101. C.S.

Definiția plumbului din punct de vedere a interacțiunii cu organismul

uman:
{=Este un metal toxic pentru organismul uman, intoxicația numindu-se saturnism
~%-100%Este metal ușor nu toxic, de culoare argintie cu densitate mica
~%-100%Acest metal nu este toxic pentru organism
~%-100%La temperatura obișnuită plumbul este foarte instabil
~%-100%Densitatea plumbului este foarte mică}

102. C.S. Care sunt locurile de răspândire a plumbului?

{~%-100%Numai în minereuri metalifere
=Apa, sol, aer, plante, scoarța terestră
~%-100%În industria textilă
~%-100%Alimente și plante
~%-100%Nici un răspuns nu este corect}

103. C.S. Care sunt ramurile comerciale şi industriale unde se găsește plumbul?
{~%-100%Industria sudurii
~%-100%Baterii
~%-100%Materiale plastice şi ceramice
~%-100%Benzină
=Toate cele enumerate}

104. C.S. Enumerați locurile de muncă cu risc de expunere la plumb:

{~%-100%În industria mobilierului
=Industria acumulatoarelor, grafică, chimică
~%-100%Producția și prelucrarea produselor din cristal
~%-100%Industria metalurgică
~%-100%În mine}

105. C.S. Cel mai important minereu de plumb este :

{~%-100%Tetraetil de plumb
~%-100%Azbest
~%-100%Seleniul
=Galena
~%-100%Diboranul}

106. C.S. Care sunt factorii etiologici predispozanţi (secundari) ce aparţin

organismului
în cazul intoxicației cu plumb:
{~%-100%Obezitate
~%-100%Diabet zaharat
=Viroze
~%-100%Raluri bronşice
~%-100%Cardialgie}

107. C.S. Care este temperatura de emitere a vaporilor de Plumb :

{~%-100%350°C
~%-100%400°C
=450°C
~%-100%500°C
~%-100%550°C}

108. C.S. Care sunt factorii etiologici predispozanţi(secundari) ce aparţin locului

de
muncă în intoxicația cu plumb:
{~%-100%Microclimatul
~%-100%Regimul de lucru nefavorabil
=Ventilaţie deficitară
~%-100%Temperatura înaltă
~%-100%Nici un răspuns nu este correct.}

109. C.S. De cât timp este necesar pentru a se dezvolta intoxicația cronică cu
plumb:
{~%-100%3-4 ani
=2-3ani
~%-100%1-2 săptămâni
~%-100%2-3 ore
~%-100%3-4 săptămâni}

110. C.S. Care este una din căile de pătrundere a plumbului în organismul uman?
{~%-100%Calea placentară
~%-100%Calea subcutanată
~%-100%Calea paranterală
=Calea cutanată
~%-100%Calea intradermică}

111. C.S. Ce este specific pentru calea respiratorie a intoxicației cu plumb?

{~%-100%Este calea minoră de pătrundere,
~%-100%Rata depunerii oscilează între 20-35%
~%-100%Jumătate din rata expusă se regăsește în alveole
=Este calea majoră de pătrundere
~%-100%Rata depunerii oscilează între 20-25%}

112. C.S. În ce organe și structuri tisulare are loc depozitarea plumbului?

{~%-100%Ficat.
~%-100%Rinichi.
~%-100%Mușchi.
=Oase.
~%-100%Depozitează uniform în toate organele enumerate}

113. C.S. Ce organe și structuri tisulare sunt afectate de intoxicația cu plumb?

{~%-100%Sistem de hematopoieză.
~%-100%Sistemul nervos central și periferic.
~%-100%Organe parenchimatoase.
~%-100%Piele, mucoase, oase.
=Toate cele enumerate}

114. C.S. Precizaţi patogeneza anemiei în intoxicaţia cronică cu plumb:

{~%-100%Anemia feriprivă
~%-100%Anemia aplastică
~%-100%Anemia posthemoragică
~%-100%Anemia B12 deficitară
=Blocarea formării hemului}

115. C.S. Ce modificări morfologice la puncția sternală se atestă în intoxicațiile

cu
plumb?
{~%-100%Micșorarea numărului de megaloblaști
~%-100%Crește fragilitatea mecanică a eritrocitelor cu majorarea duratei vitale a
acestora
=Creșterea numărului de megaloblaști
~%-100%Modificări morfologice la puncția sternală nu se depistează
~%-100%Modificări morfologice la puncția sternală se depistează}

