E-urile bune si E-urile rele in alimente

E252, E213, E120. Citesti cu indiferenta despre aceste

substante pe eticheta produselor, fara sa stii ca sint
periculoase pentru sanatatea ta. Cine sint E-urile? Cum te pot
afecta? Aici gasesti da o parte dintre raspunsuri.
 

Aditivii alimentari au fost folositi de ani de zile. Sarea, zaharul si otetul sint
printre primele substante folosite pentru conservarea alimentelor. In ultimii
30 de ani, o data cu noi descoperiri in prepararea alimentelor, diversi compusi
chimici au inceput sa fie folositi din ce ince mai des in industria alimentara.
Majoritatea aditivilor nu prezinta pericol pentru organism. Insa exista si aditivi
periculosi, considerati toxici sau cancerigeni. Hiperaciditate la copii, alergii,
astm si migrene sint adesea considerate reactii adverse ale aditivilor.
Aditivii sint substante chimice care se adauga in produsele alimentare pentru
a le imbunatati gustul, aroma sau pentru a creste proprietatea de conservare.
Majoritatea aditivilor nu au proprietati nutritive. Aproape toate alimentele
contini aditivi, in special cei numiti emulgatori, sau pe scurt, E-uri. Utilizarea
aditivilor alimentari este reglementata foarte strict in tarile Comunitatii
Europene de anumite norme, iar la noi in tara de o serie de ordine care
precizeaza cantitatea si componenta fiecarui aditiv folosit in produsele
alimentare.
1
Exista o lista de emulgatori, aprobata la nivel european, care trebuie sa apara Page
obligatoriu pe eticheta produsului care ii contine. Exista si aditivi care nu
trebuie declarati, cum ar fi aromele si solventii. Un aditiv care este prescurtat
cu litera E a trecut testele de securitate si a fost aprobat de Uniunea
Europeana. In Europa, E-urile sint numerotate de la 100 la 500.

Aditivii alimentari devin periculosi atunci cind sint adaugati in cantitate prea
mare in anumite produse. Trebuie sa stii ca pe termen lung consumul de
astfel de alimente poate avea efecte negative asupra sanatatii. Folosirea lor
indelungata sau improprie poate duce, in timp, la aparitia unor afectiuni
grave. Potrivit rapoartelor organizatiilor internationale, mortalitatea in rindul
populatiei, cauzata de consumul alimentelor imbogatite cu substante
artificiale, se afla pe locul al treilea, dupa consumul de droguri si
medicamente si dupa accidentele de circulatie.
Aditivii sint clasificati in functie de proprietati. Cei care sint folositi mai des
sint:
antioxidantii: substante care prelungesc perioada de pastrare a alimentelor
prin protejare impotriva oxidarii. Sint folositi pentru a preveni schimbarea
culorii sau rincezirea alimentelor. Se gasesc in produsele de patiserie, supe si
sosuri. Vitamina C este unul dintre cei mai utilizati antioxidanti. Cunoscuti sint
cei care contin butylated hydoxyanisole (BHA) - E320, sau butylated
hydroxytoluene (BHT) - E 321. In doze mari, BHA si BHT cresc riscul
imbolnavirii de cancer.
colorantii. Aceste substante fac alimentele mai atractive: iaurtul este mai
roz, sucul, mai portocaliu. Unii coloranti sint naturali, cum ar fi curcumin
(E100), dar exista si variante artificiale: tartrazine (E102), de exemplu, a fost
asociat cu reactii adverse.
emulsifiatorii: substante care fac posibila formarea si mentinerea unui
amestec omogen;
stabilizatorii: substante care fac posibila mentinerea proprietatilor fizico-
chimice ale alimentelor, mentinand omogenizarea dispersiilor, culoarea;
agentii de intarire: substante care permit si care ajuta la formarea
gelurilor;
aromatizantii;
conservantii: substante care prelungesc perioada de pastrare a alimentelor
prin protejarea lor impotriva alterarii produse de microorganisme. Produsele
din carne au nitrati (de la E249 pina la E252), care sint vitali pentru
inlaturarea bacteriilor.
indulcitorii: substante, altele decit zaharul, care se utilizeaza pentru a da
gust dulce alimentelor. Lumea este preocupata sa consume din ce in ce mai
putin zahar, orientindu-se spre inlocuitori, cum ar fi acesulfame-K (E950),
aspartam (E951) si zaharina (E954), care au un numar redus de calorii si
prezinta siguranta pentru dantura. In general, acestia nu sint periculosi
pentru sanatate.

Iata citiva dintre aditivii care pot crea probleme:

 cancerigeni: E131, E142, E210, E211, E212, E213, E214, E215, E217,
E239, E330
 periculosi, distrug vitamina B12: E102, E110, E120, E124, E127, E220
 cresc tensiunea arteriala: E250, E251, E252
 produc tulburari digestive (indigestie, greata, colici abdominale s.a.): E338,
1
Page
339, 340, 341, 363, 465, 466, 450, 461, 407 (din inghetata)
 aditivi interzisi in SUA: E103, E105, E111, E121, E125, E126, E152, E181

Cei mai periculosi aditivi:

- E123 - este interzis in SUA si in fostele state sovietice. Se gaseste in
bomboane, jeleuri, dropsuri mentolate, brinza topita si crema de brinza. Este
considerat cel mai puternic cancerigen dintre aditivi. Din aceeasi categorie
face parte si E110, care intra in componenta dulciurilor (mai ales a prafurilor
de budinca), colorindu-le in galben
- E330 - produce afectiuni ale cavitatii bucale si are actiune cancerigena
puternica. Se gaseste in aproape toate sucurile din comert.
- E102 - este un alt colorant care se gaseste in dulciuri, mai ales in budinci.
Are actiune cancerigena.