Sunteți pe pagina 1din 15

3.

1 Globalizarea sistemului bancar


Sistemul bancar romnesc trece printr-o continua perioada de restructurari si reforme. Deoarece bancile reprezinta una dintre cele mai importante categorii de participanti institutionali din cadrul oricarei economii subdezvoltate sau n curs de dezvoltare1[1] acestea trebuie sa stie cum sa-si gestioneze resursele, cum sa-si mbunatateasca portofoliul de produse si servicii astfel nct sa faca fata tuturor categoriilor de agenti economici de pe piata. Desi nceputa, reforma n sistemul bancar trebuie sa continue pna n momentul n care sa fie nlaturate: riscurile inerente activitatii bancare, activitatea bancara defectuoasa, constrngerile financiare, fluctuatiile activitatii economice si pna cnd cadrul legal si institutional sa dea posibilitatea unei functionari fluide si eficiente a acestui sistem, deoarece un sistem bancar nesanatos poate fi cauza unei restrngeri a cresterii economice, a unor costuri fiscale ridicate care pot duce la efecte nefavorabile asupra mediului extern si asupra imaginii tarii. Un alt element de o importanta majora este procesul de globalizare care a cuprins si sistemul bancar, activitatea financiar-bancara devenind chiar unul dintre domeniile de vrf ale acestui proces, proces care se refera la eliminarea barierelor din calea comertului si investitiilor internationale, la transnationalizarea activitatii economice, la accentuarea cooperarii internationale n domeniul productiei si circulatiei bunurilor, al operatiilor financiare si bancare, functionarea economiilor nationale n cadrul unor organizatii integrate. Procesul de globalizare a activitatii bancare apare ca un promotor, ca un factor de sustinere a globalizarii n toate compartimentele, datorita rolului prioritar al asigurarii si distribuirii financiare n toate procesele de dezvoltare.2[2] Acest fenomen a trecut prin cteva etape ale lansarii sale de la operatiuni simple la operatiuni sofisticate, avnd ca si efect cresterea inovatiei n domeniul bancar. Apar noi produse si servicii care au o durata de viata scurta, n locul lor aparnd alte produse si servicii din ce n ce mai sofisticate, care trebuie sa faca fata nevoilor diversificate ale agentilor economici. Evoluam nspre un concept de banca a viitorului n care discretia n domeniul gestionarii banilor este recunoscuta si unde serviciile oferite clientilor cu ajutorul telecomunicatiilor sunt tot mai diversificate si tot mai complexe.
1[1] Nicolae Danila, Privatizarea bancilor , Editura Economica, Bucuresti, 2002, p.137 2[2] Nanu Roxana Maria, Reforma sistemului bancar din Romnia , Editura Universitara, Craiova, 2002, pp. 910

3.2 Masuri pentru mbunatatirea sistemului bancar


Schimbarile care ar trebui sa se produca n economia de piata si n sistemul bancar ar fi, ntr-o prima faza:  revizuirea legislatiei bancare si alinierea acesteia la legislatia comunitara;  nlaturarea ambiguitatilor legislative care obstructioneaza capacitatea de supervizare a Bancii Nationale a Romniei;  mbunatatirea conducerii corporative, capitalizarea n sectorul industrial si continuarea accentului pe stabilizarea macroeconomica;  privatizarea eficienta a bancilor si structurarea tranzactiilor de privatizare astfel nct sa creasca valoarea de franciza a bancilor pentru investitorii strategici straini;  examinarea atenta a sistemului de reglare si siguranta asociat cu universal banking;  mbunatatirea supervizarii directe si pregatirii BNR si legarea frecventei inspectiilor de capitalul bancilor;  continuarea dezvoltarii pietei de titluri guvernamentale, ntarirea reglementarii si supervizarii pietei de capital, atragerea investitorilor straini inclusiv a investitiilor de portofoliu. A doua faza ar trebui sa contina:  Banca Nationala a Romniei trebuie sa se concentreze pe reglementari prudentiale bine concepute care furnizeaza siguranta si stimulare, inclusiv un set revizuit de norme de capital, reexaminarea schemei de pret a asigurarii de depozit;  nlaturarea gradata a ct mai multor reglementari prudentiale care sunt motivate de agende socio-politice;  concentrarea pe reglementari functionale (mai curnd dect institutionale) pentru diferite institutii financiare.