116. C.S. Care acid este eliminat prin intermediul urinei în caz de intoxicație cu
Plumb?
{~%-100%Acidul arahidonic
= Acidul aminolevulinic
~%-100%Acidul etacrinic
~%-100%Acidul folic
~%-100%Acidul uric}

117. C.S. Care sunt simptomele tipice ale colicii saturnine?

{=Dureri de intensitate difuză în întreg abdomenul sau paraombilical, cu iradiere
lombară
~%-100%Micșorarea durerilor abdominale la palpare
~%-100%Abdomenul nu este încordat
~%-100%Constipații
~%-100%Diaree.}

118. C.S. Ce sindroame sunt tipice pentru intoxicația cronică cu plumb?

{~%-100%Asteno-neurotic
~%-100%Dispeptic
~%-100%Afectarea SNC și periferic
~%-100%Simptomul cardinal – coloritul de Pb
=Toate cele enumerate}

119. C.S. Care medicament este de primă linie tratamentul în intoxicatiei cu Plumb?
{~%-100%Succimerul
~%-100%Unitiolul
=Edtamina
~%-100%Fenolul
~%-100%Diproximul}

120. C.S. În ce perioadă de timp se efectuează controlul medical general al

pacienților
supuși anterior acțiunii nocive a plumbului?
{~%-100%1 dată în lună
=1 dată la 3 luni
~%-100%1 dată în 6 luni
~%-100%1 dată în 12 luni
~%-100%1 dată în 18 luni}

121. C.S. Examenul medical de angajare se efectuează conform cărui act normativ?
{=HG 1025 din 07-09-2016
~%-100%HG 1282 din 29-11-2016
~%-100%HG 355 din 11-04-2007
~%-100%HG 775 din 02-10-2017
~%-100%HG 256 din 27-03-2018}

122. C.M Activitatea în care industrii și care procese tehnologice pot conduce la
intoxicația cu plumb a angajaților?
{~%25%Industria acumulatoarelor, grafică, chimică
~%25%Căptușirea și repararea rezervoarelor de acizi cu plăci de Pb
~%25%Industria ușoară și alimentară
~%25%Prepararea și utilizarea vopselelor cu Pb
~%-100%Nici unul nu este corect}

123. C.M. Care sunt căile principale de pătrundere în organism a Pb?

{~%25%Respiratorie
~%25%Digestivă
~%25%Cutanată
~%25%Mucoase
~%-100%Hematogenă}

124. CM. Numiți organele țintă a intoxicației cu plumb:

{~%25%Creier
~%25%Oase
~%50%Ficat
~%-100%Plămâni
~%-100%Rinichi}

125. CM. Numiți organele țintă a intoxicației cu plumb:

{~%50%Creier
~%50%Oase
~%-100%Ochii
~%-100%Plămâni
~%-100%Rinichi}

126. CM. Numiți sistemele organismului ce preponderent sunt afectate de plumb:

{~%25%Nervos
~%25%Pulmonar
~%25%Hemapoietic
~%-100%Fermentativ
~%25%Cardio-vascular}

127. C.M. Ce modificări patologice sunt tipice pentru intoxicația cu plumb?

{~%25%Inhibă sinteza hemului din eritroblastul măduvei osoase
~%-100%Formarea methemoglobinei în eritrocite
~%25%Blochează activitatea unora din enzimele lanțului de biosinteză a hemului
~%50%Creșterea nivelului de protoporfirină IX în hematii
~%-100%Toate răspunsuri sunt corecte}

128. C.M. Numiți modificările morfologice la puncția sternală:

{~%25%Creșterea numărului de megaloblaști
~%25%Crește fragilitatea mecanică a eritrocitelor cu scăderea duratei vitalea
acestora (hemoliză)
~%25%Inhibiția glucozo-6-fosfatdehidrogenazei membranare
~%-100%Numărul de megaloblaști micșorează
~%25%Apariția eritroblaștilor polipoidici și eritroblaștilor cu granulații
bazofile}

129. C.M. Principalele forme de manifestare a intoxicației acute cu plumb sunt:

{~%-100%Hepatită acută toxică;
~%100%Colica saturnină;
~%100% Encefalopatia acută saturnină;
~%-100%Sindromul pseudoreumatic;
~%-100%Sindromul anemic.}

130. C.M. Care simptome sunt tipice pentru „colica saturnină”?

{~%25%Manifestări asteno-neurotice sau dispeptice (grețuri, vomă, anorexie)
~%25%Dureri de intensitate difuză în întreg abdomenul sau paraombilical, cu
iradiere lombară
~%25%Abdomenul este normal sau ușor excavat și nu prezintă contractură musculară
~%25%Durerea cedează la presiunea profundă a abdomenului
~%-100%La palparea abdomenului durerea este mai pronunțată}

