si = ESOS uochisorii, si vi fac acu si-niebunit dupt mini, cit is di batrint gf di hardughiti? Duoampi, si m-af mai numi injier cu par galbin, s1 iuo meas fasuoli chiar ca uo madam ... Da, giedz ghiniguor ... da di-ni pagi, mosiu Vai di mini! $i vria si dzici una ca asta? ... mon die... mon die | je vu pri v. pardon $tiu si sting in api riesi Stiu a fasi cast buni Carbuni ruos, vruo ginspradzasie Si li stric, dedu, di minuni, Pintru- asiei pufini istet, Mai dihai si mai dibasi Sie le dzic ci-s diuochiet. Dicit siei sie stric barasi Da, mai alies, boieri dumnivuastri, sie stiu ghini? ... ii si liecuiesc di friguri, di durieri di cap, di durieri di masali si di urit. Di pildi: 1-uo apucat bi siniva frigurili, hii lui acuolol... puni-i frumusiel trupu in api cu ghati si da-i si maningi vruo duoi harbuj nicuopt. Pi di-asupra di-i si béii lapti crud si buotidzat cu api di pluoaii ... pisti un gias fi gata! Pintru dureri di mas&li, siel mai bun lucru-i si nu ti dai pi mina duoftorilor di ding; sau daci nu ti vindisi cu atita, si iei simburi di chiersici, si si-i strisi cu masaua $@i rig. lar daci nisi chipu aista nu-} fuolosisti ... si clatiesti gura di trii uori pi dzi cu vitriuon clocuotit. in sfirgit, pintru buoala uritului, cari-i buoala siei mai a dracului din lumi, ascultat: Draj boieri gi cuconiti Lasat.iuti casi, mast Holtei, fieti, vaduviti $i cu inima voiuoast Di vruoig numai di cit Aliergat, va sfatuiesc Si vi triaci di urit La Teatru roménese! 10.5.1, Subdialectul transilvanean 1. ti-te =tyi- tye — pustyiu, tyimp, zmintyit, styiulétye, tyinda, scrintyit putyind, petyic, tyicalos, tyihna, _ tyicdit, tyigaie tyivitura, prétyin, o patyimit, rotyit, fratye, muntye scintyei, sutye, cartye, vitye, luptye, zbatye, pintyece, du tye, saptye / septye /saptye, laptye. nu tye tyeme, pestye betyesug etc.: 652. di-de = dyi - dye — dyincolo, adyica, dyiavol, dyin, credyinfa, dyinapoi, dyinaintye, dyintre, predyica, ridyicd / radyica, pri- mejdyie, dyintye, ‘gridyina, pindyit, gindyit, batye, artyist, cadye, dyeloc, badye, ardye, dyegraba, dyejet, dyepartye, prindye, adyevar, dyespletyit, repedye, dye ghincolo dye dyeal, pindyestye, podyet etc.; 3. ni- ne = nyi- nye— funyie, nyime, ranyit, venyin, junyined, nyici, bunyi, uneori 4. mi- me= mnyi - mnye uneori 5. pi-pe = chi - che sau ptyi-ptye uneori 6, bi -be = ghi - ghie sau bdyi - bdye o vinyit, minyie, rivnyit, anyimal, nyimarui, lunyi, nyicdiri, Nyiculaie, omenyie, primenyit, penye, cinye, bunye, nyevasta, binyefa, cinye vinye, nyebun, prunye bunye, rdminye, raenyestye, dyminyeat’, rivnyestye, pa tyinye, nyestye etc., mnyijloc, mnyinunye, nyimnyic, amnyiroasd, mnyiros, o primnyit, mnyiazizi, munyiazinoaptye, mnyie, mnyic, m& mnyir, mnyireasé, mnyisil, 1-0 mnyistuit, mnyire, mmyili, munyigcd-tye, munyilos, mnyieluf, a mnyeu, zmnyeura, amnyeazd, mnyere, mnyeros, mnyerii (albastru), mnyerla, mnyeunat, mnyi- am, mnyi-ar, mnyi-au, mnyi-o, mnyi-or etc.. — chicio&’re / ptyicio&re, chiatra / ptyiatra, schin/ sptyin, o chicat / 0 ptyicat, chicdtura / ptyicdtura, on chic / on ptyic, lichit / liptyit, chipait / ptyipait, chigcat/ ptyigcat, chistoale / ptyistoale, nachi / naptyi, chiper/ ptyiper, chiafi / ptyiata, chigcos / ptyigcos, scachi/ scaptyi, pochi / potyi / poptyi, chiulifa / ptyiulita, scunchit §/ scumptyit, chinjéle / ptyinjéle, znochi/ znoptyi, chtle / ptyéle, cheptar / ptyeptar, cheptos/ ptyeptos, chetruit / ptyetruit, cherit / ptyerit, cherzanyie / ptyerzanyie, chezis / ptyezis, chérdye / /ptyérdye, cheptinat / ptyeptanat, cherdut / ptyerdut, chersicd/ ptyersica etc. — alghit / albdyit, ghivol / bdyivol, zghici / bdyici, zghiciuit / bdyiciuit, ghietu / bdyetu, ghirui / bdyirui, ghiruiala / bdyiruiala, ma ghizui / bdyizui, ghizuiala / bdyizuiala, ghirau / bdyirau, gheat/ bdyeat, razghestye / rizbdyestye, ghehdie / bdyehdie, alghestye / albdyestye etc. 667. fi initial = hi sau gi + hie/sie, hiu/siu, hinuy/sinut, hind/sind, hinuf’/ginufs hier/sier, hierar/sierar, hidre/giere. hiert/siert, hiertur ‘siertura, hierbintye/sierbintye, hirav/sirav, o hi/o gi, o hi » hiin‘o si siin’, hior / sior, hiint&/siing’, hinantu’/sinanfu’ 8. gi-ge 9. i intermediar =i 10. ea final/interm =e 11. diftongul oa (infepenit semirotunjit) 12. consoane finale nemuiate 13. conj. si = sf Nota: vocala ,, hiece/siece, hioros/sioros, hiecin/siecin’, hieunye gieunye, hhiecinye/siecinye, hiestyecinye /-siestyecinye hiestyecare / siestyecare, hiecare/siecare ete.: / jinjie, marjinye, marjinas, rejiment, arjint, arjintyiu jinyere, jingas, cistyij', covrij’ rij, mami’, fraj,, oblij strij, ajunje, dyéjet, curje, merje, jer, jerar,” injer Jabaldyejaba, fuje, aidje, culdje, betytje, ciomije, ldje dyezlgje, dyirbje, toidje, jeam, jeme, jeamat, jeaman, ajer Jenunf' (genunchi), frije, jenyeral jerman, cirlije, cigtyije SA strije, infije, impinje, atyinje, linje, styinje, invinje incinje etc.; — sosit, covasit, aerisit, afurisit, agonyisit, sdvirsit cocolosit, dyepasit, dyescretit, dyeslusit, cdruntit, cugit consimfit, amortit, asfinfit, curafit, ametit, amutit, zis ice, auzit, pazit, ziud, ptyezis, zidar, zidarie, zimf, Prinzit, trezit/strezit, zicala, azil, zilnyic, o frunzit etc.- —a mé, avém, puny’, ardy’, prindyém, vedyém, alej’m ardy@, 0 cur’, porny’, off8, lula, surc’, galbeny’, i! jeld Je, mnyelus®, nyinj’, pasar’, pure’, pinjg, pody’ Propty®, “rindy8, ulcé, —albastr®, ametém, clip¢m merém/merjém ete, / soare, floare, poatye, scoatye, ore, moari, groapa dogoare, lumnyinoasa, bombodnye, potcoava, ciodrh oald, cingatoare, fuiodre, socoatye, do’mnd, racodre , Scroafa, izvoara etc.: coboat / baiet nalf, parinj, frunf, cdrung, taiat, frat, mincat, bet iez, verz, prinz, grinz, arz, caz, gros, frumos, gras etc.; Prep. pe = pa; pron. refl. se = si (sa si ducd) »e se pronunfé ca in limba francezd\ mar", per 6710.5.2, Texte in subdialectul transilvinean 1. On ficior harnyic si cumintye, afinu-sa la yremnyia insuratorii, indrajdgtye o fatucd cu care s4 gi invoitstye s-o 18 dye nyevasta. intr-o zi fi spunye lu tat-so: ,. Tata, am gast o fat faind, vrenyicd si cu zestre, ma lag s-o iu? i Daa cui ii, mii baietye?™. A Savinyei lu Ciupitu aaa... Nu, tat, nu si pobtye: acbia-i sord-ta .. g-ar hi pacat!