Ultima faza este si cea n care masurile luate de-a lungul primelor etape trebuie sa se concretizeze si sa ajute la implementarea cu succes a modificarilor:  concentrarea pe dezvoltarea pietei de capital prin invitarea agentiilor internationale de cotare renumite si a caselor de brokeraj sa participe mai activ pe piata si prin asigurarea unor cerinte mai stricte de transparenta;  introducerea Sistemului Electronic de Compensare pentru eliminarea ntrzierilor si costurilor ridicate ale tranzactiilor;  nfiintarea unei agentii guvernamentale sau quasi-guvernamentale care sa faciliteze dezvoltarea unei piete secundare ipotecare;  privatizarea companiilor de asigurari si continuarea procesului de elaborare a unor mai clare reglementari de asigurari. Strategia de extindere a UE urmareste integrarea noilor membri n paralel cu armonizarea obiectivelor de politica interna si externa ale tuturor statelor membre, prin respectarea si aplicarea unor principii fundamentale comune. Asumarea n totalitate a acestor principii de catre Romnia fundamenteaza candidatura sa la statutul de membru al UE. Dobndirea acestui statut ntr-un orizont de timp ct mai apropiat a constituit si constituie o prioritate a politicii autoritatilor romne. Conform obiectivelor urmarite, Banca Nationala a Romniei a actionat n concordanta cu demersurile sustinute ale ntregii tari pentru ajustarea economiei romnesti la cerintele comunitare. Banca Nationala a continuat sa acorde o importanta deosebita reformei sistemului bancar si accelerarii procesului de integrare financiara, n conformitate cu normele si principiile aflate la baza politicilor europene. Astfel, obiectivele majore ale bancii centrale sunt: respectarea angajamentelor asumate fata de UE si perfectionarea mecan ismului institutional intern pentru o pregatire mai eficienta a procesului de integrare financiara n conformitate cu normele si principiile aflate la baza politicilor europene. Respectarea angajamentelor asumate prin documente oficiale de pozitie necesita elaborarea si implementarea de catre Banca Nationala a unor strategii specifice domeniului financiarbancar. Pentru realizarea efectiva a preluarii acquis-ului comunitar, Banca Nationala a actionat concomitent n doua directii: armonizarea legislatiei bancare romne cu cea comunitara si ntarirea capacitatii administrative. Preocuparea permanenta pentru ntarirea

capacitatii sale institutionale s-a concretizat, pe de o parte, n eficientizarea activitatii de supraveghere bancara, iar pe de alta parte, n ntarirea cadrului legislativ si de reglementare pentru sectorul bancar. Apoi, si-a propus sa obtina att o coordonare mai eficienta si mai transparenta a procesului de preluare a acquis-ului comunitar n domeniile de activitate specifice bancii centrale, ct si centralizarea operatiunilor de monitorizare a angajamentelor asumate prin documentele de pozitie. Astfel, participa la elaborarea sectiunilor politicii monetare si de curs de schimb, echilibrului extern, activitatii de reglementare, autorizare si supraveghere prudentiala a institutiilor de credit, de promovare si monitorizare a bunei ftinctionari a sistemelor de plati. n ceea ce priveste prioritatile pe termen scurt si mediu ale Bancii Nationale referitoare la politica de integrare europeana, acestea sunt stabilite prin Programul National de aderare a Romniei la Uniunea Europeana. n mod concret, aceste obiective se refera la: - perfectionarea instrumentelor de politica monetara si armonizarea lor cu cele ale Bancii Centrale Europene; - remonetizarea economiei nationale n paralel cu reducerea continua a inflatiei; - ntarirea capacitatii institutionale a bancii centrale; -consolidarea capacitatii sale de supraveghere si eficientizarea activitatii de supraveghere; - dezvoltarea sistemului de plati; - continuarea armonizarii legislative n domeniul bancar. Prevederile actelor normative comunitare referitoare la conditiile de acces si exercitare a activitatii bancare de catre institutiile de credit, la fonduri proprii ale institutiilor de credit, la solvabilitatea institutiilor de credit si cele referitoare la expunerile mari ale institutiilor de credit au fost n cea mai mare parte transpuse ntr serie de acte normative nationale n -o domeniu. n vederea transpunerii integrale a prevederilor comunitare, pna la data aderarii, vor fi luate masuri care vizeaza modificarea legii bancare, a legii privind statutul Bancii Nationale si a altor legi relevante, precum si emiterea de norme n vederea solutionarii diferentelor constatate. Prevederile comunitare referitoare la supravegherea de baza

consolidata a institutiilor de credit nu se regasesc n legislatia si reglementarile nationale. n vederea transpunerii acestora, legislatia nationala va fi amendata, iar Banca Nationala va emite reglementari n acest sens.