131. C.M. Pentru encefalopatia acută saturnină este caracteristic:

{~%25%Pareza nerviilor cranieni
~%25%Tremor
~%25%Pb urinar nu se depistează
~%-100%Pb sangvin nu se modifică în comporații cu altul.
~%25%Dezorientare}

132. C.M. Tabloul clinic al intoxicației cronice cu plumb este caracterizat de

următoarele
sindroame:
{~%25%Sindromul asteno-vegetativ
~%25%Sindromul digestiv
~%-100%Sindromul colestatic
~%25%Sindromul anemic
~%25%Sindromul afecţiunii sistemului nervos central}

133. C.M.Indicați simptomele intoxicației cronice cu plumb:

{~%100%Crize de dureri abdominale
~%100%Încordarea peretelui abdominal
~%-100%Micșorarea durerilor abdominale la palpare
~%-100%Constipații
~%-100%Diaree}

134. C.M. Ce criterii de diagnostic NU sunt tipice pentru intoxicație cronică cu

plumb?
{~%25%Colica saturnină
~%25%Reticulocitoză
~%-100%Anemia hipercromă
~%-100%Hemosiderină în urină crescută
~%100%Fier seric crescut}

135. C.M. Criterii de diagnostic pentru intoxicația cronică cu plumb sunt:

{~%25%Ruta profesională
~%25%Sindromul asteno-vegetativ
~%-100%Sindromul colestatic
~%25%Coloritul de Pb
~%25%Lizereul Burton}

136. CM. Ce modificări pot fi depistate în analiza generală a sângelui în

intoxicația cu
plumb?
{~%25%Anemie
~%25%Leucocitoză
~%-100%Leucopenie
~%-100%Eritrocitoză
~%100%Eritropenie}

137. CM. Cu care patologii se face diagnosticul diferenţiat al colicei saturnine?

{~%25%Colica renală
~%25%Colica hepatică
~%25%Ocluzia intestinală
~%-100%Infarct miocardic
~%25%Apendicita acută}

138. C.M. Anemia din intoxicaţiile cu plumb trebuie diferenţiată de:

{~%-100%Anemia feriprivă
~%100%Hepatită virală
~%-100%Anemia aplastică
~%100%Anemie hemolitică de altă natură cu icter
~%-100%Anemia B12 deficitară}

139. CM. Examinul de laborator pune în evidență nivelul plumbului în sânge și

urină,
care sunt valorile admisibile?
{~%-100%Plumbemia sub 50mg/100ml
~%100%Plumbemia sub 70mg/100ml
~%100%Plumburia sub 150mg/l
~%-100%Plumburia sub 40mg/g
~%-100%Plumbemia sub 60mg/100ml.}

140. C.M. Prezenţa cărui component biochimic este util pentru diagnosticul
intoxicatiei
cu plumb?
{~%-100%Acidului arahidonic
~%100%Acidului aminolevulinic
~%-100%Acidului etacrinic
~%100%Acidui delta-aminolevulinic
~%-100%Acidului dezoxifolic}

141. C.M. Tratamentul intoxicației cu plumb prevede:

{~%25%Administrarea a penicilaminei;
~%25%Administrarea a EDTA;
~%25%Administrarea a DMSA;
~%-100%Administrarea zilnică a BAL;
~%25%Administrarea zilnică a vitaminei C.}

142. CM. Care sunt măsurile igienice personale care trebuie respectate cu stricteţe
persoanelor supuse expunerii cu Plumb?
{~%25%Baie sau duş cu apă caldă şi săpun
~%25%Se spală dinţii cu periuţa şi pasta de dinţi
~%25%Masa se va lua în afara zonelor poluate
~%-100%Alimentaţie bogată în grăsimi
~%25%Evitarea abuzului de alcool}

143. C.M. În ce perioadă de timp se efectuează controlul medical general al

pacienților
supuși acțiunii nocive a Pb?
{~%-100%1 dată în 9 luni
~%25%1dată în 3 luni
~%25%Examen medical de angajare
~%-100%1 dată în 2 luni
~%100%Semestrial}

144. C.M. În ce constă aplicarea măsurilor tehnico-organizatorice pentru a preveni

intoxicația cu plumb?
{~%25%Eliminarea plumbului din procesul tehnologic
~%25%Automatizarea unor procese tehnologice
~%-100%Eliberarea de la folosirea echipamentului de protecție
~%25%Respectarea disciplinei tehnologice
~%25%Reducerea zilei de muncă,în anumite cazuri (6 ore/schimb)}

