Sunteți pe pagina 1din 8

Efectul LASER const n amplificarea luminii prin emisie stimulat de radiaie.

Este un mod special de a produce o radiaie n domeniul vizibil (sau n apropierea domeniului vizibil), inexistent n natur. Efectul LASER are utilizri extrem de largi la ora actual, att n ceea ce priveste prelucrarea materialelor, ct si n alte domenii: msurtori, transmisii de date,medicin, etc. Este o tehnologie de vrf, aprut de cteva decenii si cu rspndire tot mai larg. Proprietile radiaiei laser Radiaia laser difer de radiaiile emise de sursele naturale (soare, flacr, fosforescen) sau de sursele artificiale de iluminat (lmpi cu incandescen, lmpi cu descrcare), de aceea este caracterizat de proprieti specifice: coerena, direcionalitatea, monocromacitatea,intensitatea. Coerenta radiaiei laser Dou radiaii laser care provin din dou puncte diferite ale unei surse luminoase interfereaz si prin suprapunerea lor rezult franje de interferen. Vizibilitatea unor franje de interferen se apreciaz cu relaia: V = (Imax - Imin) / (Imax + Imin), unde Imax si Imin reprezint intensitatea maximelor, respectiv minimelor vecine din zona de interferen. Dac V= 1 coerena este perfect. Proprietatea de coeren este important n aplicaii pasive: msurtori, holografie, etc. Radiaiile luminoase de la surse clasice, naturale sau artificiale, nu au proprietatea de coeren, la ntlnire conduc la mrirea intensitii luminoase, si nu produc franje de interferen. Monocromaticitatea O surs de lumin care emite lumin de o singur culoare se numeste surs monocromatic. Domeniul vizibil cuprinde radiaii electromagnetice cu lungimi de und ntre 0,4...0,76 m.O radiaie din acest domeniu creaz ochiului omenesc senzaia unei anumite culori. Spre exemplu, senzaia de culoare rosie este realizat pentru radiaii cu domeniul lungimii de undntre 0,63...0,76 m, deci pe un interval de lungimi de und (numit lrgime de band ): Dl =0,13 m.n cazul descrcrii n gaze, lrgimea benzii pentru radiaia verde a atomului de mercur este: Dl = 2 103 m. n cazul laserului cu heliu si neon, lrgimea benzii este de doar 10-7m. Explicaia este dat de prezena cavitii rezonante, care, asemntor cu un tub de org, "rsun" la o anumit frecven, pe care o selecteaz, o las s oscileze si o amplific. Se poate spune, deci, c radiaia laser este ideal monocromatic.

Intensitatea radiaiei laser Datorit propritilor de coeren si direcionalitate se obin intensiti foarte mari ale fascicului laser. La laserii cu emisie continu, se indic puterea (n W), iar la laserii cu emisie n impulsuri se indic energia unui puls (n J).Deoarece ntreaga energie se concentreaz pe suprafee foarte mici, se foloseste noiunea de densitate de putere (104...1010 W/cm2), respectiv de densitate de energie (102...108 J/cm2).Aceste densiti sunt foarte mari, fapt ce explic aplicaiile la prelucrri de materiale sau la transport de energie. Tipuri constructive de laseri Clasificarea laserilor, dup natura mediului activ: - laseri cu mediu activ solid; - laseri cu mediu activ lichid; - laseri cu mediu activ gazos. Cei mai utilizai sunt cei cu mediu solid sau gazos.

Laseri cu mediu activ solid


Laserul cu rubin a fost primul dezvoltat (anul 1960), fiind utilizat si n prezent. Mediul activ este un cristal cilindric din rubin sintetic, de diametru 0.5...1 mm si lungime 2...10 cm.Feele sale sunt perfect plane si paralele (perpendiculare pe axa longitudinal), una fiind completreflectant, cealalt parial reflectant ( = 0,97...0,98). Cristalul de rubin este impurificat uniform cu atomi de crom n concentraie redus (0,05%).Construcia tipic a laserului cu rubin este dat schematic n figura de mai jos.

