Primul proiect major ratat din PNRR

Încă o linie de metrou promisă bucureștenilor începe tot cu o amânare, întrucât România nu va fi
capabilă să obțină finanțarea PNRR pentru prelungirea magistralei M4 de la Gara de Nord la
Filaret.

Promisiunile politicienilor din ultimele două decenii privind extinderea spectaculoasă a rețelei de
metrou a Capitalei au depășit nivelul încălcării cuvântului dat, intrând în categoria minciunilor
sfruntate. Ultima din această serie s-a dovedit a fi extinderea M4 de la Gara de Nord la Filaret,
întrucât autoritățile au ajuns la concluzia că nu vor putea respecta termenele fixate prin PNRR
pentru a beneficia de finanțare din această sursă.

Sorin Grindeanu arată cu degetul spre USR

Un raport al Corpului de Control al Ministerului Transporturilor, citat de News.ro, arată că nu va

fi posibil ca până la finele acestui an să aibă loc semnarea contractelor pentru 50% din lucrări,
prin derularea unor licitaţii şi prin obţinerea autorizaţiilor necesare.

Teoretic, magistrala M4 Străulești – Gara de Nord ar fi trebuit extinsă, potrivit planurilor

ministerului, până la Gara Progresul. Primul tronson al extinderii, Gara de Nord – Filaret, a fost
inclus în Planul Național de Redresare și Reziliență, însă pentru a obține finanțare prin acest
program derulat cu fonduri europene, trebuie respectate cu strictețe anumite termene. Ministrul
Transporturilor Sorin Grindeanu susține că acest proiect nu ar fi trebuit inclus în PNRR de la bun
început tocmai din cauza termenelor strânse, o critică voalată la adresa foștilor ministri ai
Transporturilor și Proiectelor Europene, Cătălin Drulă, respectiv Cristian Ghinea, ambii de la
USR.

Acum Grindeanu pare că nici nu mai ia în calcul începerea lucrărilor pentru extinderea
magistralei, încercând să mute banii din PNRR către alte proiecte. „Dacă lucrurile vor merge
într-un ritm nedorit, voi face toate demersurile astfel încât să nu pierdem bani şi să putem să
finanţăm alte proiecte de acelaşi tip de transport. Repet, semnul de întrebare rămâne legat de
starea iniţială, de atunci când s-a făcut PNRR şi a fost introdus acest proiect în PNRR, pentru că
erau cunoscute toate aceste lucruri. Faptul că trebuie aprobări şi PUZ şi aprobările legate de
Mediu şi toate lucrurile legate de cultură, de aprobările de la Ministerul Culturii şi de toată acest
schimb de «amabilităţi» cu PMB”, a declarat, luni, Sorin Grindeanu.

Telenovela metroului din Drumul Taberei

Însă istoricul promisiunilor neonorate în ce privește metroul este mult mai amplu. Linia M5
dintre Râul Doamnei și Eroilor, care leagă cartierul Drumul Taberei de centrul orașului, are o
poveste tragicomică. Tragică prin faptul că locuitorii cartierului au trebuit să înghită ani în șir
praf de la lucrările încheiate cu cinci întârziere, comică prin glumele care au ajuns să circule în
mediul online în legătură cu șansele ca cei din Drumul Taberei să circule vreodată cu metroul.

Magistrala M5 are, deocamdată doar în teorie, trei tronsoane: Râul Doamnei – Universitate,
Universitate – Iancului și Iancului – Pantelimon. Deocamdată este funcțională doar o secțiune
din primul tronson, Râul Doamnei – Eroilor. Licitația pentru primul tronson a fost lansată în
2008, dar a fost anulată în ianuarie 2010. În noiembrie 2010, ministrul Dezvoltării Regionale
Elena Udrea anunța aprobarea planului urbanistic pentru acest proiect. Deși era doar o etapă
procedurală premergătoare lucrărilor propriu-zise, Udrea anunța că și-a respectat promisiunea
făcută în campania electorală din 2008 încă dinainte ca o singură lopată de pământ să fie scoasă.

„Pot spune că, în sfârşit, promisiunea pe care am făcut-o acum doi ani este pusă în aplicare. Cred
cu sinceritatea că măsura competenţei politicienilor este dată de capacitatea lor de a-şi ţine
promisiunile în faţa celor care i-au votat. Despre metrou în Drumul Taberei s-a tot vorbit preţ de
20 de ani. PDL Bucureşti şi-a asumat politic proiectul, pentru că este un pas important pentru
descongestionarea traficului din vestul Capitalei şi pentru crearea unor condiţii de transport mai
bune pentru locuitorii cartierelor Ghencea şi Drumul Taberei. Lucrările vor începe în primăvara
lui 2011 şi vor dura 4 ani”, scria Elena Udrea pe blogul său.

„Măsura competenței” este dată de faptul că lucrările au început abia la finele anului 2011 și au
durat nouă ani, nu patru. Miniștrii Transporturilor care s-au succedat s-au făcut de râs anunțând
inaugurarea liniei la diverse termene: 2017 în loc de 2015, apoi primul semestru din 2018, martie
2019, august 2019 pentru ca, în fine, prima garnitură să circule cu călători pe 15 septembrie
2020. Până atunci, constructorul a reușit să surpe și o bucată de tunel, periclitând siguranța unor
blocuri de locuințe din zona Eroilor.
Deși erau incapabili să termine tronsonul cu care erau deja în întârziere, oficialii din domeniul
transporturilor vorbeau în 2016, despre termene privind celelalte segmente: 2023 pentru Eroilor
– Iancului și 2030 pentru Iancului – Pantelimon. Încă din 2011, guvernul de la București
obținuse un credit de 465 de milioane de euro de la Banca Europeană de Investiții, cu condiția ca
guvernul să pună dublul sumei de la bugetul de stat. Bineînțeles că este exclus în momentul de
față ca bucureștenii să circule cu metroul pe aceste tronsoane la termenul stabilit. Banii urmau să
fie folosiți de către Metrorex și pentru achiziția de garnituri de tren, 30 la număr.