ALLAN PEASE BARBARA PEASE barbatii se wita la meci si femeile se uita in oglinda az.Descrises CIP a Biblioteci Najionale PEASE, ALLAN & BARBARA De ce blrbatt se uth Ia mic gifemeile se win oplind/ Allan & Barbara Pes: trad. Inna-Margareta Nistor Bucureg: Curtea Veehe Publishing, 2001 308 p-: 20 em (Familia a Curtea Veeke: 5) “Ta. orig (ene, Way men don't Listen & Women eaat rad maps ISBN 973-120-682 1. Nistor, Tina Margareta (ra) 1599221 CCoperta cole de DANIEL TUTUNEL ALLAN & BARBARA PEASE WHY MEN DONT LISTEN & WOMEN CANT READ MAPS How wee diferent and what to do about it ‘Copyright © Allan Pease, 2001 irs published in Great Britain in 1959 by Orion — PTI © CURTEA VECHE PUBLISHING, 201, pentru prezenta versione in limba remind ISBN 973-8120-642 wuxrenaMulfumiri Dorim si le muljumim urmatoarelor persoane care au contribuit in mod direct sat indirect, adesea chiar fard sa stie, In aceasta carte. Ray & Ruth Pease, Bill & Beat Suter, Alison & Mike Tilley, Jaci Eliott, Stella Brocklesby, Paula & Natasha Thompson, Col 6c Jill Haste, Dr. Desmond Morris, Prof. Detlef Linke, Carole Tonkinson, Prof. Alan Garner, Bronia Szczygiel, John & Sue Macintosh, Kevin Austin, Dr. John Tickell, Dr. Rosie King, Dr. Barry Kitchen, Diana Ritchie Cadbury Schweppes, Amanda Gore, Esther Rantzen Melissa, Cameron & Jasmine Pease, Adam Sellars, Gary Skinner, Mike & Carol Pease, Andy Clarke, Len & Sue Smith, Dr. Dennis Waitley, Fiona & Michael Hedger, Christine Maher, Ray Martin, Dr. Rudi Brasch, Prof. Stephen Dain, Christine Craigie, Dr, Themi Garagounas, Prof, Dennis Burnham, Prof. Barbara Gillham, Bryan Cockerill, Leanne Wilson, Geoff Arnold, Lisa Tierney, Robyn McCormick, Kerri-Anne Kennerley, Geoff Burch, Jonathan Norman, Marie Ricot, Julie Fenton, Nick Symons, Richard & Linda Denny, Angela & Sheila Watson-Challis, Simon Howard, Tom Kenyon-Slaney, Tony si Patrica Earle, Darley Anderson, Sue Irvine, Leanne Christie, Anita & Dave Kite, Barry Toepher, Bert Newton, Brendan Walsh, Carrie Stipola, Debbie Tawse, Celia Barnes, Christina Peters, Hannelore Federspiel, David & Jan Goodwin, Eunice si Ken Worden, Frank si Cavill Boggs, Graham si Tracey Dufty, Graham Shiels, Grant Sexton, Kaz Lyons, Barry Markoff, PeterDe ce sintem diferitt Rosetti, Max Hitchins, Debbie Mebrtens, Jack & Valerie Collis, John Allanson, John Hepworth, Pru Watts, Michael é& Sue Rabbit, Michael & Sue Burnett, Michael & Kaye Goldring, Mike Schoettler, Peter & Jill Gosper, Rachel Jones, Ros & Simon Townsend, Sussan Hawryluk, Sue Williams, Terry & Tammy Butler, W. Mitchell, Walter Dickman, Bea Pullar, Alan Collinson, Russell Jeffery, Sandra & Loren Watts, Ka- trina Flynn, Luke Causby, Peter Draper, Scott Gilmour, Janet Gilmour, Lisa Petrich, Geoff Weatherburn, Dawn Eccles- Simkins, David Orchard, Donn Guthrie, Chris Stewart Howard Gibbs, Sue Mellwraith, Jules Di Maio, Nathan Haynes, Michael Kelly, Gary Larson, Dorie Simmonds $i Trevor Dolby.Introducere © plimbare de duminicaEra intr-o dup-amiazd insorita de duminica, iar Bob si Sue au stabilit impreund cu cele trei flice adolescente ale lor si faci o plimbare eu magina pind la plaja, Bob era la volan, Sue linga el si tot intorcea capul spre bancheta din spate, ca si se amestece in conversafille foarte animate ale fetelor lor, Bob avea impresia ci vorbese toate in acelagi timp, pro- ducind un fel de bruiaj fird cap si coad’. in final, n-a mai rezistat si a inceput si tipe: N-ati putea si mai Uicefi odati din gurk S-a asternut o linigte mormintald In cele din urm, Sue a intrebat: ,,De ce 7” Pentru cf incere si conduc", a réspuns el exasperat Fetele si mama lor s-au privit complet nedumerite. ,in- sarck si conduci ?", au mormiit ele ‘Nu vedeau nici un (el de legaturd intre conversatia lor si faptul c& el trebuia si conduc’. El, in schimb, nu pricepea de ce trebuia sf vorbeascd toate odatd, uneori despre subiecte diferite, mai ales cX nici una nu plea si asculte prea atent ce are de spus cealalta, De ce nu puteau pur gi simplu s8 tacd gi si-I lase si se con- centreze asupra gofatului ? Astfel c& din cauza palivrigelilor lor ratase ultima iesite din autostrada. Problema fundamentala aici este una foarte simpla: bir- batii $i femeile sint diferiti, Nu in bine sau tn rau, ei diferiti pur si simpli, Savantii, antropologii si sociobiologii au aflat asta de ani de zile, dar au fost totodata congtien{i de faptul dureros c4 daca si-ar fi exprimat acest punct de vedere ina De ce sintem diferiti mod public in aceasti lume in care totul trebuie si fe politi- cally correct ar fi devenit niste paria, Socictatca actuala este indemnati si ereada c& barby si femeile au exact aceleasi ca- itati, aptitudini si potential — in vreme ce argumentele stiin- jifice, ca 0 ironie, demonstreaz cA reprezentanjii celor dos sexe sint complet diferiti, Siunde ne duc toate acestea? Ca societate, pe un teren ex- trem de alunecos, Nu putem sa incepem si construim eu ade- Viirat 0 forti colectivi decit intelegind diferenta dintre bir bati si femei — si nicidecum bazindu-ne pe slabiciunile fieca- rora, In aceastd carte, ne vom opri asupra p: lor wi fieuti de teoria evolufiei omului gi vom incerca si demonstrim felul in care cele descoperite se aplici in relatiile dintre barbati si femei, Concluziile objinute vor fi controversate, Vor duce la confruntiri, Uncori vor fi extrem de incomode, Dar totodata ne vor da posibilitatea unei infelegeri profunde i atente a multor lucruri ciudate care se intimpla intre barbati si femei, Dac Bob si Sue ar fi citit toate acestea inainte de a porni la drum De ce a fost atit de greu de seris aceastd carte Am avut nevoie de trei ani pentru a scrie aceasté carte si am fost nevoiti s& strbatem peste 400,000 de kilometti. Pe par- cursul cercetirilor noastre am studiat ziare, expertilor si am jinut semin sm Iuat interviuri ii in Australia, Nowa Zeeland, Singapore, Thailanda, Hong Kong, Malaezia, Anglia, Scotia, Inlanda, alia, Grecia, Germania, Olanda, Spania, Turcia, SUA, Africa de Sud, Botswana, Zimbabwe, Zambia, Nan bia, Angola, Elvetia, Austria, Finlanda, Indonezia, Bulgaria, Arabia Saudit’, Polonia, Ungaria, Borneo, Rusia, Belgi, Franfa, Japonia si Canada. Cel mai greu ne-a fost sé objinem punctele de vedere ale unor organizaii publice sau particulare cu privire la anumite date statistice. De exemplu, sub 1% dintre pilotii de pe liniile co- ‘merciale sint emei, Cind am Incereat si discutim acest su ~ bieet cu reprezentantiiliniilor aeriene, majoritatea au ardtat‘mult prea speriaji ca si formuleze o piirere, de team’ si nu fie acuzafi de discriminari sexuale, Multi ne-au rispuns: fri comentarii*, iar uncle organizatii chiar ne-au amenintat c4 vom suporta consecinte grave daca le vom mentiona numele fn carte, Femeile in funcjii de conducere s-au dovedit mai amabile, desi toate au adoptat 0 pozitie defensivi, conside- ind acest studiu un atac la adresa migeitii feministe, firk si stie prea bine despre ce ¢ vorba, © parte dintre opiniile unor vost autorizate pe care ne-am bazat documentajia au fost obfinute ,neoficial”, de la conducitorii unor companii gi de In unii profesori universitari care au acceplat si ne primeasc’ in inciperi prost luminate sau dincolo de usi inchise, obti- nind din partea noastra garantia e3 nu vor fi citati si cA nu se va pomeni numele firmelor sau institujiilor respective, Mulhi aveau doud pareri, cea oficialA, politically correct, si cea reali, care nu trebuia citata” Veti constata cf aceasti carte este uncori provocatoare, alteori wimitoare si intotdeauna fascinanté, Ea se bazeaz’ pe dovezi stiinpifice solide, dar am apelat si la conversatii uzuale, convingeri si scenarii care pornese de Ia Iueruri amuzante ajungind 1a uncle de-a dreptul hilare, pentru a ne asigura c& este suficient de spiritualé astfel Incit cititorul sa se distreze, Am incercat si punem toate explicatiile intr-o forma cit mai simplf, evitind totusi o simplificare excesiv’. Acest tip de abordare usureazi accesul 1a informatie pentru cei mai multi, dar ii poate plictisi pe cei ar fi preferat si citeasci un jurnal stiinffic, Obiectivul nostra, atunei clnd am seris aceasta carte, a fost si vi ajutim $4 aflati mai multe despre voi gi despre sexul opus, astfel Incit relatia cca ceilalti si fic mai implinita, mai plicuté si mai satisfica- re apartin lumii stiintifice si care toare. © organizatie care se ocupa de tot ceea ce inseamn’ con- dusul masinilor a ficut o misurdtoare comparativa in privinta diferentelor in functie de sex referitoate 1a capacitatea de a parca, in mai multe {&ri, Rezultatele au fost atft de surprinz8- toare, ineit atunci cind raportul respectiv a fost publicat, a2 De ce sintem diferisi plouat cu plingeri, care sustineau ci se fac remarci sexiste si rasiste. Raportul a fost imediat retras gi finut sub cheie, ur- mind anu mai fi prezentat niciodatd, pentru cX diuna aface- i, Noi am reugit si obtinem un exemplar al acestui studiu gi vom discuta rezultatele lui, insi din motive legale si de etic nu putem dezvllui sursa. Accasté carte este dedicat tuturor birbatilor si femeilor care la 2 noaptea igi smulg paral din cap, intrebindu-gi ew disperare partenerul: ,,De ce naiba nu injelegi ?” Relatiile sfirgese prost pentru c& birbajii nu pricep cA femeia nu poate fi asemeni lor, iar femelle se agteaptd ca arbatii lor si se comporte exact ca ele. Aceasti carte nu numai ed va va ajuta si va intelegeti mai bine cu persoanele de sex opus, dar gi sh vA descifrafi propria persoana, Ea vA va invaja cum si triifi mai fericiti, mai sinitosi si intr-o mai mare Barbara si Allan PeaseCapitolul 1 Aceeasi specie, lumi diferiteBirbatii i femeile sint diferiji, Nu sint mai buni sau ai rhi — ci diferiti, Singurul lueru pe care il au in comun este faptul c& apartin aceleiasi specii. Ei trfiese in lumi diferite, cu valoti diferite si conform unor reguli diferite. Toa sti asta, dar foarte putini oameni, si mai ales foarte putini barbati, sint dispusi s-o recunoase’. Acesta e totusi adevarul, Dovezile sint clare. Aproximativ 50% dintre cisnicit sftrgesc printr-un divort, cel pusin in t&rile occidentale, si chiar gi cele mai serioase relajii sentimentale nu revista in timp. Barbati gi femei din toate culturile, de toate culorile 4i toate credinjele se cearta mereu din pricina parerilor, a comportamentulut, a atitudinilor gi a ideilor partenerilor lor. Unele Iucruti sint de la sine infelese De reguld, birbatii merg la toaletd dintr-un singur motiv Femeile folosesc toaletele ca pe adevarate Locuri de intilnire mondene sau de aplicare a diverselor terapii, Femeile care intra intro toaleti si nu se cunose intre ele pot iegi de acolo dupa putina vreme ca bune prietene, parindu-li-se cA sint amice dde-o viafi. inst toati umea ar fi foarte uimitd daca un barbat ar spune ceva de genul: ,Mdi Frank, mi duc pind la toaleti — Birbatii au suprematia asupra telecomenzii, mutindu-se de pe un canal pe altul: pe femei nu le deranjcazi si se uite la reclame, Atunci cind sint tensionati, birbatii beau mult al- cool si exploreazi finuturi noi; femeile minine’ ciocolat si merg Ja cumpirituri16 De ce siatem diferiti Femeile ii critica pe barbati oA sint insensibili, cf nu sint eijuli, atengi, destul de calzi gi de injelegitori, c& nu stau de vorbi, cf nu oferi destula iubire, c4 nu se implic’ in relatiile imentale, ci prefer§ si faci sex gi nu dragoste gi cf lask colacul de la toaletd ridieat. Birbafii Ie critic pe femei pentru felul cum conduc ma- sina, c& nu sint in stare si giseascd o adrest in ghidul strdzi- lor, cH intore harfile cu capul in jos, cX nu sint in stare si se orienteze in spatiu, e& vorbese prea mult fri rost, c& nu au inifiative in privinja sexului suficient de des, 8 vor mereu $8 fie mai cald in casi si c& nu lash niciodatA colacul de la toaleta ridicat. Barbafii nu sint in stare sh giseasc& nimic din ceca ce auth pe lumea asta, in afari de CD-urile lor, care sint intot- deauna in ordine alfabeticd. Femeile descopers intotdeauna unde sint cheile raticite ale masinii, tn schimb foarte rar Ii se intimpla si giseasc’ drumul cel mai drept spre destinatia di- nainte stabilitd, Barbalii ered cf sint sexul cel mai rational, Femeile stiu c& cle sint de fapt astfel Oare citi bérbati schimbé sulul de hirtie igienicé de la toaleta ? Nu se stie, pentru ed nu s-a intimplat niciodaté. Barbajii se minunea: de felul in care femeile sint capabile si intre Intr-o Incpere plind de lume si s& facd pe loc cite un comentariu despre fiecare; femeilor nt le vine a crede c& bir- Datil observa atit de pujine Iucruri. Barbagii sint uluigi c& fe- meile nu observa cind se aprinde beculejul de Ia bordul ma- sinii, anunfind c2 benzina este pe sfirgte, detectind tn schimb © soselé murdard dintr-un ungher afla la 50 de metri distan- }4. Femeile sint uimite ef birbatii se descurcd intotdeauna si par ze paralel masina Intr-un spafiu ingust, folosindu-seACEEASI SPECIE, LUMI DIFERITE "7 de oglinda retrovizoare, in schimb nu glsese niciodaté punc- wl G. Cind 0 femeie se riticeste, opreste gi Intreaba pe unde sa © ja, Pentru un barbat, acesta este un seman de slibiciune. Se va invirti in cere ore intregi, mormaind ceva de genul: ,Am gisit alt drum” sau ,Sint in zona" si A, benzindria asta 0 tin! Diverse fige ale postului Barb: ruc nau avut incotro. Barbatii au vinat, femeile au cules recolta. Basbatii i si femeile au evoluat dife au protejat, femeile au hrinit, Ca urmare, corpurile si mintile Jor av evoluat complet diferit. Pe misuri ce din punct de vedere fizie corpul lor ea schimbat in bine, pentru a se