Criza energetică, propaganda rusă și riscul instabilității politice la București

După șase luni marcate de o creștere uriașă a prețurilor la alimente și energie, România se bucură
încă de o stabilitate politică „rezonabilă”, în ciuda tensiunilor recente între PNL și PSD

Deși coaliția PNL-PSD este departe de luna de miere, cu cereri de demisie reciproce pentru
miniștrii celor două partide, România rămâne departe de o instabilitate politică ce ar putea fi
provocată de mișcările populiste pe fondul crizei energetice sub influența propagandei
Kremlinului.

Simion vrea un nou protest la București

Sâmbăta trecută, nu mai puțin de 75.000 de persoane au ieșit în stradă în Praga într-un miting
organizat de forțele politice radicale din Republica Cehă, atât formațiunile de extremă dreapta cât
și Partidul Comunist, împotriva UE și NATO, considerate vinovate pentru actuala criză
energetică prin ajutorul militar acordat Ucrainei. Analiștii politici au subliniat că deși aceste
proteste sunt diferite de protestele recente anti-NATO din Bulgaria, ele exemplifică un curent
populist pe care Rusia va căuta să-l amplifice în această iarnă cu scopul de a submina ajutorul dat
Ucrainei de către statele occidentale.

La o zi după acest protest, George Simion, revenit pe ecranele televiziunilor după nunta sa de
acum câteva zile, a precizat că vrea organizarea la București a unui protest similar la începutul
lunii următoare.

„E un an de când am făcut un protest împotriva introducerii certificatului verde la locul de muncă

și împotriva măsurilor din perioada pandemiei. Motivul nu mai este cel din pandemie, este așa-
zisa criză energetică. Nu este nicio criză energetică. România produce la fel de multă energie ca
acum un an, când nu era niciun război, doar că au început să majoreze prețul energiei peste tot în
lume și să simuleze această criză energetică. Cerem alegeri anticipate. Este un protest anti-
guvernamental. Putem fi independenți energetic, dar nu se dorește”, a declarat liderul AUR
duminică seară la postul Antena 3.
Dacă va reuși organizarea acestui protest, ar fi al treilea miting pe care liderul AUR încearcă să-l
organizeze de la începutul războiului din Ucraina. Primul protest a fost la doar patru zile de la
declanșarea invaziei ruse, AUR a încercat organizarea unui miting al fermierilor în care să
blocheze Capitala cu tiruri, camioane și tractoare după modelul unui protest similar din Canada
de la începutul anului. Dacă protestul a fost un mare eșec, prezentându-se doar 2.000 de
persoane, următorul protest anunțat în luna imediat următoare, vizând creșterea prețului la
carburanți, a fost un și mai mare eșec.

De altfel, de la începutul războiului din Ucraina, liderii AUR, care până atunci au avut un discurs
anti-UE, și-au diminuat vizibil ieșirile publice iar popularitatea partidului și a liderului său s-au
prăbușit de la peste 20 de procente la puțin peste zece. Analiștii politici au subliniat atunci că
prăbușirea AUR în sondaje a venit în contextul în care în rândul societății rămâne există o largă
antipatie față de Rusia, iar AUR nu a venit niciodată cu un mesaj clar de condamnare a Moscovei
pentru acest război. De altfel, cel mai recent mesaj al partidului legat de conflictul din Ucraina a
fost în luna mai a acestui an când autoritățile de la București că au favorizat exporturile
ucrainene prin Portul Constanța în dauna fermierilor români.

Fostul ministru de externe al României, istoricul Adrian Cioroianu a declarat luni la postul
Digi24 că în România ar putea exista genul de demonstrații pe care le-am văzut în Cehia, chiar
dacă fără drapelul Rusiei. „Sunt partide capabile să scoată lumea în stradă speriindu-i și cred că
vom mai asista la astfel de proteste. România se află la polul opus Cehiei, unde euro-
scepticismul este la cote ridicate, plus există o temere față de Rusia în rândul populației noastre.
Dar și la noi există partide politice care vor încerca să scoată lumea în stradă, nu cu Rusia, ci
vorbind despre facturile la gaze, creșterea prețurilor la energie”, a precizat Adrian Cioroianu.

De altfel, la începutul acestei luni, Centrul pentru promovarea Participării și Democrației (CPD)

din cadrul SNSPA a realizat o analiză privind simpatiile pro-Rusia în rândul electoratului român,
concluzia fiind că atitudinile pro-vestice rămân dominante în rândul românilor, cu peste treimi
dintre aceștia declarând că au încredere în NATO și UE. În ceea ce privește electoratul cu
atitudini pro-ruse, reprezentat în principal de tineri fără loc de muncă sau educație superioară,
acesta se concentrează în principal la AUR (17%) și UDMR (10%), dar și în PSD (6%).
De altfel, oficialii AUR au precizat pentru FANATIK că protestul pe care George Simion a
anunțat că intenționează să-l organizeze „nu are nicio legătură cu războiul din Ucraina”, poziția
partidului față de acest conflict rămânând cea exprimată anterior.

