Relațiile dintre Republica Moldova și Uniunea

Europeană
Relațiile dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană au fost formal lansate odată cu
semnarea la 28 noiembrie 1994 a Acordului de Cooperare și Parteneriat, care a intrat în vigoare la 1
iulie 1998.
În prezent UE și RM dezvoltă o relație din ce în ce mai strânsă, aceasta mergând dincolo de
cooperare, până la integrarea economică treptată și o aprofundare a cooperării politice. Integrarea
Europeană rămîne obiectivul principal și ireversibil al agendei interne și externe a Republicii Moldova.
Republica Moldova este cel mai mare beneficiar de asistență europeană din lume pe cap de locuitor,
doar între 2007 și 2013 aceasta primind peste 560 de milioane de euro de la UE.[1]

Dezvoltare
1994-2009
Acordul de Parteneriat și Cooperare reprezintă baza juridică a relațiilor dintre Republica Moldova și
Uniunea Europeană. Acordul a fost semnat la 28 noiembrie 1994 și a intrat în vigoare la 1 iulie 1998
pentru o durată inițială de 10 ani. Acest aranjament asigură baza colaborării cu UE în
domeniul politic, comercial, economic, juridic, cultural-științific.
Totodată, dialogul politic între RM și UE este asigurat prin intermediul reuniunilor în formatul
Dialogului Politic UE-Moldova (COEST, COPS, Directorii Politice) în cadrul cărora se discută parcursul
reformelor în RM, relațiile RM-UE și subiecte de interes comun în domeniul politicii externe și de
securitate. Pe parcursul anului sunt organizarea vizite reciproce, întîlniri și consultări la toate nivelele.
În mai 2004 Republica Moldova a fost inclusă în Politica Europeană de Vecinătate a UE. Planul de
Acțiuni RM-UE a fost semnat la 22 februarie 2005. La 4 mai 2006, RM a fost acceptată în calitate de
membru cu drepturi depline în cadrul Procesului de Cooperare în Europa Sud Est, ceea ce confirmă încă o
data apartenența Republicii Moldova la spațiul Sud-Est European și deschide noi perspective cadrului de
relații între RM și UE.
Pe 6 octombrie 2005 a fost instiuită Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova pentru a
facilita mai mult relațiile moldo-comunitare, primul ambasador al UE în Moldova a devenit Cesare de
Montis (octombrie 2005 - noiembrie 2009), iar din noiembrie 2009 ambasador este Dirk Schuebel.
În iunie 2008 a fost lansat Parteneriatul de Mobilitate RM-UE.
2009-prezent
Începând cu 7 mai 2009 Republica Moldova participă la inițiativa Parteneriatului Estic contribuind
activ la dezvoltarea dimensiunii bilaterale și a celei multilaterale.
La 1 ianuarie 2010, Republica Moldova a devenit membru cu drepturi depline al Comunității
Energetice Europene.
În ianuarie 2010, a fost lansat Grupul pentru Acțiunea Europeană a Republicii Moldova (GAERM), la
inițiativa României și Franței, pentru promovarea intereselor și vizibilității Republicii Moldova pe agenda
europeană.[2][3]
La 15 iunie 2010 a fost lansat Dialogul RM-UE în domeniul liberalizării vizelor. În ianuarie 2011,
Republica Moldova a primit Planul de acțiuni privind liberalizarea vizelor, care conține două seturi de
condiții, care odată implementate vor contribui la instituirea unui regim fără vize între RM și UE.
Pe 24 ianuarie 2011 Republica Moldova a primit în mod oficial un plan de acțiune pentru instituirea
unui regim fără vize pentru călătoriile de scurtă ședere de la comisarul UE pentru Afaceri Interne[4].
La 1 mai 2011 a fost definit protocolul privind principiile generale pentru participarea RM la
programele UE. Primul program UE la care RM planifica să participe este FP7.
Pe 26 iunie 2012 a fost semnat acordul privind aderarea Republicii Moldova la Spațiul Aerian
Comun cu Uniunea Europeană[5].
 În octombrie 2013, Consiliul European a anunțat că liberalizarea regimului de vize pentru cetățenii
Republicii Moldova ar putea fi stabilită deja în 2014[6].
La cel de-al III-lea Summit al Parteneriatului Estic de la Vilnius care a avut loc pe 28 și 29
noiembrie 2013[7] Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere, inclusiv pentru o Zonă de liber
schimb aprofundat și cuprinzător (ZLSAC) și de liberalizare a regimului de vize cu Uniunea Europeană[8].
Pe 27 februarie 2014 Parlamentul European a votat (460 din 510 eurodeputați au fost pentru) în
plenul reunit regulamentul care permite eliminarea vizelor de intrare pe teritoriul Uniunii Europene
pentru cetățenii Republicii Moldova. Votul Parlamentului a fost confirmat de către Consiliului Uniunii
Europene pe 14 martie 2014,[9] iar pe 8 aprilie 2014 decizia a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii
Europene.[10][11][12] La 28 aprilie 2014, decizia de ridicare a vizelor publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii
Europene a intrat în vigoare, [13] și începând cu ziua respectivă cetățenii moldoveni, posesori ai
unui pașaport biometric, pot călători liber, oriunde în spațiul Schengen, timp de 90 de zile într-o perioadă
de 180 de zile[14].
Acordul de comerț liber RM-UE cu privire la crearea Zonei de Comerț Liber Cuprinzator și
aprofundat (ZLSAC) a fost semnat în data de 27 iunie 2014, urmând a fi implementat gradul începând cu
toamna anului curent[15].
Pe 1 septembrie 2014, cei 28 de miniștri de externe ai Uniunii Europene au consemnat intrarea în
vigoare a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană.[2]