adapta functiilor specifice, ace- Jasi lucru sa intimplat si cu mintea lor. Barbatii au crescut mai inalti si mai puternici decit majoritatea femeilor, in vre- me ce mintea li sa dezvoltat pentru a le servi diverselor in- deletaiciri specifice. Femeile era bucuroase c& barbatii lor {si vedeau de treaba in vreme ce ele se ingrijeau de focul din pesteti, iar ereierul li ea dezvoltat astfel incit si se adapteze functiilor lor in viags Timp de milioane de ani, structura creierului barbajilor si al femeilor a continuat s se schimbe in mod diferit. Acum stim ci sexele prelucreaza informatiile in mod diferit, Gindese diferit, cred lucruri diferite, au percepfii, prioritaji si com- portamente diferite Ideea de a pretinde c4 lucrurile stau altfel presupune nu- mai dureri de cap, confuzit si o deziluzie pe viala Teoria ,,cliseului” Incepind cu sfirytul anilor 1980, a avut loc o adevarata explozie de cercetiri referitoare la diferenfele dintre birba $i femei, precum si la felul in care functioneazi mintea lor. Pentru prima daté, o aparaturi computerizaté extrem deDe ce sintem diferisi avansati cum functioneazd acesta yin direct”. Avind posibilitatea de a patrunde in vastul peisaj al mintii umane, am putut obtine multe rispunsuri la intrebirile referitoare Ia diferenfele dintre barbati si femei, Studiul ce va fi comentat in aceasta carte porneste de la diverse cercetii stiintifice, medicale, psibo- logice $i sociologice, toate ajungind la o concluzie comun’ — Iucrurile nu stau deloc Ja fel; bisbatii si femeile sint diferit. De-a lungul a aproape intregului secol XX, aceste diferente au fost explicate prin conditioniri sociale — felul in care sin- tem reflecté atitudinea pirinjilor si a profesorilor, care, de api, o reflect pe accea a societitil lor. Fetitele erau imbri- cate in roz gi li se ddeau papusi cu care sf se joace, iar baie- {ii crau Imbricati in albastru gi li se dideau soldafei de plumb gitricouri de fotbalisti, Fetijele erau cocologite si min- aliate, in vreme ce baiefeii erau batufi pe spate fi li se spunea si nu mai pling’. Pind de curind, s-a crezut 4, la nastere, creierul copilului este asemeni unei table goale, drept pentru care dascali sti pot inscrie acolo ce ar urma acesta si-si doreascat si si prefere. Dovezile biologice de care dispunem in prezent ne aratd totugi o cu totul altd imagine a felului in care gindim, S-a demonstrat cit se poate de convingator ci hormonii gi le- iturile care se stabilese la nivelul ereierului rispund in mare parte de atitudinile noastre, de preferinjele si de comporta- mentul nostru. Acest lueru inseamna ci daci baiefeii si feti- tele ar ereste pe o insula pustie, tn care n-ar exista nici 0 for- ‘mi sociala organizata ori parinti care si-i cilauzcasca, fetele tot s-ar alinta, si-ar face prieteni $i s-ar juca cu pipusile, in vreme ce baietii ar stabili un fel de concurenti mentalé gi fizi- cf, organizindu-se in grupuri cu o ierarhie clar’, permis 0 scanare a creierului din care s-a constatat Felul in care se stabilese conexiunile in creierul nostra in pintecul mamei $i efectul hormonilor vor determina felul in care gindim gi ne comportiim.ACEEASI SPECIE, LUMI DIFERITE Aga cum veti vedea, felul in care se stabilese legiturile in 1 si hormonii care pulseaza in corpul nostru sint cei doi factori ce dicteaza in mare misura felul in care gindim sine comportim, cu multinainte de a ne naste. Instinetele noastre sint, practic, genele care determina felul in care coxpul nostra se va comporta in anumite situatii date, Sa fe oare 0 conspiratie a birbatilor? Din 1960, mai multe grupuri de presiune au incercat si ne convingd s8 negim mostenirea noastri biologic’. Ele pretind cf guvernele, religile gi sistemul educational au inseamni alteeva decit un complot al barbatilor impotriva femeilor. pentru a le mentine pe acestea a un nivel inferior. A lisa femeile insArcinate ar {i 0 modalitate de a define si mai bine suprematia asupra lor. Sigur c8, din punct de vedere istoric, cam aga aratd lucru- sile. Totusi, se impune o intrebare: daci femeile si birbatii sint identici, aga cum susfin aceste grupuri, cum de au reusit bit- balii si impund o dominajie totala asupra lumii? Studierea funcfionarii creierului ne ofera o multitudine de rispunsuri Noi nu sintem identici. Barbati si femeile ar trebui si fe egal din punctul de vedere al ganselor de afi atinge intregul po- tenfial, dar nu sint categorie identici in privinfa capacititilor Jor inniscute. Fgalitatea dintre barbati si femei rimine 0 problema politica sau moralé, in timp ce ideea c& ar fi identic este una de ordin stiintific Egalitatea dintre barbati gi femei rémine 0 problema politica sau moraléi; diferenta esentialat este una de ordin stiintific. ei cate se opun ideit cf biologia afecteazd comportamen- lul se opun discriminasilor sexuale, deseori cu cele mai bune intentii. Confuzia apare insi in privinta diferentei dintre egalDe ce sintem diferiti si identic, care sint dou’ chestiuni total diferite, in aceasta carte Vefi ala despre felul in care stiinta confirma faptul ci tit gi femeile sint profund diferiti atit fizie eit si mental Ei nu sint Ia fel ‘Am investigat cercetirile celor mai importanti paleonto- logi, ctnologi, psihologi, biologi si neurospecialisti. Diferen- {ele la nivelul creicrului dintre barbati si femei sint acum clare, mai presus de orice fel de speculati, prejudecai sau indoieli ‘Atunei cind sint clntirite diferentele dintre birbati si fe- ‘mei, asa cum sint ele expuse in aceasta carte, s-ar putea ca unii sf sustind: ,Nu — povestea asta nu-mi seamind deloo — cu nu fac asa ceva!" Bi bine, poate ci asa este. Dar noi ne ‘ocupam de barbati gi femei medit, adick de felul cum reactio- nneazé majoritatea barbatilor si femeilor in majoritatea cazu- rilor fia situajiflor de pind acum, Mediu" inseamn& c& daci vi allayi intr-o inciipere plind veji constata c& barbafii sint mai zdraveni si mai inalfi decit femeile, de fapt, cu 7% mai inalti gi, in medie, cu 8% mai zdraveni. S-ar putea ca persoa- za cea mai Inaltd si mai zdravind din Incdpere si fle o femeie, dar in ansamblu birbafii sint mai zdraveni gi mai inalfi deeit femeile. In eartea recordurilor, Guinness, aproape intotdeauna cele mai Inalte si mai zdravene persoane au fost barbafii. Cea ‘mai inaltd fiinyd inregistrata a fost Robert Wodlow din Alton, Mlinois, care tn iunie 1940 masura 2,72 metri. Cea mai inalté persoana din anul 2000 a fost Radhomane Chabib, din Tuni- sia, care avea 2,35 metri. Cartile de istorie sint pline de bit bati inalti si femei mrunfele! Aceasta nu este 0 forma de dis- criminare sexuali, este o realitate Care este pozitia noastra (a autorilor) Citing aceasti carte, uni s-ar putea si simtd multumire aroganti sau furic. Asta pentru cd, in mai mic& sau in mai mare misur8, au fost vietime ale filozofillor idealiste, care sustin cA fomeile si barbafii sint Ja fel, asa incit e cazul si ne clarifickm punctul de vedere inc’ de pe acum. Noi, autorii, soriem aceasté carte pentru a va ajuta sk vi dezvoltafi gi si va imbundtayitiACEEASI PI DIFERITE a EL relajiile cu ambele sexe, Considerim ed barbatii si femeile trebuie si aibé ganse egale in cariers, persoanele cu o calificare egala trebuie si primeasci compen- satii egale pentru un efort similar, Diferit nu intra in antinomie cu egal. Egalitatea viseazi libertatea de a alege sa facem ceea ce dorim, iar diferenja in- seamni ci noi, ca blrbati sau femei, s-ar putea si nu vrem si facem aceleasi Iucruri, De pe aceeasi list, alegem de obicei Iucruri diferite Scopul nostru este si privim obiectiv relatia dintre barbati si femei, si o explicm din punct de vedere istoric; si avem in vedere sensurile si implicatiile pe care le presupune aceast abordare, dar si dezvoltarea tehnicilor si a strategiilor unei vie{i mai fericite si mai implinite, Noi nu ne ascundem dup’ deget avansind supozifii sau clisce politically correct sau im- birligaturi stiintifice. Dack ceva arala ca o ral, mfctie ca o raf, umbl& ca o raf, inseamnd c& sint destule dovezi pentru a demonstra cf este 0 raf si o vom recunoaste ca atare. Dovezile prezentate aici aratd cf persoanele de sex diferit sint intrinsec ielinate sa gindeasca in mod diferit. Noi nu sugerim cA vreunul dintre sexe ar trebui sa se comporte intr-un anumit fel sau ci aga i-ar fi seri. orice domenit i cd Natura versus formare Melissa a nascut gemeni, un baiat gi o fata, Pe Jasmine a infagat-o intr-o paturica roz, iar pe Adam intr-una albastra. Rudele au adus tot felul de jucdrit pufoase si plusate pentru Jasmine si o minge de fotbal american, de jucdrie, pentru Adam, precum si un tricou sportiv minuscul. Toata lumea i-a vorbit Jasminei pe un ton blind, gingurindu-i si spanindu-i cce frumoasi si grozavi ¢ ea, dar de obicei numai rudele de sex feminin au luat-o in brate si au alintat-o. Cind au venit in viziti birbajii din familie, ei s-au concentrat mai ales asupra Iui Adam, vorbindu-i mai tare, bitindu-1 pe burtic’, aruncin- ddu-1 in sus si in jos $i gindindu-se deja ci ar putea face din el tun fotbalist,sO De ce sintem diferiti Aceasti carte se ocupl de fapte gi realitifi. E vorbe despre oameni adevirati, studit autentice, intimplart gi conversais inregistrate, care au avut loc realmente, Nu trebuie si va pre- ocupe dendritele, corpus callosum, neuropeptidele, rezo- anja magneticd si dopamina la nivelul cercetéti functiilor creierului, Noi am ficut-o, dar vrem si pastrim totul 1a un nivel cit mai simplu, pentru a fi mai ugor de citi. Ne ocupam pe larg de o sting’ telaiv noua, care se aumeste sociobiolo- ric — aceasta sudiazA fell in care gonele si evolutia ne deter ‘mini comportamentul Voti constata ci exis concepte extrem de serioase, pee cum si tehnici si strategi sustinute din punct de vedere stin tile ce para fi in majoritate dela sine injelese sau o chestiune de bun simt. Am lisat deoparte toate tohnicile, practicile si pirerile care nu isi au radacina sau nu sint dovedite stintifc ‘Avem de-a face aici ct maimufa modern’ — maimua care deine controtal asupra lumii, megacaleulatoarelor si care poate ateriza pe Marte, dar despre care se poate oricind do- vedi ef provine dintr-un peste. A fost nevoie de milioane de ani pentru anne dezvolta ca specie ji totus in prezent, ne-am adincit intr-o lume & technologie: yi a ceea ce este politically correct, care nu permite prezenta decit eventual in foarte mick misuri a pari noastre biologice. Ne-au trebuit aproape 100 de milioane de ani pentru a evolua la stadiul unei societafi suficient de sofisticate pentru ca omul si poati ajunge pe lund, dar el este totusi nevoit si meargi la toaletd asemeni strimosilor sfi primitivi. Oamenii pot si para oarecum diferiti de 1a o cultura la alta, dar dincolo de asta, nevoile si impulsurile noastre biologice sint aceleagi Vom demonstra c& trisaturile noastre comportamentale diferite sint mogtenite sau transmise de la o generatie Ia alta sic, asa cum veti vedea, practic nu existi diferente culturale SA aruncim acum 0 privire rapid’ asupra felului in care a Joluat ereiersl nostraACEEASI SPECIE, LUMI DIFERITE, 2s Cum am ajuns astfel A fost o vreme cind bisbatii si femeile traiau fericifi la un loc i munceau in armonie. Birbatul se aventura zilnic intr-o lume ostil& gi periculoass, riseindu-si viaja ca vindtor, pentru a aduce hrand femei si copiilor shi, apirindu-i impotriva ani- malelor silbatice sau 2 dusmanilor. El gia dezvoltat un sis tem de orientare in spajiu pentru a gisi mai ugor hrana gi ao aduce acasi, dar si indeminarea necesard pentru a putea ni- meri o fintd In migcare, Fisa postului siu ar fi urmatoarea: vinarea prinzului— gi asta se si astepta de la el. Femeia se simfea totugi prejuita, pentru cé barbatul tsi punea in joc si viala pentru a se ingriji de familie. Reusita lui cca barbat era masurata prin capacitatea de a vina gi de a aduce casa de-ale gurii, iar respectul de sine era masurat prin recu- nostinta femeii Iui pentru bitalia si eforturile depuse de el, Familia depindea de el gi de masura in care igi indeplinea da- toria de vinator al prinzului si de protector — de nimic altce~ va, Elnu trebuia in nici un eaz si ,analizeze relatia” gi nici si dued gunoiul sau si ajute la schimbatul asternuturilor Rolul femeii cra la fel de limpede. I se incredinjase pur- tatul copilului in pintece, acest Iucru stabilind felul in care va evolua i se va specializa pentru indeplinirea acestui rol. Ea trebuia si fie capabili si supravegheze exact zona in care se afla pentru a detecta semne ale primejdiei i avea un excelent simf de orientare, intr-un spatiu ingust ins’, folosind delimi- {iri precise pentru a nu se ritici si avind talentul si sesizeze schimbirile mirunte din comportamentul si aspectul copii- lor si adultilor. Lucrurile erau foarte simple: el era vinstorul- prinzului, iar ea, apiritoarea-cuibului Ea igi petzecea ziua avind grifi de copii, adunind fructe, legume $i nuci, intrind in legiturd cu celelalte femei din grup, Nu trebuia s& se preocupe de hrana de baz’ ori si se lupte cu dusmanii, iar reugitele fi erau misurate in raport cu capaci- tatea de a menfine o viafi de familie, Respectul de sine era determinat de recunostinja birbatului ei si de felul in care acesta fi aprecia talentul de a fine casa” gi de a avea arila de toata lumea, Capacitatea de a purta copii in pintece era con-De ce sintem diferiti corpul unui pore sau al unui cal sau faptul ci ADN-ul nos- tru este in proportie de 97,5% identic cu al gorilei si de 98,4% cw al cimpanzeului. Singura diferenta in raport cu ce- Ielalte animale este