3.3. Strategii n vederea adoptarii monedei unice


n tara noastra se simtea necesitatea unor ample dezbateri asupra schimbarilor de politica economica pentru relansarea cresterii economice n vederea integrarii. n lucrarea sa ,,Reflectii economice, Guvernatorul Bancii Nationale a Romniei, Mugur Isarescu, arata cinci directii ce ar putea servi la conceperea si implementarea politicilor de stimulare a cresterii economice pentru o dezvoltare economica sustenabila si anume:  necesitatea ajustarilor structurale, deoarece pentru a exercita presiuni n directia ajustarilor necesare sectorului real, politica monetara trebuie sa-si pastreze caracterul restrictiv pna n momentul n care vor aparea constrngeri bugetare dure;  necesitatea promovarii unor politici macroeconomice prudente n conditiile parcurgerii de catre tara noastra a dublei tranzitii, de la o economie planificata centralizata la una de piata si de la o economie nchisa la una din ce n ce mai deschisa;  nevoia ajungerii la o inflatie scazuta avnd n vedere ca aceasta si cresterea economica sunt bine corelate numai cnd inflatia este mica, iar la aceasta se poate ajunge numai cu politici macroeconomice restrictive;  necesitatea unei protectii sociale bine directionate;  necesitatea edificarii unei surse interne de credibilitate. Pentru a se obtine niveluri optime ale cresterii economice, pentru ca economia Romniei sa se bucure de o dezvoltare armonioasa, astfel nct sa se realizeze reducerea decalajelor fata de tarile Europei Occidentale si fata de celelalte tari central si est europene care doresc integrarea n structurile europene, este necesara realizarea stabilitatii economice si monetare. Aceasta poate fi considerata o noua premisa a dezvoltarii economice durabile si a integrarii tarii noastre n UE.

Dezvoltarea operatiunilor serviciilor si instrumentelor specifice va permite diversificarea activitatii bancare. Aceasta va conduce la accentuarea concurentei, vechea sectorizare fiind nlocuita de o reala specializare bancara, care va depinde de natura si marimea operatiunilor derulate, de categoria de clienti carora fiecare banca li se adreseaza si nu n ultimul rand, de calitatea serviciilor oferite clientilor. Bancile noi au posibilitatea derularii, nca de la nceput, a unei activitati bancare moderne, informatizate si atragerii celor mai profitabile companii nou nfiintate, n calitate de clienti. Apoi, pot decide, pe baza cadrului legal creat, al conditiilor concrete existente n economie si al studiilor de marketing efectuate, genul de operatiuni bancare, carora doresc sa le acorde o atentie deosebita, n cadrul activitatii de ansamblu a bancii, precum si o evolutie bazata pe folosirea instrumentelor financiare derivate, a instrumentelor pentru operatiuni no i (factoring, leasing, custodie) sau a tehnicilor pentru activitatile de retail. Este necesara si implementarea unor indicatori evoluati de apreciere a activitatii desfasurate cu referire la lichiditate, solvabilitate, gradul de ndatorare generala sau a modalitatilor de determinare a riscului de piata deoarece obiectivul principal al pietei bancare este sa ofere avantaje suplimentare clientilor bancilor, avantaje ce vor rezulta din doua considerente importante:  clientul va beneficia de cresterea libertatii de alegere, prin reorientarea activitatii catre institutii care ofera preturi mai mici sau prin obtinerea unor servicii care nu erau disponibile anterior;  preturile celor mai multe servicii financiare, ar trebui sa scada ca rezultat al piete i interne mai mari, concurenta fiind factorul principal de reducere a preturilor. Se constata manifestarea unei concentrari bancare prin care bancile ncearca sa faca fata concurentei, deoarece concentrarea bancara se afirma ca un fenomen care ierarhizeaza bancile si le accentueaza diferentierea.3[3] Stabilizarea macro-economica este o cerinta fundamentala att pentru bunul mers al economiei n viitor, ct si pentru integrarea n Uniunea Europeana. Pentru reusita acestui proces, Bancii Nationale a Romniei trebuie sa i se respecte independenta si deciziile n ceea