™ Baiatu, infelegin cum stau trebdyile, g-0 cAlcat pa inyima si n-o mai luat-o. Dupi o vreme, iar s& duce la tat-so: ,,Tatd, am aflat alta si mai buna’ A oui ii ficiom tatyii?®. ,,A lu Nyeculai Siminyie™. ,Aaa...! Nu, tat, gf asta fi-i sora, nu s& podtye!*. Ficioru atunci s-o nacdjit rau dye tat si i-o perit pofta dye insurdtoare. Muma-sa vazinu-l c&-i ag cdtranyit, c& nu mai mbre duminyica la joc, {Lintreba intr-o zi: ,,Da ce ai, dragu mamii, dye parca-t tat ploua $i nyinje?. Or ti s-o fic dye-nsuratodre?™. \Mnyi s-o facu, mama, dye-nsuratoare, g-am si gast fBtye fainye, vrenyice sicu dstre, da tata nu ma lasa sd idu pa nyiciuna”, .Da pa cinye ai gist - intreba m&-sa -". ,,PA a Savinyei lu Ciupitu, p-a lu Nyéculai Siminyie No, i dyice nu vie tat-to s& le iei?* Pai, zice c&-s surorile mnyéle, s-ar hi pacat!* _.Dapi, dragu mamii, i8-o pa care vrei! Nu fi-i sora nyice una, c& nyici v P-on tigan I-o trimas domnu notarag cu nyésty® raci la primariu, S-o- ntimplat c4 figanu s-o hodyinyit linga oarice apa, si iel o vast racii acolo-n cosarea cum sA cdiznyese. Da iel 0 zis cata raci »Dye- mai rdcorit o ira - ¢i i-o fipat in apa. Dup-actia s-o culeat s-o adurnyit. Daca s-o sculat, 0 strigat pa raci si vie afara dyin apa, da racii n-o iegit dyin apa. Amu, figanu ar hi mars la primariu, da dye undye raci? Tat o mars, da n-o ayut ce dyéie, fr numa cosarca goala si cartyea, vez dumnyeata, 68 hi ast dye bunyi s4 m-ascultaf, io v-ag ndpustyi in apa, s va _scrisodrea dye la notards, Primariu dacd 0 cetyit cartyea, I-o-ntrebat pa tigan: Undye-s racii, mai tiganye, c& aicea-i scris cd-s 0 sutd dye raci?* Da figanu 0 raspuns; ,.vai dye minye cit i-am cotat, n-am styiut cd-s in cartye, am gindyit cd-s in vale, da binye cd-s acolo-n cartye!“ S-o mai intimplat odata cd on figan o adurnyit in capatu satului sup cruce. O vinyit on vint si s-omburdat crucea pa tigan dye i-o rupt mnyijlocu Atunci iel Lo poftyit pA popa s&-1 spovedyeasca: si popa i-o dat s sirutye crucea. Da figanu o zis: ,,vai dye minya do&mnye, domnule parintye, laaas’- ma, cA gi aiasta a hi tat ast dye pagina cin a crBstye mare, ca s-acdia dyin capatu satului care mnyi-o rupt mnijlocu! 3. On om trdia ca vai dye iel cu muiére-sa; i8 tt ziua numa il ocdra, ba il mai gi cirpé, si agé iel duct o viata ca dye cinye. Fomeia, cum is mai tatye, fi zice intr-o zi: — Mé&, loanye, du-tye tu la potyica si c8re odrice doftorii pantru minye, s4 mA mai imbunyez. Bdyetu om s& dusé. Cum intra-n potyicd, ii cbrepotycaragului nyiste doftorii pintru muigre-sa, cd-i cam 1%. Potycarasu, vazinu-l c-i cam prost, si gindybgte o tira, s duce la iel sai traje patru palnyi. — Ei, omule, du-tye si da-i fomeii doftoriile tstea: dye nu s-o face binye, s vii s&-t mai dau. Bdyetu om plecd cu obrajii rosii; cum intr in casa, muiSrea-l intreba —No, omule, datu-{-o doftorii? Atunci iel fi styérje doud palnyi, ce nu facusa nyiciodata pana atunci. — Uitye, doud hapuri!; hélalaltye mai tirziu! Fomeia daca o vast cum merje treaba, sa facu blinda. Omuy, intr-asta. vazin cd muifrea s-o-ndreptat, s& duce si-i dy8ie ind&rdpt potyicaragului hapurile ramasi. IntrS in potyicd si, hars! fi ardye dou palnyi. — Iaca, dom’le, c muiérea s-o facu binye numa dyin