145. C.M. Ce include măsura profilactică medicală aplicată la angajare conform H.G.
1025 din 7/09/2016 pentru a preveni acțiunea Pb?
{~%25%neurolog
~%25%hemogramă
~%25%creatinină sangvină
~%25%uroporfirine urinare
~%-100%ECG}

146. C.M. Ce include măsura profilactică medicală aplicată anual conform H.G. 1025
din
7/09/2016 pentru a preveni acțiunea Pb?
{~%25%examen clinic general, neurolog
~%25%hemogramă
~%25%creatinină sangvină
~%25%EMG, la indicaţia medicului în patologii profesionale
~%-100%TC}

147. C.M. Ce măsuri profilactice se întreprind la sfîrșitul schimbului de lucru a

muncitorului conform H.G. 1025 din 7/09/2016 pentru a preveni acțiunea Pb?
{~%25%acid deltaaminolevulinic în urină
~%25%protoporfirină liberă eritrocitară în sînge
~%100%plumbemie
~%-100%hemogramă
~%-100%uroporfirine urinare}

148. C.M Care sunt contraindicațiile la angajare cu expunere profesională a

intoxicației
cu plumb conform H.G. 1025 din 7/09/2016?
{~%25%boli cronice ale aparatului cardiovascular (HTA, boală cardiacă ischemică)
~%25%boli cronice ale sistemului nervos
~%100%anemie
~%-100%Ulcer gastric
~%-100%Astm bronșic}

149. C.M Care sunt contraindicațiile la angajare cu expunere profesională a

intoxicației
cu plumb conform H.G. 1025 din 7/09/2016?
{~%25%Nefropatii cronice
~%25%Femei în perioada de fertilitate
~%50%Minori sub 18 ani
~%-100%Pensionari
~%-100%Tonzilită cronică}

150. Ce include măsura profilactică medicală aplicată la angajare conform H.G. 1025
din
7/09/2016 pentru a preveni acțiunea Pb?
{~%-100%oftalmolog
~%25%hemogramă
~%25%creatinină sangvină
~%50%uroporfirine urinare
~%-100%ECG}

151. Care este varianta corectă a definiţiei pesticidelor?

{=Pesticidele reprezintă o serie de substanțe chimice cu o acțiune biologică
deosebit de ridicată,
destinate și utilizate în agricultură, silvicultură cu scopul prevenirii acțiunii
și/sau combaterii
unor forme de viață vegetală sau animală, care aduc pagube directe și indirecte
culturilor agricole
și animalelor.
~%-100%Pesticidele reprezintă o serie de substanțe chimice fără o acțiune biologică
de ridicată,
destinate și utilizate în agricultură, silvicultură cu scopul prevenirii acțiunii
și/sau combaterii
unor forme de viață vegetală sau animală, care aduc pagube directe și indirecte
culturilor agricole
și animalelor.
~%-100%Pesticidele reprezintă o serie de substanțe care nu aduc pagube directe și
indirecte culturilor
agricole și animalelor.
~%-100%Pesticidele reprezintă o serie de substanțe chimice utilizate doar în
industria chimică de
sinteză.
~%-100%Pesticidele reprezintă o serie de substanțe chimice cu o acțiune biologică
deosebit de ridicată,
destinate și utilizate doar în silvicultură cu scopul prevenirii daunelor din
partea animală, și care
aduc pagube directe animalelor sălbatice.}

152. Din ce limbă a fost preluat și ce înseamnă componentele cuvântului “ pesticid

”?
{=Termenul “ pesticide ” a fost preluat din limba engleză, unde “pest” înseamnă
insectă
dăunătoare, iar terminația “icide” înseamnă “a distruge, a nimici”.
~%-100%Termenul “ pesticide ” a fost preluat din limba greacă, unde “pest” înseamnă
insectă
dăunătoare, iar terminația “icide” înseamnă “a distruge, a nimici”.
~%-100%Termenul “ pesticide ” a fost preluat din limba engleză, unde “pest”
înseamnă “a distruge, a
nimici”, iar terminația “icide” înseamnă insectă dăunătoare.
~%-100%Termenul “ pesticide ” a fost preluat din limba franceză, unde “pest”
înseamnă insectă
dăunătoare,iar terminația “icide” înseamnă substanță chimică”.
~%-100%Termenul “ pesticide ” a fost preluat din limba engleză, unde “pest”
depistare, iar terminația
“icide” înseamnă “a opri”.}

153. În câte grupe se clasifică pesticidele și care sunt acestea?

