D. 1. Calculaţi procentul populaţiei rurale din Franţa şi din Germania.

2. Calculaţi diferenţa dintre valoarea producţiei de grâu obţinutǎ în Franţa şi cea obţinutǎ în
Germania.
3. Notaţi o unitate de relief din Franţa şi o unitate de relief din Germania unde se cultivǎ grâu.
6 puncte
E. Prezentaţi doi factori care explică producţiile mari de grâu ale acestor douǎ ţǎri (Franţa-locul
5/Glob, Germania-locul 8/Glob), ţinând seama de faptul cǎ populaţia ruralǎ şi cea ocupatǎ în
agriculturǎ au valori reduse. 4 puncte


Proba D, E, F
Proba scrisă la Geografie Generala


Graficul alǎturat se referă la subiectul III A - B
şi reprezintǎ evoluţia populaţiei Spaniei, în 45
perioada 1833-2004. 40
35
milioane locuitori
A. Precizaţi: 30
1. valoarea maximǎ a numǎrului de locuitori 25
înregistratǎ în aceastǎ ţarǎ; 20
2. în ce an Spania a depǎşit 30 milioane de 15

10
locuitori.
5
4 puncte
0
1833 1900 1930 1960 1980 1991 2000 2004
anul
B. Scrieţi pe foaia de examen răspunsurile
corecte la cerinţele de mai jos:
1. Precizaţi intervalul de creştere numericǎ a populaţiei şi doi factori care au determinat aceastǎ
creştere.
2. Notaţi intervalul de timp în care a avut loc cea mai mică creştere a populaţiei.
3. Calculaţi cu cât a crescut populaţia Spaniei în intervalul 1960 - 2004.
6 puncte
C. Se dǎ următoarea afirmaţie: „Regatul Unit al Marii Britanii se menţine între puterile economice
ale lumii, respectiv locul al IV- lea în Europa ca volum al PIB”.
Precizaţi:
1. trei factori care au favorizat dezvoltarea economicǎ a Regatului Marii Britanii;
2. două ramuri industriale tradiţionale şi materiile prime utilizate;
3. douǎ caracteristici ale agriculturii din aceastǎ ţarǎ;
4. cu ce ţarǎ se aflǎ în legaturǎ Marea Britanie prin Eurotunelul construit sub Marea Mânecii.
10 puncte
Tabelul de mai jos se referă la subiectele III D - E şi cuprinde date geodemografice ale unor
ţări europene:
Ţara Suprafaţa Populaţia Densitatea populaţiei Oraşul
(km2) (mil.loc.) ( loc/km2) capitalǎ
Belgia 30 528 10,3 337
Letonia 64 610 2,2 Riga
Irlanda 70 273 4,0
Olanda 40 840 16,3
D.
1. Calculaţi densitatea medie pentru Letonia, Irlanda şi Olanda;
2. Precizaţi numele capitalelor pentru statele: Belgia, Irlanda şi Olanda.
6 puncte
E. Prezentaţi douǎ argumente care sǎ explice diferenţa de densitate a populaţiei dintre Olanda şi
Letonia. 4 puncte


Proba D, E, F

SUBIECTUL III (30 p) – Varianta 016_________________________________________
Diagrama de mai jos se referă la subiectele A şi B, iar tabelul se referă la subiectele D şi E.
Hidroenergia în producţia de energie Abrevieri:

electrică (%) AT – Austria;
BE – Belgia;
15 BG – Bulgaria;
10 DE – Germania;
5 LT – Lituania;
HU – Ungaria
0
AT BG LT BE DE HU
A. Precizaţi două cauze ale producţiei mari de hidroenergie din Austria.

4 puncte
B. Alegeţi câte un argument, care explică cel mai bine, ponderea redusă a hidroenergiei pentru
fiecare dintre statele: Belgia, Germania, Ungaria, dintre:
1. ape curgătoare cu valoare energetică redusă;
2. lipsa apelor curgătoare;
3. relief de câmpie care nu favorizează construcţia de hidrocentrale;
4. valorificarea intensă a altor surse de energie (termoenergia);
6 puncte
C. Caracterizaţi din punct de vedere geografic Bulgaria, precizând:
1. oraşul capitală;
2. două resurse de subsol;
3. trei ramuri industriale;
4. două plante cultivate;
5. un port dunărean;
6. un port la Marea Neagră.
10 puncte
D. Calculaţi ponderea, în procente, a combustibililor fosili (cărbune, gaze naturale şi petrol) în
structura producţiei de energie electrică din Belgia, Lituania şi Ungaria.
6 puncte
Structura producţiei de energie electrică (%) în câteva state UE (2006)
Tara Energie Hidroenergie Cărbune Gaze Petrol Alte
nucleară naturale surse
Austria - 12 10 24 42 12
Belgia 29 1 3 27 40
Bulgaria 42 7 43 5 1 1
Germania 13 1 24 21 40 1
Lituania 75 3 0 8 14
Ungaria 15 1 17 38 28 1
E. Precizaţi două cauze, care explică ponderea ridicată a cărbunelui, în producţia de energie
electrică a Bulgariei. 4 puncte


Proba D, E, F

Diagrama de mai jos se referă la subiectele A şi B.
Abrevieri:
AT – Austria;
BG – Bulgaria;
FR – Franţa;
DE – Germania;
LU – Luxemburg;
HU – Ungaria
A. Precizaţi două ramuri industriale care contribuie la valoarea mare a PIB – ului, în Germania.
4 puncte
B. Scrieţi câte o cauză pentru valoarea redusă a PIB-ului din fiecare dintre statele Bulgaria,
Luxemburg şi Ungaria, dintre:
1. Număr mic de locuitori ocupaţi în economie;
2. Economie în tranziţie;
3. Productivitate redusă.
6 puncte
C. Caracterizaţi din punct de vedere geografic Franţa, precizând:
5. un port la Oceanul Atlantic;
6. un port la Marea Mediterană.
10 puncte
Statul Anul Suprafaţa Numărul total al
( km2 ) populaţiei (nr. loc. )
Finlanda 2006 338.145 5.231.372
Bulgaria 2006 110.910 7.385.367
1. Scrieţi pe foaia de examen, valoarea densităţii medii a populaţiei, calculată pentru fiecare stat
din tabel.
2. Precizaţi o cauză care să explice diferenţele care apar între cele două state, referitor la
densitatea medie a populaţiei.
6 puncte
E. Prezentaţi două argumente care să demonstreze faptul că Italia dispune de un important

potenţial turistic.
4 puncte


Proba D, E, F

Diagrama de mai jos, se referă la subiectele A şi B, iar tabelul se referă la subiectele D şi E.
Abrevieri:
BE - Belgia;
BG – Bulgaria;
FR – Franţa;
DE – Germania;
IE - Irlanda;
HU – Ungaria
A. Precizaţi valorile sporului natural (în ‰) în Franţa şi Germania.

4 puncte
B. 1. Prezentaţi o cauză a sporului natural negativ din Ungaria.
2. Prezentaţi o cauză a diferenţei mari între sporul natural din Irlanda şi sporul natural din Bulgaria.
3. Precizaţi o cauză a sporului natural pozitiv din Belgia.
6 puncte
C. Caracterizaţi din punct de vedere geografic Germania, precizând:
2. doua resurse de subsol;
5. un port fluviatil pe Rin;
5. un port la Marea Baltică.
10 puncte
D. Calculaţi sporul natural în valori absolute din Belgia, Franţa şi Irlanda.
6 puncte
State ale UE - date statistice de bază
Ţara Sporul Populaţie Contribuţia
natural (mil. loc) serviciilor
(‰) la PIB (%)
Belgia 1,3 10,4 73
Bulgaria -5,2 7,7 59
Franţa 4,3 59,6 74
Germania -1,3 82,4 71
Irlanda 8,7 4.0 57
Ungaria -3,7 10,1 66
E. Precizaţi două activităţi de servicii care pot creşte valoarea serviciilor în PIB-ul din Ungaria.
4 puncte


Proba D, E, F

Reprezentarea grafică de mai jos se referă la

subiectele III A şi C şi reprezintă evoluţia
temperaturii medii anuale (în grade Celsius) la
staţia meteorologică din Vârful Omu.
A. Precizaţi:
a. luna cu cea mai scăzută temperatură precum şi
valoarea acesteia
b. luna cu cea mai ridicată temperatură precum şi
valoarea acesteia.
4 puncte

subiectele III B şi C şi reprezintă evoluţia temperaturii medii anuale (în grade Celsius) la staţia
meteorologică Filaret-Bucureşti.
B. Scrieţi pe foaia de examen, litera corespunzătoare

răspunsului corect pentru fiecare dintre afirmaţiile de
mai jos:
1. Cea mai mare valoare termică se înregistrează în
luna:
a. iulie c. mai
b. iunie d. septembrie
2. Cea mai mică valoare termică se înregistrează în
luna:
a. februarie c. martie
b. ianuarie d. noiembrie
3. Anotimpul cu cele mai mari valori termice este:
a. iarna c. toamna
b. primăvara d. vara
6 puncte
C. 1. Calculaţi amplitudinile termice medii anuale la fiecare dintre cele două staţii meteorologice.
2. Precizaţi o cauză care să explice diferenţa dintre temperaturile medii anuale care se
înregistrează la Filaret faţă de cea care se înregistrează în Vârful Omu.
6 puncte
D. Realizaţi o caracterizare fizico-geografică şi social-economică a Franţei, menţionând:
a. trei state vecine, membre ale UE;
b. un tip de climă specific acestui stat;
c. două artere fluviale importante ce străbat teritoriul acestui stat sau formează graniţe cu statele
vecine;
d. două oraşe turistice;
e. două ramuri tradiţionale ale industriei alimentare. 10 puncte

E. Se dă următorul tabel:
Ţara Anul Suprafaţa (km.p.) Populaţia ( loc.)
Belgia 2007 30 528 10 472 842
Luxemburg 2007 2 586 459 500
1. Calculaţi densitatea medie a populaţiei pentru fiecare stat.

2. Precizaţi o cauză care determină diferenţa de densitate între cele două state.
4 puncte


Proba D, E, F

Diagrama 1 se referă la subiectele III A şi C şi prezintă 200

180
evoluţia precipitaţiilor medii anuale la staţia
pp medii anuale (mm)

160
meteorologică din Vârful Omu. 140
120
Diagrama 1 100
A. Precizaţi: 80
1. luna cu cele mai puţine precipitaţii precum şi 60
40
valoarea acestora; 20
2. luna cu cele mai multe precipitaţii precum şi 0
valoarea acestora.
Lunile anului
4 puncte
Diagrama 2 se referă la subiectele III B şi C şi reprezintă

evoluţia precipitaţiilor medii anuale la staţia meteorologică 100
90
Filaret-Bucureşti. pp medii anuale (mm)
80
B. Scrieţi pe foaia de examen, litera corespunzătoare 70
răspunsului corect pentru fiecare dintre afirmaţiile de mai 60
jos: 50
1. Luna în care se înregistrează cele mai ridicate valori 40
30
ale precipitaţiilor este: 20
a. august c. iunie 10
b. iulie d. mai 0
2. Luna care înregistrează cele mai scăzute valori are Lunile anului
precipitaţiilor este:
a. decembrie c. ianuarie Diagrama 2
b. februarie d. martie
3. Anotimpul în care se înregistrează cele mai mici valori ale precipitaţiilor este:
a. iarna c. toamna
6 puncte
C. 1. Calculaţi diferenţa dintre cantitatea de maximă lunară şi cea minimă lunară de precipitaţii de
la staţia meteorologică de la Filaret-Bucureşti.
2. Precizaţi două cauze care să explice diferenţa dintre valorile precipitaţiilor medii anuale
îregistrate în Vf. Omu faţă de cele care se inregistrează la Filaret-Bucureşti.
6 puncte
D. Realizaţi o caracterizare fizico-geografică şi social-economică a Germaniei, menţionând:
a. trei state vecine, membre ale UE;
b. cele două mări la care are ieşire, în nord, acest stat;
c. două artere fluviale importante ce străbat teritoriul acestui stat sau formează graniţe cu statele
vecine;
d. oraşul-capitală;
e. cele două state din care era alcătuită Germania până în anul 1990.
10 puncte

Ţara Anul Suprafaţa (km.p.) Populaţia (loc.)

Olanda 2007 41 528 16 313 000
Luxemburg 2007 2 586 459 500
1. Calculaţi densitatea medie pentru fiecare stat.

2. Precizaţi un factor care determină diferenţa de densitate.
4 puncte


Proba D, E, F


Reprezentările grafice de mai jos se referă la subiectele
III A şi C. Diagrama 1 reprezintă evoluţia debitului Dunării 3500
la Regensburg. 3000
2500
Debit (mc/s)
A. Precizaţi: 2000
1. luna cu cel mai mare debit şi valoarea acestuia; 1500
2. luna cu cel mai mic debit şi valoarea acestuia. 1000
4 puncte 500
0
Lunile anului
Diagrama 1
Diagrama 2 reprezintă evoluţia debitului Dunării la
Olteniţa. 10000
B. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare 9000
8000
răspunsului corect pentru fiecare dintre afirmaţiile Debit (mc/s)
7000
de mai jos: 6000
1. Luna cu cea mai mare valoare de debit este: 5000
4000
a. aprilie c. iunie 3000
b. iulie d. mai 2000
2. Luna cu cea mai mică valoare de debit este: 1000
0
a. august c. octombrie I F M A M I I A S O N D
b. noiembrie . d.septembrie Lunile anului
Diagrama 2
3. Anotimpul cu cele mai mici valori de debit este:
a. iarna c. toamna
b. primăvara d. vara 6 puncte
C. 1. Calculaţi diferenţa între debitul lunar maxim şi debitul lunar minim de la fiecare dintre cele
două staţii hidrologice.
2. Precizaţi o cauză care să explice creşterea debitului în lunile de primăvară la Olteniţa.
6 puncte
D. Realizaţi o caracterizare fizico-geografică şi social-economică a Italiei, menţionând:
a. denumirea peninsulei şi a celor două insule mari care aparţin de acest stat;
b. un tip de climă specific acestui stat;
c. două catene montane importante ce străbat teritoriul acestui stat sau formează graniţe cu statele
vecine;
d. două oraşe turistice;
e. cele două state enclave (pitice) aflate în corpul acestui stat. 10 puncte
Finlanda 2007 338 145 5 231 372
Ungaria 2007 93 030 10 097 549
1. Calculaţi densitatea medie a populaţiei pentru fiecare stat.
2. Precizaţi un factor care determină diferenţa de densitate a populaţiei dintre cele două state.
4 puncte


Proba D, E, F


subiectele III A şi B şi reprezintă evoluţia
temperaturii medii lunare ale aerului la
Bucureşti (exprimate în 0C).

1. valoarea maximă a temperaturii medii
lunare, precum şi luna în care se
înregistrează;
2. valoarea minimă a temperaturii medii
înregistrează;
4 puncte
B. Precizaţi:
1. modul de calcul al temperaturii medii
anuale;
2. valoarea amplitudinii termice medii anuale;
3. influenţa climatică specifică în zona analizată.
6 puncte
C. Scrieţi, pe foaia de examen, pentru Franţa, membru al U.E., următoarele elemente:
1. trei aglomerari urbane;
2. trei ramuri industriale reprezentative;
3. două aspecte specifice ale agriculturii;
4. o regiune turistică importantă;
5. o resursă de subsol.
10 puncte
D. 1. Calculaţi densitatea medie a populaţiei Europei, ştiind că suprafaţa este de 10,4 mil. km2 şi
numărul locuitorilor de 726 mil.loc (2004);
2. Precizaţi două cauze ale densităţii medii a populaţiei mai reduse în Europa Nordică.
6 puncte
E. În Europa Sudică şi Centrală există areale extinse afectate de eroziunea solului. O situaţie
similară este şi în România. Precizaţi doi factori care au condus la extinderea acestor areale.
4 puncte


Proba D, E, F


Analizaţi diagrama climatică care prezintă evoluţia temperaturilor medii lunare ale aerului la Arad
(exprimate în oC).

1. valoarea maximă a temperaturii medii lunare,
precum şi luna în care se înregistrează;
2. valoarea minimă a temperaturii medii lunare,
precum şi luna în care se înregistrează.
4 puncte
B. Precizaţi:
1. modul de calcul al temperaturilor medii anuale;
3. influenţa climatică specifică în zona analizată.
6 puncte
C. Caracterizaţi, din punct de vedere geografic statul

membru al U.E., Ungaria, precizând:
2. tipul de climă dominant;
3. un râu care traversează statul respectiv;
4. un tip genetic de lac şi un exemplu;
5. o zonă de vegetaţie;
6. trei oraşe.
10 puncte
D. Menţionaţi trei condiţii ale candidaturii de aderare la Uniunea Europeană, stabilite de Comisia
Europeană în anul 1997. 6 puncte
E. Precizaţi două argumente care să explice valoarea negativă a bilanţului migratoriu din ţările
Europei de Est şi Sud-Est. 4 puncte


Proba D, E, F


Reprezentarea grafică de mai jos se referă la subiectele III A şi B şi prezintă evoluţia precipitaţiilor
medii lunare la Bucureşti (exprimate în mm).