3[3] Basno Cezar, Nicolae Dardac, Moneda, credit, banci , Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1999, p. 349

ce priveste rata de schimb, activitatea de supraveghere sau eliberarea de licente de functionare. n vederea integrarii si a adoptarii monedei unice europene, Romnia trebuie sa ndeplineasca niste criterii de convergenta:  deficit bugetar care sa se situeze sub 3% din produsul intern brut;  o datorie publica totala mai mica de 60% din produsul intern brut n anul adoptarii monedei unice;  o rata a inflatiei care sa nu depaseasca cu mai mult de 1,5 puncte procentuale inf1atia medie a celor mai performante trei state din Uniunea Europeana;  o rata a dobnzii care sa nu depaseasca cu mai mult de 2 puncte procentuale dobnda medie a celor mai performante trei state din Uniunea Europeana;  un grad ridicat de stabilitate a cursului de schimb, fara devalorizari unilaterale fata de EURO, timp de cel putin 2 ani. Din pacate deficitul bugetar a fost alimentat de politica defectuoasa n ceea ce priveste mentinerea n functiune a marilor ntreprinderi industriale care a dus si la sacrificarea obiectivului de stabilitate al preturilor. Apoi, rata inflatiei nu a putut fi tinuta n marjele impuse, un alt domeniu n care s-au obtinut insuccese fiind si marja fluctuatiilor de schimb la monedele comunitare, ct si la ratele dobnzii pe termen lung, unde datorita instabilitatii monedei, creditele pe termen lung s-au practicat doar n situatii de exceptie. ara noastra are de rezolvat niste probleme n vederea integrarii:  problema arieratelor si n subsidiar a deficitelor cvasifiscale;  problema trecerii de la sistemul actual de pensii la un sistem bazat pe acumularea de fonduri, n care pensia fiecaruia depinde direct de propria sa contributie;  alocarea de sume substantiale pentru proiecte de infrastructura care sa ne apropie de standardele Uniunii Europene.

Conditiile proprii Romniei n lumea de azi o determina sa faca din integrarea n structurile europene obiectivul fundamental al relatiilor sale externe, ntruct aceasta este singura cale pentru a-si asigura stabilitatea si integritatea nationala. Integrarea nseamna, n primul rnd, aderarea la structurile europene, ceea ce se realizeaza prin acorduri bilaterale ntre Romnia si institutiile respective reprezentnd statele membre. Acestei deschideri i urmeaza integrarea efectiva - un proces complex, care are la baza principiile compatibilitatii si complementaritatii si care consta n:  adaptarea economiei si a celorlalte domenii - social, militar si politic, la contextul realitatilor proprii tarilor integrate deja si mpreuna cu care va evolua ulterior;  dezvoltarea relatiilor si a cooperarii cu institutiile europene si partenerii din tarile membre. Prin integrare, economiile tarilor participante devin compatibile ntre ele si, totodata complementare, conditii absolut necesare pentru dezvoltarea lor armonioasa. Acordul de asociere reprezinta, n acelasi timp, un instrument efectiv de impulsionare a reformei economice din tara noastra. Prin ndeplinirea prevederilor sale, economia Romniei va ajunge la un nivel de dezvoltare care-i va permite sa concureze cu parteneri straini att pe propria piata ct si n exterior, fara a fi supusa unor discriminari. Asocierea Romniei la U.E. nseamna pe plan economic crearea unei zone de liber schimb, cooperarea economica si financiara, n sprijinul restructurarii economiei romne. Romnia va trebui sa aplice acele cai si mijloace care sa duca la relansarea puternica a productiei, la stimularea investitiilor, la cresterea competitivitatii produselor, accelerarea procesului de reforma, la restructurare si privatizare, de modernizare n vederea asigurarii unei macrostabilizari durabile si eliminarii actualelor dezechilibre fundamentale din economie. Trebuie acordata mai multa atentie valorificarii superioare a resurselor, inclusiv cele umane, cresterea productivitatii muncii, evaluarii si folosirii eficiente a potentialului competitiv si creativ al firmelor autohtone. Conceptia moderna pe care trebuie sa se bazeze Romnia n procesul integrarii economice presupune: a) constituirea sistemului de legi si reglementari ce definesc drepturile si obligatiile, fixnd cadrul fundamental n care se pot dezvolta relatiile economice ntre parteneri;