{~%25%I. În funcție de destinație.
~%25%II. În funcţie de origine.
~%25%III. În dependenţă de structura chimică.
~%-100%IV. În funţie de producător.
~%25%IV. În funcţie de gradul de toxicitate.}

154. În funcție de destinația pesticidelor în care grupe se împart?

{~%25%Insecticide (combaterea insectelor dăunătoare).
~%25%Zoocide (pentru combaterea daunatorilor animali).
~%25%Rodenticide/Raticide (combaterea rozatoarelor).
~%25%Moluscocide (combaterea molustelor).
~%-100%Moluscocide (combaterea insectelor dăunătoare).}

155. În funcție de destinația pesticidelor în care grupe se împart?

{~%25%Nematocide (combaterea nematozilor).
~%25%Larvicide (combaterea larvelor).
~%-100%Acaricide (combaterea nematozilor).
~%25%Ovicide (distrugerea oualor de insecte si acarieni).
~%25%Acaricide (combaterea acarienilor).}

156. În funcție de destinația pesticidelor în care grupe se împart?

{~%33.33333%Algicide (distrugerea algelor).
~%33.33333%Erbicide (distrugerea buruienilor din culturi).
~%33.33333%Fungicide (combaterea ciupercilor ce provoacă boli plantelor).
~%33.33333%Acaricide (combaterea nematozilor).
~%-100%Moluscocide (combaterea insectelor dăunătoare).}

157. Regulatorii de creștere (mijloace care inhibă sau stimulează procese de

creștere a
plantelor) includ:
{~%25%~%-100%defoliante: mijloace de defoliere a plantelor.
~%25%~%-100%desicante: mijloace de uscare a plantelor inainte de recoltare.
~%25%~%-100%deflorante: mijloace de inlaturare a cantitatii excesive de flori.
~%25%~%-100%atractante: mijloace de ademenit.
~%-100%~%-100%repelente: mijloace pentru ademenit.}
158. În funcţie de origine, pesticidele în care grupe se împart?
{~%33.33333%Origine minerală: (săruri de As, Ba, Cu, Hg, Pb) etc.
~%33.33333%Origine vegetală: (nicotina, veratrum, stricnină).
~%33.33333%Origine sintetică: (esteri organofosforici, derivaţi organohalogenaţi,
nitroderivaţi aromatici,
derivaţi carbamici, compuşi fenolici şi compuşi organometalici).
~%-100%Origine minerală: (nicotina, veratrum, stricnină) etc.
~%-100%Origine minerală: (esteri organofosforici, derivaţi organohalogenaţi,
nitroderivaţi aromatici,
derivaţi carbamici, compuşi fenolici şi compuşi organometalici).}

159. În dependenţă de structura chimică, pesticidele în care grupe se împart?

{~%25%Pesticide fosfororganice
~%25%Pesticide clororganice
~%25%Pesticide mercurorganice
~%25%Pesticide carbamice, respectiv tiocarbamice
~%-100%Pesticide selenorganice}

160. În dependenţă de structura chimică, pesticidele în care grupe se împart?

{~%25%Pesticide nitrofenolice
~%25%Preparate de Sulf
~%25%Preparate de Cupru
~%25%Preparate de Arsen
~%25%Preparate de Alcool.}

161. În funcţie de gradul de toxicitate, pesticidele în care grupe se împart?

{~%25%Grupa I: substanţe extrem de toxice, induc intoxicaţii mortale (fulger),
DL50< 50 mg/kg,fiind
marcate cu etichete roșii.
~%25%Grupa II: substanţe cu efect toxic puternic, DL50: 50-200 mg/kg, fiind marcate
cu etichete
verzi.
~%-100%Grupa III: substanţe cu efect toxic moderat, DL50: 200-1000 mg/kg, fiind
marcate cu etichete
verzi.
~%25%Grupa IV: substanţe cu efect toxic redus, DL50 >1000 mg/kg, fiind marcate cu
etichete negre.
~%25%Grupa III: substanţe cu efect toxic moderat, DL50: 200-1000 mg/kg, fiind
marcate cu etichete
albastre.}

162. Care sunt căile de patrundere a toxicului în organism?

{~%25%Calea respiratorie.
~%25%Calea cutanată.
~%25%Calea digestivă.
~%-100%Calea parenterală.
~%25%Calea mixtă.}