1. valoarea maximă a precipitaţiilor medii lunare şi
2. valoarea minimă a precipitaţiilor medii lunare şi
luna în care se înregistrează.
4 puncte
B. Precizaţi:
1. modul de calcul al cantităţii medii de precipitaţii
anuale;
2. anotimpul cu cantităţile medii lunare de
precipitaţii cele mai ridicate;
3. anotimpul cu cantităţile medii lunare de
precipitaţii cele mai coborâte.
6 puncte
C. Scrieţi pe foaia de examen, pentru Grecia, membru al U.E, următoarele elemente:

1. trei insule mai mari, ca suprafaţă, care îi aparţin;
2. două domenii economice tradiţionale;
3. trei culturi agricole mediteraneene;
4. două regiuni turistice importante.
10 puncte
D. Tabelul de mai jos cuprinde denumirile unor state europene. Scrieţi, pe foaia de examen, câte
o resursă de subsol reprezentativă pentru fiecare stat.
Statul Ucraina Norvegia Spania Suedia Germania Olanda

Resurse de subsol
6 puncte
E. Pe litoralul sudic al Peninsulei Crimeea, temperatura medie a lunii ianuarie este de 2 - 4ºC.
Precizaţi tipul de climă şi o cauză care influenţează clima din această regiune.
4 puncte
Probă scrisă la Geografie – clasa a XII - a Subiectul III


Proba D, E, F


Graficul alăturat se referă la subiectele III A - B şi prezintă evoluţia valorilor temperaturii medii
lunare la staţia meteorologică din Vârful Omu.
A. Scrieţi, pe foaia de examen:

1. valoarea maximă a temperaturii medii lunare precum
şi luna în care se înregistrează;
2. valoarea minimă a temperaturii medii lunare precum
şi luna în care se înregistrează.
4 puncte
B. Precizaţi:
1. modul de calcul al temperaturii medii anuale;
3. un factor determinant al variaţiei temperaturilor medii
lunare.
6 puncte
C. Precizaţi pentru Germania, stat membru al UE,

următoarele elemente:
1. două state vecine;
2. un lanţ montan şi un podiş de pe teritoriul acestui stat;
3. două ramuri industriale reprezentative;
6. un oraş-port maritim.
10 puncte
D. Tabelul de mai jos redă structura producţiei de energie electrică în România şi alte state ale U.E
la nivelul anului 2006, în procente. Precizaţi:
1. resursa energetică pe care România o foloseşte mai puţin, comparativ cu celelalte două state
din tabel;
2. două surse de energie pe care România le valorifică mai mult, comparativ cu celelalte două
state din tabel.
Ţara Energie Hidro- Cărbune Gaze Petrol Alte surse
nucleară(%) energie(%) (%) naturale(%) (%) (%)
România 9 30 40 15 5 1
Franţa 40 2 6 13 35 4
Germania 13 1 24 21 40 1
6 puncte
E. Modificarea în ritm alert şi continuu a mediului temperat-continental include şi accelerarea

proceselor de degradare a terenurilor. Precizaţi două cauze care generează acest proces.
4 puncte


Proba D, E, F


Graficul alăturat se referă la subiectul III A - B şi prezintă evoluţia precipitaţiilor medii lunare la
staţia meteorologică Omu.

1. valoarea maximă a precipitaţiilor medii lunare, precum şi
2. valoarea minimă a precipitaţiilor medii lunare, precum şi
4 puncte
B. Precizaţi:
1. modul de calcul a cantităţii medii anuale de
precipitaţii;
2. o lună cu precipitaţii medii cuprinse între 80 şi 100 mm;
3. diferenţa dintre cantităţile medii de precipitaţii din lunile
aprilie şi octombrie.
6 puncte
C. Precizaţi pentru Regatul Unit al Marii Britanii şi al

Irlandei de Nord, stat membru al UE, următoarele elemente:
1. trei aglomerări urbane;
3. cea mai veche regiune industrială;
4. un aspect specific al agriculturii;
5. două resurse de subsol.
10 puncte
D. În tabelul alăturat sunt reprezentate rata natalităţii şi cea a mortalităţii populaţiei din România.
Calculaţi:
1. bilanţul natural (sporul natural) pentru anul 1956; Anul Natalitate Mortalitate
2. bilanţul natural (sporul natural) pentru anul 2004;
3. diferenţa de natalitate dintre anii 1977 şi 1998. 1956 24,2 ‰ 9,9 ‰
1977 19,6 ‰ 9,6 ‰
6 puncte
1998 10,5 ‰ 12,0 ‰
2004 10,0 ‰ 11,9 ‰
E. Precizaţi două cauze care determină distribuţia inegală a căilor rutiere, atât în Europa cât şi în
România.
4 puncte


Proba D, E, F


Graficul de mai sus se referă la subiectul III A-B şi prezintă evoluţia debitelor medii lunare ale
râului Siret.
A. Precizaţi:
1. valoarea maximă a debitului lunar, precum şi luna în
care se produce;
2. valoarea minimă a debitului lunar, precum şi luna în
care se produce.
4 puncte
B. Precizaţi:
1. modul de calcul al debitului mediu anual;
2. diferenţa dintre valoarea debitului în luna aprilie şi
valoarea debitului în luna decembrie;
3. o cauză a creşterilor de debit în luna aprilie.
6 puncte
C. Precizaţi pentru Spania, stat membru al UE,

4. o resursă de subsol;
5. un arhipelag care aparţine acestui stat.
10 puncte
D. Suprafaţa Uniunii Europene este de 4,32 mil. km², iar numărul locuitorilor de peste 488,79 mil.
locuitori.
Precizaţi:
1. Ce procent din suprafaţa Uniunii Europene deţine suprafaţa României.
2. Ce procent din populaţia Uniunii Europene deţine populaţia României.
3. Statul din U.E. cu suprafaţa cea mai mare.
6 puncte
E. Precizaţi două efecte pozitive ale globalizării asupra continentului european, inclusiv asupra
României.
4 puncte

Proba D, E, F


o
C
subiectele III A şi B şi prezintă evoluţia temperaturilor 25
medii lunare la o anumită staţie
meteorologică. 20
15
A. Identificaţi:
1. cele două luni în care temperatura medie este de 10
0˚C; 5
2. cele două luni în care temperatura medie este de
15˚C. 0
4 puncte -5
B. Precizaţi: I F M A M I I A S O N D
1. luna cu cea mai ridicată temperatură şi valoarea
temperaturii;
2. luna cu cea mai scăzută temperatură şi valoarea temperaturii;
3. valoarea diferenţei de temperatură între lunile mai şi noiembrie.
6 puncte
C. Caracterizaţi Serbia precizând:
1. două unităţi de relief;
2. o influenţă climatică;
3. două râuri (fluvii);
4. două oraşe;
5. o minoritate naţională;
6. o resursă naturală şi o ramură industrială.
10 puncte
În tabelul alăturat sunt prezentate principalele ţări Producţie

Ţara Pondere(%)
producătoare de energie electrică în 2005, cu (mld.kwh/an)
valorile producţiei şi ponderea în totalul mondial. Germania 574 3,9
Tabelul se referă la subiectele III D şi E Franţa 562 3,4
Regatul Unit 392 2,4
D. Calculaţi: Italia 294 1,8
1. diferenţa de producţie de energie electrică între Spania 240 1,5
Franţa şi Suedia; Polonia 151 0,9
2. ponderea totală a producţiei de energie Suedia 150 0,9
electrică a primelor trei ţări mari producătoare; Olanda 90 0,5
3. producţia de energie electrică a
Spaniei împreună cu Polonia.
6 puncte
E. Precizaţi două argumente care justifică ponderea mare a producţiei de energie electrică în
Germania. 4 puncte

Proba D, E, F

Reprezentarea grafică de mai jos se referă la subiectele III A şi B şi prezintă evoluţia debitelor
medii lunare ale unui râu, în m³/s.
A. Identificaţi:
1. cele două luni în care debitul mediu
depăşeşte 200 m³/s;
2. cele două luni de toamnă cu cele mai
reduse valori ale debitelor.
4 puncte
B. Precizaţi:
1. luna cu cel mai ridicat debit mediu
lunar şi valoarea acestuia;
2. luna cu cel mai scăzut debit mediu
lunar şi valoarea acestuia;
3. valoarea diferenţei de debit între
lunile iulie şi septembrie.
6 puncte
C. Caracterizaţi Bulgaria precizând:

2. influenţă climatică;
4. trei oraşe;
5. două resurse naturale.
10 puncte
Temp. Prec.
În tabelul alăturat sunt reprezentate valori medii anuale
Staţia medie medii
ale temperaturilor şi precipitaţiilor.
meteorologică anuală anuale
(oC) (mm)
D. Calculaţi:
1. diferenţa de temperatură între Constanţa şi Suceava; Constanţa 11,3 382
2. diferenţa de precipitaţii între Satu Mare şi Constanţa; Bucureşti 11,0 489
3. diferenţa de temperatură între Bucureşti şi Oradea. Galaţi 10,5 460
6 puncte Timişoara 10,7 609
Oradea 10,3 610
E. Precizaţi două cauze care determină aceeaşi valoare a Satu Mare 9,7 625
temperaturii medii anuale la Sibiu şi Târgu Mureş. Cluj Napoca 8,4 518
4 puncte Sibiu 8,7 646
Târgu Mureş 8,7 603
Iaşi 9,5 532
Suceava 7,4 578
Bacău 9,0 557

Proba D, E, F

SUBIECTUL III (30 p) –Varianta 030

Reprezentarea grafică de mai jos se referă
la subiectele III A şi B şi prezintă
evoluţia temperaturii medii lunare la o
anumită staţie meteorologică.
A. Identificaţi:
a. cele două luni în care temperatura medie
este de 5˚C;
b. cele două luni în care temperatura
medie este de 10˚C.
4 puncte
B. Precizaţi:
a. lunile cu cea mai ridicată temperatură;
b. lunile cu cea mai scăzută temperatură;
c. valoarea diferenţei de temperatură între lunile mai şi noiembrie.
6 puncte
C. Caracterizaţi Ungaria precizând:

a. două unităţi de relief;
b. o influenţă climatică;
c. două râuri (fluvii) şi un lac;
d. un etaj sau o zonă de vegetaţie;
e. două oraşe;
f. o resursă naturală şi o ramură industrială.
10 puncte
În tabelul alăturat sunt reprezentate rata natalităţii şi cea a Anul Natalitate Mortalitate
mortalităţii populaţiei din România. 1956 24,2‰ 9,9‰
D. Calculaţi: 1977 19,6‰ 9,6‰

a. bilanţul natural (sporul natural) pentru anul 1956; 1992 11,4‰ 11,6‰
b. bilanţul natural (deficitul natural) pentru anul 2004;
1998 10,5‰ 12,0‰
c. diferenţa de natalitate dintre anii 1977 şi 1998.
6 puncte 2004 10,0‰ 11,9‰
E. Precizaţi două avantaje ale creşterii producţiei de hidroenergie.
4 puncte


Proba D, E, F


Reprezentarea grafică de mai jos se referă la subiectele III A şi B şi prezintă evoluţia
temperaturilor medii lunare şi a cantităţilor medii lunare de precipitaţii .
A. Precizaţi:
1. cantitatea maximă de precipitaţii înregistrată într-o
lună;
2. cantitatea minimă de precipitaţii înregistrată într-o
lună;
3. valoarea maximă a temperaturii medii lunare;
4. valoarea minimă a temperaturii medii lunare.
4 puncte

răspunsului corect pentru fiecare dintre afirmaţiile de mai
jos:
1. Tipul de climă ilustrat de diagrama climatică de mai sus este:
a. mediteranean (subtropical) c. temperat oceanic
b. temperat continental d. subpolar
2. Anotimpul în care se înregistrează cea mai mare cantitate de precipitaţii este:
a. iarna c. toamna
3. Temperaturile au valori ridicate în anotimpul de vară datorită invaziilor maselor de aer:
a. ecuatorial c. polar maritim
b. polar continental d. tropical
6 puncte
C. Caracterizaţi fizico-geografic şi economic statul Germania, menţionând:
1. două mări la care are ieşire Germania;
2. doua artere fluviale de importanţă europeană care traversează ţara;
4. două oraşe porturi;
5. trei ramuri industriale reprezentative.
10 puncte
Tabelul de mai jos se referă la subiectele III D şi E şi prezintă numărul locuitorilor şi suprafaţa
statelor România şi Ungaria:
Ţara Anul Suprafaţa Nr. total al populaţiei
(km²) (număr loc.)
România 2006 238.391 21.600.000
Ungaria 2006 93.030 9.981.300
D. 1. Calculaţi densitatea medie a populaţiei pentru fiecare ţară.
2. Precizaţi câte o aglomeraţie urbană situată în România şi în Ungaria.
6 puncte
E. Referitor la valorile densităţii medii ale populaţiei, calculate anterior, precizaţi două cauze care
influenţează repartiţia neuniformă a populaţiei pe teritoriile celor două ţări. 4 puncte


Proba D, E, F


Diagrama 1
Analizaţi diagrama 1 pe care este reprezentată evoluţia
cantităţii medii lunare de precipitaţii la Bucureşti.
A. Precizaţi:
1. luna cu cantitatea medie minimă de precipitaţii,
precum şi valoarea acesteia;
2. luna cu cantitatea medie maximă de precipitaţii,
precum şi valoarea acesteia.
4 puncte
Analizaţi diagrama 2, pe care este reprezentată evoluţia

cantităţii medii lunare de precipitaţii la Bergen (Norvegia). Diagrama 2

răspunsului corect pentru fiecare dintre afirmaţiile de
mai jos:
1. Regimul anual al precipitaţiilor care se înregistrează
la Bergen (Norvegia) se încadrează tipului de regim
pluviometric:
a. ecuatorial c. temperat continental
b. musonic d. temperat oceanic;
2. Cantitatea maximă de precipitaţii se înregistrează în
anotimpul de:
a. iarna c. toamnă
b. primăvara d. vară
3. Factorul care determină cantităţi medii anuale mari
de precipitaţii la Bergen este:
a. altitudinea reliefului c. regimul temperaturii aerului
b. regimul radiaţiei solare d. circulaţia vestice a maselor de aer
6 puncte
C. Caracterizaţi fizico-geografic şi economic statul Ucraina, menţionând:

1. trei state vecine;
2. un aspect climatic specific acestui stat;
3. două artere fluviale importante care străbat teritoriul acestui stat sau formează graniţe cu
satele vecine;
4. două resurse de subsol cu rezerve importante;
5. oraşul - capitală;
6. un oraş port.
10 puncte

Ţara Anul Nr. total al Nr. născuţilor vii Nr. deceselor
populaţiei
Italia 2006 59.131.287 579.486 567.660
Ungaria 2006 10.064.000 124.793 145.928
1. Calculaţi, în valori absolute, bilanţul natural (sporului natural).
2. Calculaţi, în promile (‰), valoarea reprezentând rata bilanţului natural (sporului natural).
3. În raport cu valoarea bilanţului natural, menţionaţi tipul demografic specific celor două state.
6 puncte
E. Precizaţi două cauze care să explice diferenţa dintre cantitatea de precipitaţii înregistrată la
Bucureşti faţă de cea înregistrată la Bergen (Norvegia).
4 puncte


Proba D, E, F


Reprezentarea grafică de mai jos se referă la subiectele
III A şi B şi prezintă evoluţia temperaturilor medii lunare
şi a cantităţii de precipitaţii.
A. Precizaţi:
1. cantitatea maximă de precipitaţii înregistrată, precum
şi luna în care se înregistrează;
2. valoarea minimă a temperaturii medii lunare, precum
şi luna în care se înregistrează.
4 puncte
B. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare

răspunsului corect pentru fiecare dintre afirmaţiile de mai
jos:
1. Tipul de climă în care se înregistrează valorile
menţionate în diagrama climatică alăturată este:
a. ecuatorial b. subpolar
c. mediteranean (subtropical) d. temperat - oceanic
2. Valoarea maximă a temperaturii medii lunare se înregistrează în lunile:
a. august si mai b. august si iulie
c. iulie si iunie d. iulie si mai
3. Cantitatea medie anuală mare de precipitaţii care se înregistrează este datorată:
a. altitudinii c. regimului temperaturii aerului
b. regimului radiaţiei solare d. circulaţiei vestice a maselor de aer
6 puncte
C. Caracterizaţi fizico-geografic şi economic statul Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de

Nord, menţionând:
1. tipul de climă specific şi doi factori care influenţează clima;
2. artera fluvială ce traversează capitala ţării;
3. cea mai mare aglomeraţie urbană, precizându-i şi tipul;
4. două ramuri industriale cu pondere ridicată în economia ţării;
5. două tipuri de culturi agricole specifice.
10 puncte
Ţara Lungimea căilor ferate (km)
Germania 38.126
România 11.376
Ucraina 22.510
Calculaţi ponderea lungimii căilor ferate ale fiecărei ţări, raportate la nivelul Europei ştiind că
lungimea totală a reţelei feroviare pe continent este, în prezent, de 369.000 Km.
6 puncte
E. Referitor la ponderea lungimii căilor ferate ale celor trei state europene raportate la nivelul
continentului european, calculate anterior, precizaţi două cauze care să explice diferenţele care
apar între cele trei state. 4 puncte


Proba D, E, F


Diagrama climatică alăturată se referă la
subiectul III A şi B. În diagramă este
prezentată evoluţia temperaturilor medii lunare
la o staţie meteorologică.
A. Precizaţi:
1. valoarea maximă a temperaturii, precum şi
2. valoarea minimă a temperaturii, precum şi
4 puncte
B. Scrieţi, pe foaia de examen, litera
corespunzătoare răspunsului corect pentru
fiecare dintre afirmaţiile de mai jos:
1. Diagrama climatică de mai sus redă tipul de climă:
a. ecuatorială c. temperat – oceanică
b. temperat – continentală d. subpolară
2. Amplitudinea termică medie anuală este de:
a. 15- 160C c. 24 - 260C
0
b. 18 - 22 C d. 30 - 350C
o
3. Valori de 10 C, ale temperaturii medii lunare se înregistrează în lunile:
a. aprilie şi octombrie c. mai şi octombrie
b. aprilie şi mai d. mai şi noiembrie
6 puncte
C. Caracterizaţi din punct de vedere fizico – geografic şi economic Franţa, având în vedere:
1. numele a două unităţi de relief;
2. numele unui fluviu care o străbate;
3. două resurse naturale;
4. două ramuri industriale reprezentative (cu excepţia industriei alimentare);
5. o cultură agricolă specifică;
6. un oraş cu funcţie turistică;
7. un oraş-port.
10 puncte
Finlanda 2006 338.145 5.231.372
Bulgaria 2006 110.910 7.385.367
1. Scrieţi pe foaia de examen, valoarea densităţii medii a populaţiei, calculată pentru fiecare stat
din tabel.
densitatea medie a populaţiei. 6 puncte

potenţial turistic. 4 puncte


Proba D, E, F

Diagrama climatică alăturată se referă la

subiectele A şi B. În diagramă este
prezentată evoluţia temperaturilor medii
lunare la o staţie meteorologică.
A. Precizaţi:
1. valoarea temperaturii medii în lunile aprilie
şi octombrie;
2. amplitudinea termică medie anuală.
4 puncte

