MINIS STERUL SANATATI
REGI
rears,
MIESIRE NF
Ziva Mo. Luna 95. Anul 20.19
16 MAI 2019
Recomandari ale SRAIC si SRP pentru managementul astmului sever in
Romania
In ari terapeutice precum oncologia, afectiunile cronice autoimune (spondilita ankilopoietica,
poliartrita reumatoida), hepatita cronica, medicina personalizata insemnand o terapie tintita, "terapia
potrivita pentru grupul potrivit de pacienti, Ia momentul potrivit", este astazi regula, cu impact direct
asupra evolutiei pacientilor, dar si a evolutiei boll
Acum este posibila aceasta abordare si in patologia respiratorie, espectiv in astmul sever, cu ajutorul
terapiei biologice tintite, ce adreseaza mecanismele pato-fiziologice specifice.
Astmul este 0 boalé cronicd ce poate fi controlaté, astfel incat sé permita pacientului o viata normala.
Termenul de control se referd la felul in care simptomele si semnele boli se manifesta si pot fi
observate sau, dimpotrivd, sunt inléturate/reduse prin tratament.
‘© Se estimeaza ca in jur de 330 de milicane oameni de toate varstele si din toate medille etnice
au astm, iar povara bolii_ pentru sistemele de sanatate, famili si pacienti este in crestere la
nivel mondial.
* Incidenta astmului a crescut odata cu schimbarea stilului de viata si cresterea gradului de
urbanizare.
* Mortalitatea datorata astmului ramane mare, cu aproximativ 239.000 de decese legate de
astm inregistrate anual.”
Strategia Global pentru Managementul si Prevenirea Astmului (GINA), prezinta o abordare
integrat& aduna informatile la 2i, din studille clinice randomizate, decizlle de autorizare ale forurilor
de reglementare, dar si din studiile postautorizare. La nivel global reprezinta documentul standard
Privind strategiile si managementul corect al astmului..
Conform GINA (2019) controlul astmului urmareste dou domenit: controlul simptomelor si controlul
factorilor de risc, ca modalitate de prevenire a exacerbarilor.’
Astmul necontrolat include una dintre situatiile descrise mai jos sau ambele:
a) Control redus al simptomelor (simptome frecvente sau utilizarea terapiei de ameliorare a
simptomelor, activitate limitata de astm, treziri nocturne cauzate de astm)
b) Exacerbari frecvente (22/an) care necesita administrarea de corticosteroizi orali (CSO) sau
exacerbari severe (21/an) care necesita spitalizare.”
Astmul dificil de tratat se referd la astmul care este necontrolat desi pacientii primesc tratament
corespunzator treptelor GINA 4 sau 5 (de ex., corticosteroizi inhalatori (CSI) in dozé medie sau mare
asociere cu o a doua terapie de control; tratament de intretinere cu CSO) sau care necesitd un astfel
de tratament pentru mentinerea unui control bun al simptomelor si reducerea riscului de exacerbare.
Astmul dificil de tratat nu inseamnd “pacient dificil’. in multe cazuri, astmul poate prea dificil de
tratat din cauza unor factori modificabili, asa cum sunt tehnica incorect& de administrare inhalatorie,
aderenta scdzutd, fumatul sau comorbiditatile sau pentru c4 diagnosticul este incorect.”
Astmul sever este o subcategorie a astmului, dificil de tratat. Se refera la astmul necontrolat in pofida
aderentei la terapia optimizatd in treapta maximald si tratamentului factorilor contributori sau astmul
care se agraveazi dacé doza crescut8 de tratament este redus4. Asadar, “astmul sever” este identificat
printr-o evaluare retrospectiva. Uneori este denumit “astm sever refractar” intrucat este definit ca
find relativ refractar la terapia inhalatorie cu doz’ inalt8. Cu toate acestea, odata cu aparitia terapillor
biologice, termenul “refractar” nu mai este adecvat. ? Pacientii cu astm sever prezint’3 0 gama larga de simptome debilitante, exacerbari, dar si posibile
reactii adverse medicamentoase prin dependenta de corticoterapia orala. Dispneea frecventa,
wheezing-ul, constrictia toracica si tusea interfer cu activittile uzuale zilnice, somnul si activitatea
fizied, iar pacientii prezinta adesea exacerbari grave $i imprevizibile (cunoscute si sub denumirea de
atacuri sau episoade acute gravel, necesita interventie medicala specializata in serviciile de urgena
sau spitalizare si au rise crescut de deces.'®
© mare parte dintre acesti pacienti sunt utilizatori cronici de corticoterapie orala, cu risc pentru o
serie de complicatii severe ca diabet zaharat, afectare renala, cataract, osteoporoza, hipertensiune
arterial sau depresie, Recent a fost dovedit faptul ca inclusiv administrarea pe termen scurt, poate
determina cresterea riscului pacientului pentru fracturi (X 3.1), pneumonie (X 2.7], osteoporoza (x
2.0), insuficienta cardiaca (X1.6).”*
Prezentarea clinica in forma severa a astmului este variabila din cauza heterogenitatii mecanismelor
de baza ale bolii, Obiectivele terapeutice vizeaza prevenirea exacerbarilor, imbunatatirea functiei
pulmonare, a capacitatii de efort si a calitatii vietii pacientilor.