Uniunea Europeană va realiza în Republica Moldova două proiecte în

valoare totală de circa 5,5 milioane de euro, care au drept obiectiv
implementarea Acordului de Asociere și a Zonei de Liber Schimb Aprofundat
și Cuprinzător.

Primul proiect, „Vizibilitate și comunicare pentru acțiunile referitoare la implementarea

Acordului de Asociere/Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (AA/DCFTA)”, are o
durată de 24 luni și drept scop sporirea sensibilizării opiniei publice și a mediului de afaceri,
precum și înțelegerea beneficiilor Acordului de Asociere/DCFTA integral implementat și
participativ.

Proiectul „Sprijin pentru Cadrul Infrastructurii Calității în contextul DCFTA în Republica

Moldova” va dura 36 luni și conține următoarele componente de bază – alinierea în continuare a
structurilor naționale privind infrastructura calității și supravegherea pieței cu cerințele UE;
îmbunătățirea aspectelor legate de competitivitatea sectorului privat; elaborarea planului de
acțiune privind vizibilitatea și comunicarea în domeniul respectiv, precum și în implementarea
diferitelor sale acțiuni de sensibilizare, comunicare și vizibilitate legate de infrastructura calității
în contextul DCFTA.
Ceremoniile de lansare ale ambelor proiecte sunt planificate pentru lunile octombrie și noiembrie
2017.

SOCIAL 14:25 21.09.2017  Gatcan Diana

Uniunea Europeană va aloca Republicii Moldova un grant de 8 milioane de euro pentru

restaurarea rețelelor ÎS Moldelectrica, iar termenul de implementare a proiectului propriu-zis va fi
prelungit cu încă un an.
Acestea sînt prevederile anexei la Acordul privind finanțarea proiectului de restaurare a rețelelor
de transportare a energiei electrice a ÎS Moldelectrica, semnat de Guvernul Moldovei și Uniunea
Europeană la 17 decembrie 2012. Prevederile au fost aprobate de Guvern în scopul prelungirii
termenului de implementare a proiectului în cauză cu încă un an – de la 54 la 66 de luni, pentru a reuși
să obțină și să valorifice toate mijloacele prevăzute.
 Conform actului de bază, grantul de 8 mil. euro va fi alocat de Uniunea Europeană pentru
cofinanțarea proiectului de restaurare a rețelelor de transportare a energiei electrice Moldelectrica și
pregătirea sectorului pentru aderarea Moldovei la rețeaua europeană a operatorilor sistemului de
transmisie a energiei electrice ENTSO-E (European Network of Transmission System Operators for
Electricity). 