doua! 4, lo v4 zic on dyescintyec pantru paduchii dye parktye. Tye duci dye 69dyiminyeata, parié nu risare soarele, unye-i gasi boz: bozu-i on felyi dye soe care amnyinoasd dye tat rau. $-ap% faci acolo, dyinaintyea bozului, trii inchindciunyi si zici Tatl nostru: s-apa zici pa nyerdsuflatye gi cit or hi-n rai, atityea goanja dye hélea s4 ramiie-n casa, st nyici atitea. Zace cinci noua patil Pi optu aol | saptye a aes unu nyiciunu cit poptyi cit juz i ) | S-atunci, iestyi cu sticurea a mind, si dai in boz si-l tai. Zici dye trii wari, si tai dye tri ari tri dardbupi dye boz, g-apa atunci iei bozu gi vii cu iel acasa. Gap daci ai avé soda dye spun s& baj intr-o fir dye apa, baj bozu acolo, il moi binye, binye gi dai cu iel pa la grinz, paturi, scaunye, paret, si-n vremea asta numeri dye noua uori tat indarapt: zice, noua, optu, saptye ... etc, si tat stroptyestyi, da sa nu gresastyi la numiarat. Apa iei bozu si-l pui unye faci focu, unye fuma, gi sa zice c& paduchii dye parétye ies pa undye fuma. . Radaicina dye calamb s& améstyecd cu rachiu dye drojdyie, asta-i bund la vatimaturi si junghiuri. Altye buruienyi: iarba mare, fi bun dye aprins in casa; 0 aprinz - Doamnye ferestye - pantru tatye bolile - ducd-sé pa pustyii! Pantru dureri dye cap, frunzi dye nuc; dac&-i poaspatd, o hierghi, apa” fo pui la cap si tye culci ou i8 Dye buba inyimii, cinye are - Dodimnye ferestye - sa coc trii alii si sa punye trii hire dye tamiie alba, trii hire dye ptyiper nyegru g-apa’ ackia sa mincd PAntru dureri dye stomag, sA punye trii c8pe, trii capatinyi dye ai gi ffrind dye sacar’, s-apa’ o pui la stomag. 70 iP&ntru friguri ii buruiana puturods’; tye pui 5-0 ptyisaz, zama o bel gi buruiana {-o pui la cap. Dacd nu tr8ce cu aia, s8 i dye zace banyi rom curat, 8 batye on du proaspit, il strici in romu Ala, il bat binye, binye ¢i il dai pasta cap Cin’ tye dor tare mastlele, on hir dye ai (vez dumnyeata, dye usturoi) in urechi Dye gilci, pui o luminare intr-on ciorap si-1 calei in pragu ugii, s-apa-l pui la git. Sapa’ zici: Fuj junghi cA tye-njunghi, cd tye zmulg si tye leg, tye topasc si tye scot, tye usc, tye ptyisaz, tye melit, tye daracesc, tye fac caiere ca pa cinyepa, tye dyeapan ca pa tort, tye urzasc, tye-nvalese, tye navadyesc, tye ts, tye tai, tye- nalbdyesc, tye fac trimba ca pa pinza, tye croiasc ca pa trimba, tye fac cAmiesa, tye port ca p-o cAmbsd, ca p-o camdsa tye rup, tye fac zdrénta gi tye arunc in foc, si tye scot dye la (...)dyin cap, dyin ods, dyin maduva, dyin spatye, dyin fata ébrazului, dyin zgirciu nasului si dyin tat trupu! 6. On fran tirguin un cal il intreba pa vinzator: - Traje calu? = CA traje? It avé mare bucurie cin li-i vidy’ tragin! Dup-actia ig dau mina, fac tirgu sf fidula, iar omu pleacd bucuros acasi Pasta cityeva zile vinye nacdjit si sa plinje cA nu vre 88 traga calu ~ M-ai p&cdlit rau dye tat, calu nu vre sa traga! - To nyici n-am zis dyeloc cA traje: am zis numa cd-i vidye cum tyi-i bucura cin a traje. Vez, si io m-ag hi bucurat, dar’ nu mnyi-o facu nyiciodata asta plac’re. On jandari vedye p-on mos ce trece c-o glaja a mind - Ce-ai in mind mosule, il intreba. -O