România, țară exportatoare de canabis

România, țară exportatoare de canabis în timp ce tinerii sunt vânați pentru un joint. „Drogurile
sunt cele mai periculoase atunci când sunt interzise”

Agenția de informații a Statelor Unite, celebra CIA, a modificat zilele trecute raportul de țară
despre România, subliniind faptul că, în ceea ce privește substanțele ilicite, am ajuns „o țară
exportatoare de canabis”.

România, țară exportatoare de canabis

Concluzia celor de la CIA este susținută și de rapoartele agențiilor internaționale și naționale ce

au subliniat constant în ultimii ani creșterea cantităților de canabis confiscate. Centrul European
de Monitorizare a Drogurilor și Dependenței de Droguri nota într-un raport de acum câțiva ani că
în anul 2015 erau confiscate 75 de plantații de canabis, „ceea ce este mai mult decât a fost
raportat în anii anteriori.(…) Produsele de canabis rămân principalele droguri confiscate în
România”.

Agenția Națională Antidrog menționează în ultimul raport pentru anul 2020 că în urma a peste
3.600 de capturi au fost capturate aproape trei tone de canabis, „din care 1385,084 kilograme
rezină de canabis, 929,321 kilograme canabis iarbă, 627,806 kilograme plante de canabis şi
40,315 kilograme fragmente vegetale cu THC. 96,98% (2892,553 kilograme) din cantitatea
totală confiscată provine din 122 de capturi semnificative. Analiza datelor privind capturile
semnificative de canabis realizate în anul 2020 evidențiază faptul că 77,14% din cantitatea de
canabis confiscată (611,27 kilograme canabis iarbă, 603,859 kilograme masă plante de canabis și
17,184 kilograme fragmente vegetale cu THC) a avut ca ţară de producţie România”, se arată
în raportul ANA.

Un an mai târziu, DIICOT anunța că această cantitate confiscată a ajuns la circa 3,5 tone. „În
ceea ce privește situația culturilor și a plantelor de canabis, au fost indisponibilizate în vederea
confiscării, în cursul anului 2021, un număr de 2.927 plante/culturi în greutate totală de 3.585,70
kg. și fragmente vegetale cu THC în greutate totală de 1.341,50 kg, respectiv un total de 4.927,20
kg plante și fragmente vegetale conținând THC. Comparativ, în anul 2020 au fost
indisponibilizate în vederea confiscării 4.506 plante cu o cantitate netă totală de 668,10 kg.
incluzând şi fragmentele vegetale cu THC”, se arată în raportul DIICOT pentru anul 2021.

Potrivit celor de Agenția Națională Antidrog circa unu din zece adolescenți de 16 ani a consumat
canabis de-a lungul vieții, iar „7,2% au consumat în ultimul an, iar 3,3% dintre ei au consumat și
în ultima lună”, canabisul fiind cel mai consumat drog de elevi. Mai mult, pentru anul 2020,
canabisul se află pe primul loc în ceea ce privește cererea de tratament ca urmare a consumului
de droguri, atât pentru toate cazurile în care s-a solicitat asistență (56%), cât și în ceea ce privește
cazurile noi (persoane care nu au mai fost înscrise în servicii de tratament pentru consum de
droguri, 70,5%), mai arată raportul ANA, care precizează că aproape două mii de persoane au
fost admise la tratament pentru consumul de canabis. Peste 80% dintre aceștia au fost referite
instituțiilor de aplicare a legii, instanțe, poliție sau probațiune.

Politica dogmatica anti-drog a autorităților

La finalul lunii martie, deputații PNL Laurențiu-Dan Leoreanu și Ioan Cupșa au depus un proiect
legislativ, la care au aderat alți 14 deputați liberali, prin care pedepsele pentru vânzarea de
droguri sunt majorate de la 2-7 ani la 3-10 ani, iar pentru deținerea de droguri de risc, precum
canabis, în vederea consumului, pedeapsa crește de la 3 luni – 2 ani sau amendă la 1-5 ani de
închisoare. Mai mult, publicația Libertatea a scris că expunerea de motive a proiectului legislativ
a fost copiată dintr-un articol al organizației TeenChallenge, centru de tratare a dependenței de
droguri cu componentă religioasă de tip penticostal.