capacitatea noastri de a gindi si de a pli- nui. Celelalte animale nu pot decit si reactioneze la diverse situatii in functic de mostenirea genetica a creicrului lor si printr-o repetare de comportament, Ele nu pot gindi, ei doar reactiona, Majoritatea oamenilor accept si recunose faptul c& ani- malele actioncazi in functie de instincte. care le determina in mare misuri comportamentul, Aces! comportament in- stinetiv este ugor de perceput — pasitile cintd, broastele ori- clic, ciinii ridic’ piciorul si pisicile ist vincaza prada stind la pind’. Acestea nu sint comportamente intelectuale, drept pentru care mulji oameni fac cu greutate legatura intre acest comportament si comportamentul lor. Tgnor§ pind gi faptul ed si comportamentele or primare sint instinctive — cum ar fi plinsul gi suptul. Toate comportamentele pe care le mostenim, pozitive gi negative, de Ia parin{ii nostri sint transmise Ia copii asa cum se intimpla gi in cazul animalelor. Atunci cind noi, ca oameni, acceptim cd sintem, de fapt, animale ale cdror impulsuri sint sensibilizate de milioane de ani de evolufie, ne ¢ mai usor si ne infelegem nevoile fundamentale, precum $i impulsurile, acceptindu-ne in mai mare masuri si acceptindu-i totodata si pe ceilali, In acest Iueru consti drumul pe care trebuie por: nit spre adevarata fericite.Capitolul 2 O logica absoluta IAR AL ASCUNS-—~ UNTUL, SHERYL — NU MALE NICIUN STROP 4 IN FRIGIDER!! Barbatii nu sint in stare si giseascd nimie.P trecerea era in plina desfigurare atunci cind au sosit John si Sue, Odatd ajunsi, Sue La privit pe John in ochi gi, parc firi si migte buzele, i-a spus: .Vezi cuplul ia de Tings fercastré... ” John a intors capul si se uite, Nu te uita acum” a guierat ea. ,.Prea o faci ostentativ!" Sue nu putea pricepe de ce John trebuia si fac 0 migeare atit de indiseret, in vreme de John se minuna de faptul c& Sue putea sf observe pe cineva fori sf procedeze astfel In acest capitol, vom explora diferentele de perceptie sen- zorial& dintre barbati si femei, precum si implicatiile pe care acestea le au asupra relajilor dintre noi Femeile ca detectoare radar Orice femeie iyi da seama imediat cind o alta femeie este supitrata sau se simte jignité, pe cind barbatul trebuie sé vada lacrimi sau o alta dovada palpabila, eventual o criza de furie oni © palma peste obraz, pentru agi da seama despre ce e vorba. Ca majoritatea mamiferelor femele, femeile sint dota- te cu un sistem senzorial mult mai fin decit al birbatilor. Cele care poarta copii in pintece si trebuie si apere cuiburile au mare nevoie de o capacitate de sesizare a schimbarilor cele mai subtile ale atitudinii celorlalti, Ceea ce de obicei este nu- mit ,intuifie femining” nu este altceva decit capacitatea foarte dezvoltata a femeitor de a observa orice aminunte, cit de mici, precum si schimbitile de aspect sau de comportament ale celor- lai. De- a Tungul istoriei, acest talent tipie feminin i-a uluitDe ce siatem diferiti intotdeauna pe birbasii care au edleat strimb — gi au fost in- variabil_ pringi Unul dintre prictenii nostri ne povestea cX nu-i vine si creada cit de repede detecta sojia sa ceva ce el avea de ascuns si cum dintr-odatd acest har o pirdsea cind era vorba si intre in margarier in garaj. Capacitatea de estimare a distanjei din- re magina si zidul garajului fine de capacitatea de orientare in spafiu, localizata in emisfera frontala dreapta si nu este de- loc bine dezvoltatd 1a majoritatea femeilor. Dar despre asta vom discuta in Capitolul 5. Sofia mea vede de la 50 de metri un fir de par blond pe haind, dar invariabil intré in usa garajului de cite ori trebuie sd parcheze masina.” Apiritoarele ciminului, pentru a proteja supravieuirea familiei lor, aveau nevoie si sesizeze schimbirile oricit de mici de comportament ale urmagilor lor, care ar fi semnalizat durere, foame, rnire, agresiune sau deprimare. Barbatii flind Vinitorii-de-pring, nu stiteau suficient in pester’ pentru a in- vila si descifreze semnalele nonverbale sau cfile de comuni- care interpersonala. Neuropsihologul si profesorul Ruben Gur de Ia Universitatea din Pennsylvania a ficut teste cu scanerul Ia nivelul creierului pentru a demonstra e& atunci ind creierul barbatului se odibneste, cel pufin 70% din acti- vilatea sa electric este blocaté. In cazul femeilor, scanerul a aratat c& este activ in proportie de 90% in timpul unei stati similare, confirmind faptul c& femeile primese si analizeazi permanent informajii din mediul inconjuritor. Femeia fi cu- noaste pe prietenii copiilor, le stie sperantele, visurile, iubiri- le, temerile ascunse, la ce se gindesc, ce simt si, in general, ce isprava pun la cale. Barbaii sint vag constienti cA exist niste ititei care trliese si ei pe acolo, prin cast© LocicA ansouuT’ (S88) Numai ochii lor vid Ochii sint o extensie a creierului, aflaté in afara craniului Retina de la baza globului ocular confine aproximativ 130 de milioane de celule in forma de bastonage, care se mai numese si fotoreceptori si care reactioneazi la alb si negru, dar si sapte milioane de cclule conice, care percep culorile. Cromo- zomul X furnizeaza aceste celule de culoare. Femeile au doi eromozomi X, ceea ce Ie di posibilitatea de a avea o mai mare varietate de celule conice decit birbatii, aceasti diferenyi find sesizabilé din faptul c4 femeile descriu culorile mult mai aminunfit. Birbatul va face o deseriere sumari a culorilor cum ar fi rou, albasteu gi verde, in vreme ce femeile vor dis- Linge nuante castanii, translucide, asemeni lisitei, mov si verde ca marl, Ochii oamenilor au si acel alb lesne sesizabil, care lipseste celorlalte primate. Acest lucru permite o miscare mai ampli ochiului gi orientarea privirii, ambele fiind vitale in comu- nicarea direct’ dintre oameni, Femeile au albul ochilor mai mare decit al barbatilor, pentru c& acea comunicare interper- sonal la distan{i mic face parte integrantd din legitura pe care o stabileste o femeie; un alb al ochiului mai exting per- mite detectarea mai multor semnale ce pot fi transmise sat primite, desciffind directia migcarii ochilor partenerului. Acest tip de comunicare de tip vizual nu e extrem de im- portant pentru alte specii de animale, age ineit ele nu au aproape deloc albul ochiului, bazindu-se mai ales pe limba~ de comunicare jul trupului ca principal form: Oare ele au un ochi in ceafa? Ei bine, nu chiar, dar nici nu sintem foarte departe de re- alitate. Femeile nu nuimai ci au o mai mare varietate de celule conice la nivelul retinei, dar au si o perceptie periferica mai ampli deeit cea a birbatilor, Ca apiritoare a cuibului, ea are care ii permite si perceaps Ia nivelul 45° pe ambele laterale ale capului, constructie a creierul unui unghi de cel putDe ce sintem diferi precum si deasupra si sub nivelul nasului. La multe femei, perceptia periferica ajunge pin’ la aproape 180°. Ochiul bar- batului este mai mare, iar ercieru! il configureaz§ pentru ua tip de privire ca printr-un tunel. 1a mare distant, ceea ce in- seamni ci poate vedea limpede si cu mare acuratete in fala si pe distante mai mari, ca si cum ar avea un fl de binoclu. Femeile au o perceptie vizuala periferica mai ampli, in vreme ce bérbatii vad mai bine in departare. Ca vinator, barbatul are nevoie de 0 vedere care si-i per miti si detecteze gi si urmireasci {ints propusd pe distante mari, El si-a dezvoltat o vedere aproape fixi, pentru a nu-i fi distrasi atenia de la Yinti, in vreme ce femeia are nevoie de 0 razi a privinii mai extinsi, spre a urmari orice animal de pra- 4 care s-ar putea strecura in cuibul ei. De aceea birbajii mo- derni igi gisese cu mare ugurinjd drumul spre circiuma cea mai indepartata, dar niciodatd nu reugese si dea peste ce cautd In frigider, bufete si sertare, in Marea Britanie, in 1997, s-au inregistrat 4132 de pietoni copii omoriti sau accidentati pe diverse drumuri, dintre care 2640 baic{i si 1492 fete, in Australia, numarul accidentelor biiefilor pictoni este dublu fat de cel al fetijelor, Baietii isi asumi mai multe riscuri atunci cind traverseaza strada si au o mai proasté perceptie periferic’, ceea ce sporeste numirul accidentelor. Perceptia vizual’ periferick poate fi ameliorati prin mult exercitiu, cum se intimpli de altfel cu pilotit militari, De ase- menea, avem dintz-odati o mai bund perceptie periferic’ in momentele in cate viaja ne este pus in primejdie, in timpul unei revolte dintr-o inchisoare din Perth, Australia (1999), definusii au luat drept ostatici mai multi paznici. Ei au anuatat ‘cA dacd nu le sint satisficute revendicStile, acestia vor fi omoriti Unul dintre paznicii inchisorii, Lance Brenen, a declarat ca0 LOGICA ABSOLUTA ‘Raza de prcetie a ochilus barbatus feet pind atunci el avusese ,un tip de perceptie vizuala caracteris- tic masculind, respectiv de tunel”. Supraviefuind acestui inci- dent, perceptia sa vizualA periferica s-a imbunatagit, ajungind pind 1a aproape 180°. Din cauza traumatismului suferit in cursul acestor evenimente gi a fricii de moarte, creierul lui a extins raza vizuala periferiea pentru a detecta mai bine situa- bille in care cineva ar vrea si-i sara in spate gi si il ucida, De ce ochii femeilor vad atit de multe Miliarde de fotoni, ce sint echivalenti cu 100 megabifi, lo- vvese retina in fiecare secunda. Creierul nu se poate descurca cu o asemenca cantitate de informatie, aga incit o prelucreaz’, pastrind doar ceca ce este absolut necesar supravieyuisii. De exemplu, de indata ce creierul infelege toate culorile de pe cer, selecteazi doar ceea ce trebuie si vadi — culoarea albastri Creierul ne ingusteaza perceplia, putindu-ne astfel concentra asupra unui singur lucra precis. Daci, de exemplu, eautim uun ac selpat pe cover, aver un cimp vizual mai ingust. Cre~ ierul birbatilor fiind adaptat pentru vinitoare, percepe un. imp si mai ingust, Creierul femeilor descifreaz’ informatiile pe © zoni periferici mai vastd, pentru c4 initial au fost nevoite stsi apere cuibulDe ce sintem diferiy Cazul alunecos al untului care nu e de gisit Orice femeie din lume a avut o conversafie similars cu un barbat care se afla chiar in dreptul unui frigider deschis. David: Unde e untul ? Jan: Ein frigider. David: Ma uit gi nu-L vid nicdier. Jan: E acolo — I-am pus acum zece minute. David: Nu — probabil c4 Lai pus in alté parte. In mod sigur nu existi nici un fel de unt in frigiderul ‘Atunei Jen i buzna in buedtirie, strecoar’ mina in frigi- der si, ca prin farmec, scoate untul. Barbajii fird experieats ‘ered cf este vorba de 0 smecheric si igi acuz nevestele ci as- cund mereu tot felul de Iucruri prin sertare gi dulapuri. $ose- tele, pantofii, lenjeria, dulcejurile, untul, cheile de la magina, portofelele — sint toate chiar acolo, dar ei pur si simplu nu sint in stare si le vadi. Femeia, avind © perceptie periferic’ mai vast, reugeste si detecteze aproape tot ce este intr-un frigider sau intr-un dulap irk ca macar si migte capul. Hor- monii shi de estrogen fi permit s% identifice cu usurin}s obiectele dintr-un sertar, bufet sau dintr-o inc&pere $i si-gi aminteasca de ele ulterior, datorita unui tipar foarte complex. de memorie — de exemplu, unde este untul sau gemul tn fri- sider. Noile studii au mai sugerat ca de fapt ereierul barbatu- Jui cauta in frigider cuvintul U-N-T. Daca acesta nu este vi- zibil, ¢ foarte posibil ca el si nu mai vada untul. De asta bar- batii is mised atita capul, dintr-o parte Intr-alta, in sus gi in jos, incereind si detecteze obiectele ,.dispirute”, Aceste diferente de perceptie vizuala au o mare important si implicatii de-a lungul intregii vieti. Statisticile ffcute de cei de la asiguritile de masini, de exempla, araté ci femeile sint aiai pufin predispuse la accidente pe lateral’ intz-o intersect} decit birbatii, Mai buna perceptie periferici le permite si vada cind se apropie o alta masind dintr-o parte. In schimb, poate fi eiocnita cu usurint’ in spate sau In fata, atunei cind° LOGICA ABSOLUTA a inceared 0 parcare paralela, pentru c& este mai putin dotat’ din punot de vedere al orientirii in spativ. Viaja unei femei este mai putin stresanti dack injelege problemele cu care se confrunt& birbafii atunci cind este vorba de lucruri ce se gisesc in imediata lor apropiere. Cind o fe- meie ii spune unui barbat: ,,Ein dulap!", e mai putin stresant pentru el daci o crede pe cuvint gi igi continua ciutarile. Birbafii si privirile indecente © percepfie vizualé periferici mai amplé este motivul pentru ceare femeile sint rareori prinse ,uitindu-se lung” dupa bar- bat Aproape orice birbat a fost acuzat la un moment dat ed face ochi dulci sexului opus, dar putine sint femeile care au fost admonestate din acelasi motiv. Cercetatorii in domeniul sexului, de oriunde-ar fi ci, sustin ci femeile se viti uncori chiar mai mult decit barbatii dup trupurile acestora, com- parativ cu bérbafii care se with dupi trupurile femeilor. $i totusi, femeile, avind in vedere capacitatea lor vizualli net superioari, sint prinse rareori Si nu crezi pink nu vezi Majoritatea oamenilor nu cred pind nu vid — dar oare chiar poti avea incredere in ceea ce vezi ? Milioane de oameni ered in OZN-uri, in ciuda faptului ch 92% dintre OZN-uri au fost vazute in locuri total izolate, simbata noaptea pe 1a ora 11.00 — imediat dup inchiderea circiumilor. Niciodat’ un OZN nu a fost vazut de un prim-ministru sau de un pre- sedinte gi nici nu a aterizat intr-un campus universitar, in apropierea unui Iaborator oficial de cercetari sau la Parla~ ment. $i niciodaté au aterizeazA pe vreme rita Cercetitorul Edward Boring a