glaja. - O vid, da ce-ai in it? - Vin. - Pantru cinye? - Jumitatye pantru minye, jumatatye pantru baba me. - Da-nyi mnyie partyia babii dumnyitale, zice jandariu += Nu poci, dom'le jandari; partyia babii fi la fund! On fran vinye cu un car plin dye saci. Caii fi ierau slabdyi gi obostt dye 71 | | | |drum. La barera fi oprit - Ce ai in saci? Taranu s-aplecd la urSchia vamegului gi-i spunye incet. - N-am ingles. spunye mai tare, zice vamesu - Am ovaz, dom’le, zice franu, da tat incet - Ei! s-apoi dye ce nu vorbdyesti mai tare? - Vez, cas nu m-auzi caii! 7. VAntu turbat si pasarile Traind in viatd can’ eram tindr, mosu mnyeu nye povesty® citye ceva. Si nye-o spus odata ca dye undye provinye turbarea, Estye ceva anyimal turbat, La o inaltime, nu styiu sA spunyem la ce indltime spre ceri, la o indlfime foartye mare, éstye on anumit vint dye s4 numétye vint turbat. $i ca sé putyem styi ca cum dye ar puty® hi vintu turbat, zice c& sunt unile paseri care zboara pin aer si zboara cA ii mai nyervoasa poatye, c-o traje aeru —_g-ajunje mai sus ca altye paseri, pind ajunje la vintu turbat. Cin ajunje la vintu turbat ackié vietatye, paserea aia, i nu mai sufere, 8 modre si cadye jos turbatd. Moart gi turbata de moarta cadye jos la fafa pamintului. Dye actia intre tyimpuri la noi, pa fata pamintului, cityeodata vidyem c &stye on cinye turbat sau &stye on anyimal dye padure, dye exemplu cum fi lupu. fi on lup turbat. Ala mine orice fel dye mortaciunye, si cinyile si lupu. Cinyile ii domestyic, da’ mined orice fel dye mortaciunye gi dind cinyile dye pasere, dye-alea care o ajuns la vintu turbat, mincd dyin paserea aia ...1! Turba cinyile ! $i dye acolea dyevinye dye styim gi noi cd trebe sé nye aparam cd sunt unyile anyimale care turbeaz. Cinyile c& mined orice mortaciunye, sau lupu ca-i anyimal dye padure si trai&stye tat cu mortaciunyi, (Maria lonita: Drumul uriegilor, pag. 188 10.6.1. Subdialectul banditean Eginira, Dacia Clu) Napora, 123) 1, ti- te=ci-ce — cimp, cimpuriu, cicdlos, Cimisokra, cimigan, ' cihna, cigaie, cicdit, cicluit, cipeil, civit, civeala, civitura, invircit&, arcist, picit, tropocit, scie, cindd, pusciu, scrincit, pecic, cinarel, cinaret, turcit, fecija, micicel, pacima, propcit, pucinta, rascignyit, rascimp, cipsiie, frace, munce, curce, suce, frunce, pucere, mulce, cuvince, imbatrinyesce, carce, nu ce ceme, cincec, gigce, rupce, lapce, parce, ceama, ceméator, ceafar, cemei, ceatru, cehui, pincec, I-o cerminat, scincei, preoceas, pucernyic etc. : 72a. pt 2.di-de=gi- — agica, gincolo, gince, giminyeata, gintr-o, pregicd, ge 5. ni-ne= nye ginaince - ginapoi, I-o gibuit, gimprejur, gisparut, gibasie Gdibacie), naro3ge (neroade), giavol, gintre, ginspre, Sistractiie, gisparut, gragin’, griginar, gincodse - gincolo, megicament, ogihna, pogit, orgynye, cage, crege, Toage, ge gincolo ge geal, repege, vege, gespleciti, gezlipcit, gesparfit, gesvelit, ciceva blige, gescige (deschide), rapige, geloc, gegrabi, arge, pa-ngeliece, ingemna, ingeminacic, Poget, sage, raspunge, gezgroapa, gescept, gestul, pergele. scage, ingeplinyit, ingesat, jugecata, juget, ingepartat, Pegepsit, pegeapsa, gescoperit