Suprafaa lateral a mediului activ 1 este iluminat de ctre lampa 2, att direct ct si prin reflexie pe pereii reflectani ai incintei 3. Forma incintei este elipsoidal, cu tubul si cristalul plasate n focare. Radiaia lmpii flash este inciden pe cristal, deoarece este necesar o energie mare de pompaj. Lampa este alimentat de la o surs 4 de 1 ...2 kV si se aprinde la comanda dispozitivului de aprindere 5.La ptrunderea luminii albe n cristal, atomii de crom absorb fotonii verzi si violet si i las s treac doar pe cei rosii pe care i amplific. Radiaia laser are culoare rosie ( = 0,693 um) , n timpul funcionrii cristalul se nclzeste intens si trebuie rcit forat. Pentru acest motiv laserul nu poate funciona n regim continuu, ci n regim de scurt durat. Se mai adaud faptul c pompajul lmpii flash este de scurt durat (1...10 ms). Pentru apariia efectului laser trebuie ca peste 50% din ionii de crom s ajung pe nivelul energetic Eh ceea ce micsoreaz eficiena laserilor cu 3 nivele. Randamentul acestor laseri este sub 0,5%. Laserul cu sticl-neodim are un randament mbuntit, prin folosirea ca mediu activ a sticlei, dopate cu 6% Neodim (Nd) - care constituie centrele optice active. Diagrama nivelelor energetice a atomilor de neodim arat c acest laser are 4 nivele .Pompajul realizeaz trecerea electronilor pe banda de nivele E3, de unde trec fr emisie de radiaie pe nivelul E2. Inversiunea de populaii se realizeaz ntre E3 si E2, mult mai usor dect ntre E0 si E2. Laserii sticl-neodim necesit putere mai mic de pompaj, sunt mai ieftini dect cei cu rubin si au randament de pn la 4%. Radiaia laser se situeaz n domeniul infrarosu apropiat ( = 1,06 um). Un dezavantaj important este conductivitatea termic mic a sticlei, care face dificil rcirea - de aceea funcioneaz tot n regim de pulsuri scurte, dar cu period de repetiie mare.Laserii de acest tip sunt folosii industrial la microguriri, microsuduri. Sunt fabricai si n Romnia, la IFTAR Bucuresti. Laserul YAG:Nd foloseste un mediu activ constituit Ytriu, Aluminiu si Granat (YAG),dopat cu Neodim. Puterea necesar pentru pompaj este redus (200 W), iar rcirea bun permite funcionarea n regim continuu, sau n regim de pulsuri (1 ...10 ns), cu frecven mare de repetiie.Laserii de acest tip sunt larg folosii industrial la: microguriri, tiere plachete semiconductoare, tieri materiale ceramice. Sunt fabricai si n Romnia.

Laseri cu mediu activ gazos


Laserii cu gaz au n prezent o larg rspndire, avnd o putere mare n regim continuu, randament de 5...10%, cost mai redus dect al laserilor cu mediu activ solid, lungimi de und n domeniul zonei de absorbie a materialelor metalice sau dielectrice.Excitarea mediului activ, constituit din amestecuri de gaze sau din gaze si vapori metalici,se face prin descrcare electric. Transferul de energie necesar excitrii se realizeaz prin ciocniri ntre electroni cu atomi (sau molecule) sau prin ciocnirea ionilor cu atomi (sau molecule).

In ultimii ani, au fost dezvoltai laseri cu gaz la care excitatea se face prin reacii chimice sau prin jeturi de gaz cu temperaturi si viteze ridicate.Cei mai utilizai laseri cu gaz sunt laserii cu atomi neutri (He-Ne), moleculari (N2 si C02) si ionici. Laserul heliu - neon este un laser de putere mic (0,1...20 mW) utilizat mult n sisteme de msurare. Raportul presiunilor pariale este: PNe IPHe = 1/10...1/5 . Excitarea se realizeaz prin descrcare n atmosfera de heliu, care este gazul de pompaj. Inversiunea de populaii se realizeaz prin transfer vibraional de la heliu la neon. Radiaia emis are lungimea de und = 0,632 um, de culoare rosie. Laserul se realizeaz cu un tub de sticl de diametru mic, Laserul cu bioxid de carbon este cel mai utilizat laser cu gaz.Majoritatea laserilor cu gaz au aceeasi structur: generatorul de fotoni, sistemul de excitaie, sursa de alimentare, instalaia de vidare, instalaia de admisie gaz si instalaia de rcire.Procesul de rcire la laserii cu gaz nu este prea eficient, de aceea puterea laserului este limitat la cea 80 W pe un metru de tub de descrcare. La puteri de 1 kW ar fi necesar o lungime de cea 12 m de tub de descrcare, implicnd un gabarit mare, dar si tensiuni uriase de alimentare a descrcrii. Laserii ionici, denumii si laseri cu excimeri, au cstigat n ultima vreme tot mai mult teren n aplicaii. Excimerii sunt molecule biatomice excitate n gaze la presiune ridicat, ce constau ntr-un gaz nobil si atomi de halogen. Se folosesc curent: 0,05...0,3% halogeni (fluor sau clor), 1...10% gaze rare (kripton, xenon sau argon) si 90...99% gaz de baz (heliu sau neon). La revenirea pe nivelul de baz se emit radiaii laser n domeniul ultraviolet (l =0,193...0,248 m, dup natura gazelor folosite). Datorit faptului c durata de meninere n starea excitat este foarte redus, cu acest laser se pot obine numai impulsuri cu durate foarte scurte (15...30 ns), dar cu puteri de impuls de 107 W. Lungimea de und mic face ca acesti laseri s fie folosii n aplicaii tehnice unde se cer prelucrri de material pe zone foarte mici si precise. Alte aplicaii: spectroscopie, fotochimie, medicin (oftalmologie). Surse de alimentare a laserilor cu mediu activ solid In acest caz, sursa de alimentare este alctuit din sursa de alimentare cu energie electric, lampa de descrcare si schema de alimentare a lmpii. Natura mediului activ impune tipul lmpii cu descrcare, care va avea un spectru de radiaii ct mai apropiat de spectrul de absorbie al mediului activ. Se folosesc lmpi cu xenon, kripton, cu vapori de mercur, cu vapori ale substanelor alcaline, lmpi cu incandescen cu halogeni, etc. Regimul de lucru al lmpilor poate fi: cu impuls unic; cu trenuri de impulsuri; cu funcionare continu.

