Student: Ion Marius Alexandru

Conf.univ.dr. Ionut Gaf -Deac

FONDUL DE COEZIUNE

Fondul de coeziune, înființat în 1994, oferă finanțare pentru proiecte din domeniul
mediului și al rețelelor transeuropene în statele membre al căror venit național brut pe cap de
locuitor este mai mic de 90 % din media UE.
TEMEI JURIDIC: Articolul 177 [în special alineatul (2)] din Tratatul privind
funcționarea Uniunii Europene (TFUE).
OBIECTIVE
Fondul de coeziune a fost instituit în vederea consolidării coeziunii economice,
sociale și teritoriale a Uniunii Europene, în scopul promovării dezvoltării durabile. Pentru
perioada de programare 2014-2020, acesta asigură sprijin pentru:
— investiții în domeniul mediului, inclusiv în domenii legate de dezvoltarea durabilă și
energia sustenabilă care prezintă beneficii de mediu;
— rețelele transeuropene în domeniul infrastructurii de transport (TEN-T);
— asistență tehnică.
În contextul proiectelor care vizează îndeplinirea obiectivelor UE în materie de
protecție a mediului, Fondul de coeziune poate să intervină și în domenii legate de
dezvoltarea durabilă, precum eficiența energetică și energia din surse regenerabile, iar în ceea
ce privește sectorul transporturilor din afara rețelelor transeuropene, transportul feroviar,
transportul pe căile navigabile interioare, transportul maritim, sistemele de transport
intermodal și interoperabilitatea lor, gestionarea traficului rutier, maritim și aerian,
transportul urban ecologic și transportul public.
Începând din 2014, Fondul de coeziune sprijină – cu o sumă de 11,3 miliarde EUR –
proiecte de infrastructură de transport cu valoare adăugată europeană din cadrul noului
Mecanism pentru interconectarea Europei (MIE)[1].
Fondul de coeziune este rezervat statelor membre al căror venit național brut (VNB)
pe cap de locuitor este mai mic de 90 % din media UE. În perioada de programare 2014-
2020, Fondul de coeziune pune la dispoziție fonduri pentru 15 state membre: Bulgara,
Croația, Cipru, Cehia, Estonia, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia,
România, Slovacia și Slovenia.
BUGETUL ȘI NORMELE FINANCIARE
Pentru perioada de programare 2014-2020, UE alocă aproximativ 63,4 miliarde EUR
Fondului de coeziune (fără transferurile către Mecanismul pentru interconectarea Europei),

1
iar nivelul de finanțare a unui proiect din Fondul de coeziune poate atinge până la 85 % din
costurile acestuia.
Alocările din Fondul de coeziune pentru perioada 2014-2020 pentru fiecare stat membru:
Stat membru: Buget (milioane EUR):
Bulgaria 2278,3
Cehia 6258,9
Estonia 1073,3
Grecia 3240,5
Croatia 2559,5
Cipru 288,9*
Letonia 1349,4
Lituania 2048,9
Ungaria 6025,4
Malta 217,7
Polonia 23207,9
Portugalia 2861,7
România 6934,9
Slovenia 895,3
Slovacia 4168,2
Total 63390 milioane euro
* Inclusiv suma suplimentară de 19,4 milioane EUR alocate Ciprului provenind din
revizuirea eligibilității pentru Fondul de coeziune pentru perioada 2017-2020.
Sursa: Portalul de date deschise privind fondurile ESI al Comisiei Europene, aprilie 2017.
PROPUNERE PENTRU O POLITICĂ DE COEZIUNE A UE POST-2020
În mai 2018, Comisia și-a publicat propunerile de reglementare a politicii de
coeziune a UE pentru perioada de după 2020. Acestea includ un regulament privind Fondul
european de dezvoltare regională (FEDR) și Fondul de coeziune. Fondul de coeziune va
continua să sprijine proiectele din cadrul obiectivului „Investiții pentru locuri de muncă și
creștere economică”.
Această propunere păstrează concentrarea tematică. Fondul de coeziune va sprijini
două obiective specifice: o economie mai ecologică, cu emisii reduse de dioxid de Fişe
tehnice UE - 2020 3 www.europarl.europa.eu/factsheets/ro carbon și circulară (OP2); și o
Europă mai conectată (OP3). Comisia a propus o listă de activități care nu vor fi sprijinite de
FEDR și de Fondul de coeziune, de exemplu acordarea de sprijin direct întreprinderilor mari,
infrastructurilor aeroportuare (cu excepția regiunilor ultraperiferice) și unor tipuri de activități
de gestionare a deșeurilor (cum ar fi depozitele de deșeuri).
Pentru perioada de programare 2021-2027, alocarea propusă pentru Fondul de
coeziune este de 41,3 miliarde EUR, din care contribuția la Mecanismul pentru
interconectarea Europei ar fi de 10 miliarde EUR. Fondul de coeziune pentru perioada de
după 2020 va finanța proiecte în aceleași 15 state membre sprijinite și în perioada de
programare 2014-2020.
Propunerea Comisiei face obiectul procedurii legislative ordinare, în cadrul căreia
Parlamentul European se află pe picior de egalitate cu Consiliul. Astfel, până la sfârșitul lui