realizat urmatoarele ilus- trajii pentru a demonstra modul in care percepem Iucruri ccurente in cazul acelorasi imagini, E mai probabil ca femeile sa vadi o femeie in virsta cu barbia bagata intr-un guler desO De ce sintem diferi bland, in vreme ce birbatii vid mai degraba profilul din sti ga al unei tinere care se itd in alt parte Desenul cu masa arati ci lucrul pe care il vezi nu este ne- aparat gi ceea ce este, Creierul este pacalit in aga fel incit si par ci de fapt partea din spate a mesei este mai lungé decit cea din fai. De obicei, femeile se distreaza pe seama acestui fapt, iar birbatii cer dovezi si iau imediat 0 linie ca si masoare. in imaginea de mai sus, ereierul se concentreaza pe culoa- rea dominant, astfel incit remarci doar nigte figuri geome- trice eiudate. Cind se schimb unghiul de perceptie, daci te concentrezi asupra partilor albe, apare cuvintul FLY. Femeia vede mai degrabi FLY, in vreme ce creierul barbatului se blocheazi pe formele geom: De ce ar trebui ca numai barbatii sa conduc’ noaptea ‘in vreme ce femeia poate vedea mai bine pe intuneric decit barbatul, mai ales 1a capatul rosu al spectrului de culori, ochiul barbatului permite o percepere a distanté intr-un© LOGICA ABSOLUTA, 39 cimp ingust, ceea ce determin vedere mult mai bunt — gi deci mai sigura — pe timp de noapte comparativ cu o femeie, insi doar Ia distanfa. Acest fapt combinat cu capacitatea lo- ului drept de a se orienta in spatiu duce Ia aceea ca barbatul poate distinge si identifica migcarea altor vehicule de pe drum in fafa gi in spate. Multe femei sufera de ceea ce pare a fi un fel de orbire pe timp de noapte: incapacitatea de a dis- tinge din ce parte a drumului vine un alt mijloc de transport. Faptul c& accasta misiune este mai bine indeplinit’ de barbati provine din rolul lor primordial de vinatori. Asta inseamna 4 dack drumul este mai lung, femeia trebuie si conduct peste zi, iar barbatul peste noapte, Femeile percep mai multe amJnunte pe intunerie decit birbatii, insi doar intr-un cimp vizual mai scurt i mai larg. La drum lung, barbatii ar trebui si conduc noaptea, iar femeile, ziua. Barbatii sint mai solicitati vizual decit femeile, pentru ci ochii lor sint concepufi pentru a face fat unor distanfe lungi; in consecinj, trebuie si-fi readapteze privirea in perma- nen{’, cum ar fin cazul unui ecran de calculator sau atunci cind citese ziarul. Ochiul {emeii este mai bine echipat pentru activitajile pe o raz mici de acjiune, avind mai mult timp si analizeze si cele mai mici detalii, In plus, ereierul femeii este structurat si funejioneze mai bine coordonat pe zone putin iintinse, ceea ce inseamna cA femeia, in general, este mai pri- ceputa Ia bigatul afei in ac gi la cititea amanuntelor de pe un ecran de calculator De ce femeile au un al ,gasclea simy” Secole de-a rindul, femeile au fost arse pe rug sub acuzagia ca dein ,puteri supranaturale”, Prin acestea se infelege gi ca- pacitatea lor de a prevedea urmarile unei relatii, de a detecta mincinogii, de a vorbi cu animalele si de a descoperi adevarul.De ce sintem diferitt 1978, am facut o experienta in cadrul unei emisiuni de televiziune, pentru a scoate in evident capacitatea femeilor de a descifra mai bine limbajul trupului la sugari, La o mater- nitate, am facut un montaj cu o selectie de zece secunde ou copii care pling si le-am rugat pe mame si urmarcasca imagi- nile fird sunet. Astfel, ele primeau doar informatii vizuale Majoritatea mamelor au putut detecta cu repeziciune di- verse emotii, de la foame la durere gi de la colici la oboseala. Cind tatii au fost supusi aceluingi test, rezultatul a fost jalnic — sub 10% dintre tapi au fost in stare si detecteze mai mult de dowd emoyii. Dar si in aceasta situatie binuim c& probabil au vorbit Ia intimplare. Multi tati anuntau pe un ton trium- itor; ,Copilul vrea la mimica Iii.” Majoritatea nu aveau aproape deloc capacitatea si descifreze diferenfele dintre plin- setele copiilor. Am testat si bunicii, pentru a vedea daca virsta afecteazi rezultatul. Majoritatea bunicelor au atins Intre $0 si 70% din performanfele mamelor, in vreme ce bunicii nici micar nu si-au recunoscut nepotii! Studiul nostra cu gemeni identici a aritat c& majoritatea bunicilor nu puteau distinge copiti, in vreme ce femeile din familie aveau mult mai pujine probleme in aceasta privints, intr-o incdpere in care se aflé 50 de cupluri, unei femei obig- nuite fi trebuie sub zece minute pentru a analiza relatia din fiecare cuplu. Cind 0 femeie intri in incipere, capacitigile sale senzoriale net superioare fi dau posibilitatea si identifice rapid cuplurile care se infeleg, care s-au certat, cine cui ti face avansuri gi care sint femeile care pot fio concurenta sau ii pot deveni prietene. Cind un barbat intrd intr-o asemenea Inci- pere, camerele noastre de filmat au dovedit cf situatia este total diferits, Barbafii analizeazA locul pentru a vedea care sint iesirile gi intrarile — in vircutea strvechii structuri a cre~ ierului Jor, ei evalueazi de unde ar putea veni un potential atac si pe unde ar putea si scape, Apoi cauti chipuri cunoscute sau posibili dusmani, dupa care isi fixcazi felul in care este impirtita camera. Mintea lor logic’ va inregistra exact lucru- rile care tebuie fixate sau reparate, cum ar fi un geam spart© LOGICA ABSOLUTA sau un bee ars, intre timp, femeile au analizat chipurile din Inedipere gi stiu exact cine eu cine gi ce simte fiecare. De ce barbat 14 Te pot minfi pe fem Studiul limbajului trupului a aritat cf, in comunicdrile directe, semnalele nonverbale au o important situatd intre 60 si 80% la nivelul impactului mesajului, in vreme ce sunete- le de orice fel reprezint’ doar Intre 20 si 30%. Restul de 7-10% sint cuvintele, Dotarea senzoriala superioara a femeii alege $i analizeazA informatiile, iar capacitatea creierului siu de ale transfera rapid de la 0 emisferd 1a alta o face mai ex- perta in sintetizarea si descifrarea semnelor verbale, vizuale si a altor semne. De aceea majoritatea barbatilor au probleme atunei cind intengioneaza si le mint pe femei, mai ales cind li se adresea- direct. in schimb, aga cum o sti prea bine, femeilor Ie este relativ usor si-1 minti pe barbat cind se aflé fay in fad, pen- ‘ru cd el nu este dotat cu sensibilitatea necesara pentru a dete ta inadvertentele dintre semnalele ei verbale si nonverbale. Majoritatea femeilor pot si simuleze un orgasm mult mai bine, in vreme ce majoritatea basbatilor, atunci cind mint © femeic, ¢ preferabil s-o fack la telefon, printr-o serisoare sau ‘cu lumina stins’ si eu o piturd in cap, In plus, ea gi aude mai bine... Femeile aud mai bine decit birbatii si sint foarte pricepute in a distinge sunetele inalte. Creierul femeii este programat in asa fel incit si auda cum plinge copilul noaptea, in vreme ce tatil doarme linistit, Dac apare o pisicut& care plinge undeva departe, femeia o va auzi cu siguranta, Barbatul ins’, datorité ‘capacitiii sale de orientare in spatiu net superioare, Ti poate spune unde se alli pisicuy’,2 DDE CE BARBATIE NU ASCULA, Robinetele care picurd le innebunese pe femei, in vreme ce barbatii dorm linistiti Siird si le bage in seamé. La nici o siptimina dup’ ce se nase, fetigele sugari pot dis- tinge vocea mamei sau plinsul altui copil de alte sunete pre~ zente in acceasi incipere, Sugarii béicti nu pot asta, Creierul femeii are capacitatea de a distinge si de a categorisi sunetele side a lua diverse hotiriri in functie de fiecare in parte. De aici si capacitatea femeii de a fi atenti intr-o discutie fa{4 in fifi cu cineva gi de a urmiri gi o alti conversatie. Acest luera explicl, de asemenea, de ce un birbat aude mai greu o con- versatie atunei cind televizorul functioneazi in camer’ sau sint zdringinite farfuriile in chiuvet. Daci sun’ telefonul, birbatul le va cere celorlalti s4 tac, muzica este opritd si tele- vizorul inchis, pentru ci numai aga poate el si rispundi. Fe- meia, in schimb, rispunde gi gata, Femeile citese printre rinduri Femeile dispun de o sensibilitate net superioara in privin- Ja diferentierii schimbarilor de volum sau de intensitate din alas, Aceasta le da posibilitatea si perceapa schimbarile emo- sionale 1a copii si adulfi, Ca urmare, Ia opt femei care pot cinta dupi acompaniament, doar un singur barbat este In stare de aceleasi performante. Accasté capacitate justificd vesnica remarci a femeilor: ,,Te rog si nu-mi vorbesti pe to~ nul asta!” atunei cind se cearta cu diversi barbagi sau baieti Majoritatea barbafilor habar n-au Ia ce se refera ele. Testele fScute pe sugari arata ci fetitele reactioneaz’ de dou ori mai puternic deeit biiefeit atunci cind este vorba de lun zgomot puternic. Acest Iueru explicd de ce fetifele sint mai usor de calmat si de alintat atunci cind li se vorbeste pe limba lor, pe tonuri pifighiate si de ce, intuitiv, mamele se fo- losese de cintece de leagin pentru fetite, dar vorbese sau se joa- cf cu bfictii, Avantajal unui auz mai fin al femeilor contribu-© Lote assouvta (S88) ic in mod semnificativ la cosa ce se numeste ,.intuifia femi- nin&" si este unul dintre motivele pentru care femeia poate citi" printre rinduri ce au de spus ceilalti. Barbayii nu tre- buie si dispere totusi, Sint foarte pricepuli st idenifice gi sk imite diverse sunete emise de animale, ceea ce a reprezentat un avantaj extrem de important pentru vindtorul de altAdatd. E trist cd in prezent nu mai foloseste la mare lueru Barbatii pot ,,auzi" directia din care provine sunetul Femeile sint mai pricepute in diferentierea sunetelor, dar barbafii pot spune dincotro provine el. In combinagie cu acea capacitate a birbatului de a identifica si de a imita diverse su- rete emise de animale, acest lucra il face si mai eficient ca vi- nator. Deci, cum este transformat sunetul la nivelul creiera- ui intr-o adevirata hart? Profesorul Masakazu Konishi, de la Institutul de Tehno- logie din California, a descoperit o parte dintre rispunsuri folosind bufnite, acele pisiri care sint mai pricepute decit o: menii in a detecta locul de unde provine sunetul. E suficient 4 se emitd un sunet gi ele vor intoarce capul spre sursa acestuia. Konishi a descoperit un grup de celule care se alli in regiunen auditiva a ereierului lor si care realizeaz un fel de hart exact pentru localizarea sunetului. Difuzoarele care au emis acelasi sunet pentru fiecare bufnifa in parte, cu diverse viteze inst — aproximatiy la dowd sute de milionimi dintr-o secund’ — au permis creierului bufnitelor si-gi formeze un fel de hart’ tridimensional pentru a localiza sunetul. Astfel, bufnifele au intors capul spre sunet, localizindu-si mai bine prada sau evitind apropierea dusmanilor. De acceasi capacitate se bu- curl si b&rbatii, care reusese s& discearn’ dincotro provine sunetul, De ce baiefii nu ascults Adesea, baiejii sint certaji de profesor: si de parinti c& nu asculld ce li se spune. Pe misuri ce biiefii crese, in special cind se apropie de virsta pubertatii, canalele lor auditive treeDe ce sintem diferisi printr-o perioads in care se ajunge la un fel de surzenie tem- porara. S.a constatat c& adesea profesoarele le cearta altfel pe fete decit pe bAicti, injelegind parca intuitiv diferenfele din- tre barbati si femei, Dac& o fat’ refuzi s& igi priveascd profesoara in ochi in timp ce i se face morala, profesoara va continua si o certe. Daca un biiat refuzA s4 0 priveasc’ in ochi, multe profesoare vor infelege intuitiv ci probabil fie nu aude, fie nu e atent fi vor spune: ,,Uiti-te la mine cind ii vorbese.” Din picate, ba- iefii sint mai bine echipati pentru a vedea eficient decit pen- teu a auzi, Pentru a face o demonstrafie cit mai simpli a situa- Hei, este suficient si numdrati cite Furi sint in urmitoarea propozitie: in final, filmul a fost 0 fictiune extrem de frumoasé. Buiefii reusese si-gi dea seama mai bine decit fetele ci sint cinci f-uri, Dact aceastl afirmatie este cititA cu glas tare, fetele ‘gi dau seama mai repede care este numirul corect de Furi Barbs (ii ignord amanuntele Lyn si Chris se intore acasi cu masina de la 0 petrecere — el este la volan, ea fi spune pe unde s-o ia gi toemai sau cer- tat pentru c& ea i-a spus s-o ia la stinga, cind de fapt voia si-i spund s-0 ia la dreapta, Au trecut now minute de liniste mormintali gi el incepe si-si dea seama ci ceva nu e in regula, slubito... € totul OK?", Intreaba Chris. ,Da — totul este perfect", rispunde Lyn. Accentul pus pe cuvintul perfect” confirma faptul c& lucrurile sint departe de a sta aga, Bl se gindeste brusc Ia ce a fost Ia petrecere, Am gresit cu ceva asti-seara?” intreabé Chris. ,Nu vreau sa discutim despre asta", zice ea repezita. ‘inseamnii ci e supirata si cA vrea si vorbeascil despre asta Intre timp, el nu mai pricepe nimic, neinfelegind deloc ce aOLOGICAABSOLUTAAS supiirat-o, Te rog, spune-mi — ce am ficut?”, o implori el. Zi c& nu stiu ce am facut. in majoritatea conversatiilor de acest tip, birbatul es sincer de fapt — pur gi simplu nu injelege care e problema, OK", zice ea. ,Am si-fi spun despre ce e vorba, desi fact pe prostul!” Dar el nu face pe prostul. Nu stie cum si judece problema. Ea trage aer adine in piept. ,,Fufa aia s.a tot Invir- it pe ling tine toatd seara, facindu-ji ochi dulci, si tu n-ai stiut s-o pui la punct — ai Incurajat-o!” in momentul acela, Chris este pur si simplu dezorientat — care fui? Ce ochi dulei ? Bl n-a observat nimic. Vedeti voi, fn vreme ce fifa” (Asta este tipul de exprimare al femeilor; birbajii ar fi descris-o mai degraba drept 0 fipd sexy") ti vorbea, el nici macar n-a