b) nlocuirea institutiilor specifice unei economii de comanda cu cele specifice unei economii de piata libere; c) asigurarea factorilor care sa favorizeze functionarea profitabila a pietelor prin punerea n valoare a factorilor de productie si a capacitatii ntreprinzatorului; d) realizarea unei interdependente normale ntre politicile macroeconomice si cele structurale, pe baza extinderii liberei initiative; e) conceperea modelelor de cooperare economica si etapizarea procesului de integrare economica internationala, care nu trebuie sa se reduca doar la o asimilare economica. Sectorul bancar va trebui n mai mare masura sa asigure disciplina financiara a ntreprinderilor. n contextul n care pentru majoritatea tarilor vest-europene este aproape unanim acceptat avantajul utilizarii monedei unice, se apreciaza ca si pentru Romnia, al carei comert exterior este orientat n proportie de aproximafiv 2/3 catre aceasta piata adoptarea monedei unice va aduce reale beneficii. Pentru a deveni stat membru al U.E., Romnia va trebui sa-si cladeasca un sistem de referinta, n care moneda de referinta sa fie EURO, si nu dolarul american. Noua moneda va fi un factor de stabilitate care va reduce mult pierderile agentilor comerciali autohtoni datorita fluctuatiilor dolarului fata de valutele tarilor din U.E. Avnd n vedere perspectivele monedei euro, interesul Romniei de aderare la structurile europene si semnalele pozitive pe care le-am primit n acest sens, bancile autohtone si manifesta interesul sa construiasca si sa dezvolte depozite n moneda europeana, folosind astfel o singura moneda fata de cele 15 utilizate n prezent, valabila pentru toate operatiunile financiare, bancare si comerciale. n prezent, agentii economici pot alege pentru derularea tranzactiilor fie euro (la platile catre agentii economici externi), fie moneda nationala (la plati catre agentii economici interni, deoarece pe teritoriul Romniei nu se pot face plati dect n moneda nationala). Se asteapta ca marile companii multinationale sa fie deschizatorii de drumuri n utilizarea euro. Acestea vor ncepe sa opereze n euro si vor influenta clientii sa procedeze la fel. Introducerea euro va avea efecte pozitive asupra comertului exterior al Romniei, avnd n vedere ca 2/3 este orientat catre tarile U.E. Noua moneda va stimula importurile si

exporturile firmelor romne. Pna n prezent, majoritatea contractelor comerciale erau exprimate n dolari SUA. Doar contractele cu Germania, Franta, Marea Britanie erau exprimate n moneda nationala a acestora. n tranzactiile cu tarile a caror moneda este mai slaba (Italia, Portugalia) se folosea dolarul. Pe viitor, pentru aceste tranzactii se foloseste euro. Acest lucru va avea ca efect reducerea influentelor de curs datorate fluctuatiilor dolarului fata de valutele tarilor din Uniunea Europeana. Romnia a pierdut sume mari de bani datorita faptului ca pna acum erau alese ca moneda de contract fie dolarul SUA, fie monedele unor tari europene al caror curs fluctua. Introducerea euro va fi un factor de stabilitate care va reduce mult pierderile agentilor comerciali autohtoni cauzate de riscurile de curs valutar. O data eliminate barierele monetare din cadrul U.E., exportatorii vor beneficia de un acces mult mai facil pe pietele oricareia dintre tarile membre. Astfel se va reduce numarul de intermediari, ntreprinderile marindu-si veniturile ca urmare a exporturilor directe. Un alt avantaj important oferit de moneda unica este transparenta. Exprimarea tuturor preturilor n euro va ajuta firmele romne sa si aleaga furnizorii care sa le asigure cele mai mici cheltuieli si sa exporte n tarile de unde pot obtine veniturile cele mai mari. Alaturi de moneda euro, o importanta deosebita pentru Romnia o are si Banca Centrala Europeana, care si-a nceput activitatea la Frankfurt si a preluat o serie de atributii ale F.M.I. privind finantarea si urmarirea unor politici consecvente de stabilitate a preturilor.