1. Temperaturile medii lunare cu valorile cele mai ridicate se înregistrează în lunile:
a. iulie şi august c. iunie şi august
b. iulie şi iunie d. iunie şi septembrie
2. Diagrama climatică de mai sus redă tipul de climă:
a. ecuatorială c. temperat – oceanică
b. temperat - continentală d. subpolară
3. Valori ale temperaturii medii lunare, cuprinse între 0 - 5oC, se înregistrează în lunile:
a. aprilie şi octombrie c. martie şi noiembrie
b. martie şi octombrie d. mai şi noiembrie
6 puncte
C. Caracterizaţi din punct de vedere fizico – geografic şi economic Grecia, având în vedere:
1. numele unei unităţi de relief;
2. un tip climatic caracteristic;
3. o formaţiune vegetală specifică;
5. o ramură industrială reprezentativă;
5. două culturi agricole specifice;
6. un oraş cu funcţie turistică;
7. un oraş port.
10 puncte
D. Uniunea Europeană reprezintă o grupare de natură politică, socială şi economică, formată din
mai multe state. Precizaţi:
1. numărul statelor care formează Uniunea Europeană;
2. două state considerate membre fondatoare ale organizaţiei premergătoare Uniunii Europene;
3. două state care au aderat după 2004 la Uniunea Europeană;
4. un stat din Uniunea Europeană cu ieşire la Marea Baltică;
6 puncte
E. Precizaţi două cauze care determină valorile reduse ale densităţii populaţiei în Europa nordică.
4 puncte


Proba D, E, F


Diagrama climatică alăturată se referă la subiectele A şi B. În diagramă este prezentată evoluţia
temperaturilor medii lunare la o
staţie meteorologică.
A. Precizaţi:
1. valoarea maximă a temperaturii,
precum şi luna în care se
înregistrează;
2. valoarea minimă a temperaturii,
precum şi luna în care se
înregistrează.
4 puncte
B. 1. Calculaţi amplitudinea termică

medie anuală.
2. Calculaţi diferenţa dintre
temperaturile medii ale lunilor iulie
şi octombrie.
3. Precizaţi două luni cu temperaturi medii cuprinse între 6 şi 8°C.
6 puncte
C. Caracterizaţi din punct de vedere fizico – geografic şi economic Italia, având în vedere:
2. numele unui fluviu care o străbate;
4. două ramuri industriale reprezentative (cu excepţia industriei alimentare);
5. o cultură agricolă specifică;
6. două oraşe cu funcţie turistică;
10 puncte
Suedia 2006 449.964 9.016.596
Portugalia 2006 92.391 10.605.870
1. Scrieţi, pe foaia de examen, valoarea densităţii medii a populaţiei, calculată pentru fiecare stat
din tabel.
2. Precizaţi o cauză care să explice diferenţele care apar între cele două state, referitor la valoarea
densităţii medii a populaţiei. 6 puncte
E. Prezentaţi două argumente care să demonstreze că Franţa dispune de un important potenţial

turistic. 4 puncte


Proba D, E, F


Reprezentarea grafică de mai jos se referă la subiectele III A şi B şi prezintă valorile PIB/locuitor în
câteva state din Uniunea Europeană.
A. Precizaţi:
1. două state al căror PIB/locuitor are valorile cele mai mari;
2. două state al căror PIB/locuitor are valori cuprinse între 20 şi 40 mii euro.
4 puncte
PIB/loc
80 (mii euro)
70
60
50
40
30
20
10
0
Austria
Bulgaria
Danemarca
Finlanda
Irlanda
Luxemburg
Suedia
Regatul
Unit
B. Referitor la reprezentarea grafică alăturată precizaţi:
1. numele a trei state care au ieşire la mare;
2. numele a două state a căror formă de guvernământ este monarhia;
3. numele statului care a aderat la Uniunea Europeană în anul 2007.
6 puncte
C. Caracterizaţi din punct de vedere geografic Franţa precizând:
1. numele unui lanţ montan şi al unei câmpii;
2. două tipuri de climă;
3. numele a trei artere hidrografice;
4. numele a trei oraşe.
10 puncte
Analizaţi tabelul de mai jos în care este prezentată evoluţia numărului de locuitori din şase state.
D. Precizaţi două state care au înregistrat o creştere a populaţiei şi două state care au înregistrat o
scădere a populaţiei în 2005 faţă de anul 1990. Precizaţi câte o cauză care a condus la scăderea
numărului de locuitori în fiecare dintre cele două state menţionate anterior. 6 puncte
Anul/ 1990 2000 2005

Statul (milioane locuitori) (milioane locuitori) (milioane locuitori)
Austria 7,73 8,11 8,19
Bulgaria 8,99 8,17 7,73
Germania 79,36 82,18 82,69
Italia 57,66 57,76 58,09
Letonia 2,67 2,37 2,31
Ungaria 10,36 10,20 10,10
E. Precizaţi două obiective ale Uniunii Europene care pot contribui la dezvoltarea socio-economică
a României. 4 puncte

Proba D, E, F

Reprezentarea grafică de mai jos se suprafaţa (km 2)

referă la subiectele III A şi B şi 600000
prezintă suprafaţa unor state din 500000
Uniunea Europeană.
400000
A. Precizaţi: 300000
1. cele mai întinse două state;
2. două state cu suprafaţa mai mică 200000
de 400.000 km2. 100000

4 puncte
0
Finlanda
Regatul Unit
Franta
Italia
Polonia
Romania
Spania
Suedia
Germania
B. Precizaţi:
1. numele a două state, dintre cele
reprezentate pe grafic, care au ieşire
la Marea Mediterană;
2. numele a două state, dintre cele reprezentate pe grafic, care au ieşire la Marea Baltică;
3. numele a două state, dintre cele reprezentate pe grafic, care au ca formă de guvernământ
monarhia.
6 puncte
C. Caracterizaţi din punct de vedere geografic Marea Britanie precizând:
1. numele a două unităţi montane;
2. numele a două regiuni istorice;
4. numele a două râuri;
5. numele a trei oraşe.
10 puncte
D. Pe baza datelor prezentate în tabelul alăturat precizaţi două cauze ale valorilor diferite ale
numărului de locuitori din Finlanda şi din Suedia în comparaţie cu Spania.
Ţara Suprafaţa ( km2) Populaţia (loc., 2006)
Finlanda 338.145 5.231.372
Suedia 449.964 9.016.596
Spania 505.990 40.397.842
6 puncte
E. Precizaţi două motive care fac din Spania una dintre primele destinaţii turistice din Europa.
4 puncte
Probă scrisă Geografie – clasa a XII-a Subiectul III

Proba D, E, F

Reprezentarea grafică de mai jos se referă la subiectele III A şi B şi prezintă numărul de locuitori
din unele state din Uniunea Europeană.
A. Precizaţi:
1. două state cu o populaţie mai mare de 60 milioane de locuitori;
2. două state cu o populaţie sub 30 milioane de locuitori.
4 puncte
90 Populatia (mil.loc.)
80
70
60
50
40
30
20
10
0
Regatul
Belgia
Cehia
Franta
Germania
Grecia
Italia
Olanda
Polonia
Portugalia
România
Spania
Unit
B. Referitor la reprezentarea grafică de mai sus precizaţi:
1. numele a trei state care au ca formă de guvernământ monarhia;
2. numele a două state care au ieşire la Marea Mânecii;
3. numele statului care a aderat cel mai recent la Uniunea Europeană.
6 puncte
C. Caracterizaţi din punct de vedere geografic Italia precizând numele:
1. a două unităţi montane şi al unei unităţi de câmpie;
2. a doi vulcani;
3. a două râuri;
4. a două oraşe;
5. unei culturi agricole reprezentative.
10 puncte
D. Pe baza datelor prezentate în tabelul de mai jos precizaţi modul în care a evoluat numărul de
locuitori şi PIB/loc. ale Uniunii Europene cu 15 membri comparativ cu Uniunea Europeană cu 27
de membri. Precizaţi cauza care a determinat evoluţia indicatorului economic PIB/loc. 6 puncte
Populaţia (mil loc) Suprafaţa (km2) PIB/loc (USD/loc)
UE 15 380,3 3.238.692 33.234
UE 27 484,3 4.322.989 27.776
E. Menţionaţi două argumente care explică faptul că transportul este un element important în
creşterea economică a Uniunii Europene. 4 puncte
Probă scrisă Geografie clasa a XII-a Subiectul III


Proba D, E, F


Reprezentarea grafică de mai jos se referă la subiectul III A.
A. Precizaţi:
1. doi factori naturali care au un rol deosebit în distribuţia spaţială inegală a populaţiei în Europa
Centrală şi Europa de Nord. 4 puncte
Repartiţia populaţiei Europei pe regiuni geografice
200
180
160
140
120
mil. loc. 100
80
60
40
20
0
1 2 3 4 5
1-Europa de Nord 2-Europa de Vest 3-Europa Centrală 4-Europa de Sud 5-Europa de Est
B. Precizaţi:
1. două argumente pentru a demonstra faptul că Dunărea are o importanţă europeană.
2. o caracteristică biopedogeografică a Deltei Dunării.
6 puncte
C. 1. Prezentaţi trei situaţii din ţările Uniunii Europene în care dezvoltarea industriei metalurgice a
fost influenţată de existenţa materiilor prime.
2. Se dă următoarea afirmaţie: „Grecia a devenit, de mai mulţi ani, unul dintre cei mai mari
exportatori de ciment şi aluminiu ai U.E.” Precizaţi doi factori care au favorizat acest fapt.
10 puncte
D. Caracterizaţi economia Italiei, precizând:
1. două ramuri industriale;
2. o ramură agricolă specifică;
3. două oraşe cu funcţie turistică;
4. un oraş port maritim.
6 puncte
E. Odată cu intrarea în Uniunea Europeană, Portugalia a cunoscut un adevărat miracol economic.
Precizaţi două sectoare de activitate cu o dinamică susţinută în economia acestei ţări.
4 puncte

Proba D, E, F

Reprezentarea grafică de mai jos se

referă la subiectele III A şi B şi prezintă 25
evoluţia temperaturilor medii lunare la o 20
anumită staţie meteorologică.
15
A. Precizaţi:
10
1. două luni în care temperatura medie
0
C
este de 10°C; 5
2. valoarea temperaturii medii din lunile
mai şi septembrie; 0
4 puncte I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
-5
B. Precizaţi: -10
1. cea mai mică valoare a temperaturii Lunile
medii lunare, precum şi luna în care se
înregistrează;
2. cea mai mare valoare a temperaturii medii lunare, precum şi luna în care se înregistrează;
3. amplitudinea medie anuală (diferenţa dintre valorile extreme ale temperaturii din cursul anului);
6 puncte
C. Tabelul de mai jos cuprinde denumirile unor state europene şi anumite resurse de subsol care
se exploatează din statele respective.
Statul Suedia Marea Britanie Franţa România Ucraina
Resursa de Minereu de Petrol Bauxită Sare Cărbuni
subsol fier
Precizaţi pentru fiecare stat o ramură industrială dezvoltată pe baza resurselor de subsol
menţionate în tabelul de mai sus.
10 puncte
D. Caracterizaţi economia Spaniei, precizând:
2. o ramură agricolă specifică;
3. două oraşe cu funţie turistică;
6 puncte
E. Deşi cuprinde numai în jur de 4% din populaţia activă şi contribuie cu circa 3% la formarea PIB,
agricultura plasează Franţa pe primul loc în Europa. Precizaţi doi factori care au favorizat acest
fapt. 4 puncte

Proba D, E, F


Reprezentarea grafică de mai jos se referă la subiectele III A şi B şi reprezintă evoluţia debitului
mediu lunar al râului Vâltava la Praga.
A. Precizaţi:
1. valoarea maximă a debitului lunar, precum şi luna în care se produce;
2. în câte luni debitul mediu are valori mai mari de 40 m3/s.
4 puncte
60
50
40
m3/s 30
20
10
0
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Lunile
B. Precizaţi:
1. valoarea debitului mediu în luna martie;
2. valoarea minimă a debitului lunar, precum şi luna în care se produce;
3. două luni în care debitul mediu este de aproximativ 18 m3/s;
4. o cauză a diferenţei de debit între lunile extreme.
6 puncte
C. Tabelul de mai jos cuprinde denumirile unor state europene şi anumite resurse de subsol care
se exploatează din statele respective.
Statul Germania Norvegia Ungaria Ucraina România
Resursa de Minereu de Petrol Bauxită Sare Cărbuni
subsol fier
Precizaţi pentru fiecare stat o ramură industrială dezvoltată pe baza resurselor de subsol
menţionate în tabelul de mai sus.
10 puncte
D. Caracterizaţi economia Olandei, precizând: două ramuri industriale; o ramură agricolă specifică;
două oraşe cu funcţie turistică; un oraş port maritim.
6 puncte
E. Analizaţi datele din tabelul de mai jos referitoare la structura populaţiei ocupate pe grupe de
vârstă şi principalele activităţi ale economiei unei ţări recent membră a Uniunii Europene, la nivelul
anului 2000. Precizaţi:
Probă scrisă la Error! Reference source not found.
1
1. grupa de vârstă care are cel mai scăzut grad de ocupare; o explicaţie a acestei situaţii;
2. grupa de vârstă cu cea mai ridicată rată de ocupare în agricultură; o explicaţie a acestei situaţii.
RATA DE OCUPARE PE VÂRSTE ŞI ACTIVITĂŢI
Grupa de vârstă Total ţară (%) Agricultura (%) Industrie (%)
15-24 ani 11,3 11,6 10,6
25-49 ani 64,3 43,4 78,7
Peste 50 ani 24,4 45,0 10,7
4 puncte
Probă scrisă la Error! Reference source not found.

2

Proba D, E, F


temperaturilor şi precipitaţiilor medii lunare.
A. Precizaţi:
1. luna cu cantitatea maximă de precipitaţii;
2. luna cu cantitatea minimă de precipitaţii;
3. valoarea maximă a temperaturii medii
lunare;
4. valoarea minimă a temperaturii medii lunare;
4 puncte
B. Scrieţi pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre
1. Diagrama climatică de mai sus redă tipul de climă :
a. ecuatorial b. mediteranean (subtropical)
c. temperat - oceanic d. subpolar
2. Factorul climatic care determină cantităţile medii anuale mari de precipitaţii este:
a. altitudinea reliefului c. regimul temperaturii aerului
b. regimul radiaţiei solare d. circulaţia vestică a maselor de aer
3. Valori ridicate, de peste 170C, ale temperaturii medii lunare se înregistrează în lunile:
a. aprilie şi iunie b. august şi iulie
c. august şi mai d. iulie şi mai
6 puncte
C. Caracterizaţi din punct de vedere fizico-geografic şi economic Italia, menţionând:
2. două oraşe cu o populaţie de peste 1.000.000 locuitori;
3. tipul de climă specific acestui stat;
4. un tip genetic de lac şi un exemplu;
5. două tipuri de culturi agricole specifice;
6. o ramură industrială reprezentativă.
10 puncte
Ţara Anul Suprafaţa Nr. total al populaţiei
( Km² ) ( loc.)
Bulgaria 2006 110910 7.385.367
Finlanda 2006 338145 5.231.372
1. Scrieţi pe foaia de examen, valoarea densităţii medii a populaţiei calculată pentru Bulgaria şi
Finlanda.
2. Referitor la valorile densităţii medii ale populaţiei, calculate anterior, precizaţi două cauze care
să explice diferenţele care apar între cele două ţări europene. 6 puncte
E. Prezentaţi două argumente prin care să arătaţi că oraşul Roma are şi funcţie turistică.
4 puncte


Proba D, E, F


A. Precizaţi:
1. valoarea maximă a cantităţii de precipitaţii
înregistrată într-o lună, precum şi luna în care
se înregistrează;
înregistrează.
4 puncte
B. Scrieţi pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect, pentru fiecare dintre
1. Tipul de climă în care se înregistrează valorile menţionate în diagrama climatică de mai sus
este:
a. ecuatorial b. mediteranean (subtropical)
a. iarna c. primăvara
b. toamna d. vara
3. Temperaturile au valori ridicate în anotimpul de vară datorită pătrunderii maselor de aer:
6 puncte
C. Caracterizaţi din punct de vedere fizico-geografic şi economic Franţa, menţionând:
1. tipul de climă specific şi doi factori care influenţează clima;
2. două artere fluviale navigabile;
3. cea mai mare aglomeraţie urbană;
4. un oraş port la Marea Mediterană;
6. o regiune turistică importantă.
10 puncte
Ţara Anul Numărul total al Imigranţi Emigranţi
populaţiei (loc.) (nr.loc.) (nr.loc.)
Letonia 2000 2.381.715 1.627 7.131
Norvegia 2000 4.480.000 47.776 22.053
1. Calculaţi bilanţul migratoriu în valori absolute şi în promile(‰) pentru Letonia şi Norvegia.
2. Precizaţi o cauză care să justifice faptul că Norvegia este o ţară cu un flux imigraţionist mare.
6 puncte
E. Precizaţi două argumente care să explice valoarea negativă a bilanţului migratoriu din ţările
Europei de Est.
4 puncte


Proba D, E, F


subiectele III A şi E şi reprezintă evoluţia
precipitaţiilor medii lunare, înregistrate la staţia
meteorologică Atena.
A. Precizaţi:
a. luna cu cantitatea maximă de precipitaţii, precum
şi valoarea acesteia;
b. luna cu cantitatea minimă de precipitaţii, precum
şi valoarea acesteia.
4 puncte
Reprezentarea grafică de mai jos se referă la subiectele III B şi E şi reprezintă evoluţia cantităţii
medii lunare de precipitaţii la Bordeaux (Franţa).
B. Scrieţi pe foaia de examen, litera

corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare
dintre afirmaţiile de mai jos:
1. Regimul anual al precipitaţiilor care se
înregistrează la Bordeaux, se încadrează în tipul de
regim pluviometric:
a. ecuatorial b. musonic
c. temperat continental d. temperat oceanic;
2. Cantitatea maximă de precipitaţii se
înregistrează în anotimpul de:
a. iarna b. primăvara
c. toamnă d. vară
3. Factorul climatic care determină cantităţi medii anuale mari de precipitaţii la Bordeaux (Franţa)
este:
a. altitudinea reliefului b. circulaţia vestică a maselor de aer
c. regimul radiaţiei solare d. regimul temperaturii aerului
6 puncte
C. Caracterizaţi din punct de vedere fizico-geografic şi economic Grecia, menţionând:

1. tipul de climă specific;
3. o ramură industrială importantă;
4. două oraşe porturi;
5. trei tipuri de culturi agricole ce ocupă suprafeţe însemnate;
6. două oraşe care au şi funcţie turistică.
10 puncte

Ţara Anul Populaţia totală Nr. născuţilor vii Nr. deceselor
(loc.)
Cehia 2000 10.278.098 90.910 109.001
Norvegia 2000 4.480.000 59.234 44.002
1. Calculaţi bilanţul natural (sporul natural) în valori absolute pentru Cehia şi Norvegia;
2. Prezentaţi o cauză care determină diferenţele ce apar între aceste state având în vedere valorile
bilanţului natural (sporului natural).
6 puncte
E. Cu privire la graficele de mai sus, analizaţi comparativ cele două diagrame în coloane care
prezintă evoluţia cantităţii medii lunare de precipitaţii la Atena (Grecia) şi la Bordeaux (Franţa).
Precizaţi două cauze care să explice diferenţa dintre cantitatea de precipitaţii înregistrată la
Atena faţă de cea înregistrată la Bordeaux.
4 puncte


Proba D, E, F

Reprezentarea grafică de mai jos se referă la subiectele III

A şi C şi reprezintă evoluţia debitului Dunării la Budapesta.
A. Precizaţi patru luni în care valoarea debitului este sub

400 mm/an.
4 puncte
Reprezentarea grafică de mai jos se referă la subiectele III

B şi C şi reprezintă evoluţia debitului Dunării la Olteniţa.
Diagrama 1
B. Scrieţi pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre
1. Luna în care se înregistrează cea mai mare valoare de
debit este:
a. aprilie c. mai
b. iunie d. martie
2. Luna în care se înregistrează cea mai mică valoare de
debit este:
a. august c. octombrie
b. noiembrie d. septembrie
3. Anotimpul cu cele mai mici valori de debit înregistrate
este:
a. iarna c. toamna
b. primăvara d. vara Diagrama 2
6 puncte
C. 1. Precizaţi o cauză care să explice valorile mici de debit înregistrate la Olteniţa în lunile
septembrie-octombrie.
2. Precizaţi două cauze care să explice valorile mari de debit înregistrate primăvara în ambele
cazuri.
6 puncte
D. Realizaţi o caracterizare fizico-geografică şi social-economică a Spaniei, menţionând:
a. denumirea peninsulei ocupate de acest stat;
b. denumirea strâmtorii de pe teritoriul acestui stat, ce desparte Europa de Africa;
c. cele două tipuri de climă specifice acestui stat;
d. trei oraşe turistice;
e. trei produse agricole specifice. 10 puncte
Finlanda 2007 338 145 5 255 580
Danemarca 2007 34 098 5 411 405
2. Precizaţi o cauză care determină diferenţa de densitate a populaţiei între cele două state.
4 puncte


Proba D, E, F

Reprezentarea grafică alăturată

(Diagrama 1) se referă la subiectele
III A şi C şi reprezintă evoluţia
debitului Senei la Paris. 700
600
A. Precizaţi:
500
1. luna cu cel mai mare debit şi
Debit (mc/s)
valoarea acestuia 400
2. lunile cu valori sub 100 m3/sec. 300
4 puncte
200
Diagrama 1 100
0
Lunile anului
Reprezentarea grafică alăturată (Diagrama

2) se referă la subiectele III B şi C şi
reprezintă evoluţia debitului râului Garonne la
Bordeaux.