‘Studiul GOAL a demonstrat ca atingerea controlului astmului prin asocierea CSI/ BADLA si respectarea
recomandarilor ghidurilor este posibila la un grup de pacienti si terapia combinata este mai eficienta
decat CSI in monoterapie. Cu toate acestea, astmul nu a fost bine controlat la 38% dintre pacientii cu
forme severe de astm (> 500-1000 meg beclometazona zi - echivalent Ja momentul initial), in ciuda
optimizarii terapiei. Mai mult, controlul total al astmului a fost atins doar la 30% dintre pacientii cu
forme severe. Adaugarea CSO a avut doar un efect limitat in controlul astmului, 31% dintre pacienti
ramanand inadecvat controlati. ©
‘Astmul sever necontrolat, reprezinta 0 prioritate pentru specialist, caci desi reprezinta 0 minoritate
din totalul pacientilor cu astm (3-5%), managementului afectiunii este dificil in timp ce utilizarea
resurselor de sanatate publica este mare, pana la 50% din costurile totale generate de boala."°
Ca urmare a progresului tehnologic a devenit clar cé astmul nu este o afectiune unitara, ci exista mai
multe fenotipuri distincte cu biomarkeri diferiti si tratamente tintite, Este de ajutor faptul ca exista
blomarkeri, usor de determinat in practica de rutina (eozinofilie IgE seric total), ce definesc populatia
la care beneficiul terapeutic asteptat este cel mai mare, respectiv fenotipuri specifice, avand la baza
inflamatia de tip 2.
Inflamatia de tip 2 este prezenté la aprox. ~50% dintre pacientil cu astm sever. Se caracterizeaz8 prin
prezenta citokinelor, precum interleukina (IL) 4, IL-5 si L-13, produse de sistemul imunitar de adaptare
(limfocite T helper ~ Th2). IL4 si IL § promoveaza productia de Ig€ si eozinofile, astfel incat inflamatia
de tip 2 este adesea caracterizatd prin prezenta eozinofilelor si atopie, spre deosebire de inflamatia de
alt tip decat 2, caracterizata prin prezenta neutrofilelor."*
Eozinofilele au un rol central in patogeneza astmului sever necontrolat si se coreleaza cu evolutie
nefavorabila. A fost demonstrata in studi clinice asocierea directa intre nivelul de eozinofile din sange
si cresterea severitatii bolli, scaderea functiei pulmonare, mortalitate mai mare si dependenta de
administrarea orala de corticosteroizi. Totodata, cresterea numarului de eozinofile a fost un factor
independent cu impact asupra utilizarii resurselor medicale ~ de exemplu cresterea de 4 ori a
spitalizarilor si costurilor totale."?*
Abordarea personalizata a astmului sever necontrolat cu terapia biologica in functie de fenotip
(eozinofilic, alergic), reprezintd 0 necesitate, prin schimbarea de paradigma in astm, de la terapia de
ameliorare a simptomelor la adresarea directa a mecanismelor patologice care va permite un control
optim al simptomatologiei cu reducerea exacerbarilor si a spitalizérilor. Totodata, calitatea viet
pacientilor, rutina zilnicd si activitatea profesionala vor fi imbunatatite semnificativ (nevoie validata si
de un sondaj a nivel European care a ardtat c& aproape 70% dintre pacientii cu astm sever sunt nevoiti
sé-si limiteze activitatea fizicd in lipsa medicatiei adecvate).* Pornind de la GINA, terapiile biologice cu abordare fintita a fenotipurilor de astm sunt astazi incluse in
Ghidurile Nationale de tratament ca standard si accesibile pacientilor (inclusiv in Europa de Est:
Bulgaria, Croatia, Cehii Polonia, Slovenia), iar rezultatele inregistrate in practica curenta
confirma eficacitatea randomizate.
In intampinarea nevoii pacientilor cu astm sever din Romania, Societatea Romana de Pneumologie si
Societatea Romana de Alergologie si Imunologie Clinica va solicita sprijinul, cu speranta ca aceasta
patologie severa va fi recunoscuta ca prioritara, alaturi de celelalte afectiuni cronice severe si pacientil
vor putea beneficia gratuit de terapiile biologice.