2
2020, va trebui ca aceste două instituții să ajungă la un consens privind viitoarele norme
destinate Fondului de coeziune. În martie 2019, Parlamentul European a încheiat primă
lectură.
ROLUL PARLAMENTULUI EUROPEAN
Regulamentul privind Fondul de coeziune pentru perioada 2014-2020 a fost supus
procedurii legislative ordinare, Parlamentul dispunând de drepturi depline pentru a propune
amendamente. Acest lucru i-a permis Parlamentului să sporească flexibilitatea normelor
propuse și să le adapteze mai bine la nevoile statelor membre; el a reușit, de asemenea, să
lărgească posibilitățile de investiții ale Fondului de coeziune, pentru a include investițiile în
eficiența energetică și utilizarea energiei din surse regenerabile, în special în sectorul
locuințelor.
Parlamentul a sprijinit ideea introducerii unor indicatori comuni pentru Fondul de
coeziune care facilitează evaluarea utilizării sale. El a insistat cu succes ca, spre deosebire de
propunerea Comisiei, regulamentul să prevadă posibilitatea de a modifica, prin intermediul
actelor delegate, lista acestor indicatori în cazul în care se consideră că sunt necesare
modificări pentru a asigura evaluarea eficace a progreselor făcute în materie de punere în
aplicare.
În urma evaluării la jumătatea perioadei a cadrului financiar multianual pentru
perioada 2014-2020, care a fost însoțită de un pachet de propuneri legislative, nu s-au
efectuat modificări majore cu privire la Fondul de coeziune.
INSTRUMENTELE FINANCIARE
Instrumentele financiare cofinanțate din Fondul de Coeziune sunt un mod sustenabil
și eficient de a investi în consolidarea coeziunii economice, sociale și teritoriale a Uniunii
Europene. Ele pot sprijini o gamă largă de rețele de transport și proiecte transeuropene de
energie sau de transport, cu beneficii asupra mediului, și potențial de reutilizare a fondurilor
pentru investiții ulterioare.
Fondul de Coeziune (FC), unul dintre Fondurile Europene Structurale și de Investiții,
încurajează investițiile în rețelele prioritare de transport transeuropene și investițiile în
energie sau transport, cu beneficii asupra mediului înconjurător, privind eficiența energetică,
utilizarea energiei regenerabile, dezvoltarea transportului și sprijinul pentru transportul
intermodal.
FC are un buget total de 63 de miliarde € pentru perioada 2014-2020. Acest sprijin
este oferit statelor membre al căror venit național brut pe cap de locuitor este mai mic de 90%
din media UE. Pentru perioada 2014-2020, Fondul de Coeziune este disponibil în Bulgaria,
Croația, Cipru, Republica Cehă, Estonia, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia,
Portugalia, România, Slovacia și Slovenia.
În perioada 2007-2013, instrumentele financiare nu au fost utilizate în cadrul
Fondului de Coeziune. Cu toate acestea, recunoscând avantajele sprijinului prin intermediul
instrumentelor financiare, această modalitate de sprijin este acum posibilă prin FC.
Instrumentele financiare:
• sunt fonduri rambursabile;
3
• sunt reutilizabile, adică fondurile rambursate pot fi utilizate din nou în aceeași zonă;
• sunt potrivite pentru proiecte viabile financiar, adică cele de la care sunt așteptate venituri
sau economii suficiente pentru a plăti înapoi sprijinul primit;
• sunt concepute pentru a  atrage coinvestiții din alte surse, inclusiv investiții private, pentru
a crește valoarea fondurilor disponibile în special în sectoarele / domeniile în care există
probleme cu accesul la finanțare;
• pot lua forma de împrumuturi, garanții sau investiții de capital;
• pot sprijini creșterea ofertei, contribuind la dezvoltarea pieței;
• pot fi folosite într-un mod complementar cu granturile; și
• pot fi gestionate de bănci naționale sau regionale, organizații internaționale precum: Banca
Europeană de Investiții sau Fondul European de Investiții, de către intermediari financiari,
precum și (doar pentru împrumuturi și garanții) de către autoritățile de management.
Instrumentele financiare pot fi cofinanțate de Fondul de Coeziune pentru a sprijini
prioritățile de investiții incluse în programele operaționale din statele ale statelor membre ale
UE, finanțate prin FC. Instrumentele financiare pot fi folosite în majoritatea domeniilor
vizate, cu condiția ca acestea să se adreseze unei deficiențe identificate a pieței, adică zonele
în care băncile nu sunt dispuse să împrumute și / sau sectorul privat nu este dispus să
investească.
Instrumentele financiare pot contribui astfel la atingerea următoarelor obiective ale
FC:
• Promovarea producției, distribuției și utilizării energiei din surse regenerabile;
• Sprijinirea eficienței energetice și gestionarea inteligentă a energiei;
• Investiții în sectorul deșeurilor și sectorul apei;
• Îmbunătățirea mediului urban, inclusiv decontaminarea terenurilor industriale dezafectate;
• Sprijinirea unui Spațiu European Unic al Transporturilor de tip multimodal;
• Dezvoltarea și îmbunătățirea sistemelor de transport luând în calcul protejarea mediului
(inclusiv cu nivel scăzut de zgomot) și cu emisii reduse de dioxid de carbon, în scopul
promovării mobilității regionale și locale sustenabile
• Dezvoltarea și modernizarea globală a sistemului feroviar de înaltă calitate, a sistemului
fluvial și maritim, a sistemelor de transport intermodal și interoperabilitatea lor.