Grantul este divizat în două componente. 6 mil. euro sînt destinați lucrărilor asupra proiectului, iar 2
mil. euro – pentru asistență tehnică. Se prevede ca prima tranșă să constituie 3 mil. euro, iar a doua, în
aceeași sumă, va fi acordată după ce ÎS Moldelectrica va valorifica nu mai puțin de 80% din suma
primei tranșe. 

Surse din cadrul Ministerului Economiei și Infrastructurii menționează că permisiunea pentru prima
tranșă a fost primită doar la 17 mai 2017 și Moldelectrica a putut valorifica doar 30% din suma totală
de 3 mil. euro. Astfel, condițiile pentru primirea celei de-a doua tranșe nu au fost îndeplinite. Pornind
de la cele expuse, Guvernul va semna o anexă la Acordul cu UE pentru prelungirea termenului de
implementare a proiectului cu încă un an, pentru a primi și valorifica întregul grant.

Scopul principal al proiectului este consolidarea interconexiunilor regionale și dezvoltarea

comerțului regional cu energie electrică, modernizarea echipamentelor sistemului energetic al
Moldovei, restaurarea rețelelor de transportare a Moldelectrica și reducerea pierderilor din rețelele
electrice pentru a ajuta țara să adere la ENTSO-E, fapt ce va deschide noi posibilități pentru sectorul
energetic.  

ÎS Moldelectrica este o întreprindere sută la sută de stat, subordonată Ministerului Economiei și

Infrastructurii. Funcțiile de bază ale ei sînt: transportarea energiei electrice prin rețelele de înaltă
tensiune; controlul operativ centralizat la nivelul serviciului centralizat de dispecerat; exploatarea
sistemelor de interconexiune pentru transportarea energiei electrice în paralel cu sistemele energetice
ale altor țări etc.

 Data12 octombrie 2017, 13:00 AutorStepanov Gheorghe

Republica Moldova în UE - avantaje şi dezavantaje din punct de vedere economic

Adrian Lupuşor, directorul executiv al Expert-Grup, aminteşte că cea mai importantă realizare a
Republici Moldova în 2014 a fost semnarea Acordului de Asociere cu UE şi zona de liber schimb.
Acesta a amintit că Acordul de Asociere a fost semnat în condiţii dificile pentru UE: criza zonei euro,
deprecierea monedei euro în raport cu dolarul, dar şi pentru Republica Moldova: restricţiile comerciale
ale Federaţiei Ruse, contextul regional dificil etc. Lupuşor a subliniat că în 2014 au crescut exporturile
Republicii Moldova în UE cu aproximativ 10%. „Din septembrie 2014 până în ianuarie 2015,
exporturile către piaţa europeană, în euro, au crescut cu 13%. Creşterea exporturilor a amortizat
pierderile cauzate de sancţiunile impuse de Federaţia Rusă”, a explicat expertul. În opinia sa, noul
guvern trebuie să recupereze timpul pierdut, de la alegeri încoace, prin promovarea şi implementarea
reformelor, mai ales a urgentării eliberării barierelor non-tarifare.