„Noiembrie, vârful războiului hibrid al Rusiei”

La începutul lunii august, Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență a subliniat într-un raport că

scumpirea alimentelor, creșterea inflației și criza energetică pot avea un efect de domino una
asupra celeilalte și genera riscuri pe plan social și politic. „Pe fondul multiplelor crize pe care
anticipăm că România le-ar putea traversa în viitorul apropiat, este posibilă încercarea
valorificării nemulțumirilor populației de către actori ostili intereselor naționale. Scăderea
nivelului de trai, dificultățile economice, de asigurare a nivelului de confort uzual – cauzate de
criza energetică, alimentară și cea a aprovizionării cu anumite bunuri – pot reprezenta terenul
fertil pentru amplificarea curentelor naționaliste, extremiste sau populiste”, se arată în raportul E-
ARC, document care subliniază că reziliența societală și democratică a țării noastre ar putea fi
puse la încercare de amplificarea propagandei și dezinformării, a tentativelor de manipulare a
populației.

De altfel, zilele trecute ministrul apărării Vasile Dîncu a subliniat că Rusia duce un război hibrid
în toate țările din Europa Centrală și de Est încercând o manipulare a opiniei publice din toate
aceste țări, inclusiv România. Declarațiile oficialului român au venit în contextul în care
Ministerul de Externe al Rusiei a acuzat România că acordă ajutor militar Ucrainei și a somat
Bucureștiul să recunoască deschis acest lucru.

Fostul deputat PNL, Ovidiu Raetchi, președintele Centrului pentru Reziliență, este de părere că
Rusia va încerca să profite la maxim de această criză economică, încercând să lege prețurile la
energie cu ajutorul militar oferit Ucrainei, și este de părere că luna noiembrie ca reprezenta
vârful propagandei ruse în statele occidentale.

„Este un narativ încurajat de Kremlin, fără îndoială, știam că asta urmează în această toamnă. E
posibil ca în cazul unor forțe eurosceptice mesajul să fie preluat din propriile interese populiste,
fără să mai fie necesare încurajări din partea Moscovei. Sunt, ca să fim delicați, “naivii utili” ai
Kremlinului. Se va încerca să se profite de o problemă economică reală, provocată deliberat de
Rusia pentru a destabiliza politic Occidentul și a forța concesii teritoriale în Ucraina.
Asta s-a întâmplat și în perioada interbelică, atunci când criza economică a fost instrumentalizată
de Germania pentru a justifica mari schimbări de frontieră. E o luptă fundamentală pentru
educație pe care Occidentul o duce împotriva dezinformării și a demagogiei, pentru că dacă
europenii cedează în fața șantajului energetic și a creșterii temporare de prețuri, ei vor rămâne pe
termen lung vulnerabili și vom cunoaște la nesfârșit același șantaj când Vladimir Putin va mai
dori ceva – orice.

Singura soluție rațională și morală este așadar o rezistență acum din partea publicului educat,
astfel încât influență Rusiei în energie să fie eliminată cât se poate de repede. Va fi un vârf al
războiului hibrid rus împotriva Europei – noi estimăm în noiembrie, când Putin speră ca nervii
europenilor să cedeze – dar credem că prin comunicare strategică publicul european va rămâne
loial Ucrainei, care rămâne victima unei agresiuni inacceptabile”, a declarat, pentru FANATIK,
Ovidiu Raetchi.

Potrivit acestuia este în mod evident în interesul național al României să nu ajungă să aibă o
graniță comună cu Rusia, în ciuda improbabilității acestui fapt date fiind ultimele evenimente de
pe frontul din Ucraina, însă subliniază că susținerea Ucrainei din partea românilor este în primul
și în primul rând o datorie morală.

„Sigur că niciun stat nu își dorește o frontieră comună cu o țară care a lansat recent atâtea
agresiuni militare neprovocate, respinse categoric de dreptul internațional, precum Rusia,  însă
eu cred ca în acest context ne raportăm în primul rând la necesitatea de a sprijini integritatea
teritorială a Ucrainei, pentru că este un lucru drept, moral, uman și în acord cu legile
internaționale. Sigur că în subtext toți medităm la interesul național, dar în astfel de momente
când dreptatea e flagrant încălcată și când o putere militară încearcă pulverizarea ordinii
internaționale, calculele națiunilor trebuie să prioritizeze solidaritatea cu victima agresiunii,
pentru că dacă doar așa se revine la normalitate diplomatică și la o ordine de drept”, a mai
precizat Ovidiu Raetchi pentru FANATIK.

Politologul Cristian Pîrvulescu este de părere că în cele șase luni de război din Ucraina și a
tuturor mesajelor venite din partea Moscovei sau a acțiunilor acesteia de a pune capăt livrărilor
de energie, în rândul opiniei publice din țara noastră nu a existat o amplificare a sentimentelor
anti-ucrainene.
„Nu cred că a existat la nivelul opiniei publice din România o schimbare cu privire la natura
conflictului din Ucraina. Rămân aceiași, AUR și încă câțiva. Am văzut o nuntă politică urmată
acum de un mesaj prin care se încearcă folosirea nemulțumirilor din rândul populației prin
aberații de genul, am văzut declarațiile lui George Simion, că nu există niciun fel de criză, că este
o schimbare speculativă produsă de Occident. Ca și cum Occidentul a crescut prețul la gazele
naturale.

Pentru orice om care are capacitatea de analiză lucrurile sunt clare, însă nu acestora li se
adresează Simion. El se adresează celor care au niște nemulțumiri profunde și care aderă la
pozițiile conspiraționiste pentru a-și manifesta opoziția față de sistem. Acesta este publicului lui,
cei care nu-și pot găsi în sistemul actual o poziție sigură, stabilă, și care să le ofere perspective de
viitor”, a declarat, pentru FANATIK, profesorul Cristian Pîrvulescu.