Principalele aspecte legate de bunele practici la nivel international cu privire la terapiile biologice in
astmul sever sunt prezentate in anexe, dupa cum urmeaza:
‘Anexa 1. Terapii biologice in astmul sever
Anexa 2. indicatille si efectele preconizate ale terapiei biologice in astm
Anexa 3. Studi clinice asupra beneficilor terapillor biologice in astmul sever
Anexa 4, Terapia astmului in trepte conform Ghidului GINA 2019. Locul terapiei biologice
‘Anexa 5. _ Managementul pacientilor adulti si adolescenti cu astm dificil de tratat conform Ghidulul
GINA pentru astm dificil si sever 2019
REFERINTE
1. MAR. Partridge-Examining the unmet need in adults with severe asthma Eur Respir Rev (2007); 16.
104, 67-72
2, World Health Organization. The World Health Report 2003 Shaping the Future. Geneva, World
Health Organization, 2003.
3. GINA Difficult to treat & severe asthma in adolescent and adult patients. Diagnosis and
Management. A GINA Pocket Guide. V2.0 April 2019
4. Chung, K. F., Wenzel, S.E., Brozek, J. L., Bush, A., Castro, M., Sterk, P.J., Adcock, |. M., Bateman, E.
D,, Bel, E. H., Bleecker, E.R, Boulet. L-P., Brightling, C., Chanez, P., Dahlen, S-E., Djukanovic, R.,
Frey, U., Gaga, M., Gibson, P., Hamid, Q., Jajour, N. N., Mauad, T., Sorkness, R. L,, & Teague. W.G.
(2014); “International ERS/ATS guidelines on definition, evaluation and treatment of severe
asthma.” Eur Respir J. 43(2):343-373
5. Wenzel, S. €., & Covar, R. (2006); "Update in asthma 2005." Am J Respir Crit Care Med 173(7):698-
706.
6. Campo, P., Rodriguez, F., Sanchez-Garcia, S., Barranco, S., Quirce, S., Perez-Frances, C., Gomez-
Torrijos, €., Cardenas, R., Olaguibel, J. M., & Delgado, 1.; 2013; "Phenotypes and endotypes of
uncontrolled severe asthma: new treatments." J. Investig. Allergol. Cin, Immunol 23(2):76-88.
7. Price, D., Trudo, F., Voorham, J, Xu, X., Kerkhof, M., Ling, J., & Tran, T.N. (2018); “Adverse
outcomes from initiation of systemic corticosteroids for asthma: long-term observational study.”
Journal of Asthma and Allergy; 11 193-204
8, Voorham, J., Xu, X., Price, D., Golam, S., Davis, J., Ling ZhiJie,J., Kerkhof, M., Ow, M., & Tran, T. N.
(2018); “Health care resource utilization and costs associated with incremental systemic
corticosteroid exposure in asthma.” Allergy. [Epub ahead of print].
9. Bateman ED, Boushey HA, Bousquet J etal. Can guideline defined asthma control be achieved? The
Gaining Optimal Asthma Control study. Am J Respir Crit Care Med 2004; 170: 836-844
10.Chastek, B., Korrer, S., Nagar, S. P,, Albers, F., Yancey, S., Ortega, H., Forshag, M., & Dalal, A. A.
(2016); “Economic Burden of illness Among Patients with Severe Asthma in a Managed Care
Setting.” J. Manag. Care Spec. Pharm 22(7): 848-861.
11.Elliot israel, Helen K. Reddel. Severe and Difficult-to-Treat Asthma in Adults (2017). NEJM 377:10 12.de Groot, J. C., Ten Brinke, A., & Bel, E. H. (2015); "Management of the patient with eosinophilic
asthma: a new era begins." ER) Open Research 1(1):00024-02015.
13.Haseqawa, K., Stoll, S. J., Ahn, J., Bittner, J. C., & Camargo, C. A. Jr. (2015); “Prevalence of
eosinophilia in hospitalized patients with asthma exacerbation.” Respir Med.109(9):1230-1232.