1. Râul Garonne curge pe teritoriul statului
numit:
a. Belgia c. Germania
b. Franţa d. Portugalia
2. Luna în care valoarea debitului a depăşit
1000 mm/an este:
a. aprilie c. mai
b. iunie d. martie
3. Anotimpul cu cele mai mici valori ale debitului este: Diagrama 2
a. iarna c. toamna
6 puncte
C. 1. Calculaţi diferenţa dintre valoarea debitului maxim şi valoarea debitului minim al râului Sena.
2. Precizaţi două cauze care să explice valorile mari de debit înregistrate primăvara în ambele
localităţi.
6 puncte

D. Realizaţi o caracterizare fizico-geografică şi social-economică a Bulgariei, menţionând:

a. două state vecine membre UE;
b. denumirea mării la care are iesire acest stat;
c. artera fluvială ce delimitează în partea de nord acest stat;
d. o catenă montană ce se desfăşoară pe teritoriul acestui stat;
e. oraşul-capitală şi un oraş-port fluvial;
f. anul în care a fost acceptată în UE;
g. două resurse de subsol.
10 puncte
Irlanda 2007 70 273 4 109 000
Letonia 2007 64 589 2 300 500

2. Precizaţi un factor care determină diferenţa de densitate a populaţiei celor două state.
4 puncte

Proba D, E, F


Reprezentarea grafică de mai jos se referă la 1800
subiectele III A şi C şi reprezintă evoluţia debitului Tisei 1600
la Szeged. 1400
Debit (mc/s)
1200
1000
A. Precizaţi: patru luni în care debitul depăşeşte 800
valoarea de 800 m3/sec. 600
4 puncte 400
200
0
Lunile anului
Diagrama 1
Reprezentarea grafică de mai jos se referă la subiectele III B şi C şi reprezintă evoluţia debitului
Senei la Paris.
B. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare

răspunsului corect pentru fiecare dintre afirmaţiile de mai 700
jos: 600
1. Luna în care valoarea debitului depăşeşte 500 m3/sec 500

Debit (mc/s)
este: 400
a. aprilie c. mai 300
b. februarie d. septembrie 200

2. Luna în care valoarea debitului este sub 100 m3/sec 100
este: 0
a. aprilie c. octombrie I F M A M I I A S O N D
b. iunie d. septembrie Lunile anului
3. Statul traversat de fluviul al cărui debit este

reprezentat în diagrama 2 este:
a. Belgia c. Germania
b. Franţa d. Spania Diagrama 2
6 puncte
C. 1. Calculaţi diferenţa dintre valaorea debitului maxim şi valoarea debitului minim al râului Tisa.
2. Precizaţi două cauze care să explice diferenţa dintre valorile maxime ale debitului înregistrat la
Paris, faţă de Szeged.
6 puncte
D. Realizaţi o caracterizare fizico-geografică şi social-economică a Ungariei,menţionând:
a. trei state vecine membre UE;
b. două artere fluviale ce străbat acest stat;
c. treapta de relief predominantă;
d. un tip de vegetaţie specific;
e. oraşul-capitală;
f. două zone turistice.
10 puncte

Grecia 2007 131 957 11 082 751
Suedia 2007 450 295 9 030 000

2. Precizaţi o cauză care determină diferenţa de densitate a populaţiei din cele două state.
4 puncte


Proba D, E, F


Reprezentarea grafică de mai jos
se referă la subiectele III A şi B şi
prezintă debitele medii lunare ale
fluviului Volga la Volgograd.
A. Precizaţi:
1. Valoarea maximă a debitului
lunar, precum şi luna în care se
produce.
2. Valoarea minimă a debitului
lunar, precum şi luna în care se
produce.
4 puncte
B. Scrieţi pe foaia de examen,

litera corespunzătoare
răspunsului corect pentru fiecare dintre afirmaţiile de mai jos:
1. Regimul hidrologic al fluviului Volga se înscrie în tipul:
a. simplu, cu debitul maxim primăvara b. simplu, cu debitul maxim vara
c. simplu, cu debitul maxim toamna d. simplu, cu debitul minim vara
2. Două luni cu debit de peste 2000 mc/s sunt:
a. ianuarie şi septembrie b. mai şi octombrie
c. aprilie şi mai d. noiembrie şi decembrie
3. Debitul maxim este datorat:
a. evaporaţiei reduse b. temperaturilor coborâte
c. temperaturilor ridicate d. topirii zăpezilor şi precipitaţiilor bogate
6 puncte
C. Realizaţi o caracterizare social – economică a statului Germania, menţionând:
1. cea mai mare aglomeraţie urbană, precizându-i şi tipul;
2. două resurse de subsol cu rezerve importante;
3. două ramuri economice reprezentative;
4. două canale care favorizează circulaţia fluvială şi maritimă;
5. rolul Germaniei în formarea Uniunii Europene.
10 puncte
Statul Anul Numărul total al Imigranţi Emigranţi
populaţiei (nr.loc.) (nr.loc.) (nr.loc.)
Regatul Unit 2005 60.441.457 565. 000 380.000
Polonia 2005 38.635.144 70.300 322.200
1. Calculaţi bilanţul migratoriu în valori absolute pentru Regatul Unit;
2. Calculaţi bilanţul migratoriu în valori absolute pentru Polonia;
3. Prezentaţi o cauză a valorii bilanţului migratoriu în Polonia.
6 puncte
E. Prezentaţi două cauze ale valorilor ridicate ale densităţii medii a populaţiei a statului Olanda, de
peste 395 loc./ km². 4 puncte


Proba D, E, F


mediu lunar al fluviului Rhone.
A. Precizaţi:
1. Valorile debitelor în lunile iulie şi mc/s
respectiv decembrie; 800
2. Două luni în care sunt înregistrate
700
debite între 500 şi 600 mc/s.
4 puncte 600
corespunzătoare răspunsului corect 500
pentru fiecare dintre afirmaţiile de mai 400
jos:
1. Regimul hidrologic al fluviului Rhône 300
este unul de tip:
a. atlantic b. complex 200
c. mediteranean d. nordic 100
2. Fluviului Rhone străbate statul:
a. Franţa b. Italia 0
c. Portugalia d. Spania I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
3. Debitele mai bogate ale fluviului
Rhone în perioada mai – septembrie sunt
datorate:
a. evaporării reduse b. pantelor line c. precipitaţiilor bogate d. temperaturilor ridicate
6 puncte
C. Se dă următoarea situaţie - problemă:
Structura producţiei de energie electrică în Europa evidenţiază state care utilizează:
a. dominant energie termoelectrică – ţările din estul Europei;
b. energie nucleară – Franţa, Belgia, Bulgaria, Lituania;
c. dominant hidroenergie – Norvegia, Elveţia.
d. variate forme de energie, rezultate, predominant, din combinarea celorlalte trei – Rusia,
Germania;
1. Argumentaţi dominaţia hidroenergiei faţă de celelalte surse de energie în Norvegia şi Elveţia.
2. Oferiţi două argumente în sprijinul utilizării surselor variate de energie în Germania şi Rusia.
3. Care dintre sursele de energie exemplificate prezintă cel mai mic risc pentru mediu?
4. Oferiţi un argument în sprijinul propriei alegeri, făcute la punctul 3.
10 puncte
Statul Suprafaţa Populaţia totală Populaţia urbană
(km2) (nr.loc.) (nr.loc.)
Italia 301.230 58.103.033 38.929.032
Finlanda 338.145 5.223.442 3.499.706
1. Calculaţi densitatea medie pentru statele Italia şi Finlanda.
2. Calculaţi procentul populaţiei urbane în totalul celor două ţări.
3. Indicaţi câte o aglomeraţie urbana din fiecare ţară. 6 puncte
E. Explicaţi diferenţa mare dintre valoarea densităţii medii a Italiei şi cea a Finlandei, în condiţiile în
care teritoriile au suprafeţe similare, iar relieful favorabil locuirii în Finlanda se apropie de 80 %.
4 puncte


Proba D, E, F


Reprezentarea grafică de mai jos se referă
la subiectele III A şi B şi prezintă evoluţia Evoluţia ratei natalităţii în Europa în perioada 1960 - 2025
‰
ratei natalităţii în Europa în perioada 1960 - 2025. 20
A. Precizaţi: 15
1. valoarea maximă şi valoarea minimă a ratei
10
natalităţii;
2. intervalul de timp în care natalitatea este 5
relativ stagnantă.
4 puncte 0
1960 -1965 1980 -1985 1990 - 1995 2000 - 2005 2020 - 2025
Sensul evoluţiei ratei natalităţii în Europa, ilustrat de graficul de mai sus, este unul descendent.
Consecinţele acestui sens evolutiv în plan demografic şi social sunt multiple.
B. Precizaţi:
1. perioada în care rata natalităţii a cunoscut scăderea cea mai pronunţată precum şi valoarea
aproximativă a acestei descreşteri;
2. diferenţa înregistrată de rata natalităţii în intervalul de timp 1985 – 1995;
3. fenomenul demografic pe care îl generează scăderea constantă a natalităţii.
6 puncte
C. Realizaţi o caracterizare social – economică a statului Ucraina, menţionând:
1. rata natalităţii în anul 2003, precum şi o cauză care o determină;
2. două oraşe importante, cu excepţia capitalei;
5. un hazard antropic ce a avut consecinţe asupra întregului continent european precum şi
localizarea acestui hazard în cadrul teritoriului ucrainean.
10 puncte
Se dă următorul tabel:
Surse primare de energie
Ţara Producţia de energie Energie termică Energie Energie
electrică convenţională hidraulică nucleară
(mil. kwh) (mil. kwh) (mil. kwh) (mil. kwh)
Franţa 511.736 46.056 71.643 394.037
Rusia 862.700 595.263 172.540 94.897
D. 1. Calculaţi care sunt ponderile (%) energiei nucleare în totalul producţiei de energie electrică a
Franţei.
2. Calculaţi care sunt ponderile (%)energiei termice convenţionale în totalul producţiei de energie
electrică a Rusiei.
3. Precizaţi o cauză a ponderii mai ridicate a energiei hidraulice faţă de energia termică
convenţionale în cazul Franţei.
6 puncte

E. Referitor la structura valorică a producţiei de energie a Franţei şi respectiv a Rusiei, prezentate

în tabelul de mai sus, precizaţi:
1. un argument care să explice ponderea ridicată a energiei nucleare in totalul producţiei de
energie electrică a Franţei.
2. un argument care să explice ponderea ridicată a energiei termice şi convenţionale în totalul
producţiei de energie electrică a Rusiei.
4 puncte


Proba D, E, F


Reprezentarea grafică de mai jos se referă la subiectele III A şi B şi prezintă evoluţia
A. Precizaţi:
1. valoarea maximă a cantităţii de precipitaţii
înregistrată într-o lună, precum şi luna în
care se înregistrează;
înregistrează.
4 puncte
corespunzătoare răspunsului corect, pentru
1. Tipul de climă în care se înregistrează
valorile menţionate în diagrama climatică de
mai sus este:
a. ecuatorial
b. mediteranean (subtropical)
a. iarna c. primăvara
b. toamna d. vara
3. Temperaturile au valori ridicate în anotimpul de vară datorită pătrunderii maselor de aer:
6 puncte
C. Realizaţi o scurtă caracterizare geografică a Ucrainei, precizând:
1. trei unităţi majore de relief şi denumirile acestora;
2. o caracteristică dominantă a climatului;
3. trei orase mai importante;
4. două fluvii care curg pe teritoriul Ucrainei;
5. o resursă importantă de subsol.
10 puncte
D. În tabelul alăturat sunt prezentate fluvii din Europa Centrală şi de Est.
Fluviul Lungimea Suprafaţa Debitul mediu la
(km) (km2) vărsare (m3/s)
Volga 3.530 1.360.000 7.300
Dunărea 2.860 805.300 6.460
Ural 2.428 213.000 475
Nipru 2.200 504.000 1.670
Precizaţi:
1. două cauze prin care explicaţi diferenţa mare de debit între fluviile Volga şi Ural.
2. patru ţări prin care curge Dunărea. 6 puncte
E. Prezentaţi două cauze ale scăderii ratei natalităţii în statele Europei de Est, după 1990.
4 puncte


Proba D, E, F


mediu lunar al Mureşului.
A. Precizaţi:
1. valoarea maximă a debitului mediu lunar, precum şi
lunile în care se produce;
2. valoarea minimă a debitului mediu lunar, precum şi
luna în care se produce.
4 puncte
B. Precizaţi:
1. o cauză a debitelor mari primăvara;
2. o cauză a debitelor scăzute iarna; Lunile
3. două luni în care debitul este de aproximativ anului
100 m3/s.
6 puncte
C. Scrieţi, pe foaia de examen, pentru Franţa,

4. o regiune turistică importantă;
5. o resursă de subsol.
10 puncte
În tabelul de mai jos este redată populaţia Europei pe regiuni geografice:
Regiunea Populaţia % din totalul
geografică (mil.loc.) populaţiei Europei
Europa de Nord 24,1 3,4
Europa de Vest 161,1 23,0
Europa Centrală 189,5 26,9
Europa de Sud 152,7 21,7
Europa de Est 176,0 25,0
D. Precizaţi câte o cauză a:

1. contrastelor privind numărul locuitorilor între Europa de Nord şi Europa de Vest;
2. numărului mai mare de locuitori în Europa Centrală;
3. emigrării populaţiei din Europa de Est.
6 puncte
E. Prezentaţi două cauze ale natalităţii reduse din Ucraina, în anul 2003 (7,7‰).
4 puncte


Proba D, E, F


mediu lunar al Mureşului.
A. Precizaţi:
1. valoarea maximă a debitului mediu lunar, precum şi
lunile în care se produce;
2. valoarea minimă a debitului mediu lunar, precum şi
luna în care se produce;
4 puncte
B. Precizaţi:
1. cum evoluează debitul Mureşului în intervalul
ianuarie-mai;
2. o cauză a diferenţei de debit între lunile extreme;
3. două luni în care debitul este cuprins între 150-250
m3/s.
6 puncte
C. Precizaţi, pentru Germania, următoarele elemente:

10 puncte
Ţara Suprafaţa Populaţia Populaţia Densitatea Ponderea
(km2) totală urbană medie populaţiei
(nr.loc.) (nr.loc.) (nr.loc./km2) urbane (%)
Italia 301.230 58.103.033 38.929.032
Finlanda 338.145 5.223.442 3.499.706
1. Calculaţi densitatea medie pentru statele Italia şi Finlanda.