observat ed igi tot lipea pelvisul de i, Incereind si-i facd semn cu piciorul, scuturindu-si podoaba capilari, lovindu-se peste solduri, masindu-si lobii urechilor, aruncindu-i priviri mai fungi decit ar fi fost normal, jucindu-se cu paharul de vin si vorbindu-i ca o scolarita. El e un vinator, poate observa o zebra la orizont si poate spune cit de repede alearga. EL nu are capacitatea femeilor de a distinge limbajul semnalelor vocale sau trupesti, care dovedese clar c4 cineva ‘rea si fact avansuri, Toate femeile de la petrecere au obser- vat manevrele ,.fufei" firi ca micar si-si miste capul, S-a dat un (de ,,slarmi contra destrabilatei", care a fost recepti nati de toate celelalte femei de la petrecerea respectivi, Majoritatea birbatilor ins nu si-au dat seama de nimic. Astle] incit dack bérbatul susfine ci e sincer sic nu inje- lege aceste acuzatii probabil chiar aga si e, Creierul barbatilor ru este echipat in asa fel incit si audi sau si vadi amfnuntele. Magia atingerii Mingiierea poate da vial’. Fxperienjele timpurii fcute pe maimufe de c&tre Harlow gi Zimmerman au aritat 8, dact puii de maimutd nu sint mingtiaji, Incep si sufere de depre- sii, se Imbolnavese si mor inainte de vreme. Rezultate simi- laze au fost constatate si atunci cind au fost neglijati copiil.46 De ce sintem aiferiji Un studiu impresionant asupra sugarilor intte zece siptimini si sase luni a ardtat o& acei copii ale clror mame erau invitate si isi mingtie bebelusii aveau si sufere de mai putine rlceli $1 ‘guturaie, virsau mai putin gi ficeau mai rar diaree comparativ cu copili ai cdror mamei nu-i mingtiau. Alte studii au aritat ca femelle care sufereau de boli nervoase sau de depresii si-au revenit mult mai rapid, in funcyie de numarul de mingtieri ¢ de alinari, precum $i de durata acestora. Antropologul James Prescott, un adevarat pionier al stu- iilor in privinja educajiei copilului sia violenfet, a constatat cd in societafile in care copii sint rareori mingiiaji cu afecti- une se inregistreazi si cel mai mare procent de violenfa la adulji, Copii crescufi cu afectiune devin de obicei adulfi mai buni, mai sinitosi si mai ferieiti, Cei care molesteaza fizie sau sexual copiii au cel mai adesea un trecut in care au fost res pingi sau au trait in violent’, o copilatie in care n-au fost alin- tafi sau si-au petrecut-o in diverse internate izolate, In multe culturi ia care mingiierile din dragoste nu sint permise, = recurge la pisici si la clini, pentru a tri totusi aceasta expe- riengi prin intermediul alintdrii animalelor de casi. Terapia ‘minglierii animalelor de casi sa dovedit a fi foarte pretioasi, pentru cd ii ajuts pe oameni si-si depigeasc’ depresiile si alte probleme mentale, De observat ci englezii, care manifest’ 0 antipatie viditi fati de mingiierile pline de afectiune, isi iu- bese enorm animalele de casi. Sau cum spunea Germaine Greer: Un englez, chiar dacd este inghesuit in fratele lui atunci cind merge cu un metrou aglomerat, va continua sf pretind’ c& este singur.” Femeile sint sensibile la ming Pielea este cel mai intins organ al corpului, masurind cam doi metri patraji. De-a lungul situ, sint distribuiji_inegal 2,800,000 de receptori ai durerii, 200.000 pentru frig gi 500,000 pentru atingeri sau stringeri, inci de la nastere, fetele sint cu mult mai sensibile la atingeri, iar la virsta adult’ pielea femeii este de cel putin zece ori mai sensibild la atingeri si mingtieri© LOGICA ABSOLUTA "7 decit a barbatului, intr-un studiu comandat, s-a descoperit c& baietii cae s-au dovedit mai sensibili la minglieri erau cu mult mai insensibili decit cea mai insensibilé fati. Piclea fe- meilor este mai fini decit a birbatilor gi are un strat supli- ‘mentar de grisime, care tine maj eald iamna si conferi o mai mare rezisten{a Ositocina este un hormon care stimuleazi dorinta de iingliere $i activeazi receptorii atingerilor. Nu ¢ de mirare 4 femeile, avind receptori de zece ori mai sensibili dectt ai birbafilor, dau mult mai multA atenfie minglirilor din partea bisbatilor, a copiilor fi a prietenilor. Cercetarea limbajelor trupului arati c& femeile din societayile occidentale sint de patru pind In ase ori mai tentate si alingi o alt femeie in timpul unei conversafii decit doi barbaji care stau de vorba Femeile folosesc mai multe expresii verbale cind e vorba de aingeri decit barbayi, deseriind o persoani de succes ca avind 0 mina vrdjita” sau a alte cazuri cd eineva are ,un obraz fi sau ,obrazul gros". Femeilor le place si ic atinse la suflet fi le displace cind cineva incearci ,si le intre pe sub piele” Vorbese despre ,simfiri", despre ,periatul” cuiva, find , se sibile” si enervind prin faptul ci se searpind cu mina sting’ {in urechea dreapta”. in 1999, o echipa de cercetitori condusa, de Michael Meaney de la Universitatea McGill din Quebec, Canada, le acorda multd atentie si minglieze gi dezvolts mai bine cre- jen, fiind mai inteligenti decit puii de sobolan eu paringi ne- eleny demonstrat ed acei puii de sobolan earora parintii In cadrul unui studiu efectuat asupra unor pacienti cu probleme psihie: tele de mare tensiune barbatii evith orice forma de atingere si se retrag in lumea lor, Pe de alli parte, peste jumitate dintre femeile din cadrul aceleiasi experiente au abordat birbatii au pentru a face sex, ci pentru a ajunge la mingiieri mai intime. Atunci ind o femeie are probleme sentimentale sau e foarte supdrati pe un birbat, mai mult ea sigur ed va spune: ,Nu mi atinge!” — expresie care nu inseam’ nimic pentru barbafi. Care ar fi lectia? Pentru a clytiga in fafa femeilor, birbafii trebuie $8 sa demonstrat ei in mome:De ce sintem diferiti minglie adecvat momentului respectiv si sé evite pipticlile Pentru a creste copii sinitosi din punct de vedere mental, mingtiati-i cit mai mult Femeile sint de patra pind la sase ori mai tentate sd atingd o altd femeie in timpul unei conversatii comparativ cu doi barbati care stau de vorbd. pielea atit de groasi Barbafit au piclea mai groasi decit a femeilor, ceca ce ex- plic& de ce femeile au mai multe riduri decit barbatii, Piclea de pe spatele unui barbat este de patra ori mai groasi decit, cea de pe stomacul Iui, 0 mostenire din trecutul siu de patru- ped, care il ajuta si se apere mai bine de atacurile din spate. Sensibilitatea biiefilor la mingiieri dispare aproape complet pe la virsta pubertijii, cind corpul se pregiteste pentru rigo- rile Vinitorii, Bizbatii aveau nevoie de o picle fird sensibili- 18ti speciale pentru a putea sh treacd printre tufigurile pline de {epi, s% se Iupte corp la corp cu animalele sau cu dugmanii fir ca durerea si-i doboare, Atunci cind un birbat se con- centreazS asupra unei munei fizice sau a unei activitati spor- tive, aproape nici nu-si di seama cf e ranit, Baiatul nu-si pierde complet sensibilitatea pielii la pubertate, ci aceasta se localizeazd intr-o singurit zona. Cind birbatul nu e coneentrat asupra unui lueru precis, pragul durerii este mult mai scizut decit cel al femeii. Cind barbatul mormaie: ,,Fi-mi o supa de pui/ stoarce-mi zeama© LOGICA ARSOLUTA ait de la o portocali/ adu-mi o sticl cu api cald’/ cheama doc- torul gi vezi daca totul este in reguli cu testamentul meu!”, de obicei inseamna ci are 0 ugoara raceali, Barbatii sint, de asemenea, mai putin sensibili atunci cind o femeie suferé din pricina unei dureri sau a unci nepliceri. Daca ca sufera de durere, are 40 de grade si frisoane puternice, fiind infagurata in mai multe paturi, el o intreab’ cu seninatate: ,,Totul e in reguli, draga?” — si de fapt gindeste: Daca ignor riccala, poate ci o si vrea si facem dragoste, ci tot e in pat.” Barbatii devin sensibili atunci cind se itd la un meci de fotbal sau la alte meciuri agresive. Dac urs de box Ia televizor si unul dintre protagonisti este doborit de © loviturd sub cemturi, femeia spune: Vai de mine... Cit trebuie si-1 fi durut", in vreme ce birbatul doar mormiie ceva, in schimb insi simte durerea ese © parti Gustul viefii Simyul gustativ al femeii precum si cel olfactiv sint net superioare in raport cu cele ale barbajilor. Exist’ pind la 10,000 de receptori de gust pentru detectarea a cel putin patru categorii majore: dulce si sirat, pe visful limbii, acru pe laterale si amar in cerul gurii. Cercetatorii japonezi fac ac- tualmente diverse experienge pentru a descoperi un al cincilea gust — cel al grisimilor. Barbatii sint mai eficienfi tn a dis- cerne gustul de sirat si de amar, de aceea si beau bere, in vieme ce femeile prefers dulciurile i gustul de zahar, de aceea sint mult mai multe femei dependente de ciocolata. Ca apiritoare ale cuibului si aducitoare de fructe, ele trebuie si guste hrana gi si verifice daca este dulce si coapta, pentru a fi data copiilor, ceca ce # reprezentat un avantaj, mai ales c& at. dovedit c& palatul lor gustativ este mult mai rafinat Ie gustul de zahir. Aceasta explica de ce femeilor le plac dulciurile si de ce majoritatea degustitorilor de alimente sint femei,52 De ce sintem diferi vitate, ea se asteapti ca el si-i interpreteze limbajul verbal, vocal si trupese si si-i antieipeze nevoile asemeni unei femei. Din motive de evolusie pe care le-am mai discutat, acest Jucru pur si simplu nu este posibil. Femeia presupune ca bar- batul sti ce vrea ca sau de ce are nevoie, cind el de fapt nu-si da seama de nimic; atunei ca incepe si-1 acuze cf este insen- sibil — habar n-ai de nimic!" lar barbatii de pretutindeni ris pund invariabil: ,.Dar ce ai vrea, si-ti citese gindurile ?” Stu- diile aratd c& barbafii chiar nu sint in stare si ghiceasc& gindu- rile, Vestea cea bund este ef ei pot fi indrumati pentru a-siim- bunatiti nivelul de constientizare a mesajelor nonverbale si verbale. Urmitorul capitol contine un test original, care vi va arita care este orientarea sexuali a ereierului vostru gi de ce sinteti aga cum sintetiCapitolul 3 Totul tine de minte Creierul barbatuluiCreierul femeii Aceasta ilustrare a creierului barbatului gia celui al e- ‘meii este nostima tocmai pentru c& ea contine gi multe ade- varuri, Dar oare cit de multe ? Ei bine, mult mai mult decit afi putea crede. in acest capitol, vom analiza ultimele descoperiri extrem de importante facute in urma cercetarilor la nivelul creierului, ‘Veti constata c& acest capitol este extrem de Limuritor, iar la sfirgit am inelus si un test simplu, dar remareabil pentru a ‘va ardta de ce creierul vostru se comporta ca atare. De ce sintem mai destepti decit ceilalfi Privifi urmitoarele desene gi veti observa dowd diferente izbitoare intre gorile, omul din Neanderthal si omul modern, Mai inti, ereierul nostru este de tei ori mai mare decit al go- tilei gi cu o treime mai mare decit al strimogului aostru p: mitiv. Fosilele descoperite arati ci in ultimii 50.000 de aniDe ce tintem diferiti creierul nostru nu si-a modificat dimensiunea, iar schim- brile la nivelul functiilor sale sint neinsemnate. In al doilea tind, exist © protuberant’ a frunfii pe care atit strimogii nostri cit si verigoarele noastre primate nu o aveau, Fruntea contine lobii frontali sting si drept, ceea ce ne oferi posibili- Citi unice cum ar fi gindirea, interpretarea hasfilor gi vorbi- rea, De aceea sintem superiori tuturor celorlalte animale. sore cond dit Neanderthal sud modern Creierul birbatilor si al femeilor a evoluat in privinta di- verselor capacitati, talente si abilititi. Barbatii, avind ea prin- cipal preocupare Vinatul, aveau nevoie de o capacitate de a se putea orienta pe distan{e mari si de a-si dezvolta diverse lactici de organizare a prinderii vinatului, dar si de a finti cit mai bine. Ei nu aveau nevoie si se priceapd la conversatii sau si fie sensibili la necesitatile emotionale ale celorlalyi, drept pentru care nu gi-au dezvoltat aceste zone ale creierului, ale capacitifii de a stabili relajii interpersonale. In schimb, femeile aveau nevoie s& se descurce pe zone li- milate, si aibi o capacitate de perceptie vizualA periferic® mai ampli, pentru a urmari atent tot ceea ce le inconjura, precum si pentru a face mai multe lucrusi deodatd, dar si pentru a co- munica ia mod eficient, Ca urmare a acestor nevoi, creierul barbajilor i cel al femeilor si-au dezvoltat anumite zone pentru a satisface fiecare talent in parte In zilele noastre, societatile vechi sint considerate extrem de discriminatorii din punct de vedere sexual, dar asupra acestui subiect ne vom opri ulteriorTOTUL FINE DE MINTE 87 ‘in ce fel mintea noastra tie s& ne apere teritoriul oE greu si te dezbari de vechile obiceiuri”, spun bitrini Memoria genctici este vie si acfioneaza”, spun savantii. Me- moria genetic& este parte component a comportamentului nostru instinctiv. Evident, este de agteptat ca zecile de mii de ani in pejteri petrecuti intr-o urmérire atentl a tot ceea ce te inconjoar’ pentru a-{i apara teritoriul si rezolvind miliardele de probleme de supraviejuire s& lase urme. Priviti-i pe birbaji la restaurant, de exemplu, Majoritaten preferd si stea cu spatele spre perete si cu fafa spre intrarea in restaurant. Aga se simt mai bine, mai in siguranf& gi mai pe fazi. Nimeni mu o si reugeasod si se strecoare neobservat, desi in vremurile noastre nimic nu este mai ucigitor decit 0 nota de plata, care pica mai ceva ca un trasnet. Femeile, pe de alté parte, n-au nimic impotriv’ s4 stea cu spatele spre un imp deschis, cu conditia si nu fie impreund cu copiii lor, situafic in care vor dori si stea tot ling’ perete. ‘Acasl, instinctiv, tofi barbatii vor alege acea parte a patu- lui care este mai aproape de usa de la dormitor, ,acesta fiind un