Republica Moldova în UE - avantajul social-politic

În raportul de sinteză „Euromonitor 2014”, prezentat de Asociaţia pentru Democraţie
Participativă (ADEPT) şi Centrul Analitic Independent Expert-Grup, sunt descrise principalele evoluţii
şi carenţe în implementarea Planului de Acţiuni UE-Moldova în anul 2014. Experţii au explicat că atât
Republica Moldova, cât şi UE au traversat un an dificil în 2014, dar relaţia dintre cele două părţi s-a
consolidat prin ratificarea şi semnarea Acordului de Asociere. În rezultat, au fost înregistrate realizări
mari, în special în ceea ce priveşte modificarea legislaţiei.   Integrarea europeană în UE înseamnă
justiţie independentă şi combaterea corupţiei. Având în vedere că Republica Moldova se află în topul
ţărilor în care corupţia încă este un fenomen destul de răspândit, atunci orientarea proeuropeană poate
reduce din acest flagel.  
Republica Moldova în UE - avantaje şi dezavantaje în ceea ce priveşte cultura
Un alt avantaj este libera circulaţie, iar în rezultat - interacţionarea cu diverse culturi.
Liberalizarea regimului de vize cu UE deja a revenit o realizare, iar astăzi cetăţenii moldoveni nu mai
au nevoie de vize pentru a călători în Europa. Acest lucru înseamnă nu doar revederea membrilor
familiilor care lucrează de ani buni în ţările UE, dar şi interacţiunea cu civilizaţia europeană.
Călătoriile în Europa reprezintă noi orizonturi, noi perspective de dezvoltare şi realizare a scopurilor
pe care le au în scpeial generaţia tânără.  
Republica Moldova în UE - dezavantaje
În ceea ce priveşte dezavantajele, se vorbeşte mult despre costurile pe care vor trebui să le
plătească diverşi agenţi economici, în special cei de mediu, pentru a se alinia la standardele de mediu
cerute de Comisia Europeană.
  În general, dezavantajele integrării ţin de costurile pe care le va suporta atât statul, cât şi
cetăţenii în parte. Este vorba despre costurile publice, care vor fi acoperite din bugetul de stat, costurile
private, care vor fi suportate de întreprinderi, societăţi, agenţi economici, dar şi costuri individuale.
Acestea din urmă vor fi lpătite de fiecare cetăţean pentru diverse reforme.  
Şi cetăţenii au identificat câteva dezavantaje, participând la sondajele sociologice. Astfel,
principalul dezavantaj al integrării Republicii Moldova în UE ar fi creşterea preţurilor. Aproape
jumătate din populaţie ar crede acest lucru. Aproape o pătrime dintre oameni consideră că fenomenul
migraţiei va lua proporţii, iar în jur de 20 la sută susţin că se va circula mai greu în ţările CSI.

Citeste mai mult: adev.ro/nn99wg

Relaţiile dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană devin tot mai strânse

Integrarea europeană este principala prioritate a ţării noastre. Majoritatea politicilor de

reformă şi dezvoltare sunt elaborate în conformitate cu acest obiectiv. În ultimii ani s-a observat
o tendinţă de aprofundare a relaţiilor dintre Moldova şi Uniunea Europeană.
 
În iunie 2013, după 15 runde plenare, Uniunea Europeană şi Republica Moldova au finalizat
negocierea Acordului de Asociere. Documentul a fost parafat în data de 28 noiembrie la Summitul
Parteneriatului Estic de la Vilnius. Iar în data de 28 aprilie 2014, Uniunea Europeană a liberalizat
regimul de vize pentru cetăţenii moldoveni.
 
Astfel, în prezent, moldovenii circulă fără vize în 27 de ţări din spaţiul Schengen. Acordul
de Asociere cu UE presupune asigurarea unei justiţii eficiente, dreptul la libera circulaţie şi
cooperarea economică, unde este inclus şi Acordul de Liber schimb.  Relaţiile cu Uniunea
Europeană au o influenţă majoră asupra dezvoltării economiei moldoveneşti.
 
În prezent, peste 65 la sută din exporturi sunt direcţionate spre piaţa comună. La fel, din
ţările membre ale Uniunii Europene vin şi cele mai multe investiţii. În Moldova îşi dezvoltă
afacerile companii precum Orange, Draxlmaier, Societe Generale, Lafarge, Metro şi Sudzucker.
 
UE este şi unul dintre cei mai mari finanţatori ai ţării noastre, iar cifra alocaţiilor oferite până în
prezent se apropie de un miliard de euro. Cu suportul Uniunii Europene au fost derulate mai multe
programe de reformă, proiecte de dezvoltare a mediului de afaceri, dar şi de modernizare a
infrastructurii.