etc. > ce=si- ge— imbringit, sinyeva, sirdse, aisi, Cragiun, rasit, ritdsit, nyisi o giferenfa, prisina, susitor, singi, pecesit, gicoare, gimbru, siment, similitura, sindm, simitir, sinsprése, Sinyeva gbre seva, singatodre, siocirlie, sioard, sinscit, siob. sioban, siobit, sioc, sioculet, siocan, zApigit, tisiunye, atunsi, cringien, sienusd, s& ingierse, asiesta, dusie, fagic sieva, dulgie, zisie, siere, pasie, prisiepe, gincodsie, Siergevea, sieai, sieldlalt, sieapd, sieara, sieas, sieasornyic. sieat’, sieagcd, sieatd, sieaun, séiea ge, siel, asiela, aseia, Sea, astia, asblea, sientru, sienturd, sienuga, gienugiu, sip. Siler, sierc, siercat, siersel, sierinta, siernye, siernyit, Siecind, capagie, agie, coagie, intodrsie, plasie, si jotsie. Sdragie, toarsie, zasie, tagie si fasie etc.; 4 gi -ge=ji- je— rujinyit, mognyeji, draj, fuji, lunji, fulji, pribajit, jiuliu, Oloji, fraji, jimmascicd, jinyeric’, atraji, baji in dyesali, faj, nadraji, aleji, betyeji, gezlieji, intrieji, nyeji, cigciji, covriji, friji, relijie, striji, infiji, veriji, obliji, mamaliji,, plinjie. fuljier, curjie, merjie, muljie. jier, jieme, marjiele. frajied, Jenye, dyejet, dyejierat, dodjie, frijie, citlijie, Iejie care drejie, slabanodjie, blejie, dulsiejie, betyejie, ajier, sinye aliejie - culiejie etc; nyi - — nyime, nyimic, anyimal, amarnyic, nyigce, nyisiodaté, Primenyit, unyire, linyie, nyiscin’, nyigcit, nygcum, 0 nyi- merit, nyimic, I-o nymisit, cumunyie, pepenyigce, dosnyic, dornyic, penyita, visinyiu, anyevoie, binye, carnye, prunye. 73nye spunye, pé minye, nyeamuri, apunye, nyemernyic, jenyeral, nyegru, nyeagceptat, nyeacins, “nyesinscit, nyesioplit, nyeferigit, nyepatat, nyescins, nyesciuit, pa nyevazuce, springienye, sinye?; uneori . 6. pi-pe=pei-— copcil, pciper, pcisodre, lipcit, peinjéle, scumpeit, pee pciper, peele, peeptar, peeaptan etc. uneori f 7. e intermediar — triecut, culbjie, vrief’, stelie, fiece, viege, pariece, preiotat —_infiliejie, s& pliesie, s& liejie, triesie, zoriele, curiele, trien, triec, griele, alieg, intrieg, culieg, gezlieg, intrieb, pliec, triegie etc.; uneori 8. i, e interm, = 4/ rSpege, rAgic’, riceza, ostinyit, s4gku, vorbidgce, narod, nasip, risie, rapige, razimat, ribeliunye, ragieal4, raorut, rajim, rfinye, s4 si rapetye, raspect, rAspinjie, raspira etc.. 6. consoane _/ fallog’, cicalos', albisios’, credyhgios’, vicej,, grumaj', obraj', finale nemuiate : trie’, geschis’, indulsit’, incrietif, incilsif’ etc.. 10. pentru ,.de“ gi,,din'* de preferat ge gi gin (in loc de ,,da si ,din" folosite fn unele zone); si = si, pe = pa. 10.6.2. Texte in subdialectul banafean L — MA, Ilie tata, haige s& mérjem noi amindoi amu ge giminyeata sa sApdm locu giela gin Valea Marului. — Apa nu scii, tatd, cf giela nu-l pucem spa gecit dupa plodie? — Hm!, binye zigi; hai atunsi si-1 s’pim pa giel gin Pogigor — Asiela? Apa acolo nu sii cA traba initie si tiem tufele tlea ge care zisis, si numa dup’ aia sd-1 spam? ~ Hml, da atungi sie zisi, n-ar gi mai binye s&1 spam pa dla gin capatu satului? Fil Sla’tiuma aigi la o zvirlitura ge bag. pucem mere orcin. — Haige atungi la giel gin vii : 74