gest simbolie al apararii intririi in pester", Cind un eu plu se muti intr-o casi noua sau doarme 1a hotel si usa este pe partes unde de obicei doarme femeia, birbatul este foarte nnelinigtit si va avea probleme cu somaul fir si stie de ce, Schimbarea locului, pentru a fi din now mai aproape de usd poate cel mai adesea si rezolve problema asta, Barbatii glumese spunind de indaté ce se insoard cd vor si doarmé pe partea dinspre usd a patului ca sé poaté fugi mai repede — in realitate e doar un instinct de apdrare.58 De ce sintem diferigi Cind barbatul este plecat de acasi, femeia igi asuma de obicei rolul protector si doarme pe locul lui tn pat. Noaptea, femeia poate fi trezita dintr-un soma profund de primul su- net ascufit, cum ar fi plinsul copilului foarte mic. Basbatii, spre marea enervare a femeilor, vor continua s4 sforaie zdra- vin. Creierul lui insd este programat astfel incit si reactioneze Ja sunete ce pot fi asociate cu idcea de migcare sau, eventual, Ia zgomotul produs de o ramuricd din geam, ceca ce-1 poate trezi intr-o fractiune de secund’, pentru a se apara impotriva unui posibil atac, De data asta, femeile vor dormi duse — exceptie ficindu-se atunci cind barbatul este plecat si creierul ci incepe si-si asume si rolul Iui, avzind toate sunetele sau miseirile ce reprezinti o ameninfare pentru cuib Creierul din spatele reusitei Filozoful grec Aristotel credea ci contrul gindirii se afi {in inim’, in vreme ce creierul ajuta doar Ia ricorirea trupului. De aceea inima este prezenti in cele mai multe exprimari ale diverselor emofii. Now’ ni se poate pirea ridicol acum, dar multi experti, chiar gi in secolul al XIX-Iea, continuau si fie de acord cu Aristotel. in 1962, Roger Sperry a cistigat premiul Nobel pentru c& a demonstrat faptul c& cele dou’ emisfere ale cortexului cere- bral rispund in mod direct de anumite funcfif intelectuale de sine stititoare, Tebnologia avansati permite acum urmarirea functionarii creierului, dar injelegerea lui nu depageste inca faza incipienta. Stim c4 emisfera dreaptd, partea creatoare, controleaza partea sting’ a corpului, in vreme ce emisfera stingd dejine controlul asupra logicii, rationamentului, vor- birii si a partii drepte a corpului. In lobul sting se alli locali- zate limbajul si vocabularul, in special la barbayi, iar in cel drept sint inmagazinate si controlate informatiile vizwale Stingacii au o predilectie pentru emisfera dreapt tiv pentru partea de creatie, Acesta este motivul pentru care exist un numar extrem de mare de stingaci deveniti adevarate genii artistice, inclusiv Albert Einstein, Leonardo Da Vinci, » respecTOTUL TINE DE MINTE Picasso, Lewis Carroll, Greta Garbo, Robert De Niro i Paul McCartney. Sint mai multe femei stingace decit birbati, dar 90% dintre oameni sint dreptaci. Majoritatea barbatitor sint foarte priceputi si faci Iucrurile eu mina dreapti, dar nu sint la fel de buni cind isi folosese mina sting’. Pentru barbati dreapta trebuie si fie sigur’ pentru a nimeri cu usurin{s 0 {int in migcare si pentru a-si aplra partea din fa{4 a corpulti de posibilele atacuri, Faptul c& birbafii sint dreptaci este lo- calizat undeva in gene si explic& de ce, dact un barbat este pe cale si atace, in peste 90% din cazuri prima lui migcare va fi spre dreapta, ca si loveascl mai bine, Testele aratéi cai, in medie, femeile sint cu 3% mai inteligente decit barbatii. Pini in anii 1960, majoritatea datelor despre creierul uman proveneau de la soldatii omoriti pe cimpurile de lupta — $i eran destui, Problema era insi ci majoritatea erau, evi- dent, barbati, prin urmate se presupunea ca i creierul femeti actioncaza similar In prezent, cele mai recente cercetiri dezviluie faptul ci, in realitate, ereierul femeii actioneazd mult diferit fati de cel al bixbatului. in acest lucra consti sursa majoritatii proble- melor ivite in relagile dintre sexe. Creierul femeit este ceva mai mic decit al bérbatului, dar studiile arata ci acest Iueru au conteazi atunei cind este vorba de reusitele ercierului fe- meii, in 1997, cercetitoarea danezi Bente Pakkenberg de a Sectia de neurologic a Spitalului Municipal din Copenhaga a demonstrat 4, in medie, birbatul are patru miliarde de celule in plus in creier falS de femeie, dar de obicei femeile sint cu 3% mai inteligente. in 1999, specialistul in studile pe creier prof. Ruben Gur de Ja Centrul Medical al Universitatii din Pennsylvania a descoperit ci femeile au mai mult materie cenusie decit barbalii, Materia cenugie este locul unde se fac caleulele si datorit& ei femeile comunick mult mai bine decit bavbati.0 De ce sintem diferity Este clar ca femeile sint mai destepte decit barbatii. Ginditi-va — cel mai bun prieten al lor sint diamantele; cel mai bun prieten al bérbatilor este ciinele.” Joan Rivers Ce anume este si unde se aflA mintea noastré Exist o plrere general valabili in legituri cu acea parte a ereierului care controleazi anumite functii. In veeme ce cercetirile si infelegerea creierului uman sint tot mai profunde pe zi ce trece, apar si diverse interpretiri ale rezultatelor studiilor respective. in care oamenii de stiin{i si cercetitorii sint de aceeasi pirere. Folosind Tomografia cu Rezonanja Magnetici (TRM), care misoar& activitatea electrici din cteier, pot fi identificate, urate si localizate exact mai multe funcfii ale creieralul Cu ajutorul scanerelor, putem vedea cum anumite pirli ale creierului indeplinese 0 misiune precisi. Atunci cind scane- rul indica localizarea specifica a unei capacitaji sau funcjii In- seamni ci acea persoani se va dovedi eficienta in aplicarea acelui talent si care fi face plicere, dind dovada de © anumita atractie pentru domeniul respectiv, pe care il poate $i practica De exemplu, majoritatea birbatilor au o localizare speci- fici in ereier care le permite si simti directia, drept pentru care li se pare ugor si o gaseasca. Le place si planifice diferite drumuri, dar nu sint decigi si le urmeze si, de asemenea, le plac distractiile care Ie permit si-gi foloseascs abilititile pre- cum spiritul de negociator sau orientarea in spativ, Femeile au anumite zone specifice pentru vorbire. Se pricep la asta, 0 fac cu usurinti, drept pentru care sint atrase de domeniile care le permit si-si utilizeze aceasta capacitate, cum ar fi tera~ pile, consilierea gi inva calizare lard pentru o anumité abilitate, inseamnd el persoa- Atunei cind au exist 0 lo-‘TOTUL TINE DE MINTE misfra stings Enmore dreapt Parteadreapt Porea sing srcorpult ‘comul Matematica Creatvitatea Vorbirea Inclinatia arises erica Pout Faptote Titutia Deducta Teele Anatica Imaginaia ‘Sintal Vederea bt practic: ‘ansambl ‘Ordinea Melodia wnat Cuvntete cinee lint tec Perceperea Conturut _» imegini abate Detectarca Onientarea be spate detlilr foarte fine Prelucrarea mula zna nu este priceputi sau nu fi face plicere sk se ocupe de aga ceva, De aceea este greu si giseyti femei pilot, tot aga cum & grou si glsesti alinare 1a un birbat sfftuitor sau si invesi engleza cum trebuie” de la un barbat profesor. Unde incep cercetarile asupra creierului Primele experienje sliinjifice referitoare la diferentele dintre sexe au fost inregistrate si existd Inc’ la muzeul din Londra, ele fiind facute de Francis Galton in 1882, El a des- coperit ci brbatii sint mai sensibili la sunetele ,,fipitoare” — la zgomotele stridente sau ascujite —, au o mai puternicd stringere de mind gi sint mai putini sensibili la durere ca fe- meile, in acelagi timp, in America s-a ficut un studiu similar, in urma ciruia sa constatat ci barbafii preferd rogul si nu al- bastrul, ci au un vocabular mai vast si ci rezolva mai usor problemele tehnice decit pe cele gospodaresti. Femeile aud mai bine, folosese mai multe cuvinte decit barbatii si prefer’ si rezolve sarcini gi probleme individuale. Studiile initiale referitoare la anumite localizari ale functi- ilor ereierului s-au ficut pe pacienti cu probleme ale creieru- Ini- Sa constatat c& birbatii care au suferit accidente peDe ce sintem diferiti partea sting’ a creierului si-au pierdut in mare parte capaci- tatea de a vorbi side a se exprima, in vreme ce femeile eu ac~ cidente similare nu au suferit © pierdere a vorbirii, ceea ce a indicat faptul c& cle au mai multi conti ai vorbirii, La birbati existau riseuri de trei sau de patru ori mai mari de asi pierde capacitatea de vorbire sau de a avea dificultiti de vorbire si era putin probabil 0 recuperare a acestor cali- {8}. Dacd barbatul este rdnit pe partea sting’ a capului, exist’ riscul s& amutease3. Daci femeia este lovitd in acelasi loc, mai mult ca sigur ea va continua si vorbeascs, Barbajii cu probleme ale oreierului pe partea dreapta igh pierd in parte sau in totalitate simpul de orientare in spajiu — capacitatea de a gindi tridimensional si de a roti obiectele in gind pentru a vedea cut ochii minsii cum arata din diverse un- ghiuri. De exemplu, planul de constructie al unei case este perceput bidimensional de creierul femeii, in vreme ce al bir- batului i vede in trei dimensiuni, adici poate percepe si in adincime, Majoritatea barbajilor igi pot imagina cum va arita clidirea dupa ce se va termina construirea ci. Femeile care au suferit vatémiri ale ereierului in acelagi loc din partea dreapti ca gi birbatii despre care am vorbit anterior vor suferi mai pujine schimbari sau nici una Ja nivelul capacitafii de orien- tare in spatiu. Doreen Kimura, profesor de psihologie 1a Universitatea din Ontario, a constatat c& la birbati problemele de vorbire apar atunci cind au suferit un accident pe partea sting a cre~ ierului, in vreme ce a femei doar cind lobul frontal al fiec’rei emisfere a avut de suferit. Bilbiiala este un defect de vorbire ce apare aproape exclusiv la birbati gi sint de trei-patru ori mai multi biiefi decit fete care fac cursuri speciale pentru a remedia aceasti problemi. Mai simplu spus, birbatii au capa- citati limitate in privinta vorbitii gi conversatiei. Acest rezul- tat sigur ed nu le va surprinde pe femei, Cirtile antice sint pline de exemple care evidentiaz’ incapacitatea barbatilor de a vorbi gi de a conversa, lucru care le-a ficut de mii de ani pe femei si-si smulgi parul din cap.‘TOTULTINE DE MINTE 63 ‘Cum este analizat creierul De la inceputul anilor 1990, aparatura de scanare a ereie- ruluj s-a dezvoltat intr-o asemenea masuri, ineit in prezent este posibil s8 vezi in direct pe un monitor cum functioneazi creicrul prin utilizarca unui tomograf special (Positron Em- mission Tomography — PET — Tomografie cu emisie de po- zitroni), precum si sistemul de rezonanti magnetics (Magne- tic Resonance Imaging — MRI — Tomografie cu Rezonai Magnetic). Marcus Raichle de Ja Facultatea de Medicin’ a Universititii din Washington 2 misurat zonele specifice ale metabolismului erescut la nivelul ereierului pentru a fixa exact felul In care functioneazi anumite capacititi umane, ‘care arati cam asa Principals puncte specific ta nfvelul reeruut, a cum aparele la TRAE In 1995, la Universitatea Yale, 0 echipa de savanti con- dusi de doctorii Bennett si Sally Shaywitz au ficut citeva teste pe diversi barbati si femei pentru a stabili care parte a cereierului este folositi pentru a potrivi cuvintele in versuri. Folosind TRM pentru a detecta schimbarile minore din cit- coulatia singelui Ja nivelul diverselor pirti ale creierului, ei au confirmat faptul c3 bitbatii folosese mai ales partea sting’ pentru vorbire, in vreme ce femeile folosese atit partea stings Cit $i pe cea dreapti. Aceste experimente, precum si nenumi- rate altele ficute in anii 1990, au indicat limpede acelasi re- zultat: ereierul birbatilor si al femeilor functioneaza diferit,De ce sintem diferiti Cercetirile mai arata si faptul e4 partea stingd a ereierului fetitet se dezvolté mai rapid decit a biietelului, ecea ce in- seamni e& ea va vorbi mai repede gi mai bine deci ci, va citi mai devreme gi va invita mai repede o limba strain’, De asemenea, acest lucru explici si de ce patologii vorbirii au foarte nvulti clienti baiefei la tratament fratioral Intrebati-i pe barbati si pe femei daca nu cumva creier ele lor functioneaza diferit. Barbatii vd vor spune cdi ei cred cd da, cd parca au citit ceva pe Internet chit deundzi... Femeile vor zice cd desigur — alta intrebare f Baiefii insd igi dezvolta mai repede partea dreapta a creie~ rului, cea ce confer capacititi de orientare logice si percep- tuale. Baietii exceleaza in matematicd, puzzle-uri, construcsii si rezolvarea problemelor si stipinese toate aceste lucruri cu mult inaintea fetelor. S-ar putea crede cd diferentele dintre sexe sint minime sau irelevante. Numai c& dovezile nu susfin acest punct de vedere, Din picate, actualmente trim intr-un mediu social in care se insista asupra faptului cA sintem Ia fel —in ciuda muntelui de doveri care aratd ci sintem programati diferit si ci am evolu- at eu capacitati $i inelinatit innascute foarte variate, De ce femeile sint mai bine conectate Emisferele stingd si dreapt ale ereierului sint legate pri tr-o serie de nervi care se aumesc corpus callosum. Acest cablu face ca o parte a creierului si comunice foarte bine cu cealalté, permitind schimbul de informatii‘TOTUL TINE DE MINTE incercaji si vA Imaginati cA avefi doud caleulatoare pe lumeri, ele find legate de o unicd interfaya. Aceasta ar fi cor- pus callosum. Neurologul Roger Gorski de la Universitatea Californi- ani din Los Angeles a confirmat c4 de fapt ereierul femeii are un corpus callosum mai gros decit cel al barbatului, femeile avind cu peste 30% mai multe legaturi intre