163. Conform cantităţii de toxic pătruns în organsim, ce tipuri de intoxicație se

deosebesc?
{~%33.33333%Intoxicaţii acute (forma ușoară, medie, gravă).
~%33.33333%Intoxicaţii subacute.
~%33.33333%Intoxicaţii cronice (stadiul I, II, III ).
~%-100%Intoxicaţii acute (stadiul I, II, III ).
~%-100%Intoxicaţii subacute (stadiul I, II, III ).}

164. Prin ce se caracterizează intoxicaţiile acute cu pesticide?

{~%33.33333%Perioada precoce, care cuprinde perioada de timp de la pătrunderea
toxicului în organism,
pînă la apariţia primelor semne ale intoxicaţiei.
~%33.33333%Perioada preclinică, pentru care sunt caracteristice simptome
nespecifice ca : vomă, greaţă,
cefalee, slăbiciune generală, care pot fi întîlnite și în alte patologii.
~%33.33333%Perioada intoxicaţiei propriu-zise, are un șir de semne clinice
specifice care apar în rezultatul
acţiunii toxicului asupa organismului.
~%-100%Perioada precoce, pentru care sunt caracteristice simptome nespecifice ca :
vomă, greaţă,
cefalee, slăbiciune generală, care pot fi întîlnite și în alte patologii.
~%-100%Perioada intoxicaţiei propriu-zise, pentru care sunt caracteristice simptome
nespecifice ca :
vomă, greaţă, cefalee, slăbiciune generală, care pot fi întîlnite și în alte
patologii.}

165. Prin ce se caracterizează intoxicaţiile subacute cu pesticide?

{~%25%Depinde de cantitatea și toxicitatea toxicului care a pătruns în organismul
uman.
~%25%Se caracterizează printr-o reacţie nesemnificativă la acțiunea toxicului
asupra organismului.
~%25%Comparativ cu reacția din intoxicațiile acute, procesul patologic are o
evoluţie mai ștersă și
mai îndelungată.
~%25%Comparativ cu reacția din intoxicațiile acute, procesul patologic are o
evoluţie mai accentuată
și mai îndelungată.
~%-100%Se caracterizează printr-o reacţie semnificativă la acțiunea toxicului
asupra organismului.}

166. Prin ce se caracterizează intoxicaţiile cronice cu pesticide?

{=Apar ca rezultat al însumării în timp a efectelor unor doze mici și repetate de
toxic asupra
organismului uman.
~%-100%Apar ca rezultat al însumării în timp a efectelor unor doze mari și repetate
de toxic asupra
organismului uman.
~%-100%Apar ca rezultat al însumării în timp a efectelor unor doze mici și unice de
toxic asupra
organismului uman.
~%-100%Apar spontan la acțiunea unor doze mici și repetate de toxic asupra
organismului uman.
~%-100%Apar ca rezultat al unui accident fără repetări în timp.}

167. Compușii fosfororganici după structura chimică din ce grupă fac parte?
{=După structura chimică compuşii fosfororganici sunt eterii acizilor fosforici,
tiofosforici,
ditiofosforici și fosfonici.
~%-100%După structura chimică compuşii fosfororganici sunt acooli.
~%-100%După structura chimică compuşii fosfororganici sunt baze tari.
~%-100%După structura chimică compuşii fosfororganici sunt derivați clorurici.
~%-100%După structura chimică compuşii fosfororganici sunt derivați benzenici.}

168. Ce reprezentanți din compușii fosfororganici cunoașteți?

{=Reprezentanții acestei grupe sunt: Carbofos, Fazolon, Metilnitrofos, Metafos.
~%-100%Reprezentanții acestei grupe sunt: Clorbofos, Meticlorofos, Metamercurofos.
~%-100%Reprezentanții acestei grupe sunt: Arsenitat, Mercuran.
~%-100%Reprezentanții acestei grupe sunt: Triclorfosfogem.
~%-100%Reprezentanții acestei grupe sunt: Fosfamidclorat, Metafosarsenat.}
169. Cu ce scop și unde se utilizează compușii fosfororganici?
{=Se utilizează cu scop de insecticide sau acaricide în agricultură, pomicultură,
viticultură şi
silvicultură, având efecte intense chiar și la doze mici.
~%-100%Se utilizează cu scop de animalcid în agricultură, pomicultură, viticultură
şi silvicultură, având
efecte intense chiar și la doze mici.
~%-100%Se utilizează cu scop de algicid în agricultură, pomicultură, viticultură şi
silvicultură, având
efecte intense chiar și la doze mici.
~%-100%Se utilizează cu scop de micelicid în agricultură, pomicultură, viticultură
şi silvicultură, având
efecte intense chiar și la doze mici.
~%-100%Se utilizează cu scop de fumigație în agricultură, pomicultură, viticultură
şi silvicultură, având
efecte intense chiar și la doze mici.}