Controlul energiei laserului se face prin intermediul circuitului de alimentare a lmpii. n prezent exist o mare varietate de scheme electronice de alimentare ale lmpilor cu descrcare. Majoritatea schemelor folosesc dou circuite: un circuit pentru amorsarea descrcrii (ce realizeaz impulsuri de tensiune nalt), si un circuit de alimentare a descrcrii (care asigur tensiunea de lucru). Surse de alimentare a laserilor cu mediu activ gazos Aceste surse nu necesit lmpi cu descrcare distincte, descrcarea realizndu-se printr-o poriune a tubului care conine mediul activ. Dac tubul este lung, se folosesc mai multe poriuni pentru descrcare. La capetele poriunii respective sunt plasai electrozi alimentai n regim de impulsuri de tensiune nalt (pentru laserii care lucreaz n regim de impuls) sau surse de putere ridicat, de tensiune si frecvene ridicate (pentru laserii care lucreaz n regim continuu). Impulsurile de tensiune ridicat se realizeaz prin ncrcarea iniial a unui condensator (acumulator de energie), care se descarc rapid (la comanda unui contactor static) prin nfsurarea primar a unui transformator ridictor de tensiune. Comutatoarele statice, la instalaiile mai vechi, sunt realizate cu tiratroane cu hidrogen, permind realizarea unor impulsuri scurte (10-6...10-1 s) cu amplitudini de pn la 50 kV. Se obin energii de impuls de ordinul kJ si puteri de ordinul MW. Frecvena de repetiie a impulsurilor ajunge la 1 kHz. La instalaiile noi, comutatoarele statice sunt realizate cu tiristoare sau tranzistoare de putere. Alimentarea laserilor cu gaz ce funcioneaz n regim continuu se face de la generatoare de frecven nalt (20...30 MHz) si nalt tensiune, construite clasic dup scheme cu tuburi electronice sau tranzistoare de putere. Schemele sunt similare cu schemele de alimentare a instalaiilor de nclzire capacitiv prin cureni de nalt frecven. Aplicaiile laserului n medicin Aplicaiile laserului n medicin pot fi grupate n trei categorii: chirurgicale, terapie fotodinamic si fotostimulare. n chirurgie, radiaia laser se foloseste pentru secionri, coagulri sau distrugerea unor formaiuni prin vaporizare. Se bazeaz pe fenomenul termic, de aceea laserul are putere medie, cu funcionare n impulsuri. Avantajele metodei: concentrarea mare de energie, pe o suprafa restrns, deci posibilitatea de a efectua incizii foarte precise fr a atinge esutul din jur; lucrul fr contact direct cu esutul, eliminndu-se traciunea mecanic; lucrul n regim de impulsuri conduce la afectarea termic minim a esutului din jur; fa de cauterizarea electric localizarea este mai precis, se micsoreaz probabilitatea hemoragiei, scade cantitatea de fum n urma carbonizrii esutului. Cea mai larg utilizare este n oftalmologie (operaii de cataract, n desprinderi de retin, n glaucom, tumori oculare, anevrisme coroidiene). Cu succes s-a reusit