3.4. Provocari ale sistemului bancar romnesc n contextul integrarii


Conform prevederilor tratatului UE, un stat membru este fie un stat care a adoptat moneda euro, fie un stat membru cu derogare de la adoptarea monedei unice, care, potrivit articolului 122 din Tratat, este exonerat de drepturile si obligatiile ce i revin n cadrul Sistemului European al Bancilor Centrale. n calitatea sa de stat candidat, Romnia este considerata tara cu derogare de la adoptarea monedei unice si ca atare, moneda unica va fi adoptata abia dupa participarea, pentru o perioada de cel putin 2 ani la ERM. Data fiind aderarea la UE, sistemul bancar va fi nevoit sa treaca printr-o noua reforma, cele mai importante aspecte ale acesteia fiind:

- pregatirea bancilor romne pentru a face fata concurentei cu bancile occidentale; - fuzionarea bancilor si constituirea de holdinguri, pentru a deveni mai puternice; - necesitatea implicarii bancilor romne n operatiuni cu titluri financiare si n activitati institutionale; - diversificarea gamei de produse si servicii, n scopul atragerii de noi clienti, dar si pentru alinierea la standardele internationale pentru a putea face fata cerintelor ntr-o continua schimbare a agentilor economici si a clientilor persoane fizice, precum si pentru a face fata concurentei din partea celorlalte banci; - specializarea institutiilor financiare, care vor trebui sa sustina anumite ramuri ale economiei nationale; - promovarea managementului bancar eficient, bazat pe profesionalism; - implicarea bancilor att n viata economica, ct si n domeniul social sau cultural. Astfel, s-a ajuns la concluzia ca, n ceea ce priveste tara noastra, integrarea n Uniunea Europeana este unul din factorii care va contribui la cresterea competitivitatii n sectorul bancar, iar adoptarea euro nu trebuie tratata drept un scop n sine."4[4] Alte modificari ale sistemului bancar romnesc n vederea integrarii ar trebui sa aiba n vedere si necesitatea unei concentrari a capitalului bancar la nivelul ctorva banci puternice. Astfel, structura sistemului bancar romnesc ar trebui sa se prezinte astfel:  banci mari care sa fie capabile sa efectueze operatiuni att pe teritoriul Romniei ct si n exterior, banci care ar capata denumirea de banci comunitare;  banci de marime medie, ce vor desfasura activitati n special pe teritoriul Romniei si mai putin pe piata europeana;  banci zonale mici care vor desfasura activitati pe piete restrnse din tara si mai putin pe ntregul teritoriu al Romniei, ele fiind specializate pe anumite produse sau servicii; 4[4] Mugur Isarescu, Reflectii economice, Contributii la teori macrostabilizarii, Ed. Academia Romna, Centrul Romn de Economie comparativa si consensuala, Bucuresti, 2003

banci foarte mici care de asemenea vor desfasura activitati specifice bancilor specializate.

Una din cele mai mari probleme a economiei noastre este totusi inflatia, foarte putini analisti financiari mai cred n tintirea ratei inflatiei pe acest an. Ea ar deveni tangibila totusi numai cu pretul foarte mare platit de economie (n special de exportatori), al aprecierii majore a leului, spune un studiu recent al Oxford Business Group (OBG). n ceea ce priveste liberalizarea contului curent, Banca Nationala a reusit sa combata efectele negative pe care lear fi putut avea aceasta masura, potentialele intrari si iesiri bruste de capital speculativ. Acum, ea trebuie sa se gndeasca la combaterea inflatiei, si n consecinta la o crestere a dobnzii de interventie. Pe de alta parte, descresterea accelerata a ratei dobnzii de interventie a creat un exces de lichiditate n piata care ar putea fi combatut printr-o majorare a ratei dobnzii de interventie, concluzioneaza analistii citati de OBG. n acelasi timp, analistii cred ca estimarile unei rate a inflatiei anuale mai mari vor determina creditele n lei sa devina mai scumpe si cu un grad mai ridicat de risc. Pna n prezent bancile au mentinut ratele dobnziior la credite la un nivel crescut pentru a maximiza profitul, n pofida scaderii agresive a dobnzii de interventie operate de Banca Nationala. Totodata, cererea pentru creditele n valuta a crescut, lasnd descoperit total nivelul refinantarii n lei pe termen lung. Prin urmare, se creeaza o problema de disproportionalitate valutara. ntruct lumea prefera sa se mprumute de la banci n moneda straina si sa efectueze depozite n lei. n concluzie, reforma bancara nu a fost nca finalizata, ea se desfasoara si astazi, ncercndu-se realizarea a noi obiective, dar si reconsiderarea unor masuri deja ntreprinse.