2. Calculaţi procentul populaţiei urbane din totalul populaţiei celor două ţări.
3. Precizaţi o cauză care determină numărul mic de locuitori din Finlanda.
6 puncte
E. Precizaţi două cauze ale valorii negative a bilanţului migratoriu din ţările Europei de Est.
4 puncte


Proba D, E, F


Diagrama de mai jos se referă la subiectul III A – B şi prezintă evoluţia valorilor medii ale
temperaturilor aerului la staţia
meteorologică Roma.
A. Precizaţi:
1. luna cu temperatura medie minimă şi
valoarea acesteia.
2. luna cu temperatura medie maximă şi
valoarea acesteia.
4 puncte
B. Precizaţi:
1. diferenţa dintre valoarea maximă şi
valoarea minimă a temperaturilor lunare.
2. modul de calcul al temperaturilor
medii anuale.
3. cauza care determină, în toate anotimpurile, temperaturi medii lunare pozitive.
6 puncte
C. Caracterizaţi din punct de vedere economico - geografic statul european Bulgaria precizând:
1. o resursă naturală;
2. două tipuri de culturi agricole;
4. două porturi maritime;
5. două staţiuni turistice.
10 puncte
Tabelul alăturat se referă la subiectele D – E şi prezintă valori ale PIB-ului din cadrul unor state
membre Uniunii Europene.
.
Nr. crt. Statul Suprafaţa Populaţia PIB
(km²) (mil.loc.) (mld.USD)
1 Austria 83871 8,2 275
2 Bulgaria 110994 7,3 71
3 Germania 357028 82,3 2521
4 România 238391 21,7 190
5 Ungaria 93032 10,1 170
D. Precizaţi:
1. Ţara cu PIB-ul cel mai mic pe cap de locuitor.
2. Diferenţa dintre valoarea PIB/loc înregistrat în Germania şi România.
3. Justificaţi valorile apropiate ale PIB/loc înregistrate în Austria şi Germania.
6 puncte
E. Precizaţi două cauze care au determinat valorile scăzute ale PIB/loc în Bulgaria.
4 puncte
Probă scrisă la Gepgrafie – clasa a XII-a


Proba D, E, F


Diagrama alăturată se referă la subiectul III A – B şi prezintă evoluţia valorilor medii ale
precipitaţiilor la staţia meteorologică Roma.
A. Precizaţi:
1. valoarea minimă a precipitaţiilor medii

înregistrează;
2. valoarea maximă a precipitaţiilor medii
înregistrează.
4 puncte
B. Precizaţi:
1. diferenţa dintre valoarea maximă şi valoarea minimă a precipitaţiilor medii lunare;
2. care sunt lunile în care valorile medii depăşesc 80 mm;
3. o cauză a valorilor reduse ale cantităţilor medii lunare de precipitaţii din lunile iunie, iulie şi
august.
6 puncte
C. Caracterizaţi din punct de vedere economico - geografic statul european Ungaria precizând:
1. trei resurse naturale;
4. un tip de transport special;
5. două resurse turistice.
10 puncte
Tabelul de mai jos se referă la subiectul III D – E şi prezintă valori ale suprafeţei, numărului
locuitorilor şi densităţii populaţiei unor state membre Uniunii Europene.
Statul Suprafaţa Populaţia Densitatea

(km²) (mil.loc) (loc/ km²)
Bulgaria 110994 7,3 70
Finlanda 338145 5,3 16
Luxemburg 2586 0,5 182
Polonia 323250 38,5 120
Slovacia 49012 5,4 110
Slovenia 20256 2,0 97
Suedia 449964 9,0 20

1
D. Precizaţi:
1. Statul (din tabel) Uniunii Europene cu densitatea populaţiei cea mai redusă.
2. Statul (din tabel) cu cea mai extinsă suprafaţă situat în partea estică a Uniunii Europene.
3. Statul (din tabel) cu cel mai mic număr de locuitori din Uniunea Europeană.
6 puncte
E. Precizaţi două cauze care au determinat valorile scăzute ale densităţii populaţiei din Suedia.
4 puncte

2

Proba D, E, F


Diagrama alăturată se referă la subiectul III A – B şi prezintă evoluţia valorilor medii ale
precipitaţiilor la staţia meteorologică Madrid.
A. Precizaţi:
1. valoarea minimă a precipitaţiilor
înregistrează.
2. valoarea maximă a precipitaţiilor
înregistrează.
4 puncte
B. Precizaţi:
1. diferenţa dintre valoarea maximă şi
valoarea minimă a precipitaţiilor medii
lunare.
2. în câte luni valorile medii depăşesc
40 mm.
3. o cauză a valorilor reduse ale cantităţilor medii lunare de precipitaţii din lunile iulie, august.
6 puncte
C. Caracterizaţi din punct de vedere economico - geografic statul european Ucraina precizând:
5. o resursă turistică.
10 puncte
Tabelul de mai jos se referă la subiectele D – E şi prezintă valori din cadrul unor state membre
Uniunii Europene.
Statul Ponderea populaţiei active
Primar (%) Secundar (%) Terţiar (%)
Bulgaria 14,3 39,7 45,9
Franţa 4,1 27 68,9
Grecia 20,8 23,6 55,6
Letonia 15,5 40,5 44
Portugalia 11,5 32,8 55,7
Slovenia 3,2 36,3 60,5
Ungaria 15,3 35,4 49,4
D. Precizaţi:
1. Statul riveran Mării Mediterane, dintre cele din tabel, cu cea mai mare pondere a sectorului
primar.
2. Statul, dintre cele din tabel, cu cea mai mică pondere a sectorului terţiar.
3. Statul situat în Europa Sudică, dintre cele din tabel cu cea mai mare pondere a populaţiei
ocupate în sectorul secundar.
6 puncte
E. Precizaţi două argumente pentru a justifica ponderea mică a sectorului primar în Franţa.
4 puncte
Probă scrisă la Geografie, clasa XII

Proba D, E, F


Reprezentarea grafică de mai jos se referă la subiectele III A şi B şi reprezintă evoluţia
temperaturilor medii anuale la o anumită staţie meteorologică.
A. Precizaţi:
1. valoarea minimă lunară a temperaturii aerului, precum şi luna în care se înregistrează;
2. valoarea maximă lunară a temperaturii aerului, precum şi luna în care se înregistrează.
4 puncte
B. 1. Calculaţi amplitudinea termică medie anuală;
2. Precizaţi un factor determinant al variaţiei temperaturilor medii lunare;
3. Precizaţi modul de calcul al temperaturii medii anuale.
6 puncte
C. Caracterizaţi din punct de vedere economic statul Ucraina, având în vedere:
a. patru resurse de subsol;
b. două ramuri industriale reprezentative;
c. două oraşe - porturi la Marea Neagră;
d. două culturi agricole reprezentative.
10 puncte
D. Explicaţi pentru statul Grecia câte o cauză a distribuţiei inegale a:
1. populaţiei;
2. oraşelor;
3. activităţilor agricole.
6 puncte
E. In 1984, Portugalia avea o populaţie de 10.008.000 locuitori, iar în 2000, de 10.524.000

locuitori.
1. Calculaţi ritmul mediu anual de creştere a numărului locuitorilor.
2. Precizaţi o cauză a creşterii numărului populaţiei Portugaliei.
4 puncte


Proba D, E, F


Reprezentarea grafică de mai jos se referă la subiectul III A şi prezintă evoluţia precipitaţiilor medii
lunare la o anumită staţie meteorologică.
A. Precizaţi:
1. luna cu cantitatea medie maximă de precipitaţii şi valoarea acesteia;
2. luna cu cantitatea medie minimă de precipitaţii şi valoarea acesteia;
4 puncte
Tabelul de mai jos prezintă suprafaţa şi numărul locuitorilor pentru trei state europene.
Nr. Ţara Populaţia Suprafaţa Densitatea

crt. (locuitori) (km2) (loc/km2)
1. Franta 62.752.136 547.030
2. Germania 82.422.299 357.021
3. Italia 58.133.509 301.230
B. 1. Calculaţi, pentru fiecare stat, densitatea populaţiei:

2. Precizaţi statul cu densitatea cea mai mare si argumentaţi această valoare.
6 puncte
C. Caracterizaţi din punct de vedere economic statul numit Italia, având în vedere:
a. două resurse de subsol;
b. trei ramuri industriale reprezentative;
c. două oraşe - porturi la Marea Mediterană;
d. trei culturi agricole reprezentative.
10 puncte
D. 1. Explicaţi caracterul continental al climei pe teritoriul Ucrainei.
2. Explicaţi caracterul oceanic al climei pe teritoriul Olandei.
3. Explicaţi contrastele climatice dintre cele două state.
6 puncte
E. Precizaţi patru caracteristici ale economiei Uniunii Europene.
4 puncte


Proba D, E, F


temperaturilor medii anuale la o anumită staţie meteorologică.
temp ºC
25
20
15
10
0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
-5
lunile anului
A. Precizaţi:
1. valoarea minimă lunară a temperaturii aerului, precum şi luna în care se înregistrează.
2. valoarea maximă lunară a temperaturii aerului, precum şi luna în care se înregistrează.
4 puncte
B. 1. Calculaţi amplitudinea termică medie anuală.
2. Precizaţi un factor determinant al variaţiei temperaturilor medii lunare.
3. Precizaţi modul de calcul al temperaturii medii lunare.
6 puncte
C. Caracterizaţi din punct de vedere economic statul Grecia, având în vedere:
3. două obiective turistice reprezentative;
4. două culturi agricole reprezentative.
10 puncte
D. 1. Precizaţi două cauze ale imigraţiei pronunţate din Italia.
2. Notaţi o cauză a contrastelor economice între nordul şi sudul Italiei.
6 puncte
E. Populaţia Italiei a crescut de la 22.182.000 locuitori, în 1861, la 57.634.000 locuitori, în 2000.

1. Calculaţi ritmul mediu anual de creştere a populaţiei.
2. Prezentaţi o cauză a creşterii populaţiei Italiei în perioada 1861-2000.
4 puncte


Proba D, E, F

Graficul alăturat se referă la subiectul III A şi

prezintă evoluţia debitelor medii lunare ale unui
m3/s
fluviu la o anumită staţie hidrologică.
10000
A. Precizaţi:
1. luna cu debitul mediu lunar maxim; 8000
2. valoarea debitului mediu lunar maxim;
3. luna cu debitul mediu lunar minim; 6000
4. valoarea debitului mediu lunar minim. L
4 puncte 4000
2000
0
I F MA M I I A S ON D
B. 1. Calculaţi, pe baza datelor din tabel, densitatea populaţiei din Franţa, Germania şi respectiv
Grecia:
Nr. Ţara Populaţia Suprafaţa
crt. (locuitori) (km2)
1. Franţa 62.752.136 547.030
2. Germania 82.422.299 357.021
3. Grecia 11.000.000 131.940
2. Precizaţi numele statului cu densitatea populaţiei cea mai mare şi un factor determinant al
acesteia.
6 puncte
C. Referitor la Italia, precizaţi:
3. două oraşe - porturi la Marea Mediterană;
4. două culturi agricole reprezentative;
5. numele unei insule care aparţine acestui stat.
10 puncte
D. 1. Precizaţi o cauză a dominanţei stepei şi a silvostepei în vegetaţia Ungariei.
2. Precizaţi un argument pentru a susţine afirmaţia: “Serbia face parte din bazinul Dunării”.
3. Precizaţi o cauză a emigrării populaţiei din Europa de Est.
6 puncte
E. Precizaţi două caracteristici ale economiei Uniunii Europene.
4 puncte


Proba D, E, F

Graficul alăturat se referă la subiectul III A şi

prezintă evoluţia debitelor medii lunare ale unui m3/s
fluviu la o anumită staţie hidrologică.
10000
A. Precizaţi:
1. luna cu debitul mediu lunar minim; 8000
2. valoarea debitului mediu lunar minim;
3. două luni în care valoarea debitului mediu 6000
lunar a fost de 60003/s; L
4 puncte 4000
2000
Lunile
0 anului
I F MA M I I A S ON D
B. 1. Calculaţi, pe baza datelor din tabel, densitatea populaţiei din Italia, Germania şi respectiv
Grecia:
1. Italia 58.133.509 301.230
2. Germania 82.422.299 357.021
3. Grecia 11.000.000 131.940
2. Precizaţi statul cu densitatea cea mai mare şi argumentaţi această valoare.

6 puncte
C. Referitor la Spania, precizaţi:

5. un obiectiv turistic.
10 puncte
D. 1. Precizaţi două cauze ale dezvoltării industriei siderurgice în Ucraina.
2. Precizaţi un argument pentru a susţine afirmaţia: “Italia are o agricultură dezvoltată”.
6 puncte
E. Precizaţi două caracteristici ale reţelei europene de transport.

4 puncte


Proba D, E, F


Graficul alăturat se referă la subiectul III A.
Analizaţi diagrama climatică alăturată care evoluţia
temperaturilor medii lunare şi precipitaţiilor medii lunare
la o anumită staţie meteorologică.
A. Precizaţi:
1. cantitatea maximă de precipitaţii înregistrată într-o
lună;
2. o lună în care s-a înregistrat cantitatea maximă de
precipitaţii;
3. cantitatea minimă de precipitaţii înregistrată într-o
lună;
4. luna în care s-a înregistrat cantitatea minimă de
precipitaţii
4 puncte
Lunile
anului
B. 1. Calculaţi, pe baza datelor din tabel, densitatea populaţiei din statele respective.

1. Olanda 16.100.000 41.526
2. Germania 82.422.299 357.021
3. Portugalia 10.100.000 92.391
2. Precizaţi statul cu densitatea cea mai mare.

3. Precizaţi două cauze ale valorilor ridicate ale densităţii în statul menţionat la punctul anterior.
6 puncte
C. Referitor la Grecia, precizaţi:

10 puncte
D. 1. Precizaţi două argumente pentru a susţine afirmaţia: “Agricultura britanică produce 60% din
necesarul de hrană al ţării, cu doar 1% din populaţia activă”.
2. Precizaţi un argument pentru a susţine afirmaţia: “Franţa are o reţea de transporturi dezvoltată”.
6 puncte
E. Precizaţi două avantaje ale producerii hidroenergiei, comparativ cu alte forme de energie
electrică. 4 puncte


Proba D, E, F


Pentru a rezolva subiectul III A şi B analizaţi graficul alăturat care reprezintă evoluţia temperaturii
medii lunare la o staţie meteorologică.

1. valoarea celei mai scăzute temperaturi medii lunare
înregistrată pe parcursul anului.
2. valoarea temperaturii medii în luna iulie.
4 puncte
B. Precizaţi:
1. o lună în care valoarea temperaturii medii este de
20oC.
2. media valorilor temperaturilor medii lunare pentru
anotimpul primăvara.
3. cauza pentru care fenomenul de îngheţ este aproape
inexistent în regiunea în care se află situată staţia
meteorologică la care s-au făcut înregistrările.
6 puncte
C. Caracterizaţi Bulgaria menţionând numele:

1. a două masive muntoase;
2. a două cursuri de apă;
3. a trei oraşe;
4. a două puncte de frontieră prin care se realizează legătura cu România;
5. unui port important la Marea Neagră. 10 puncte
Tabelul de mai jos se referă la subiectul III D – E şi prezintă valori din cadrul unor state membre
ale Uniunii Europene.
Bulgaria 14,3 39,7
Franţa 4,1 27
Slovenia 3,2 36,3
D. Precizaţi:
1. statul european, dintre cele trei, cu cea mai mare pondere a sectorului terţiar;
2. statul european, dintre cele trei, cu cea mai mică pondere a sectorului terţiar;
3. statul european, dintre cele trei, cu cea mai mare pondere a populaţiei ocupate în sectorul
primar.
6 puncte
E. 1. Precizaţi o cauză a ponderii ridicate e populaţiei ocupate în sectorul primar în cadrul
populaţiei Bulgariei.
2. Precizaţi o cauză a ponderii scăzute a populaţiei ocupate în sectorul primar în cadrul
populaţiei Franţei.
4 puncte


Proba D, E, F


Analizaţi diagrama în coloane alăturată care prezintă
evoluţia debitelor medii lunare ale râului Mureş. Diagrama
se referă la subiectul III A şi B.
A. Precizaţi:
1. valoarea maximă lunară cu aproximaţie a debitului;
2. luna în care se înregistrează cea mai scăzută
valoare a debitului.
4 puncte
B. Precizaţi:
1. luna în care valoarea debitului este de aproximativ
260 mc/s;
2. sistemul hidrografic (grupa de râuri) din care face
parte;
3. două cauze care determină valorile ridicate ale
debitului la sfârşitul primăverii şi începutul verii.
6 puncte
C. Caracterizaţi Ungaria, menţionând:

2. numele două a cursuri de apă;
3. numele unui lac natural;
4. o asociaţie vegetală caracteristică;
5. numele a trei oraşe;
6. anul acceptării în U.E.
10 puncte
D. Tabelul de mai jos cuprinde suprafaţa şi numărul de locuitori în două ţări europene.
Suprafaţa Populaţia Densitatea
Ţara (km2) (nr.loc) populaţiei (loc/ km2)
Islanda 102. 819 313.000
Olanda 41.526 16.100.000
1. Calculaţi densitatea populaţiei din Islanda şi Olanda;

2. Precizaţi două cauze ale diferenţei de densitate dintre cele două state.
6 puncte
E. Precizaţi două argumente pentru a explica ponderea ridicată a energiei nucleare în structura
energetică a Franţei. 4 puncte


Proba D, E, F

Graficul de mai jos se referă la

subiectul III A – B şi reprezintă
evoluţia temperaturii medii lunare
la Atena.
A. Precizaţi:
1. o lună în care se înregistrează
valoarea medie cea mai ridicată a
temperaturii aerului şi valoarea
acesteia;
2. luna în care se înregistrează
valoarea medie cea mai coborâtă
a temperaturii aerului şi valoarea
acesteia.
4 puncte
B. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre
1. Anotimpul cu cea mai ridicată valoare a temperaturii medii a aerului este:
a. iarna b. primăvara c. toamna d. vara 2 puncte
2. Valori ale temperaturii medii lunare de 10o C se înregistrează în luna:
a. ianuarie b. februarie c. martie d. decembrie 2 puncte
3. Diferenţa dintre temperatura medie a lunii mai şi a lunii decembrie este de:
a. 5°C b. 10°C c. 15°C d. 20°C
2 puncte
C. Realizaţi o caracterizare geografică a Ucrainei, având în vedere următoarele aspecte:
1. o unitate majoră de relief;
2. o mare la care are acces;
3. două resurse naturale importante în economia ţării;
4. oraşul capitală.
10 puncte
D. Tabelul de mai jos redă structura producţiei de energie electrică în România şi alte state ale U.E
la nivelul anului 2006. Precizaţi:
1. resursa energetică pe care România o foloseşte mai puţin, comparativ cu celelalte două state
din tabel;
2. două surse de energie pe care România le valorifică mai mult, comparativ cu celelalte două
state din tabel.
Ţara Energie Hidro- Cărbune Gaze Petrol Alte surse
nucleară energie naturale
(%) (%) (%) (%) (%) (%)
România 9 30 40 15 5 1
Franţa 40 2 6 13 35 4
Germania 13 1 24 21 40 1
6 puncte
E. Precizaţi două cauze care determină valorile scăzute ale densităţii medii a populaţiei în
Peninsula Scandinavică. 4 puncte


Proba D, E, F

Analizaţi diagrama în coloane de mai jos care

prezintă evoluţia valorilor medii lunare ale
debitului unui râu. Diagrama se referă la
subiectul III A şi B.
A. Precizaţi:
1. valoarea maximă a debitului mediu lunar şi
2. valoarea minimă a debitului mediu lunar şi
luna în care se înregistrează. 4 puncte
B. Cu privire la diagrama alăturată:

1. Calculaţi diferenţa dintre debitul maxim lunar
înregistrat şi debitul minim lunar.
2. Precizaţi cauza pentru care debitul cel mai
mare se înregistrează în intervalul de timp ce
reiese din diagramă.
3. Menţionaţi două moduri posibile de utilizare
a apei din râul respectiv.
6 puncte
C. Referitor la Italia precizaţi:
2. numele unui râu sau unui fluviu;
3. o ramură a agriculturii;
5. o ramură a transporturilor;
6. două obiective turistice. 10 puncte
D. În cadrul Europei se înregistrează diferenţieri privind răspândirea florei şi faunei.