emisfera stings sicca dreapta, De asemenea, el a mai dovedit ca barbatit si eile folosese parti diferite ale creierului atunci cind indep! nese © aceeasi misiune, Aceste descoperiri au fost de atunci dublate si de cele ale s2vantilor de pretutindeni Corpus calorum Cercetirile au mai dezvaluit si ck hormonul feminin es- trogen stimuleaz’ dezvoltarea celulelor nervoase, apirind mai multe legaturi 1a nivelul creierului si intre cele dowd emisfere, Studiile arati ci dac& existé mai multe legaturi, si vorbirea este mai fluent, Acest Iucru mai explic’ si capaci- tatea femeilor de a putea executa mai multe lucruri fard lega- ‘turk aparenti intre ele, Limurind gi problema intuitiei femi- nine, Asa cum am discutat, femeia este mai bine dotati din punct de vedere senzorial, prin aceastt conectare multipla putindu-se face un transfer mai rapid de informatii intre66 De ce sintem diferiti emisfere si de accea au este de miraze e& o femeie poate emite judecdti rapide gi precise in legituri cu diverse persoane $i situatii Ia nivel intuitv. De ce barbatii nu pot face decit ,,un singur Tucru odata!” Toate cercetifrile de care dispunem sint de acord ci, in ca- zal birbafilor, creierul este specializat, Compartimentat, Creierul barbatului este configurat astfel incit sa se concen- treze asupra unei misiuni precise si majoritatea barbatilor va vor spune ci nu pot face decit un singur lueru odati” Cind barbatul opreste magina ca s4 vadi numele strazii in ghid, ce face cu radioul? il opreste! Majoritatea femeilor nu pot pri- cepe de ce ei fac asta, Ele pot citi in timp ce asculta si pot gi vorbi, si atunci el de ec mu cin stare ? De ce vrea si opreasca televizorul cind sund telefonul? ,Cind citeste ziarul sau se uiti Ia televizor, de ce n-aude ce-i spun?", se pling absolut toate femeile din lume, mai devreme sau mai tirziu. Rasp\ este cd de fapt ereierul barbatului este astfel configurat incit s4 faci un singur lucru odatd, pentru ci exist’ mai putine conexitini intre emisferele stinga si dreapta, iar ercierul este mai compartimentat. Daci fi veji scana ereierul in timp ce citeste, veti constata ck practic este surd Creierul femeii este astfel configurat incit si poatt face mai multe Iucruri deodaté. Acestea pot si nu aibi nici o legs turd gi creierul sh continue si functioneze (irk intrerupere Poate si vorbeasci la telefon, si giteascd in acelasi timp dup’ 9 releti nous si si se uite la televizor. Sau poate conduce ma- sina, se poate farda si poate asculta radioul vorbind totodat Ja un telefon mobil. Dar in cazul in care un birbat giteste dup’ o refetd gi tu ii vorbesti, mai mult ca sigur c& el se va in- furia pentru ef nu poate urmari instructiunile scrise si ceea ce ai de spus in acelagi timp, Daca un barbat se birbiereste gi in- cerci s8-i vorbesti, sigur sc taic. Majoritatea femeilor au fost deja acuzate de barbati c& din cauza lor nu au vazut c& trebu- je s& coteasca gi si iasi din gosea, mai precis, flinded ei nu-i mai tace gura, © femeie chiar mi-a povestit of atunci cind seTOT TINE DE MINTE a supiri pe soful ei, incepe si-i vorbeased toemai cind el bate Cum femeile folosese ambele laturi ale ereierului, multora li se pare mai grou si distinga intre mina stinga si mina dreapta ‘Cam 50% dintre femei nu pot distinge pe loc intre cele dows fri si se uite dupa vreun inel sau dup% vreun pistrui, Pe de alti parte, birbatii care functioneazi fie cu partea sting fie cu partea dreaptd a creierului identified mult mai ugor sting’ si dreapta, drept pentru care femeile din lumea intreagi sint, mereu dojenite de birbati c& au indicat directia dreapta cind de fapt ar fl trebuit s-o ia la sting’. incercafi testul periujei de dinti Incercati acest test — al spilatului pe dinfi. Majoritatea femeilor se pot spila pe din{i in timp ce se plimba prin casi sau discut& mai multe subiecte. Pot si igi perieze dingii in sus gi in jos, in timp ce cu mina cealaltd lustruiesc © mas& cu 0 Iigcare circular’, Majoritatea barbajilor gisesc c& acest Iueru este foarte greu, dacd nu chiar imposibil. Cind barbatii se spala pe dinji, creierul lor mono i face sa se concentreze exclusiv asupra acestui lucru. Cu tofii stau in {aja chiuvetei cu picioarele departate cam la 30 de centimetti, cu corpul usor aplecat, migcindu-si capul inainte gi inapoi dupa periuji, de obicei in functie de viteza cu care curge apa, De ce sintem ceva ce sintem In aceste vremuri in care erestem aici fetifele ea si cum ae fi identi, stints dovedeste eX sint extrem de difertt in gindire, Concluzia neurologilor sia cereetatorilor de pretutin- dleni este eX sintem ecea ce sintem din pricina hormonilor Sintem ceea ce sintem din pricina hormonilor. Cu tofii sintem rezultatul unor reactii chimice.De ce sintem diferiti Spre sfirgtul secolului XX, se sustinea c& ne nastem cu 0 minte complet nepopulati si cd parintii nostri, profesorii si mediul ne dicteazi atitudinile si alcgerile. Noile studii la nivelul ereicrului si al dezvoltarii sale arati cf mintea nosstr’, cam la 6-8 siptimini dup& concepere, este configurat’ ase meni unui calculator. ,Sistemul de operare” fundamental existh si sint instalate deja citeva programe", astfel incit atunci cind ne nagtem sintem deja pregititi asemeni unui cal- culator cu un sistem ce mai poate 1 imbundtayit in privinga hardware-ului i softwate-ului De asemenea, stiinta mai aratd si cA sistemul operational fundamental precum $i legaturile stabilite nu lasi prea mult loc pentru schimbari majore. Mediul si profesorii pot doar sa adauge date si programe compatibile. $i cel puin pina acun ined nu exista manuale de ,Cum si...". Asta inscamné cé atunci cind ne nastem alegerile ulterioare si preferingele sexa- ale sint deja prestabilite. Natura versus formare? Deja zaru- rile au fost aruncate, Natura a avut de la bun inceput un avans. Acum stim ci hrinirea copiilor este ceva care se do- bindeste, mamele adoptive demonstrind c4 sint Ja fel de efci- ente in a-si creste copii ca si mamele biologice Programarea embrionului Aproape toti sintem compusi din 46 de cromozomi, care sint un fel de constructii genetice sau un proiect. 23 provin de Ia mami i 23 de Ia tat. Daci cel de-al 23-lea cromozom al ‘mamei este un cromozom X (adic& in forma de X) si cel de-al 23-lea cromozom al tatilui este tot in forma de X, rezultatul va fi un copil XX, adicd o fat. Daci cel de-al 23-1ea cromo- zom al tatilui este un Y, se obtine un copil XY, adici un biiat, Baza corpului uman si creierul sint feminine — cu tofii debutim ca {ele — si de aceea bArbafii au si trisituri femi- nine, cum ar fi sfircuri sau glands mamare, La 6-8 siptimini dup& concepere, fitul Inc nu are sex gi se poate dezvolta fie ca baiat, fle ca fati din punct de vedere al organelor genitale.JOUL = TINE DE MINIE. Savantul german dr. Gunther Dorner, un adevarat pionier in privinga stiinjelor sociale, a fost printre primii care au avansat teoria cA identitatea noastri sexual se formeazi la sase-opt siptimini dup’ concepere. Studiul siu a aritat c& daci embrionul este din punet de vedere genetic biiat (XY). clisi dezvolti anumite celule care erceazi o cantilate mare de hormoni masculini, in special de (estosteron, formindu-se astfel in corp testiculele si configurindu-se ereierul pentru risiturile gi comportamentele masculine, cum ar fi perceptia pe distanje mari si orientarea in spafiu pentru a arunea, vina si wrmati, SK zicem e embrionul masculin (XY) are nevoie de cel pu- {in o unitate de hormoni masculini pentru a se forma organe- le genitale gi de alte trei pentru configurarea creierului cu un sistem operational masculin, dar din motive pe care le vom discula ulterior, nu primeste dozarea necesars. Si spunem ar fi nevoie de patru unitaji si primeste doar trei. Prima uni- tate este folosité pentru a se forma organele genitale mascu- line, dar ereierul nu mai primeste decit inca alte doud unitati, ceca ce inseamna ed de fapt creierul este sexuat doar pe dou’ tueimi masculin si rimine o treime feminin, Rezultatul este 8 se va nagte un copil care va deveni o persoana cu un ercier predominant masculin, dar si cu eapacititi gi tipare de gindire feminine, Daca ftul mascul primeste doar dowd unit; hormoni masculini, una este folosité pentru formarea testi- culelor, iar ereierul primeste doar una in loe de cele trei nece- sare. Astfel rezulti un copil al edrui ereier este predominant feminin ca structuri si gindire, aflindu-se insi intr-un corp masculin din punct de vedere genetic. La pubertate, bfiatul mai mult ca sigur va ajunge homosexual, Vom discuta despre asta in Capitolul 8 Cind embrionul este fat (XX), exist foarte putini hor- ‘moni masculini sau chiar deloc, astfel incit corpul creeazi or- ganele genitale feminine, iat creierul rimine esenjialmente fe- minin. Creierul continu’ si fie configurat cu hormoni femi- ini, dezvoltindu-si atributele de apSrare a cuibului, inclusivDe ce sintem diferiti centrii prin care se pot descifra semnalele verbale si nonver- bale. Cind se naste o fetid, ea aratd ca o feti{d si comporta- mentul ei va fi feminin din cauza creierului care s-a dezvoltat {in aceasté directie. Ocazional inst, de obicei accidental, ful feminin primeste gi o cantitate semnificativa de hormoni mas- culini; ca urmare, se nagte o fetiji cu un creier mai mult sau ‘mai pufin masculin. $i acest lucru il yom discuta mai pe larg in Capitotut 8. Se estimeaza c intre 80 gi 85% dintre barbafi au un creier predominant masculin gi intre 15 si 20% au un creier mai mult sau mai putin efeminat, Mulji dintre cet din aceasta a doua categorie devin homosexuali, intre 15 $i 20% dintre barbati au un creier efeminat. Aproximativ 10% dintre femei au un creier masculinizat. in aceasti carte orice referire la sexul femeiese se va raporta Ia 90% dintre fete si femei, respectiv Ia cele al caror creier este organizat pentru un comportament preponderent femi- nin. Aproximativ 10% dintre femei au un creier dotat in mai mick sau in mai mare misuri cu capacititi Uipie masculine, pentru e& a primit si 0 dozi de hormoni masculini dupi con- cepere, in perioada dintre a sasea si a opta siptiming. Int acum un test simplu, dar fascinant, care va poate arita miisura in care efeierul vostru este axat pe gindire masculin’ sau feminin§, intrebirile au fost adunate din mai multe studii importante care s-au ocupat de sexualitatea creierului ome- nese, iar sistemul de comparare a informatiei folosit a fost cel dezvoltat de geneticiana britanicé Anne Moir, Nu exist ris- punsuri corecte sau gresite in acest test, ci va ofera informapii in legatura cu felul in care faceti alegerile ji cu felul in care sgindiji. La sfirgitul testului puteyi aduna rezultatele conform unui grafic care apare la pagina 72. Multiplicafi testul i oferi- {eI gi celor cu care locuiti sau Iuerati gi eu sigurantd ¢8 toata lumea isi va clarifiea multe lucruri‘TOTUL TINE DE MINTE 71 Testul este conceput pentru a arita in ce misurd tiparul creierulni Vostru este unul de tip masculin sau feminin, Nu exist rispunsuri corecte sau gresite — rezultatul find un simplu indiciu al nivelului probabil de hormoni ‘masculini pe care il detine sau nu creierul vostru si care au apdrut in perioada dintre a sasea gi a opta siptimini de dupa ce afi fost concepufi, Acest Iucra se reflect in preferinjele voastze, la nivelul valorilor, comportamen- tului, stilului, orientirii gi alegerilor. Incercuipi afirmajia care vi se pare valabild cel mai fadesea in cazul vostru: 1, Cind este vorba de interpretarea unei hAryi sau de cdutatul intr-un ghid al strizilor a aveti dificultaji gi cel mai adesea cereji sprijinul alteuiva, ». vA intoarceli spre direcyia de mers cc. nu aveti nici un fel de dificultati in interpretarea hirfilor sau a ghidurilor strizilor 2. Pregatipi un fel de mincare complicat, radioul merge iar un prieten suni la telefon. Ce faceti a lisaji radioul sii mearga si continuaji sé gitifi in vreme ce vorbiti la telefon b. opriti radioul, vorbiti si continuati si gatiji ©. fi spuneti cl-I sunati de indatd ce terminati de gitit Vin niste prieteni in vizita si intreabs cum pot ajunge la casa voastra cca noua. Ce facet ale desenati o hart cu explicatii clare si le-o trimiteti sau gisiti pe cineva care si le explice cum si ajungi b intrebati ce puncte de reper au $i apoi incercati si le explicaji cum sa ajungi ele explicafi verbal — ,Mergeti pe drumul M3 pind la New Castle, opriji, 0 Iuafi Ja stinga, a doua la dreapta dup’ stopDe ce sintem diferity 4. Cind explicafi o idee sau un concept, cel mai adesea: a folositi creion, hittic si multe gesturi ». explicati verbal, folosind doar un limbaj al trupului i gesturi «. explicati verbal, clar si coneis 5. Cind vi intoarcefi acas& de Ia un film grozav, pre- ferati si, a. vA imaginati in gind scenele din film b, comentati seenele si dialogul . citati mai ales ceea ce $2 spus in film 6. La cinema preferai sx stati: ain dreapta », oriunde cin stinga 7. Un prieten are niste probleme de naturi mecanicl. ‘Cum reactionaf 11 injelegeti gi discutafi despre ce simte el in aceast privinta b. fi recomandaji pe cineva de incredere, care ar putea remedia situatia c.v dai seama cum funcfioneaz’ i incercaji si remediaji chiar voi problema 8. Vi aflafi Intr-un loc care nu va este familiar si cine- va vA intreaba Incotro este nordul: a, marturisiti cd aw gtii b. presupuneti, dupa ce vi ginditi putin ©. aritati directia nord fir nici o dificultate 9.Ati gisit un loc de parcare, dar este foarte mic si trebuie s4 intrati cu spatele: a.tncercati si pasiti alt loc b. incereati cu grijé sf intrati cu spatele ¢. intrafi cu spatele firi nici dificultateTOTUL TINE DE MINTE 10, Va uitafi la televizor cind telefonul sun: a, Fispundeti la telefon cu televizorul deschis ». intii dati televizorul mai ineet si apoi raspundeyi , opriti televizorul, le spunefi celorlalti si tack i apoi rispundeti 11. Tocmai afi auzit © melodie noud interpretati de cintareful preferat. Ce faceti de obicei: 4 puteti reproduce 0 parte din ca fri nici o dificul- tate . puteti reproduce o parte din ea, doar daci este 0 melodie foarte simpli vse pare greu si vA amintiti cum era, dar afi reginut © parte din cuvinte 12. Cel mai bine precizati ce va urma: a. prin intuifie . Iuind hotérire in functie de informatiile disponi- bile, dar i de ,fler” ©. folositi fapte, date statistice $i de tot felul 13. V-afi rAtdcit cheile: a. va apucati de altceva pind cind apar de la sine ? b. va apucati de alteeva, dar incercafi si va amintiji unde le-afi pus ? Fisat? 