folosirea laserului n corectarea astigmatismului.Se folosesc laseri de mic putere, cu excimeri sau YAG:Nd. n ORL laserul se foloseste n maladii ale urechii medii, la eliminarea unor polipi laringieni, la incizia corzilor vocale. n chirurgia toracic cu ajutorul laserului se realizez hemostaza vaselor mici (fascicul divergent, cu diametrul 0,3...2 mm, 500...2000 W/cm2, aplicat 0,5 s), incizii (fascicul focalizat, cu diametrul 0,1...0,3 mm, 2500...25000 W/cm2, aplicat 0,5 s), distrugerea unor formaiuni (fascicul colimat, cu diametru peste 2 mm, 2500...25000 W/cm2, aplicat peste 0,5 s). n chirurgia laparoscopic conducerea radiaiei la locul aplicrii se face prin fibre optice. Se folosesc lasere cu YAG:Nd. n dermatologie se trateaz angioame sau leziuni pigmentare. n oncologie iradierea laser distruge tumori superficiale (cutanate, de col uterin, cervicofaciale,rectale, etc). n chirurgia cardio-vascular, laserele cu excimer se folosesc n angioplastie. Permite eliminarea ateroamelor fr a afecta peretele vascular. n neurochirurgie fasciculul laser permite nlturarea cu precizie a tumorilor aflate n preajma unor zone sensibile. n stomatologie utilizarea laserului este din ce n ce mai larg. Laserul cu C02 este folosit n chirurgia si tratamentul cavitii orale, cu avantajele: nu necesit anestezie local; procedeu cu sngerare minim; vaporizeaz carii mici, superficiale; sterilizeaz canalicule dentinale. Laserul YAG:Nd n regim de pulsuri, cu aplicare a fasciculului prin fibr optic, este folosit n tratamentul pungilor gingivale prin aplicarea fibrei ntre pulp si dinte. Are loc sterilizarea prii tratate, reducerea procesului inflamator, stimularea esutului si renoirea aderenei cu gtului dintelui. Alt utilizare: golirea si sterilizarea canalelor dentare prin aplicarea fascicului prin fibr optic subire. Folosind laser YAG-Erbiu, cu lungime de und 2,9 um, se realizez tratamente pe esuturi dure (smal, dentin, ciment, os). n chirurgia plastic laserele se folosesc cu succes, conducnd la incizii fine, vindecri rapide si cicatrice neobservabile. Terapia fotodinamic se refer la inducerea unor reacii fototoxice care duc la distrugerea proliferrilor maligne. Mecanismul este urmtorul: anumii derivai ai hemoporfirinei se concentraz foarte selectiv n celulele canceroase. La iradierea cu lumin albastr, celulele devin fluorescente, ceea ce permite localizarea tumorii. Iradierea cu laser de culoare rosie induce reacia fototoxic, prin eliberare de oxigen singlet, ceea ce duce la moartea tumorii. Biostimularea se bazeaz pe efectele netermice ale radiaiei de mic putere (10...90 mW). Se obine stimularea sau inhibarea unor procese funcie de intensitatea radiaiei si de lungimea de und. De regul stimularea se obine la puteri mici, iar inhibarea la puteri mai mari. In vindecarea plgilor, iradierea laser

stimuleaz regenerarea celular, sinteza colagenului,stimuleaz revascularea si scurteaz durata procesului inflamator. Transformarea fibroblastilor n miofibroblasti duce la accelerarea regenerrii fibrelor musculare. Asupra nervilor periferici, radiaiile laser au un efect benefic. Se consider c radiaia laser modific echilibrul energetic al sistemului nervos. S-au obinut rezultate bune n tratamentul mialgiilor, nevralgiilor de trigemen, rinitelor, sinuzitelor, asmului bronsic, otitei, etc. In cosmetic, folosind laseri Erbium sau N-Lite, se amelioreaz aspectul pielii (ndeprtarea ridurilor, tatuajelor, urmelor acneei, etc.) Datorit efectelor deosebite n regenerarea esuturilor, radiaia laser este denumit "vitamin optic".

Bibliografie : http://www.studentie.ro http://www.complexvirtual.ro/facultate/view-Biofizica+-+LaserTerapia+In+Carcinoamele+Cutanate-202.html http://ro.wikipedia.org/wiki/Laser

Efectul Laser

Catana Maria-Gabriela Medicina Generala An II Grupa II