1. Prezentaţi două cauze ale acestor diferenţieri.
2. Menţionaţi două zone de vegetaţie cu localizarea lor.
6 puncte
E. 1. Prezentaţi două cauze ale mobilităţii teritoriale a populaţiei Europei.
2. Menţionaţi două direcţii ale mobilităţii teritoriale a populaţiei Europei. 4 puncte
Probă scrisă la Error! Reference source not found. Subiectul III


Proba D, E, F


Analizaţi diagrama în coloane de mai jos care
precipitaţiilor atmosferice la o anumită staţie
meteorologică. Diagrama se referă la subiectul III
A şi B.
A. Precizaţi:
1. valoarea maximă a precipitaţiilor medii lunare şi
2. valoarea minimă a precipitaţiilor medii lunare şi
4 puncte
B. 1. Calculaţi diferenţa dintre cantitatea maximă şi
cantitatea minimă lunară a precipitaţiilor.
2. Precizaţi modul de calcul al cantităţii medii de
precipitaţii anuale.
3. Precizaţi două luni cu valori aproximativ egale
ale cantităţilor medii de precipitaţii lunare. 6 puncte
C. Caracterizaţi din punct de vedere fizico-geografic şi economic Germania, precizând:

1. numele a două unităţi majore de relief;
3. numele a două râuri sau fluvii;
6. două obiective turistice.
10 puncte
D. Pe ţărmul nord-vestic al Europei, deşi latitudinile sunt de 50-700 lat.N, climatul este blând, cu
amplitudini termice reduse, temperaturi şi precipitaţii ce permit dezvoltarea unei vegetaţii bogate.
1. Explicaţi cauza prezenţei unui climat blând la această latitudine. 2 puncte
2. Menţionaţi o activitate economică favorizată de acest climat. 2 puncte
3. Numiţi două state care se află la această latitudine şi beneficiază de acest climat.
2 puncte
E. Explicaţi importanţa politicii de mediu a statelor Uniunii Europene, precum şi o direcţie principală
a acestei politici.
4 puncte
Probă scrisă la Error! Reference source not found. Subiectul III


Proba D, E, F


Analizaţi diagrama în coloane alăturată care
temperaturilor atmosferice la o anumită staţie
meteorologică.
Diagrama se referă la subiectul III A şi B.
A. Precizaţi:
1. valoarea maximă a temperaturii medii lunare şi
2. valoarea minimă a temperaturii medii lunare şi
4 puncte
B. 1. Precizaţi valorile temperaturilor medii din
lunile martie şi octombrie.
2. Calculaţi amplitudinea termică anuală.
3. Precizaţi o lună în care temperatura medie este
cuprinsă între 5 şi 10°C.
6 puncte
C. Referitor la Franţa precizaţi:

1. numele a trei unităţi majore de relief;
2. două tipuri de climat;
3. numele a două râuri sau fluvii;
5. un obiectiv turistic. 10 puncte
D. Precizaţi trei argumente pentru a susţine următoarea afirmaţie: “Prezenţa Carpaţilor, a Dunării şi
ieşirea la Marea Neagră favorizează legătura României cu majoritatea ţărilor europene”.
6 puncte
E. Menţionaţi două argumente în sprijinul afirmaţiei: «Londra este o importantă metropolă

economică şi culturală a lumii». 4 puncte
Probă scrisă la Error! Reference source not found.Error! Reference source not found. Subiectul III

Proba D, E, F

SUBIECTUL III (30 puncte) – Varianta 070

Graficul de mai sus se referă la
la Londra.
A. Precizaţi:
valoarea medie cea mai ridicată
a temperaturii aerului;
valoarea medie cea mai
coborâtă a temperaturii aerului;
3. valoarea temperaturii medii în
luna ianuarie;
4 puncte
1. Anotimpul în care se înregistrează temperatura minimă este:
2. Valori ale temperaturii medii lunare de 6o C se înregistrează în lunile:
a. martie şi aprilie b. martie şi decembrie
c. martie şi noiembrie d. noiembrie şi decembrie 2 puncte
3. Diferenţa dintre temperatura medie a lunii august şi temperatura medie a lunii aprilie este:
a. 3°C b. 5°C c. 8°C d. 12°C 2 puncte
C. Realizaţi o caracterizare geografică a Ungariei, având în vedere următoarele aspecte:

1. O zonă biogeografică specifică;
2. Două resurse naturale importante în economia ţării;
3. Oraşul capitală;
4. Un obiectiv turistic.
10 puncte
D. Analizaţi datele statistice din tabelul de mai jos.
Statul Suprafaţa Populaţia Densitatea PIB (mld. €) PIB/loc. (€)
(km2) (mil. loc.) populaţiei
(loc./km2)
Olanda 41.526 16,491 512
Estonia 45.226 1,324 26
1. Calculaţi valoarea densităţii populaţiei şi valoarea PIB/loc. în cele două ţări.
2. Precizaţi o cauză a valorii densităţii populaţiei în Olanda.
3. Precizaţi o cauză a valorii PIB/loc. în Estonia.
6 puncte
E. Precizaţi două argumente pentru a explica ponderea ridicată a energiei nucleare în structura
energetică a Franţei. 4 puncte


Proba D, E, F

Graficul alăturat se referă la

la Atena.
A. Precizaţi:
1. o lună în care se înregistrează
3. valoarea temperaturii medii în luna ianuarie;
4 puncte
1. Anotimpul în care se înregistrează temperatura minimă este:
2. Valori ale temperaturii medii lunare de 10o C se înregistrează în luna:
a. ianuarie b. februarie c. martie d. decembrie 2 puncte
3. Tipul de climat caracteristic pentru Atena este:
a. mediteranean (subtropical) b. temperat oceanic
c. temperat continental excesiv d. subpolar 2 puncte
C. Realizaţi o caracterizare geografică a Bulgariei, având în vedere următoarele aspecte:

1. o unitate majoră de relief;
2. două resurse naturale importante în economia ţării;
4. un obiectiv turistic.
10 puncte
D. Analizaţi datele statistice din tabelul de mai jos.

(loc./km2)
Austria 83.870 8,192 279
Ungaria 93.030 9,981 173
1. Calculaţi valoarea densităţii populaţiei şi valoarea PIB/loc. în cele două ţări.

2. Identificaţi o cauză a valorilor densităţii populaţiei în cele două ţări.
3. Identificaţi o cauză a valorilor PIB/loc. în cele două ţări.
6 puncte
E. Precizaţi două argumente pentru a explica ponderea ridicată a hidroenergiei în structura
energetică a Elveţiei. 4 puncte


Proba D, E, F


Graficul de mai sus se referă la
la Moscova.
A. Precizaţi:
3. valoarea temperaturii medii în luna ianuarie;
4 puncte
1. Anotimpul în care se înregistrează temperatura maximă este:
2. Valori ale temperaturii medii lunare de peste 15o C se înregistrează în lunile:
a. mai, iunie şi iulie b. mai, august şi septembrie
c. iunie, iulie şi august d. decembrie 2 puncte
3. Diferenţa dintre temperatura medie din luna mai şi temperatura medie din luna decembrie este
de:
a. 5°C b. 10°C c. 15°C d. 20°C
2 puncte
C. Realizaţi o caracterizare geografică a Ucrainei, având în vedere următoarele aspecte:

1. O unitate majoră de relief;
2. Un râu important care traversează teritoriul ţării;
3. O zonă biogeografică specifică;
4. O resurse naturală şi o activitate industrială bazată pe exploatarea acesteia. 10 puncte
D. Analizaţi datele statistice de bază din tabelul de mai jos:

(loc./km2)
Germania 357.021 82,422 2.585
Finlanda 338.145 5,231 172
1. Calculaţi valoarea densităţii populaţiei şi valoarea PIB/loc. în cele două ţări;
2. Identificaţi o cauză a valorilor densităţii populaţiei în Finlanda;
3. Identificaţi o cauză a valorilor PIB/loc. în cele două ţări.
6 puncte
E. Precizaţi două argumente pentru a explica situarea pe primele trei locuri la producţia de ulei de
măsline, la nivel mondial, a Spaniei, Italiei şi Greciei. 4 puncte


Proba D, E, F


temperaturilor medii lunare la o staţie meteorologică.
A. Precizaţi:
1. valoarea maximă a temperaturii
medii lunare şi luna în care s-a
înregistrat;
2. valoarea minimă a temperaturii
medii lunare şi luna în care s-a
înregistrat.
4 puncte
B. Precizaţi:
1. lunile în care temperatura aerului
are valori cuprinse între 5 – 11º C;
2. anotimpul în care temperatura
aerului coboară sub 0ºC şi anotimpul
în care temperatura aerului
depăşeşte 13ºC;
3. modul de calcul al amplitudinii termice medii anuale.
6 puncte
C. Caracterizaţi Ungaria din punct de vedere geografic, precizând:
4. numele unui lac;
5. o resursă naturală;
6. numele a două oraşe;
7. numele a două centre sau areale turistice.
10 puncte
D. Calculaţi folosind datele din tabelul alăturat densitatea populaţiei pentru Austria şi Belgia.
Scrieţi rezultatele obţinute pe foaia de examen.
STATUL SUPRAFAŢA POPULAŢIA DENSITATEA

(kmp.) ( nr. loc.) (loc/kmp)
AUSTRIA 83.871 8.225.609
BELGIA 30.528 10.472.842
GERMANIA 357.046 82.500.850 231
6 puncte
E. Precizaţi doi factori care au determinat existenţa valorilor diferite ale densităţii populaţiei din
Islanda şi Olanda.
4 puncte
Probă scrisă la Geografie – clasa a - XII - a Subiectul III


Proba D, E, F


Diagrama alăturată se referă la subiectul III A şi B şi
prezintă evoluţia debitelor medii lunare ale unui râu.
A. Precizaţi:
1. valoarea maximă a debitului şi una dintre lunile în care se
înregistrează aceasta;
2. valoarea minimă a debitului şi luna în care în care se
înregistrează aceasta.
4 puncte
B. Precizaţi:
1. lunile în care debitul mediu lunar are valori cuprinse între
150 – 200 m³/sec;
2. lunile în care debitul mediu lunar are valori cuprinse între
200 – 300 m³/sec;
3. modul de calcul al debitelor medii anuale ale râurilor.
6 puncte
C. Pentru Republica Moldova precizaţi:

5. numele două puncte de frontieră cu România;
6. numele un areal sau un centru turistic. 10 puncte
D. Calculaţi pe baza tabelului de mai jos, bilanţul natural al populaţiei pentru anii 1992 şi 2002.
Scrieţi rezultatele obţinute pe foaia de examen.
ANUL Rata natalităţii Rata mortalităţii Bilanţul

(‰) (‰) (sporul)
natural(‰)
1977 9,4 5,8 3,6
1992 9,6 6,2
2002 8,1 8,5
6 puncte
E. Precizaţi doi factori care au influenţat distribuţia spaţială inegală a populaţiei europene. Daţi
două exemple de regiuni sau state din Europa cu densităţi ale populaţiei de peste 300 loc./ km².
4 puncte
Probă scrisă la Geografie clasa a - XII - a Subiectul III


Proba D, E, F


Diagrama alăturată se referă la subiectul III A şi B şi
prezintă evoluţia valorilor medii ale debitelor lunare ale unui
râu.
A. Precizaţi:
1. valoarea maximă a debitului şi luna în care se
înregistrează această valoare;
2. valoarea minimă a debitului şi luna în care se înregistrează
această valoare.
4 puncte
B. Precizaţi:
1. anotimpul în care se înregistrează debite medii lunare
maxime;
2. anotimpul în care se înregistrează debite medii lunare
minime;
3. diferenţa dintre debitul maxim şi debitul minim.
6 puncte
C. Pentru Bulgaria precizaţi:

4. numele a două oraşe;
5. numele a două puncte de frontieră cu România;
6. numele unui centru sau un areal turistic.
10 puncte
D. 1. Calculaţi densitatea reţelei hidrografice, pe baza următoarelor date, utilizând formula D = L /

S: lungimea totală a unui râu (L) = 1.700 km, suprafaţa bazinului hidrografic (S) = 600 km².
2. Precizaţi fluviul cu cea mai mare lungime şi cel mai mare bazin hidrografic din Europa.
6 puncte
E. Precizaţi tipul de climă din partea de sud a Spaniei şi principalul factor care o determină.
4 puncte
Probă scrisă la Geografie – clasa a XII – a Subiectul III


Proba D, E, F


Analizaţi diagrama în coloane, care prezintă evoluţia temperaturilor medii lunare în oraşul Kiev.
Diagrama se referă la subiectul III A - B.
T°C
20
18
16
14
12
10
8
6
4
2
0
-2
-4
-6
-8
lunile anului

1. valoarea maximă a temperaturii medii lunare, precum şi luna în care se înregistrează;
2. valoarea minimă a temperaturii medii lunare, precum şi luna în care se înregistrează.
4 puncte
B. Precizaţi:
1. amplitudinea termică medie anuală;
2. treapta majoră de relief în care este situat oraşul;
3. diferenţa dintre temperatura medie din luna februarie şi temperatura medie din luna august.
6 puncte
C. Caracterizaţi, din punct de vedere economico - geografic, Franţa, precizând:
1. trei resurse ale subsolului;
2. trei ramuri industriale care valorifică resursele subsolului menţionate;
4. două regiuni turistice.
10 puncte

Tabelul de mai jos cuprinde suprafaţa, populaţia şi densitatea medie a populaţiei unor state
membre ale Uniunii Europene, aparţinând regiunii geografice Europa Nordică. Analizaţi tabelul
referitor la subiectul III D – E.
Nr. Populaţia Densitatea medie a
Statul Suprafaţa (km²)
crt. (loc.) populaţiei (loc/km²)
1 Danemarca 43.094 5.450.661 126,48
2 Estonia 45.226 1.324.333 29,28
3 Finlanda 338.145 5.231.372 15,47
4 Letonia 64.589 2.274.735 35,22
5 Lituania 65.200 3.585.906 55,00
6 Suedia 449.964 9.016.596 20,04
D. Precizaţi:
1. statul cu valoarea cea mai ridicată a densitaţii medii a populaţiei;
2. diferenţa dintre valorile densităţii medii a populaţiei din statele Danemarca şi Finlanda;
3. două state reprezentative din punct de vedere al recepţiei de imigranţi.
6 puncte
E. Precizaţi două cauze care determină valorile scăzute ale densităţii medii a populaţiei în regiunea
geografică Europa Nordică. 4 puncte


Proba D, E, F

Analizaţi diagrama în coloane care prezintă evoluţia temperaturilor medii lunare în oraşul Belgrad.
Diagrama se referă la subiectul III A - B.
T°C
24
22
20
18
16
14
12
10
8
6
4
2
0
-2
lunile anului

4 puncte
B. Precizaţi:
3. diferenţa dintre temperaturile medii din lunile august şi februarie.
6 puncte
C. Caracterizaţi, din punct de vedere economico - geografic, Spania, precizând:
10 puncte

Tabelul de mai jos cuprinde suprafaţa, populaţia şi densitatea medie a populaţiei unor state
membre ale Uniunii Europene, aparţinând regiunii geografice Europa Vestică. Analizaţi tabelul
referitor la subiectul III D – E.
Nr. Suprafaţa Populaţia Densitatea medie a
Statul
Crt. (km²) (loc.) populaţiei (loc/km²)
1 Belgia 30.528 10.379.067 339,99
2 Franţa 547.030 62.752.136 114,71
3 Irlanda 70.280 4.062.235 57,80
4 Luxemburg 2.586 474.413 183,45
5 Olanda 41.526 16.491.461 397,14
6 Regatul Unit 244.820 60.609.153 247,57
D. Precizaţi:
1. statul cu valoarea cea mai ridicată a densităţii medii a populaţiei;
2. diferenţa dintre valorile densităţii medii a populaţiei din statele Olanda şi Irlanda;
6 puncte
E. Precizaţi două cauze care determină valorile densităţii medii a populaţiei în regiunea geografică
Europa Vestică. 4 puncte


Proba D, E, F

Analizaţi diagrama în coloane care prezintă evoluţia temperaturilor medii lunare în oraşul
Budapesta, referitoare la subiectul III A-B.
T°C
22
20
18
16
14
12
10
8
6
4
2
0
-2
lunile anului

4 puncte
B. Precizaţi:
3. diferenţa dintre temperatura medie din luna februarie şi temperatura medie din luna august.
6 puncte
C. Caracterizaţi Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord din punct de vedere economico-
geografic, precizând:
10 puncte

Tabelul de mai jos se referă la subiectul III D – E şi cuprinde suprafaţa, populaţia şi densitatea
medie a populaţiei unor state membre ale Uniunii Europene, aparţinând regiunii geografice Europa
Centrală.
Nr. Populaţia Densitatea medie a

Statul Suprafaţa (km²)
Crt. (loc.) populaţiei (loc/km²)
1 Austria 83.870 8.192.880 97,69
2 Cehia 78.866 10.235.455 129,78
3 Germania 357.021 82.422.299 230,86
4 Polonia 312.685 38.536.869 123,25
5 România 238.391 21.670.000 90,90
6 Slovacia 48.845 5.439.448 111,36
7 Ungaria 93.030 9.981.334 107,29
D. Precizaţi:
1. statul cu valoarea cea mai ridicată a densităţii medii a populaţiei;
2. diferenţa dintre valorile densităţii medii a populaţiei din statele Germania şi România;
6 puncte
E. Precizaţi două cauze care determină valorile densităţii medii a populaţiei în regiunea geografică
Europa Centrală.
4 puncte

Proba D, E, F

Analizaţi diagrama alăturată care

reprezintă particularităţile a trei
râuri interioare principale: lungime,
debitul lichid şi suprafaţa bazinului
hidrografic şi se referă la subiectul
III A – C şi E.
A. Precizaţi doi factori care

determină debitele lichide mai mici
ale Prutului, în condiţiile unei
lungimi a cursului asemănătoare
cu a Mureşului şi a Oltului.
4 puncte
B. Prezentaţi trei factori care
determină debitele lichide mari ale
râurilor Olt şi Mureş.
6 puncte
C. Scrieţi pentru râurile Mureş şi Olt următoarele elemente:

1. două unităţi majore de relief străbătute de Mureş
2. două unităţi majore de relief străbătute de Olt;
3. doi afluenţi importanţi ai Mureşului;
4. doi afluenţi importanţi ai Oltului;
5. o cauză a lipsei sistemelor hidroenergetice pe Mureş.
10 puncte
D. Menţionaţi trei cauze care explică debitul lichid scăzut al râului Ialomiţa.
6 puncte
E. Scrieţi două soluţii care să aibă în vedere prevenirea inundaţiilor determinate de debitele
variabile ale celor trei râuri reprezentate pe grafic.
4 puncte


Proba D, E, F

Analizaţi tabelul alăturat care prezintă populaţia Anul Populaţia urbană Populaţia rurală
Franţei pe medii rezidenţiale şi se referă la (mil. loc.) (mil. loc.)
subiectul III A - B. 1861 11 26
1911 12 22
A. Precizaţi două cauze ale creşterii populaţiei 1921 13 21
urbane din Franţa în perioada 1861-1992. 1931 20 20
4 puncte 1946 22 18
1954 24 18
B. Pe baza datelor din tabelul alăturat calculaţi: 1968 35 15
1. populaţia totală din Franţa în anii 1946 şi 1982 40 14
1990; 1990 42 15
2. ponderea populaţiei rurale în anul 1921;
1992 45 14
3. ponderea populaţiei urbane în 1992.
6 puncte
C. Caracterizaţi din punct de vedere economic Italia, precizând:
1. trei centre urbane;
3. două caracteristici ale agriculturii;
4. trei obiective turistice.
10 puncte
Suprafaţa Nr. total al populaţiei
Ţara Anul
( Km² ) (nr. loc.)
Ucraina 2006 603.700 47.300.000
Suedia 2006 449.964 8.823.000
1. Calculaţi, pe foaia de examen, valoarea densităţii medii a populaţiei pentru Suedia şi Ucraina.
2. Precizaţi două cauze ale diferenţelor care apar între valorile densităţii medii a populaţiei
calculate pentru cele două ţări europene.
6 puncte
E. Prezentaţi două argumente care să demonstreze faptul că Regatul Unit al Marii Britanii şi
Irlandei de Nord dispune de un important potenţial turistic.
4 puncte


Proba D, E, F

Analizaţi diagrama alăturată care
prezintă numărul locuitorilor din ţări
europene şi se referă la subiectul III A -
C.
A. Enumeraţi, în ordine descrescătoare,

primele patru state cu cel mai mare
număr de locuitori, membre ale
Uniuniunii Europene.
4 puncte
4
B. Selectaţi din graficul de mai sus trei
state care fac parte din Europa Vestică.
6 puncte
C. Caracterizaţi din punct de vedere

economic Franţa, precizând:
1. două oraşe turistice;
3. două centre ale industriei navale;
4. oraşul în care se află unul dintre sediile UE;
5. două caracteristici ale agriculturii. 10 puncte
Ţara Suprafaţa Populaţia
(km²) (nr.loc.)
Islanda 103.819 294.000
Bulgaria 110.994 7.518.000
Finlanda 338.145 5.231.372
1. Calculaţi densitatea medie a populaţiei Bulgariei şi Finlandei.
2. Prezentaţi o cauză a densităţii reduse a populaţiei în Islanda.
6 puncte
E. Precizaţi două cauze ale valorii negative a bilanţului migratoriu în ţările Europei de Est.
4 puncte


Proba D, E, F


Reprezentarea grafică de mai jos se referă la subiectul
III A şi prezintă evoluţia temperaturilor medii lunare şi
precipitaţiilor medii lunare la o anumită staţie
meteorologică.
A. Precizaţi:
1. temperatura maximă, precum şi luna în care s-a
înregistrat;
3. diferenţa dintre cantităţile medii de precipitaţii
înregistrate în lunile mai şi decembrie.
4 puncte
Lunile
anului
B. 1. Calculaţi, pe baza datelor din tabel, densitatea populaţiei din statele respective.

1. Olanda 16.100.000 41.526
2. Germania 82.422.299 357.021
3. Portugalia 10.100.000 92.391
2. Precizaţi statul cu densitatea cea mai mare.

3. Menţionaţi o cauză a valorilor mari ale densităţii populaţiei.
6 puncte

10 puncte
D. 1.Precizaţi două argumente pentru a susţine afirmaţia: “Agricultura britanică produce 60% din
necesarul de hrană al ţării, cu doar 1% din populaţia activă”;
2. Precizaţi un argument pentru a susţine afirmaţia: “Franţa dispune de o mare varietate a
reliefului”. 6 puncte
E. Precizaţi două caracteristici ale economiei Uniunii Europene. 4 puncte


Proba D, E, F


Analizaţi diagrama în coloane care
prezintă evoluţia precipitaţiilor medii
lunare (exprimate în mm) la o anumită 160
staţie meteorologică şi se referă la
140
subiectul III A şi B.
120
Precipitaţii (mm)
A. Precizaţi: 100
1. valoarea maximă a precipitaţiilor 80
medii lunare şi luna în care se 60
înregistrează; 40
2. valoarea minimă a precipitaţiilor medii 20
lunare şi luna în care se înregistrează. 0
4 puncte I F M A M I I A S O N D
B. Scrieţi pe foaia de examen litera Lunile anului
corespunzătoare răspunsului corect,

pentru fiecare dintre afirmaţiile de mai jos:
1. Anotimpul cu cele mai mici valori ale debitului este:
a. iarna b. primăvara c. toamna d. vara
2. Anotimpul cu cele mai mari valori ale debitului este:
3. Diferenţa dintre valoarea maximă şi valoarea minimă de precipitaţii medii lunare, este:
a. 55 mm b. 90 mm c. 145 mm d. 180 mm
6 puncte
C. Referitor la Germania, precizaţi:
1. două ţări vecine;
3. trei oraşe importante;
10 puncte
D. Tabelul de mai jos cuprinde suprafaţa, numărul de locuitori şi ponderea populaţiei urbane a
două state europene.
Ţara Suprafaţa (km2) Populaţia (mil loc) Populaţie urbană (%)

Albania 28700 3,2 38
Belgia 30500 9,9 97
1. Calculaţi densitatea populaţiei din Albania şi Belgia.

2. Calculaţi diferenţa de densitate a populaţiei dintre Albania şi Belgia.
3. Precizaţi o cauză a diferenţei de densitate a populaţiei dintre cele două state.
6 puncte
E. Precizaţi două argumente conform cărora turismul din Italia este mai dezvoltat şi mai diversificat
decât cel din Olanda.
4 puncte


Proba D, E, F


Analizaţi diagrama alăturată în coloane, care prezintă evoluţia precipitaţiilor medii lunare
(exprimate în mm) la o anumită staţie
meteorologică şi se referă la
subiectul III A şi B. 100
90
80
A. Precizaţi:
70
1. Valoarea maximă a precipitaţiilor Precipitaţii (mm)
60
medii lunare şi luna în care se
50
înregistrează; 40
2. Valoarea minimă a precipitaţiilor 30
medii lunare şi luna în care se 20
înregistrează. 10
4 puncte 0
B. Scrieţi pe foaia de examen litera I F M A M I I A S O N D
corespunzătoare răspunsului corect, Lunile anului
pentru fiecare dintre afirmaţiile de mai

jos:
1. Anotimpul cu cele mai mici valori ale debitului este:
2. Anotimpul cu cele mai mari valori ale debitului este:
3. Diferenţa dintre valoarea maximă şi valoarea minimă de precipitaţii medii lunare, este:
a. 25 mm b. 74 mm c. 80 mm d. 99 mm
6 puncte
1. numele peninsulei în care este situată;
3. numele a două insule;
5. două ramuri economice dezvoltate.
10 puncte
D. Tabelul de mai jos cuprinde suprafaţa, numărul de locuitori şi ponderea populaţiei urbane a
celor două state europene.
Ţara Suprafaţa (km2) Populaţia (mil. loc) Populaţie Urbană (%)

Islanda 102819 0,3 92
Ungaria 93032 10,1 65
1. Calculaţi densitatea populaţiei din Islanda şi Ungaria;

2. Calculaţi diferenţa de densitate a populaţiei dintre Islanda şi Ungaria;
3. Precizaţi o cauză a diferenţei de densitate dintre cele două state.
6 puncte
E. Precizaţi două argumente pentru care turismul din Franţa este mai dezvoltat şi mai diversificat
decât cel din Olanda. 4 puncte


Proba D, E, F


Reprezentarea grafică de mai jos se referă la subiectul III A şi B şi reprezintă evoluţia debitelor
medii lunare ale unui râu ce străbate teritoriul
României.
A. Precizaţi:
1. valoarea maximă a debitului şi luna în care se
înregistrează;
2. valoarea minimă a debitului şi luna în care se
înregistrează.
4 puncte
B. Precizaţi:
1. două cauze ale creşterii debitului în intervalul
martie - mai;
2. un factor care determină debitele reduse din
intervalul septembrie – decembrie.
6 puncte
C. Caracterizaţi Franţa din punct de vedere economico - geografic, precizând:

2. trei ramuri industriale care valorifică resursele subsolului menţionate la punctul anterior;
10 puncte
D. 1. Explicaţi caracterul continental al climei pe teritoriul Ucrainei.
2. Prezentaţi două diferenţieri climatice între vestul şi estul României.
6 puncte
E. Precizaţi două avantaje ale producerii hidroenergiei comparativ cu alte modalităţi de obţinere a
energiei electrice.
4 puncte


Proba D, E, F


Reprezentarea grafică de mai jos se referă la subiectul III A şi B şi reprezintă evoluţia debitelor
medii lunare ale unui râu ce străbate teritoriul
României.
A. Precizaţi:
1. valorile debitului mediu din lunile martie şi
octombrie;
2. diferenţa dintre debitul mediu din luna mai şi debitul
mediu din luna ianuarie.
4 puncte
B. Precizaţi:
1. o cauză debitului redus din intervalul noiembrie-
ianuarie;
2. o cauză debitului mare din intervalul martie-august;
3. două luni în care debitul mediu depăşeşte 300 m3/s.
6 puncte
C. Referitor la Germania precizaţi următoarele elemente:

3. o resursă de subsol şi numele celui mai important bazin de exploatare;
4. două ramuri industriale dezvoltate pe baza acestei resurse;
6. un oraş cunoscut ca port fluvial.
10 puncte
Tabelul de mai jos se referă la subiectul III D – E şi prezintă ponderea populaţiei active pe
cele trei sectoare ocupaţionale.
Franţa 4,1 27 68,9
Grecia 20,8 23,6 55,6
Portugalia 11,5 32,8 55,7
Ungaria 15,3 35,4 49,4
D. Precizaţi:
1. statele cu cea mai mare, respectiv cea mai mică pondere a populaţiei active în sectorul primar;
2. statele cu cea mai mare, respectiv cea mai mică pondere a populaţiei active în sectorul terţiar;
3. statele cu cea mai mare pondere a populaţiei ocupate în sectorul secundar.
6 puncte
E. Precizaţi două argumente pentru a justifica ponderea mare a populaţiei ocupate, în Franţa, în
sectorul terţiar.
4 puncte


Proba D, E, F


referă la subiectul III A şi B şi prezintă evoluţia
cantităţii medii lunare de precipitaţii la o staţie
meteorologică de pe teritoriul României.
A. Precizaţi:
1. luna cu cantitatea medie maximă de
precipitaţii şi valoarea acesteia;
2. luna cu cantitatea medie minimă de
precipitaţii şi valoarea acesteia.
4 puncte
B. Precizaţi:
1. o cauză a debitului mare din intervalul mai-
august;
2. o cauză debitului redus din intervalul octombrie - aprilie;
3. două luni în care debitul mediu este cuprins între 120 şi 140 m3/s.
6 puncte
C. Referitor la Ungaria precizaţi următoarele elemente geografice:
2. forma predominantă de relief şi numele unei unităţi de relief;
3. tipul de climă specific;
4. un fluviu şi un afluent al acestuia;
5. un lac cunoscut pentru potenţialul turistic;
7. o ramură a agriculturii dezvoltată datorită condiţiilor pedoclimatice.
10 puncte
Tabelul de mai jos se referă la subiectul III D – E şi prezintă suprafaţa şi populaţia unor state
europene.
Nr. Densitatea medie a

Statul Suprafaţa (km²) Populaţia(loc.)
crt populaţiei (loc/km²)
1 Belgia 30 528 10 379 067
2 Danemarca 43 094 5 450 661
3 Franţa 547 030 62 752 136
4 Irlanda 70 280 4 062 235
5 Suedia 449 964 9 016 596
6 Olanda 41 526 16 491 461
D. Precizaţi:
1. primele două state cu valoarea cea mai ridicată a densităţii medii a populaţiei;
2. statul cu valoarea cea mai mică a densităţii medii a populaţiei. 6 puncte
E. Precizaţi două cauze care determină valorile diferite ale densităţii medii a populaţiei în statele
din tabelul de mai sus. 4 puncte


Proba D, E, F

Reprezentarea grafică de mai jos se referă la subiectul III A şi B şi reprezintă evoluţia valorilor
medii lunare ale precipitaţiilor la staţiile Satu
Mare (129 m altitudine) şi Suceava (325 m
altitudine).
A. Precizaţi:
1. valoarea maximă a precipitaţiilor medii la
staţia Satu Mare şi luna în care se
înregistrează;
2. în câte luni precipitaţiile medii au valori mai
mici de 40 mm la fiecare staţie;
4 puncte
B. Precizaţi:
1. modul de calcul a precipitaţiilor medii
lunare şi anuale;
2. două cauze prin care explicaţi valorile mai
ridicate ale cantităţilor medii lunare de
precipitaţii înregistrate la staţia Satu Mare (667 mm/an) comparativ cu cele înregistrate la staţia
Suceava (538 mm/an).
6 puncte
C. Realizaţi o scurtă caracterizare a Italiei precizând următoarele elemente:

1. două enclave situate pe teritoriul Italiei;
2. două aglomeraţii urbane;
4. două aspecte reprezentative ale agriculturii din Italia;
10 puncte
D. 1. Calculaţi densitatea medie a populaţiei continentului european, ştiind că suprafaţa acestuia

este de 10,4 mil.km2 şi populaţia de 726 mil.loc (2004);
2. Prezentaţi două cauze ale densităţii medii a populaţiei mai reduse în Europa de Nord.
6 puncte
E. Precizaţi două argumente care determină distribuţia inegală a căilor ferate în Europa.
4 puncte


Proba D, E, F


subiectul III A şi B şi prezintă evoluţia valorilor
medii lunare ale precipitaţiilor la staţiile Zalău (288m
altitudine) şi Târgu Neamţ (353m altitudine).
A. Precizaţi:
1. valoarea maximă a precipitaţiilor medii la staţia
Zalău şi luna în care se înregistrează;
2. în câte luni precipitaţiile medii au valori mai mari
de 60 mm la fiecare staţie.
4 puncte
B. Precizaţi:
1. modul de calcul al precipitaţiilor medii anuale.
2. două cauze care determină valorile mai ridicate
ale cantităţilor medii lunare de precipitaţii înregistrate la staţia Zalău (705 mm/an) comparativ cu
cele înregistrate la staţia Târgu Neamţ (672 mm/an).
6 puncte
C. Caracterizaţi Bulgaria, precizând:
2. forma de guvernământ;
4. două culturi de plante specifice agriculturii acestei ţări;
5. două oraşe porturi la Marea Neagră;
10 puncte
D. Tabelul alăturat prezintă surse de energie utilizate în Europa de Vest şi Centrală şi rata lor de
creştere anuală.
Rata de creştere
Sursa de energie
anuală (%)
1. eoliană 22
2. geotermală 4
3. hidroelectrică 2
4. petrol 2
5. nucleară 1
6. cărbune 0
Precizaţi:
1. două cauze ale creşterii ponderii energiei eoliene şi geotermale în statele vest-europene;
2. două cauze ale scăderii ponderii cărbunelui în balanţa energetică a Europei de Vest;
3. două state europene în care energia nucleară are o pondere însemnată în balanţa energetică.
6 puncte
E. Prezentaţi două cauze ale valorii negative a bilanţului migratoriu din ţările Europei de Est.
4 puncte


Proba D, E, F


Reprezentarea grafică de mai jos se referă la subiectul III A şi B şi prezintă valorile medii lunare
ale precipitaţiilor la staţiile Constanţa (32 m altitudine) şi Cernavodă (44 m altitudine).
A. Precizaţi:
1. valoarea maximă a precipitaţiilor medii la
staţia Cernavodă şi luna în care se
înregistrează;
2. în câte luni precipitaţiile medii au valori mai
mari de 40 mm la fiecare staţie;
4 puncte
B. Precizaţi:
1. modul de calcul al precipitaţiilor medii
anuale;
2. două cauze care determină valorile reduse
ale cantităţilor anuale de precipitaţii înregistrate
la staţia Cernavodă (427 mm/an) şi la staţia
Constanţa (378 mm/an).
6 puncte
C. Caracterizaţi din punct de vedere geografic Marea Britanie, precizând:

3. o caracteristică a climatului;
4. două resurse ale subsolului;
5. două oraşe mari, altele decât capitala;
6. două ramuri industriale dominante.
10 puncte
D. În Europa, Uniunea Europeană reprezintă o grupare regională de state de natură politică,
socială şi economică. Precizaţi:
1. numărul statelor care formează Uniunea Europeană;
2. două state care au aderat la Uniuniunea Europeană în 2007;
3. două state, membre ale Uniunii Europene, situate în Peninsula Iberică;
4. un stat, din Uniunea Europeană, situat în Peninsula Scandinavă.
6 puncte
potenţial turistic.
4 puncte

Proba D, E, F


subiectul III A şi B şi prezintă evoluţia
debitelor medii lunare ale Siretului (exprimate
în m3/s).
A. Precizaţi:
1. una din lunile cu cel mai crescut debit şi
valoarea maximă a acestuia;
2. luna cu cel mai scăzut debit şi valoarea
minimă a acestuia.
4 puncte
B. Precizaţi:
1. modul de calcul al debitului mediu anual;
2. anotimpul cu cele mai crescute debite şi un
factor determinant;
3. anotimpul cu cele mai scăzute debite şi un
factor determinant.
6 puncte
C. Caracterizaţi, din punct de vedere

geografic, Austria, membru al UE, precizând:
1. două caracteristici geografice care îi definesc poziţia geografică;
3. două ramuri economice reprezentative;
4. forma de guvernământ;
6. trei oraşe.
10 puncte
Ţara Suprafaţa Populaţia Populaţia Densitatea Ponderea
(km2) totală urbană medie populaţiei
(nr.loc.) (nr.loc.) (nr.loc./km2) urbane (%)
Italia 301.230 58.103.033 38.929.032
Finlanda 338.145 5.223.442 3.499.706
1. Calculaţi densitatea medie pentru statele Italia şi Finlanda;

2. Calculaţi procentul populaţiei urbane în totalul populaţiei din fiecare din cele două ţări;
3. Precizaţi o cauză care determină numărul mic de locuitori din Finlanda.
6 puncte
E. Precizaţi două argumente pentru a susţine următoarea afirmaţie: ”Turismul cultural este o
caracteristică a oraşului Roma”.
4 puncte
Probă scrisă la Geografie – clasa a XII a Subiectul III


Proba D, E, F

Reprezentarea grafică de mai jos se referă la subiectul

III A şi B şi prezintă evoluţia temperaturilor medii lunare şi
cantităţilor medii lunare de precipitaţii la o staţie
meteorologică.
A. Precizaţi:
1. valoarea minimă cu aproximaţie, a temperaturii medii
lunare, precum şi luna în care se înregistrează.
2. cantitatea minimă de precipitaţii înregistrată într-o lună,
precum şi luna în care se înregistrează.
4 puncte

răspunsului corect pentru fiecare dintre afirmaţiile de mai jos:
1. Valoarea maximă a temperaturii medii lunare se înregistrează în luna:
a. mai b. iunie c. iulie d. august
2. Precipitaţiile atmosferice cad mai mult în anotimpul:
a. iarnă b. primăvară c. vară d. toamnă
3. Tipul de climă în care se înregistrează valorile menţionate în diagrama climatică alăturată este:
a. subpolar b. mediteranean (subtropical)
c. temperat arid d. temperat
6 puncte
C. Caracterizaţi fizico-geografic şi economic statul Italia, menţionând:
2. două oraşe - porturi;
3. trei ramuri industriale tradiţionale;
4. trei tipuri de culturi agricole specifice ce ocupă suprafeţe şi dau producţii însemnate pe plan
mondial.
10 puncte
Regiune geografică europeană Suprafaţa (km²) Populaţie ( nr.loc.)