14. Va aflafi intro camer de hotel si auzifi o sireni undeva departe: a. puteti spune exact dincotro vine sunetul . afi putea, eventual, s-o faceti daca v-ati concentra ‘c. nu puteti identifica de unde provine sunetul 15. Mergeti la ofntilnire mondend si va sint prezentate sapte sau opt persoane pe care nu le-ati mai intilnit. A doua ziDe ce sintem diferiti 1. va amintifi cu uguringé chipul lor ». vi amintifi doar chipul unora dintre ei ¢. vie mai usor si va amintifi numele lor 16. Veefi si mergefi la {ard in vacan{i, dar partenerul ar vrea si meargi la mare. Pentru a-1 convinge c& solufia voastri este mai bund: spunefi pe un ton blind cd vi place a fara si acolo se simt intotdeauna bine si copiii si Intreage familie bi spuneti ci dack mergeti la ark veti f foarte recunoscatori si data viitoare ve{i merge Ia mare «. vi folositi de fapte concrete: la tard e mai aproape, ‘mai ieftin, mai bine organizat pentru sport gi petre- ccerea timpului libs 17. Cind vA planificati activitat a, intocmifi o listi pentru a sti exact ce aveti de facut b. vi ginditi la Iucrurile pe care trebuie si le faceti ¢. vi imaginati cu cine Vi veti intilni, unde veti merge sice Veli face 18.Un prieten are o problem personald si a venit si jscute cu voi: a. sintefi plini de compasiune $i infelegere b. fi spunefi c& Iucrurile nu sint niciodatd atit de rele pe cit par sili explicati si de ce c.f oferifi sugestii sau sfaturi rajionale despre felul cum ar trebui rezolvata problema 19.Doi prieteni din cAsnicii diferite au cite o idilt ascunsi, Cit de probabil este si vi dafi seama: a. vi dagi seama de la bun inceput b. va daji seama in aproape jumatate din cazuri ©. mai mult ca sigur c& nu observafi 20. Ce inseamnd viafa de fapt aga cum o percepeti voi a. si ai prieteni si s4 traiesti in armonie cu cei din jurTOTUL TINE DE MINTE b. si Gi prietenos cu ceilalti, pistrindu-fi indepen denta personala . si-fi atingi scopurile importante cigtigind respectul celorlalti si objinind un anumit prestigiu si progres 21, Dac afi avea de ales, afi prefera sX munciti: a. intr-o echipé cu persoane compatibile bin jurul altora, dar menjinindu-va propriul teritoria de unii singuri 22. Ce anume preferaji si citifi: b. reviste gi ziare c. povesti adevarate, autobiografii 23. Cind mergeti la cumparaturi, avefi tendinta sa: a. cumpérali la primul imbold, mai ales Iucruti speciale b. aveti o listA prestabilit’, dar luati ce va pick la inde- ind .citifi etichetele si comparati preturile 24. Preferati si vA culeati, s& vA treziti si si mincafi a de cite oti aveti chef . conform unui program care Ins poate fi flexibil ©. cam la acceasi orf in ficcare zi 25. Tocmai afi ineeput si lucrafi intr-o stub nou gi afi cunoscut o grimada de lume din rindul person- alului. Una dintre persoane vi telefoneazi acasi: a. vi este usor si-i recunoaste}i vocea , cam In jumatate din cazuri fi recunoasteti vocea €. avefi probleme In a-i recunoayte vocea 26. Ce vi supiri cel mai lare cind vi certaji cu cineva: a. faptul cd persoana respectiva tace sau nu reactio- neazi , c& nu infelege punctul vostru de vedere ¢.€8 pune Intrebari precise sau provocatoare ori ci face comentariiDe ce sintem diferiti 27. La scoalA, cum reactionati la dictiri si compuneri: a. vi se pireau Ia fel de usoare . preferati una dintre cele dow’ ¢. nu erati prea bun la nici una 28, Cind e vorba de dans sau de muzick de jazz: a, ,trSifi” muzica de indatd ce invitati pasii in parte, reusifi si facefi migcdtile sau si dansati si in parte nu . aveti probleme cu past 29. Cit de buni sinte{i la identificarea gi imitarea sune- telor scoase de diverse animale: nu prea buni bb aga gi asa «, foarte buni a ritmului 30.La sfirsitul unei zile lungi $i obositoare, de obicei preferafi si: a. vorbii cut familia sau cu prietenii despre ziua res- pectiva b, ascultafi pe alfii vorbind despre cum gi-au petrecut . citité un ziar, vi uitati la tele zor gi nu vorbiti Cum se calculeazi acest test Mai torul tabel pentru a obtine rezul adunati rispuasurile a, b gi ¢ si folositi urm- sl final Pentru beirbati Ax 15. puncte Bx 5 puncte x (-5) punete Total punetePentru _femei Ax 10 puncte = Bx 5 puncte C x (-5) puncte Total puncte La toate intrebarile la care raspunsurile nu reflectéfoarte exact propria situatie sau la cele la care nu afi incercuit nici 0 litera, acordati-va ite 5 puncte Analizarea rezultatului Majoritatea barbajilor vor avea intre 0-180, iar majori- tatea femeilor intre 150-300, Creierele ,,setate” pe o gindire primordial masculin’ vor objine sub 150, Cu eit sint mai aproape de 0, cu atft sint mai masculine si cu atit este mai mare nivelul de testosteron. Acesti oameni dau dovadi de 0 logic sigur, de putere analitica si verbala si au tendinga si fe disciplinati si bine organiza. Cu eit se apropie mai mult de 0, cu atft sint mai priceputi in previziunea costusilor si plani- ficarea rezultatelor in date statistice, emotiile lor influentin- du -i eu grew. Rezultatele cu minus sint rezultate masculine Acestea indie’ prezenta unor cantitati mari de testosteron ined din fazele foarte timpurii ale dezvoltarii fatului. Cu cit rezultatul este mai mic pentru o femeie, cu atit are mai mari inclinafii spre lesbianism, Creierele structurate mai ales pe o gindire feminin’ vor objine peste 180. Cu cit ciffa este mai mare, cu atit creierul este mai feminin si persoana respectiva va da dovadi de un sim} creator important, dar si de talente artistice $i muzicale,78 De ce sintem difesiti Creierul — testul conexiunilor 3304 xo 310] _CREIER CU CARACTER PUTERNIC FEMININ 300-7 230-4 2804 20-4 2604 250-4 20 xo notes ‘CREIER CU CARACTER PUTERNIC MASCULINTOTULTINE De MINTE Majoritatea hotiririlor lor se bazeaza pe intuifie sau pe fler si se pricep sa isi dea seama de diverse probleme folosind un minimum de date, De asemenea, sint bune la rezolvarea problemelor care presupun creativitate si perspicacitate. Daca un barbat are peste 180 de punete, ereste probabilitatea de a deveni homosexual, Birbatii care obfin sub 0 puncte gi femeile care objin peste 300 de puncte au creiere configurate atit de opus, incit singurul Iueru pe care il au in comun este e% trBiese pe aceeasi planeti. Intre 150 si 180 inseamna compatibilitate de gindise pen- tru ambele sexe sau cd sint, de fapt, un amestec de sexe, Acesti oameni nu dovedese o inclinafie special% spre gindirea ‘masculini sau feminini si de obicei dau dovada de flexibili- tate tn gindire, ceea ce poate fi un avantaj semnifieativ pentru orige categorie in momentul in care trebuie rezolvati 0 anu- mit& problemi. Au tendinta si-si faci prieteni atit dintre bar- Dati cit gi dintee femei Un wl cuvint.. De la inceputul anilor 1980, cunogtinfele despre creier au depasit cele mai optimiste asteptiri. Pregedintele american George Bush a proclamat anii 1990 ca fiind Deceniul Creie- rului si in prezent intrém in Mileniul Minjii, In discutia noastra despre creier gi despre diversele zone pe care [e-am prezentat simplificat, spre a evita prea mulfi termeni de spe- cialitate, am incereat si constientizim aceasta simplificare, pentru c& in fapt ereierul este o structura de tipul unei refele de neuroni, care formeazs un ansamblu complex de celule ale ereicrului, ce aleatuiese regiunile creierulu. Dragi cititori, voi nu vrefi si deveniti specialisti in neuro logie, ci doar si intelegeti ideile fundamentale ale functionarii creierului, precum $i citeva strategii in legituri cu abordarea sexului opus, Este ugor de determinat care este zona in care se formeazi simful orient&rii in spatiu la birbati si al dez- voltitii strategiilor de functionare, Este mult mai grew ins! de manevrat partea emotional a creierului, dar chiar si aga putem totusi si dezvoltim anumite strategii utile.Capitolul 4 Vorbitul si ascultatul BLA BLA BLA SEX BLA Ce spun femeile Ce aud barbatitBarbara $i Allan tocmai se pregiteau si meargi la 0 petrecere. Barbara igi cumparase 0 rochie noua si era nerib- Gitoare $4 arate eit mai bine, A luat doud perechi de pantofi, uundi albastei si alfii aurii gi La intrebat pe Allan lucrul de care barbatii se tem cel mai tare: ,,lubitule, care crezi ca se potri- vese cu rochia asta” Pe Allan I-au trecut fiori. iyi didea sea- ma ci o incurcase, ,Pai... Imm... Care vrei tu, dragostea mea”, inghima el, ,,Hai, Allan’, zise ea cu nerabdare. ,Spune care vin mai bine... Cei albagtri sau cei aurii?” ,Cei aurii", rispunse el agitat. ,Dar ia albastri ce au”, intrebi ea. Nu \i-au plicut niciodats, Am dat o avere pe ei gi n-ai putt si-i suferi! Allan s-a ficut mic dintr-odaté, ,Daci nu te interescazi ce cred nui ma mai intreba", spuse el. El a erezut c 88 rezolve o problema. Numai cd atunei cind a gisit solutia, ea n-a fost deloc recunoscatoare, De fapt, Barbara folosea un. stil earacteristic femeilor: ginditul eu glas tare. Ea deja hotd- rise ce pantofi va purta si nu avea nevoie de parerea nim&nul; dorea doar 0 confirmare ci aratX bine, in acest capitol, ne vom ocupa de problemele de comunicare pe care le au bar- balii si femelle, incercind si oferim clteva solutii inedite Strategia ,pantofilor albastri sau aurii® Atunei cind o femeie intreab& ,albagtri sau aurii", vrind $8 Stie cu ce si se Incalfe, ¢ foarte important ca brbatul s& nu I dea nici un fel de rAspuns. tn schimb, el trebuie si spund "N-ai ales nici una dintre perechi, iubito 7" Majoritatea fe-a De ce sintem diferisi meilor vor fi surprinse de aceast& abordare, pentru cé ele stiu in general ca barbatii au imediat o preferingd. Ei bine... ma gindeam si-i port pe cei aurii...”, va rispunde ea nesigura Realitatea este cA deja i-a ales pe cei aurii, De ce pe cei aurii 2", va intreba el. ,,Pentru ci am accesorii aurii gi in i primeul rochiei este si ceva auriu”, va rispunde ea, Un bar- bat abil va replica: ,Uau! Ce alegere fantastici! © si araqi splendid! Bine ai ffcut! imi place Ia nebunie!” $i in mod sigur va avea 0 sear excelenta, De ce barbafii nu sint in stare si vorbeasca aga cum se cuvine De mii de ani se stie ci barbatii nu se prea pricep la con- versatii, in special comparativ cu femeile. Nu numai ci feti- fele incep si vorbeasc mai repede decit baietii, dar la trei ani 6 fetit are un vocabular de dou ori mai hogat decit al unui Diiefel de acceasi virst4, exprimarea sa fiind aproape suti la sutd inteligibilé. Specialist in patologia vorbirii au mereu de lucru cu biieteit adusi de pirintii care dorese un tratament pentru vesnica problem’ — cient de corect.” Dack biiefelul are o sori mai mare, atunei diferenfele de vorbire sint si mai usor de observat, in special pentru c8 surorile mai mari si mamele vorbesc adesea In locul Gilor. Intrebati-1 pe un pusti de cinci ani: ,Ce mai faci?” — si mama sau sora lui va rispunde: ,,Face bine, muljumim, Nu e in stare si vorbeased suli- Mamele, fiicele si surorile mai mari vor vorbi adesea in numele barbatilor din familia lor. Pentru birbafi, vorbirea nu este un talent special al ereie- rului, Ea functioneaza doar la nivelul lobului sting, fara 0 lo- calizare specifica. Studiile ficute asupra persoanelor cu pro- bleme pe partea stings a creierului arati ci majoritatea dere-‘VORBITUL St ASCULTATUL, 85 slitilor de vorbire ale barbatilor sint localizate tn emistera stingi/spate, iar ale femeilor in emisfera stinga/fat’. Cind vorbeste un barbat, scanerul arati ci se activeaZ’ intreaga cemisferd sting’, ca si cum ar incerca si gaseasc& un centru al vorbirii, dar este incapabil s-o faca, Drept urmare, birbatii ‘nu prea au darul vorbis © alts scanare a ereierulu apartine unui studiu din 1999 condus ée dr. Tonmoy Sharma, seful Catedrei de Psihofar- macologie Cognitiva a Institutului de Psihiatrie din Londra Dupa cum veti putea vedea, birbatii au o localizare mai re~ strinsi a functiilor vorbirii ‘Acest lucru aati de ce bSiefii au tendinta si mormaie gi si pronunte cuvintele mai anevoios decit fetele. Ei folosese 0 smulime de 888", i" si .cam aga cova” in timpul conversa- tiilor, nu pronunta bine finalul euvintelor si utilizeazi doar tuci tonuri ale vocii atunci cind vorbese, in vreme ce femeile folosese cinci tonuri, Cind mai mul{i barbafi se aduni si se uite Ia un meci de fotbal la televizor, ei procedeazs exact aga — singura lor conversatie consti in .D&-mi chipsurile” si Mai e bere ?” Mai multe femei care se intiInese 8 priveasc& Ia televizor transforma totul intr-un pretext de a mai sta la 0 birff. Ca urmare, se opresc la o telenovelA, pentru c& acolo personaiele gi intigile sint mai simple dectt in cazul unui film politst Localizaren vorbir ia tim- baju Ia barbati(Zonele eo regtu reprevinth zonele ae~ tive) Tasttucul de Paihia din Lonera, 1998,