170. Care enzimă prioritar o inhibă compușii organofosforici când nimeresc în

organism?
{=Este cunoscut faptul că mulţi compuşi organofosforici pot inhiba atât
colinesteraza, cât şi alte
enzime.
~%-100%Este cunoscut faptul că mulţi compuşi organofosforici pot inhiba atât
alcooldehidrogenaza,
cât şi alte enzime.
~%-100%Este cunoscut faptul că mulţi compuşi organofosforici pot inhiba atât
sintazele, cât şi alte
enzime.
~%-100%Este cunoscut faptul că mulţi compuşi organofosforici pot inhiba atât ATP-
azele, cât şi alte
enzime.
~%-100%Este cunoscut faptul că mulţi compuşi organofosforici nu pot inhiba atât
colinesteraza, cât şi
alte enzime.}

171. Ce se întâmplă după inactivarea acetilcolinesterazei în intoxicațiile cu

pesticide
fosfororganice?
{~%-100%În rezultatul inactivării acetilcolinesterazei se acumulează mediatorul
Sistemului Nervos
(sinapsei) – acetilcolina.
~%-100%Intoxicaţia endogenă acetilcolinică duce la dereglarea transmiterii
impulsului nervos prin
celule nervoase şi sinapsele ganglionare.
~%-100%Intoxicaţia endogenă acetilcolinică nu duce la dereglarea transmiterii
impulsului nervos prin
celule nervoase şi sinapsele ganglionare.
~%-100%În rezultatul inactivării acetilcolinesterazei se acumulează mediatorul
Sistemului Nervos
(sinapsei) – dopamina.
~%-100%În rezultatul inactivării acetilcolinesterazei nu se acumulează mediatorul
Sistemului Nervos
(sinapsei) – acetilcolina.}

172. Simptomele de bază ale intoxicaţiei cu pesticide fosfororganice se determină

prin
prezenţa a căror efecte?
{~%50%Efectului muscarinic.
~%50%Efectului nicotinic.
~%-100%Acţiunii centrale a acetilcolinei.
~%-100%Efectului neurologic.
~%-100%Acţiunii periferice a acetilcolinei.}

173. Ce presupune efectul muscarinic (acţiune parasimpatomimetică) în intoxicațiile

cu
pesticidele organofosforice?
{~%25%Efecte oculare: mioză, scăderea acuităţii vizuale şi tulburări de acomodare.
~%25%Efecte cardiovasculare: scăderea de scurtă durată a tensiunii arteriale.
~%25%Efecte asupra musculaturei netede.
~%25%Efecte asupra secreţiei exocrine, stimulează secreţia (creşte secreţia
glandelor sudoripare,
lacrimale, salivare , bronșice, gastrice, pancreatice şi intestinale).
~%-100%Efecte oculare: midriază și creșterea acuităţii vizuale.}

174. Ce determină efectul nicotinic în intoxicațiile cu pesticidele

organofosforice?
{~%25%Hipertensiune arterială (prin vasoconstricţie generalizată).
~%25%Tahicardie (prin acţiune asupra ganglionilor simpatici şi eliberare de
catecolamine din
medulosuprarenală).
~%25%Apnee (prin mecanism reflex cu punct de plecare din vasele mari pulmonare),
urmată de
polipnee (prin excitarea receptorilor sinocarotidieni).
~%-100%Hiporglicemie (prin eliberare de catecolamine).
~%25%Fasciculaţii musculare (prin acţiune asupra receptorilor nicotinici şi la
nivelul joncţiunii
neuromusculare): contracturile pleoapelor, contracturile limbii, contracturile
gâtului.}

175. Ce determină acțiunea centrală în intoxicațiile cu pesticidele

organofosforice?
{~%25%Cefalee.
~%25%Anxietate.
~%25%Vertije.
~%-100%Somnolență.
~%25%Tulburări de echilibru.}

176. Ce determină acțiunea centrală în intoxicațiile cu pesticidele

organofosforice?
{~%-100%Inhibiție.
~%25%Dereglarea psihicului.
~%25%Dereglarea cunoştinţei.
~%25%Convulsii, coma.
~%25%Paralizia centrilor de importanţă vitală din bulbul rahidian.}