3.5 Impactul integrarii financiare a Romniei n U.E


n vederea aderarii la UE, existenta unor sisteme financiare stabile si bine dezvoltate este extrem de importanta. Integrarea financiara conduce la adncirea dezvoltarii financiare, n urma mbunatatirii eficientei intermediarilor financiari si a pietelor financiare. Integrarea financiara presupune armonizarea reglementarilor si supravegherii la nivelul pitelor financiare europene. Existenta barierelor legale si institutionale poate afecta procesul integrarii financiare. n scopul eliminarii acestor bariere UE a propus constituirea pitei unice pentru serviciile financiare, avnd ca principal obiectiv armonizarea reglementarilor la nivel european. La baza integrarii pietelor financiare s-au identificat patru categorii de indicatori: indicatori ai integrarii pietelor de credit si obligatare: diferentialul ratelor de dobnda, componenta portofoliului investitorilor institutionali, numarul de banci straine pe piata interna si cota de piata detinuta de acestea; indicatori ai integrarii pietelor de capital: corelatia rentabilitatilor pe piata actiunilor, strategia de investitii la nivel international; indicatori de integrare bazati pe decizilile economice ale firmelor si populatiei: corelatii ntre ratele de crestere a consumului, fuziunii si achizitii; indicatori privind existenta unor diferente institutionale ce pot induce o segmentare pe piata financiara: cadrul legal si institutional. Pietele financiare din UE au cunoscut o accelerare a procesului de integrare financiara din momentul introducerii euro, fapt ce a dus la o crestere a concurentei pe piata. Procesul integrarii financiare faciliteaza accesul fiecarei tari membre la pietele financiare ale altor tari din spatiul european. Integrarea financiara europeana implica cresterea influxurilor de capital si tendinta de convergenta a ratelor de dobnda si a rentabilitatilor activelor financiare. mbunatatirea conditiilor macroeconomice creeaza conditii favorabile pentru convergenta ratelor de dobnda, mai ales dupa adoptarea monedei unice. n Romnia exista premisele integrarii financiare cu UE, datorita unor anumiti factori precum: prezenta substantiala a institutiilor financiare europene pe piata;

adoptarea aquis-ului comunitar la nivelul reglementarilor financiare; convergenta limitata dar n crestere a ratelor dobnzilor (cel putin pe piata interbancara si la nivelul spread-urilor obligatiunilor guvernamentale); mobilitatea satisfacatoare a capitalurilor romnesti spre spatiul monedei unice. Procesul de integrare financiara a Romniei s-a adncit n ultimii ani, pe fondul performantei mbunatatite a sectorului financiar. n vederea crearii pietei unice n domeniul bancar si al valorilor mobiliare, s impus -a armonizarea regulilor prudentiale pentru institutiile de credit si societatile de investitii. m pofida ritmului accelerat al progresului sectorului financiar, piata financiara din Romnia se afla ntr-un stadiu incipient de dezvoltare,evide%iind un grad redus de integrare a sectorului bancar romnesc, dar cu potential ridicat spre spatiul european Adncirea integrarii financiare cu UE si Zona Euro va fi un proces de lunga duratata. De altfel, ntreaga Zona Euro este ntr-un continuu proces de adncire a integrarii financiare. De aceea, n Romnia este necesar ca sistemul financiar sa functioneze pe baza unor principii sanatoase de piata, bazate pe eficienta, competivitate si prudenta. Integrarea n UE si adoptarea monedei unice europene reprezinta un proces complex, presupunnd att avantaje (cresterea eficientei rezultate n urma integrarii), ct si riscuri, o preconditie n acest sens fiind existenta unor piete financiare stabile si bine dezvoltate. Obiectivul principal n vederea adoptarii monedei unice europene se refera la ntarirea convergentei nominale, fara a afecta convergenta reala, printr-o ajustare fiscala si bugetara si prin reducerea n continuare a inflatiei, concomitent cu stabilizarea cursului de schimb.

5[1] Nicolae Danila, Privatizarea bancilor, Editura Economica, Bucuresti, 2002, p.137

6[2] Nanu Roxana Maria, Reforma sistemului bancar din Romnia, Editura Universitara, Craiova, 2002, pp. 9 10

7[3] Basno Cezar, Nicolae Dardac, Moneda, credit, banci, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1999, p. 349

8[4] Mugur Isarescu, Reflectii economice, Contributii la teori macrostabilizarii, Ed. Academia Romna, Centrul Romn de Economie comparativa si consensuala, Bucuresti, 2003
http://www.scribd.com/doc/48161295/Globalizarea-in-Romania