14.Price D, Fletcher M, van der Molen T. (2014); Asthma control and management in 8,000 European
patients: the REcognise Asthma and Link to Symptoms and Experience (REALISE) survey; NPJ Prim
Care Respir Med; 12; 24:14009 ‘Anexa 1. Terapii biologice in astmul sever
‘DCI/ Denumire Indicate ‘Mod de administrare ‘Mecanism de
comerciala ‘ectiune
‘Omalizumab -Xolair | Ade-on* astm alracrefractar 6, dove sta de adminstrare | Anti
Seringopreumpluta | ineutcient contolat eu doze maride | depind de con ig serc totals
omalzumab CSWBADLA iIgE serice in interval | greutate-ensta tables pot fi
Feu 75 me accopat, I adult, adolescents copids | necesare oe la 75 pana la 660 me
cu 350me ani: ara pacienticu astm medat eu | Yo administrate in 1-4
certtuine Ig injectar sila 24 apt
Benralizumab> | Ado-on(suplimentara*™™inastm sc. 1x8 sept dupe primele3 | Antleetinofl
Fasenra tozinoflic sever, cu un contatinadeevat| administra direc (Ants
‘Seringa preumpluta cu doze mari de CSI¥BADLA, la adulti’ primele 3: 1xdsapt Receptor) +
benralnuma 30 me ance
indml
‘Mepoliuumab- | Add-on ™"¥inasimeoriofiiesever | 5a kA matics
Nucala refractarls adit, adolescents copibs | dora dferain functie de varsta
100 me pubere pt | ani
soluti in
Resiaumab= ‘Add-on? in astm eorinofite sever Gun | Uw Tn saBE™ atic
Cingooro Control inadecvat cu doze marie CSie | dora fers in functie de grevtate
Cone sol perfurabia | ake mediate de intretinere, fs adult
100 me/ml
| F12Smicu 25m
130 mic 100 mg
Dupilumab- ‘Addion?**inastmal moderatsevereu | se: 600 mg (doua ject de 300 | Anke
‘Dupixent**** fenotip eozinofilic sau astm dependent mg) ca doze initiala, urmata de subunitatea |
Seringspreumpluta | de C50, cu uncontolnadecvatcu doze | adminstrareaijetabila aaa
dupllumab cu 200 mg. | mar de CSI ata medcatie de contol, a | subcutanata a unei doze de 300 | receptoruui lt
$20 300 mgin 2 mi | adult si adolescent) 212 ani mg la interval de2saptamani | 4/143, |
solute (159 mg/m) |
*inceatte fa Xolar sunt in unctie si greutate si nve ig; de varsta
**resizumab dluat 50 ml Slute perfuzabla se administreaa v. I 20-50 min
"Add-on ~ tratament adaugat la tratamentul estent
*s*** aprobat de FOA, Comitetul pentru medicamente umane al €MA (CHMP) a recomandatacordareaunelextensi a indicate la Dupisent
(dupiumab) ca trapie add-on de intetinere pentru pacienti cu varsta = 12 ani cu astm sever cu inflamatie de tip 2 caracerizata prin
‘restereanivelulul de ecznofe in sange si / sau cesterea FENO (oxidl nitric fracionat in arulexprat) necontrolat cu un corticosteroid
Inhalator cu doza mare plus un at mecicament (mai, 2039) Anexa 2. Indicatille si efectele preconizate ale terapiei biologice in astm
Omalizumab Mepolizumab- Reslizumab Benralizumab Dupilumab-
(ontiige)™* (antias)"* (antis)* (anta-sk) ieee au}
(prezent in Romania apa)
‘de pest 6 ai)
‘Astm alergic sever. ‘Astm eozinofilic ‘Astm eozinofilic Astm eozinofilic stm sever cu inflamatie|
retractarigé meet | severretractar severrefracar | severrefractar fle tip2ceractar
Xolair - Add-on astm Nucalaeste indicat | Add-on in astm Add-on in astm jAdd-on in astmul
alergicefractar catratamertaociat_| eorinofiiesevereu | oriole sever, cu fnoderat-sever cu
insert cortolatcu | latratamentul tn contol Uincontrolinadecatfenotpeorinofiic sau
doze mari de asimulutsever | inadeevatcu doze | cudoze maride ependent de CSO, cu
CsieeAoLAstige | persistent de tip | marideCSi+ata_| CSI+BADLA,laaduki_incontrelinadecvat cu
serie inintevalui | alergiclapacienti | medicate de Avante: induce _foze mari de CSivalta
extindere pana la 6-12
luni
extindere pana la 6
22luni
Reducere cu > 50%
exacerbarllor care
necesita C50 a cot
care av avut cel
putin 4 exacerbart in
‘nul precedent sau a
dozei continue de
50, cu control
mmentinut sau
imbunatatit al
astmulu
‘extindere pana la
12 luni
Reducere
semnificativa a
rhumarului de
cexacertar severe
care necesita C50
sava doze!