O gamă largă de instrumente financiare sprijinite de FC pot fi implementate:

• Împrumuturi care ar putea fi disponibile atunci când nu sunt oferite comercial (de exemplu:
de la bănci) sau ar putea fi oferite în condiții mai avantajoase decât cele comerciale (de
exemplu: cu rate mai mici ale dobânzii, pe perioade mai lungi de rambursare, sau cu mai

4
puține garanții necesare). De exemplu, creditele pe termen lung ar putea finanța investiții
pentru îmbunătățirea infrastructurii feroviare și reducerea timpului călătoriei sau ar putea
îmbunătăți căile navigabile interioare și ar putea crește capacitatea de transport fluvial.
• Garanții care oferă asigurări creditorilor cu privire la rambursarea efectivă a capitalului lor
în cazul în care debitorul nu reușește să restituie împrumutul. Acest lucru poate debloca
accesul la credite comerciale pentru investiții, pe care altfel creditorii le-ar putea considera
prea riscante. De exemplu: o companie de servicii energetice (ESCO - o organizație
specializată în servicii de energie și metode inovatoare de finanțare) ar putea fi folosită pentru
a înlocui iluminatul stradal în vederea reducerii consumului de energie electrică, să elimine
treptat tehnologiile care dăunează mediului și să reducă costurile de întreținere.
• Capital, în cazul în care capitalul este investit în schimbul controlului total sau parțial al
unei firme; investitorul de capital poate să își asume un anumit control al gestionării
întreprinderii și poate beneficia de o parte din profitul firmei. Rentabilitatea depinde de
creșterea și profitabilitatea afacerii și este câștigată atunci când investitorul vinde cota sa din
afacere („ieșire”) unui alt investitor sau printr-o ofertă publică iniţială (OPI). Investițiile de
capital sunt mai relevante pentru activitățile cu risc mai ridicat, cum ar fi proiectele de
construcții sau operațiunile (de exemplu: tuneluri sau poduri) în care costurile sunt parțial
acoperite de taxele de acces. De asemenea, instrumentele financiare pot fi oferite în asociere
cu granturi. Adeseori este necesară îmbunătățirea disponibilității de investiții, (investment
readiness), ca o condiție prealabilă pentru atragerea de fonduri. Consultanța și alte tipuri de
sprijin pot fi finanțate prin FC.
Instrumentele financiare cofinanțate de FC pot contribui la dezvoltarea pe termen lung
a statelor membre care beneficiază de Fondul de Coeziune prin sprijinirea proiectelor în
domenii în care nivelurile de investiții au fost de multe ori sub nivelul optim și prin
stimularea dezvoltării unor proiecte viabile comercial, deschizând astfel noi oportunități de
piață.
De asemenea, ele pot crea oportunități pentru investitori și intermediari financiari. De
obicei, accesul la finanțare a fost mai costisitor și mai dificil în statele membre mai puțin
dezvoltate. Cu toate acestea, unele proiecte pot deveni investiții mai atractive din cauza
instrumentelor financiare susținute de sectorul public și prin repartizarea riscurilor aferente.

BIBLIOGRAFIE
http://ec.europa.eu/regional_policy/en/funding/financial-instruments/
http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/informat/2014/financial_instruments_en
http://ec.europa.eu/regional_policy/ro/information/legislation/regulations/