Europa de Nord 1.434.837 24.100.000
Europa Centrală 1.330.998 189.500.000
1. Calculaţi densitatea medie a populaţiei pentru fiecare regiune europeană înscrisă în tabelul de
mai sus.
2. Calculaţi ponderea populaţiei Europei Centrale, în raport cu populaţia totală de 725.000.000
locuitori a continentului Europa.
6 puncte
E. Referitor la valorile densităţii medii ale populaţiei, calculate anterior, precizaţi două cauze care
să explice diferenţele care apar între cele două regiuni europene vecine. 4 puncte


Proba D, E, F


referă la subiectul III A şi B şi prezintă Precipitatii(mm)
evoluţia cantităţii de precipitaţii medii
lunare înregistrate la staţia 300
meteorologică Agrigento (Sicilia – 250
200
Italia) în perioada 1995-2005.
150
100
A. Precizaţi: 50
1. lunile în care se înregistrează 0
cantităţile medii extreme; I F M A M I I A S O N D
2. valoarea cantităţii medii anuale de Lunile anului
precipitaţii.
4 puncte
B. Analizaţi cantităţile lunare marcate pe diagrama de mai sus şi scrieţi, pe foaia de examen, litera
corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre afirmaţile de mai jos:
1. Cantitatea cea mai mare de precipitaţii se înregistrează în anotimpul de:
2. Repartiţia pe luni a cantităţii de precipitaţii, corespunde climatului:
a. continental b. mediteranean c. semicontinental d. temperat –oceanic
2 puncte
3. Precipitaţiile sunt predominant sub forma de:
a. lapoviţă b. lapoviţă şi ninsoare c. ploaie d. ninsoare 2 puncte
C. Caracterizaţi Ungaria, având in vedere:

1. aşezarea geografică în Europa;
2. patru caracteristici ale reliefului;
3. tipul de climă;
4. două ape curgătoare şi un lac;
5. oraşul capitală.
10 puncte
Continentul/statul Suprafaţa Populaţia
( km²) ( numărul loc.)
Europa 10 170 340 706 000 000

România 238 391 21 698 181
Cehia 78 866 10 269 000
Calculaţi densitatea medie a populaţiei Europei, României şi Cehiei.

6 puncte
E. Precizaţi două cauze care determină valorile diferite ale densităţii populaţiei pentru cele două
state europene.
4 puncte


Proba D, E, F

Graficul alǎturat se referă la subiectul III A - B

şi reprezintǎ evoluţia valorilor medii lunare ale Pmm
precipitaţiilor atmosferice la o anumită staţie 120
meteorologică.
100
A. Precizaţi:
1. valoarea minimă a precipitaţiilor medii lunare,
80
60
lunare, precum şi luna în care se înregistrează;
4 puncte
40
20
0
B. Scrieţi pe foaia de examen raspunsurile 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
corecte la cerinţele de mai jos: lunile anului
1. diferenţa dintre valoarea maximă şi valoarea

minimă a precipitaţiilor medii lunare;
2. diferenţa dintre valorile cantităţilor medii de precipitaţii din lunile august şi decembrie;
3. anotimpul cu cele mai mari cantităţi de precipitaţii şi factorul determinant.
6 puncte
C. Realizaţi pe foaia de examen, o scurtǎ caracterizare geograficǎ a Franţei precizând:

1. douǎ unitǎţi de relief muntoase reprezentative;
2. un tip de climat specific;
3. douǎ fluvii care strǎbat acest stat şi se îndreptǎ spre Oceanul Atlantic;
4. douǎ oraşe (altele decât capitala);
5. trei oraşe port.
10 puncte
Se dǎ urmǎtorul tabel care se referǎ la subiectele D şi E
Temperatura Temperatura Amplitudini Cantitatea medie
Ţara aerului în ianuarie aerului în iulie termice anualǎ de Influenţe
(grade Celsius) (grade anuale precipitaţii climatice
Celsius) (mm)
Ucraina - 7.1 23,8 520
Ungaria -5.1 21,2 700
D. 1. Calculaţi amplitudinile termice anuale pentru statele Ucraina şi Ungaria;

2. Notaţi influenţele climatice dominante pentru fiecare din cele douǎ ţǎri.
6 puncte
E. 1. Calculaţi diferenţa dintre cantitatea de precipitaţii ce cade în Ungaria şi cantitatea de
precipitaţii de cade în Ucraina.
2. Precizaţi un factor care determinǎ aceastǎ diferenţǎ.
4 puncte


Proba D, E, F

Reprezentarea grafică de mai jos se referă la subiectul III A şi B şi reprezintă evoluţia temperaturii
medii lunare la o anumită staţie meteorologică.
A. Precizaţi: 0
T C
1. valoarea maximă a temperaturii medii lunare şi 25
luna în care se înregistrează; 20
2. valoarea minimă a temperaturii medii lunare şi
luna în care se înregistrează; 15
4 puncte 10
B. Precizaţi: 5
1. un factor determinant al creşterii temperaturii
0
aerului;
2. valoarea amplitudinii termice înregistrată pe -5
diagramă; -10
3. modul de calcul al temperaturii medii lunare. I F M A M I I A S O N D
6 puncte lunile anului
C. Caracterizaţi din punct de vedere geografic Franţa, precizând:

1. un tip de climă specific;
2. doi factori care influenţează clima;
3. două artere fluviale importante;
5. un oraş port la Marea Mediterană;
10 puncte
D. În tabelul alăturat sunt reprezentate rata natalităţii şi cea a mortalităţii populaţiei din România
înregistrată în perioada 1956 - 2004.
Precizaţi: Anul Natalitate Mortalitate
1. valoarea bilanţului natural(sporului natural) în anul 1977 1956 24,2 ‰ 9,9 ‰
şi diferenţa de natalitate dintre anii 1977 şi 2004; 1977 19,6 ‰ 9,6 ‰
2. două cauze a bilanțului natural(sporului natural) negativ 1998 10,5 ‰ 12,0 ‰
înregistrat după 1998.
2004 10,0 ‰ 11,9 ‰
6 puncte
E. Precizaţi două cauze care au determinat valorile reduse ale densităţii populaţiei în regiunea
Europa de Nord.
4 puncte


Proba D, E, F


Graficul alăturat se referă la subiectul III A şi B. Pe grafic sunt reprezentate ponderile pădurilor
defrişate în ultimii 8000 de ani, în spaţiul corespunzător unor state europene.
A. Precizaţi:
1. valoarea maximă a ponderii
suprafeţelor defrişate şi numele statului
în care se înregistrează aceasta;
2. valoarea minimă a ponderii
suprafeţelor defrişate şi numele statului
în care se înregistrează aceasta.
4 puncte
B. Enumeraţi trei cauze care au condus

la defrişările masive evidenţiate de grafic...
6 puncte
C. Caracterizaţi Franţa, precizând:

1. două state cu care se învecinează;
2. trei oraşe reprezentative, altele decât capitala;
3. o ramură tradiţională a agriculturii;
4. o ramură industrială dominantă;
5. trei regiuni turistice importante.
10 puncte
D. Comparaţi cadrul natural al Ungariei cu cel al Bulgariei şi precizaţi trei deosebiri între
acestea.
Notă 1. Deosebirile se pot referi la relief, climă, reţea hidrografică, vegetaţie, soluri.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele trei deosebiri vor fi prezentate
6 puncte
E. Prezentaţi, pe scurt, două probleme fundamentale ale lumii contemporane, cu care se

confruntă şi Uniunea Europeană.
4 puncte


Proba D, E, F

Diagrama de mai jos, se referă la subiectul III A şi B, iar tabelul se referă la subiectul III D şi E.
Spor natural ‰
Abrevieri:
8 BG – Bulgaria;
6 FR – Franţa;
4 IE - Irlanda;
2 IT – Italia;
0 LV– Letonia;
-2 HU – Ungaria
-4
-6
IE FR IT HU LV BG
A. 1. Precizaţi valorile sporului natural în Franţa şi în Letonia.

4 puncte
B. 1. Precizaţi o cauză a sporului natural ridicat din Irlanda.
2. Precizaţi o cauză a sporului natural redus din Ungaria.
3. Precizaţi o cauză a sporului natural redus din Bulgaria.
6 puncte
C. Caracterizaţi din punct de vedere geografic Marea Britanie, precizând:
1. numele unei catene muntoase;
2. numele râu care îi străbate teritoriul;
3. doua resurse de subsol;
5. trei plante de cultură.
10 puncte
State ale UE - date statistice
Ţara Sporul Populaţie Contribuţia
natural (mil. loc.) serviciilor
(‰) la PIB (%)
Bulgaria -5,2 7,7 59
Franţa 4,3 59,6 74
Irlanda 8,7 4.0 57
Italia 0,3 57,3 71
Letonia -5,0 2,3 71
Ungaria -3,7 10,1 66
D. Calculaţi sporul natural în valori absolute din Franţa, Irlanda şi Italia.

6 puncte
E. Precizaţi două activităţi de servicii care ar putea creşte contribuţia serviciilor la crearea PIB-ului,
din Bulgaria.
4 puncte

Proba D, E, F
Varianta 98

precipitaţiilor medii lunare
înregistrate la o anumită staţie
meteorologică.
A. Identificaţi:
1. două luni în care precipitaţiile medii sunt de 60 mm;
2. două luni de toamnă în care precipitaţiile medii depăşesc 60 mm.
4 puncte
B. Precizaţi:
1. luna cu cele mai ridicate precipitaţii şi valoarea medie;
2. luna cu cele mai scăzute precipitaţii şi valoarea medie;
3. valoarea diferenţei de precipitaţii între lunile iunie şi august.
6 puncte
C. Caracterizaţi Republica Moldova precizând:
2. o influenţă climatică;
4. o zonă sau un etaj de vegetaţie;
5. două oraşe;
6. două culturi agricole specifice.
10 puncte
În tabelul alăturat sunt reprezentate principalele ţări
producătoare de grâu în anul 2005.
D. Calculaţi: Producţie
1. diferenţa de producţie a grâului între Germania Ţara Pondere(%)
(mil.t)
şi Spania; Franţa 30,5 5,2
2. ponderea totală a producţiei de grâu a primelor
Germania 19,3 3,5
trei ţări mari producătoare;
Regatul Unit 14,3 2,6
3. producţia de grâu a Italiei împreună cu Polonia.
Polonia 7,8 1,4
6 puncte
Spania 6,3 1,1
E. Precizaţi două premise care contribuie la Italia 6,3 1,1
producţia însemnată de grâu a Franţei.
4 puncte


Proba D, E, F


precipitaţiilor medii lunare la o anumită staţie meteorologică.
A. Precizaţi:
lunare, precum şi luna în care se înregistrează;
2. valoarea minimă a precipitaţiilor medii lunare,
4 puncte
B. Precizaţi:
1. anotimpul cu cele mai mari valori ale cantităţii
de precipitaţii;
2. diferenţa dintre valoarea maximă şi valoarea
minimă a precipitaţiilor medii lunare;
3. o cauză a scăderii debitului în lunile de iarnă.
4 puncte
C. Caracterizaţi din punct de vedere economic statul Germania, având în vedere:
1. patru resurse de subsol;
2. două ramuri industriale foarte dezvoltate;
3. două regiuni industriale;
4. un fluviu navigabil;
5. un oraş port la Marea Nordului.
10 puncte
(km2) populaţiei (loc.)
Finlanda 2006 338.145 5.231.372
Bulgaria 2006 110.910 7.385.367
1. Scrieţi, pe foaia de examen, valoarea densităţii medii a populaţiei, calculată pentru fiecare stat
din tabel.
densitatea medie a populaţiei. 6 puncte
E. 1. Calculaţi densitatea populaţiei în Ucraina având în vedere că populaţia este de 46.651.309

locuitori iar suprafaţa de 603.700 km2.
2. Precizaţi numele a două oraşe din Ucraina, care au peste 1 milion de locuitori.
4 puncte


Proba D, E, F


referă la subiectele III A - B şi Evolutia ratei medii anuale de crestere (1912-
reprezintă rata medie anuală de 2002)
creştere a populaţiei României (%) în %
perioada 1912-2002. 2
1,5
A. Precizaţi două perioade cu rate
medii de creştere de peste 1,5%. 1
4 puncte 0,5
0
B. Precizaţi trei perioade cu rate
medii anuale de creştere sub 1%. -0,5
6 puncte -1
1912- 1930- 1948- 1956- 1966- 1977- 1992-
1930 1948 1956 1966 1977 1992 2002
C. Precizaţi pentru România:

1. doi factori care au generat rate medii anuale de creştere mari pe perioada 1948-1977;
2. doi factori care au generat rate medii anuale de creştere mici pe perioada 1912-1948;
3. un factor care a generat scăderea ratei medii anuale de creştere pe perioada 1977-2002.
10 puncte
D. Prezentaţi trei factori care au determinat un bilanţ natural (spor natural) negativ, în România, în
perioada 1992-2002.
6 puncte
E. Prezentaţi două consecinţe demografice şi economice determinate de scăderea populaţiei
României după 1992.
4 puncte

2008 Def

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

2008 Def

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului

Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar

Examenul de bacalaureat 2008

• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

SUBIECTUL I (30 puncte) – Varianta 001

Probă scrisă la Geografie – clasa a XII-a 1 Subiectul I

Probă scrisă la Geografie – clasa a XII-a 2 Subiectul I

Examenul de bacalaureat 2008

• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

SUBIECTUL I (30 puncte) – Varianta 002

Probă scrisă la Geografie – clasa a XII-a 1 Subiectul I

Probă scrisă la Geografie – clasa a XII-a 2 Subiectul I

Examenul de bacalaureat 2008

• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

SUBIECTUL I (30 puncte) – Varianta 003

Probă scrisă la Geografie – clasa a XII-a 1 Subiectul I

Probă scrisă la Geografie – clasa a XII-a 2 Subiectul I

Examenul de bacalaureat 2008

• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

SUBIECTUL I (30 puncte) – Varianta 004

Probă scrisă la Geografie – clasa a XII-a 1 Subiectul I

Probă scrisă la Geografie – clasa a XII-a 2 Subiectul I

Examenul de bacalaureat 2008

• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

SUBIECTUL I (30 puncte) – Varianta 005

Probă scrisă la Geografie – clasa a XII-a 1 Subiectul I

Probă scrisă la Geografie – clasa a XII-a 2 Subiectul I

Examenul de bacalaureat 2008

• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

SUBIECTUL I (30 puncte) – Varianta 006

Probă scrisă la Geografie – clasa a XII-a 1 Subiectul I

Probă scrisă la Geografie – clasa a XII-a 2 Subiectul I

Examenul de bacalaureat 2008

• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

SUBIECTUL I (30 puncte) – Varianta 007

Probă scrisă la Geografie – clasa a XII-a 1 Subiectul I

D. Comparaţi regiunile montane din Peninsula Scandinavă şi Peninsula Iberică, precizând o

Probă scrisă la Geografie – clasa a XII-a 2 Subiectul I

Examenul de bacalaureat 2008

• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

SUBIECTUL I (30 puncte) – Varianta 008

Probă scrisă la Geografie – clasa a XII-a 1 Subiectul I

D. Comparaţi climatul Europei Centrale cu climatul Europei estice precizând o asemănare şi

Probă scrisă la Geografie – clasa a XII-a 2 Subiectul I

Examenul de bacalaureat 2008

• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

SUBIECTUL I (30 puncte) – Varianta 009

Probă scrisă la Geografie – clasa a XII-a 1 Subiectul I

Probă scrisă la Geografie – clasa a XII-a 2 Subiectul I

Examenul de bacalaureat 2008

• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

SUBIECTUL I (30 puncte) – Varianta 010

Probă scrisă la Geografie – clasa a XII-a 1 Subiectul I

Probă scrisă la Geografie – clasa a XII-a 2 Subiectul I

Examenul de bacalaureat 2008

• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

SUBIECTUL I (30 puncte) – Varianta 011

Probă scrisă la Geografie – clasa a XII-a 1 Subiectul I

Probă scrisă la Geografie – clasa a XII-a 2 Subiectul I

E. Prezentaţi două cauze care determină ca sistemului de transport european să i se acorde o

Probă scrisă la Geografie – clasa a XII-a 3 Subiectul I

Examenul de bacalaureat 2008

• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.