continue de CSO,
cucontrol
rmentinut sau
imbunatatit al
astmului
extindere pana la 6
12Iuni
Raportulratel
exacerbarilor, FEV,
scorul simptomelor
de astm. Reducerea
dozei medi de CSO
cu 75% fata de baza,
Reduceres ratel
exacerbari asociate
cu spitalizare sau
viaita la camera de
garda
‘acceptat*, la adult, | adult (adult, Intretinere, la adulti | ADCC edicatie de
adolescent sicopiré | adolescenti si intretinere a adult si,
ani; doarla pacientiicu | copii an! dolescenti 2 12 ani
astm mediat cu
certtudine de ig €
"indicate a Xolalr
sunt in functie de
varsta si greutate
~ Sensibilizare la = Eozinofile (E08) | - €OSsanguina | - EOS sanguin ~ EOS sanguina
alergene indoor sanguin 2300/1 | 2300/u! 2300/u crescuta s/sau
evidentiata prin ~ £0S sanguina = Bacerbariin | - EOS sanguina FeNO crescut
testul cutanat sau 2150/-la anulanterior 2150/ulla
lee specific cazurile cu CSO in| - iv. 14 sapt cazurle cu C50 in
~ Exacerbari in anul cure scurte sau dora difera in cure scurte sau
anterior continu functie de | continu
+ sc.dozasiritmulde | - Exacerbariinanul | greutate ~ Exacerbar| in anul
administrare depind | anterior anterior
deconcig es! = Sc. 1x4 sapt dora = Sc. 1x8 sapt dupa
greutate- potfi dlfera in functie de | primete 3
necesare de la 75, varsta administran!
pana la 600 mg, primele 3: beésapt
Xolair admin. in 1-4
injctari. sila 2.4
sapt
Evaluare la 16 Evaluare la 16. Evaluare la 16 Evaluare la 16, ate scazute ale
saptamani de saptamanide saptamani de saptamani de Jexacerbarior in astm
tratament cu ‘ratament cu tratament eu tratament cu ever,
posibiitate de posiblitate de posibitate de posbiitate de iembunatatirea functet
ipulmonare si controlu!
stmulul. Neneflcl mal
Imari ta pacienti cu nivel
batal crescutal
feozinofieor.
4 Bousquet, Eur Respir 2047; 2 Bleecker, Lancet 2016; 3. Nai et a NEIM 2017/8 GINA Dficlt to reat & severe asthma in adolescent and
adult patients. Diagnosis and Management. GINA Pocket Guide. V2.0 Api 201
‘Tray Brown, FA Approves Duplumab for Moderateto-
Severe asthma, Medscape. 2018; 6. Castro et al. Dupiumab efiacy and safety in moderateto severe uncontroled asthma” New England
Journal of Medicine, 2018: 2486-2496 ‘Anexa 3. Studii clinice asupra beneficillor terapiilor biologice in astmul sever
Studii clinice asupra beneficiilor Omalizumab (Xolair) in astmul sever
Studiu (obiectiv, Design (brate) Obiective Rerultate
durata)
‘ExpeRionce ‘Studiu moticentrc, — Eficienta real-world, ‘Majortatea pactentilor au fost considerat!
2ani ron-interventional, siguranta siutlizarea __responderi cf GETE in saptamana 16
Braunstahl Braunstahl
at al. Respir Med
2013;107:1141-1151
excets
San)
Raimundo et al. Ann
Allergy Asthma
Immunol
2013;111:A45-46(P76),
Stellar
16-24 luni
Humbert M, etal Eur
Respir. 2018;
s1:pit1702523,
Innovate
28 saptamani
Humbert eta, Allergy
2005: 60: 308-316
un singur brat,
‘observational,
registru la pacient,
‘cuastm persistent
recontrolatalergic
(igE-mediat)
1925 pacient care au
inat tratamentul
cu Omaliaumab in
ultimele 15
saptamari
‘Studlu multicentric,
prospectiv,
‘observational,
4,972 pacienti
‘ratati cu
‘Omalizumab vs
2,867 pacienti care
rau fost pe
tratament cu
Omalizumab
‘Studlu retrospectiv
pe 872 de pacienti,
multicentric
(rant,
oninterventiona,
retrospect,
‘observational
Date colectate din
fisele medical ale
pacientiior cu astm
sever alergic din
Franta tatatieu
‘Omalizumab
‘Studi randomizat,
control, dublu-
‘orb, 108 centre, 18
tari
Omalizumab (rata anuala
a exacerbarlor,evaluarea
GGETE la 16 saptamani,
simptome, utilizarea
medicatiel de urgenta,
utiiaares CSO si controlul
astmuluivs momentul
inrolari)
Impactul pe termen lung
al trtamentuluicu
Omalizumab (controll
astmului determinat de
ACT la momentul intial,
la 6 lun, la 24 lun la
pacienti nou initiati
(pacienti care au inceput
‘ratamentul cu
Omalizumab in interval
2lua 7 sl ua 30),
respectiv lace flat a
‘momentul initial pe
tratament)
Rata de raspuns
(controlulsimptometor)
Rata de raspuns
(exacerbari)
Rata de raspuns global
(simptome + exacerbari)
Obiectivul primar a fost
dea evalua efectul
‘adaugarii Omalizumab
‘supra exacerbarlor
pacientllorcu astm sever
persistent, necontrolat in
ciuda terepiei optime cf
GINA treapra &
(69.9%)
Fara exacerbar la peste 2/3 din pacenti
dupa 24 luni de tratament cu Omalizumab
(de la 6,8% pe perioada de dinainte de
‘tratament a 54,1% in una 12, respectiv
67,3% inluna 24)
‘Media anuala a exacerbarilor redusa in luna
12, respectiv 24
Astm controlat sau partial contolat la un
an sau 2 ani (85.0% si 87.1%) fata de
‘momentul initial (24.2%)
‘Mai muit de jumatate din pacienti pe CSO
a momentul initial au redus sau oprit
‘ratamentul cu CSO dupa 12 luni
Imbunatatirea controlulul astmlul a dol
‘ani de tratament.
Imbunatatirea scorululu! ACT la pacient
nou intiat (pacienti care au inceput
tratamentul cu Omalizumab in intervalul
2iya 7 siziua 30) fost observata in luna 6
sia persistat pana in luna 24,
Reducerea utilizar medicatiel de urgenta
Terapia cu Omaliaumab nu este asociata cu
‘un riscridcat de malignitat
Intreruperea Omalizumab in primi doi ania
fost asaciata cu un control mai seazut al
astmului versus continuares terapiei
-Majoritatea pacientilor(atat adult cat si
copii) au fost responderi (control complet
sau imbunatatire semnifcativa a astmulul)
ef evaluaril mediculul - minor 77,20%,
adult 67,20%
‘Avand drept citer procentul de reducere
‘2 exacerbarllor cu 240%, majortates
pacientilor au fost clasificatica responder
(Omaliumab a redus exacerbarile indiferent
de nr de eozinofile
Omalizumab a redus semnficativ rata
‘exacerbarilor a pacientiicu astm sever
persistent, necontrolatl in cudateraplel
‘optime cf GINA, treapta 4
Omalizumab a redus semnificativ rata
exacerbarilr severe (5-2 injumatatit in
erupul Omalizumab (0.24 vs 0.48, P= 0.002 Randomised tral of
omalizumab (ant-g
for asthma in inner-city
tildeen
60 de saptamani
Busse WW, Morgan WI,
Gergen Pi, etal.N Eng!
I Med.
2011;364(21):1008-15.
PERSIST
aan
Brusslle etal. Respir
‘Med 2009;103:1633~
3682
X-CLUSIVE
6-uni
Korn et al. Respir Med
2009;103:1725-1731
xPoRT
52 de saptamant
Ledford D, et al.)
Allergy Clin immunol.
2017;140:167-169
COPLAIR
Molimard M, et al
Respir Med.
2014;108:571-6
‘Studlu randomizat,
dublu-orb, placebo-
controlat,
‘multicentric
4419 cop,
‘adolescent si adult)
tineri cu astm
alergic persistent.
Studlu prospecti,
observational,
open-label,
‘multicentric,
farmaco-
epidemiologic,
158 pacient (12-83,
ani) cu astm sever
alergic persistent in
luda tratamentulul
ccucel putin un CSI
siun BADLA
‘Studiu prospectiv,
post-marketing
Germania
280 pacienti (10-78
‘ani cu astm sever
alergic persistent
Studlu randomizat,
dublu orb, placebo
controiat
Studiy
‘observational,
retrospectv,
descripti,
transversal
Obiectiv primar:
evaluarea tratamentulut
cu Omalizumab (controlul
simptomelor astmului
sub tratament cu
(Omalizumab vs placebo).
Evaluarea la 16
saptamani sila 1 ana
cfcientel tratamentulul
‘cu Omalizumab in condi
‘teabife’ (caltatea viet
[aatasieaso},
cficienta tratamentului
[GETE) siguranta si
utizaréa medicatiel de
urgenta)
Eficientasitolerabilitatea
Omalizumab in real-life
(simptome, exacerbari,
vtitelor neplanificate la
‘medic, spitalizari,
calltatea vet)
Obiectiv primar: aparitia
cexacerbarilor severe
(definte 2 inrautatires
clinic semnificativa a
astmului pe perioada
celor 52 de saptamani)
Stabilirea duratel de timp
pana la inrautativea
‘controlululastmului dupa
discontinuares
tratamentului cu
omalizumab
vs placebo}.
Caltatea viet pacientiors-a imbunatatit
(Semnificativ clinic +0.5 puncte vs
‘momentul initial) si Omalizumab a fost bine
tolerat
(Omalizumab reduce semnificativ pickuile
seroniere ale exacerbarlor vs. placebo
‘Nua fost observat niciun pick al
‘exacerbariior in perioada primaveri vs vara
In grupul pe Kolar (4.3% in toamna $1 4.2%
in primavara vs 2.3% invara)
Rata exacerbarllor aproape s-2 dublat in
‘grupul de placebo in perioada plek-urlor
sezoniere (9.0% 518.1%, respectiv, versus
'4.6%; P< 0.001),
La 16 saptamani 922% din pacient au avut
‘ imbunatatir a scorului AQLA cu 20.5
puncte (p<0.001}. Aces rezutat 2
‘mentinut pana la 52 de saptamani cand
>84% au avut oImbunatatire a scorulul
‘AQLO.cu 20.5 puncte (p<0.001)
‘Mai mult de 90% din pacienti nu au mai
avut exacerbarl severe dupa 16 saptamani
(p<0.04).
Utlizarea medicatiel de urgenta a scazut vs
‘nul anterior pe perioada celor 52 de
saptarani(p=0.028)
Dupa 6 luni~ reducere semnificativa a
‘simptomelor2inice (~79.6% vs. pre-
‘omalizumab) sia simptomelor nocturne (-
186.4%), precum sia exacertarlor(~2.0%),
vieitelor neplanifcate la medic (-80.8%),
sptalizailor (-77.5%) si cresterea caltati
viet (cresterea scorului Min-AQLA de la
291845)
Eficienta Omalizumab a fost evaluata ca
excelenta sau buna de majoritatea
‘medicilor (82.2%) respectv de pacienti
(85.9%)
Evenimente adverse au fost raportate a
2.5% dintre pacienti
Omalizumab a demonstrat persistenta
controll
Creste semnficaivtimpul pana la prima
exacerbare vs placebo HR: 0.49 (95% Cl)
reste semnficativ controll simptomelor
cand este comparat cu placebo, 9=0.0188
Intreruperea Omalizumab duce la declinul
controluluisimptomelor astmulut din
saptamana 4, p<0.05,
Inrautatirea controlulu astmuluia fost
ddemonstrata pentru un interval mediu de
13 luni ( 95% Ci)
Nus-a demonstrat o corelatie intre
inrautatrea controlulut astmului si durata
tratamentului cu omalizumab Studi clinice asupra beneficiilor Benralizumab (Fasenra) in astmul sever
‘Studia
{obiectv.durata)
CAUMA,
stud de
evaluare a
exacerbarilor
56 sapt
siRocco
Studiu de
cevaluare a
exacerbarllor
48 apt
ONDA
Studiu de
reducere a doze!
de C50
28 sapt
‘BORA
Studiu de
extensie-s
evaluat
siguranta si
eficacitatea pe
termen lung
2ani
Design (brate)
~Benvallzumab 30mg
‘aaw
-Bencalizumab 30 mg
(Q4w (primele 3 doze);
sw
Placebo
-Benralizumab 30 mg
loaw
-Benralizumab 30 mg
14W (primele 3 doze);
casw
Placebo
Benralizumab 30 mg
caw
-Benralizumab 30 mg
‘QAW (primele 3 doze};
caw
Placebo
-continua Benraligumab
‘30mg aew
- continua Benralizumab
30mg Bw
incep Benralizumab 30
img aw
Incep Benralizumab 30
img Q4W (primele 3
doze); QW
Obiective
RAE(rata anvala a exacerbarilon)
\VEMS pre-80
Scor ACQL6 ; Scor AALAYS)+12
‘RAE(rata anuala a exacerbarior)
EMS pre-60(t)
Scor ACO-6 Scor AQLO(S)+12
‘Mediana modifcarii procentuale a
doze finale de C50 comparativ cu
‘momentul initia, cu mentinerea
controlull astmului
RAE
VEMS pre-B0(1)
Scorul ACO-S Scorul AOLOS}+12
Evaluarea sigurantel sia
tolerabitat
Rata anuala a exacerbarilor
‘VEMS (FEV1) pre-BO (.)
Scor ACO;
Scor AQLOYS)+12
Eozinofiia
‘Anticorpil ant-medicament
‘Scade cu 28% RAE (benra GBW)ia cei
‘eu eorinofile >300
Imbunatatire semnificativa a VEMS
pre-BD:+116mL
Imbunatatirea controluluiastmului
1a calltati vet Scor ACQ.6:-0,25
si Scor AQLO|S)+12: 0,24
Scade cu 51% RAE (benra QBW))ia cel
cu eotinofile >300
Imbunatatie semnificatva a VEMS
pre-BD:+159mL
Imeunatatirea controlulul astmulu!
sa calitativeti Scor ACO-6:-0,29
si Scor AQLAIS)*12: 0,30
Seaderea eu 755 a medianel dozel
eo reduce cu 25% cu
Scaderea cu 70% RAE versus
placebo
Imbunatatirea VEMS pre-B: +112
‘mL Imbunatatiea controlului
astmulu sia calitativietii Sor ACO
6:-0)55 si Scor AQLA(S}+12: 0,45
Efectele adverse raportate pe
parcursul tratamentulu cu
benralizumab au fost in procente
comparable cu cele inregistrate in
SIROCCO.CALIMA si ZONDA
70% dintre paclentl care au primit
in intervalul QBW nu au avut
exacerbari
‘.a mentinut depletia aproape
completa 2 eotinofilelor pe toate
perioada tratamentulul ‘Studi clinice asupra beneficiilor Mepolizumab (Nucala) in astmul sever
Studiu Design (brate) Obiective Rezultate
{oblectiv.durata)
DREAM. Studlu randomizat, blurs, Obiectvul primar de Reducerea sernnificatva 8
(MEA112997) controlat cu placebo, cu grupuri _eficactate a fost cexacerbarilorastmululrelevante
paralele, multicentric, cu durata__frecventa exacerbarilor clic (definite ca agravarea astmului
4 52 de saptamani, care a semnificative clinic care impune utlzares CSO/sisterice
Inolat 616 pacienti cu astm definite in MENSA si si/sau sptalizaresi/sau prezentari la
sever persistent de tip alerglc SIRIUS vs placebo “nitatile de primiri urgente),
administratintravenos in doze de
75 mg vs placebo: Reduce cu 48%, p
12
reducerea exacerbarilor ani cu astm eozinofilic
pacientilorcu astm
cozinofiic
52 sapt
Studlu de evaluare a sizumab 3.0 mg/kg QAW —- imbunatatirea functiel
efcacitati/Reslizumabulul_ versus Placebo 4W pulmonare
In comparatie cu Placebo
pentru imbunatatirea
functie! pulmonare la
ppacienti cu astm
eorinoilic
16 sapt
Studiv de evaluare a Resizumab 3.0 mg/kg G4W — - modificari ale VEM
cficacitati Resizumabulul
in imbunatatirea functiel
pulmonare la pacienti cu
astm eorinofilic moderat
~sever
16 sapt
nw ned lm.nih gov /PMICS5551:
‘nttos//wmw ema europa eu/en/medicines/human/EPAR/cingaero
Rezultate
RAE scade cu (50%-studiul 1,
43%studiul 2) mai multincazul
administra de Reslizumab in
comparatie cu Placebo
= VEMS eu 0.1601 mal mare la
pacientii arora lis administrat
Restizumab in comparatie cu
Placebo
EMS cu 0.02291/€05 107/L Studi clinice asupra benefi
studiu
{oblectiv.durata)
UBERTY ASTHMA
‘quest
Studiu de evaluare 2
exacerbarllor, functel
pulmonare si
controlulul bola
adult si adolescenti
52 sapt +12 followup
UBERTY ASTHMA
VENTURE
Studiu de evalvare a
beneficilor dupllumab
In astmul sever
corticodependent
2a sapt
VOYAGE
Studiu de evaluare
exacerbarilor la copii 6-
ARanicu astm sever
In destasurare (2016-
2021)
Design (brate)
~Duplurmab 300 mg sc G2W cu
= de incarcare (prima) 600 mg
Dupilumab 200 mg se Q2W eu
da de incarcere (prima) 400 mg
“Placebo se Q2W 2 mi.
corespunzator duplumab 300
me/2m.
Placebo sc Q2W 1.14 mL
corespunaator dupilumab 200
rmg/-14 mt
~ Dupilumab 300 mg Q2W
Placebo
Dupliumab se
Placebo
Obiective
RAE rate anuala s
cexacerbarilor)
EMS pre-80
Reducerea dozel
cso.
RAE (rata anuala a
exacerbarilor)
EMS pre-B
RAE (rata anuala a
exacerbarilor)
\VEMS pre-8D
lor Dupilumab (Dupixent) in astmul sever
Rezultate
‘Scade RAE la 0.46 (dupilumab 200
img) fata de 0.87 (placebo), respectiv
la 0.52 (dupilumsb 300 mg) fata de
0.97 (placebo), diferente statistic
semnficative.
Scaderea RAE este dependenta de
cozinofliainitiala, precum si de FeNO
Imbunatatire sernificativa a VEMS
pre-804320 ml vs +180mL (200 mg
S-ar putea să vă placă și
- Fisa Ex GimnaziuDocument2 paginiFisa Ex GimnaziuBadale Morohoschi Ana Maria100% (1)
- Curs4 Econometrie Regresia Lin Simpla (II)Document37 paginiCurs4 Econometrie Regresia Lin Simpla (II)Badale Morohoschi Ana MariaÎncă nu există evaluări
- Optional A VII ADocument11 paginiOptional A VII ABadale Morohoschi Ana MariaÎncă nu există evaluări
- Optional Complemente de Matematica Clasa 6Document8 paginiOptional Complemente de Matematica Clasa 6Badale Morohoschi Ana MariaÎncă nu există evaluări
- V Planificare Matematica 20222023Document11 paginiV Planificare Matematica 20222023Badale Morohoschi Ana MariaÎncă nu există evaluări