177. Descrieți tabloul clinic al intoxicaţiilor acute cu pesticide fosfororganice,

forma
ușoară.
{~%25%Decurge cu următoarele acuze: cefalee, vertije, slăbiciuni în membre.
~%25%Decurge cu următoarele acuze: scăderea văzului, nelinişte, greaţă,
hipersalivaţie, colici
abdominale, diaree.
~%25%Suferinzii sunt îngrijoraţi, pupilele îngustate, reacţia la lumină slabă, se
dezvoltă spasmul
acomodaţiei, care duce la scăderea acuității vizuale.
~%-100%Decurge fără dereglarea adaptării nocturne şi în încăperile slab luminate.
~%25%Apare nistagmul, edemaţierea feţii, hipertranspiraţie.}
178. Descrieți tabloul clinic al intoxicaţiilor acute cu pesticide fosfororganice,
forma
ușoară.
{~%25%La acţiunea îndelungată este îngreunată respiraţia (predominant în actul
inspirator), jena
toracică însoţită de insuficienţă respiratorie, tuse sub formă de accese.
~%25%Pe întreaga arie pulmonară se auscultă respiraţie aspră, raluri uscate.
~%25%Sistemul cardiovascular: tahicardie, mărirea TA.
~%25%Este evidentă scăderea activităţii colinesterazelor eritrocitare în serul
sangvin.
~%-100%Sistemul cardiovascular: bradicardie, scăderea TA.}

179. Descrieți tabloul clinic al intoxicaţiilor acute cu pesticide fosfororganice,

forma
medie.
{~%25%Sunt tipice excitaţia, anxietatea, reacţii neadecvate la excitanţi externi,
cefalee pronunţată,
slăbiciuni musculare.
~%25%Dereglarea respiraţiei devine mai pronunţată atât în actul inspirator cît și
în actul expirator,
respiraţia devine şuierătoare, clocotantă, în pulmoni se ascultă raluri umede pe
întreaga arie
pulmonară.
~%25%Apar semne ale insuficienţei respiratorii (cianoza).
~%25%În acest stadiu tahicardia poate trece în bradicardie, TA rămâne ridicată,
hipertemie însoţită
de frison.
~%-100%Dispar semne ale insuficienţei respiratorii (cianoza).}

180. Descrieți tabloul clinic al intoxicaţiilor acute cu pesticide fosfororganice,

forma gravă.
{~%25%Stare ce aminteşte edemul pulmonar: respiraţie clocotantă, numeroase raluri
umede pe
întreaga arie pulmonară, tuse umedă spumoasă în legătură cu hipersecreţia gladelor
bronşice.
~%25%Starea se agravează prin apariţia paraliziei musculaturii intercostale,
respiraţia se realizează
pe baza mișcării diafragmului şi are un caracter de sughiţ.
~%-100%Tahicardia de scurtă durată trece în bradicardie, TA rămâne scăzută.
~%25%Pe acest fon poate să apară starea colaptoidă: cunoştinţa tulburată, pupilele
îngustate, la
lumină nu reacţionează.
~%25%Periodic apar convulsii generalizate ,Se dezvoltă stare comatoasă.}

181. Descrieți tabloul clinic al intoxicaţiilor subacute cu pesticide

fosfororganice.
{~%33.33333%Intoxicațiile subacute cu compuși fosfororganici după simptomatologie
sunt practic identice
cu intoxicaţiile acute.
~%33.33333%Intoxicaţiile subacute sunt mai puţin răspindite comparativ cu cele
acute, un rol decisiv îl
joacă capacitatea individuală de adaptare și reacționare a organismului, dar și de
cantitatea și
toxicitatea toxicului care a pătruns în organismul uman.
~%33.33333%Ca și în cazul intoxicațiilor acute, toxicul pătrunde în organism într-o
singură repriză, dar
debutul este mai lent.
~%-100%Intoxicațiile subacute cu compuși fosfororganici după simptomatologie sunt
practic identice
cu intoxicaţiile cronice.
~%-100%Ca și în cazul intoxicațiilor cronice, toxicul pătrunde în organism într-o
singură repriză, dar
debutul este mai lent.}

182. Descrieți tabloul clinic al intoxicaţiilor cronice cu pesticide

fosfororganice, stadiul I.
{~%25%Se observă cefalee pronunţată, cu predominare în regiunea temporală.
~%25%Vertije, scăderea memoriei, dereglări de somn.
~%25%Anorexie, greaţă, slăbiciune generală.
~%-100%Uneori se determină midriază.
~%25%Dereglarea inervaţiei vegeto-vasculare cu predominarea sistemului
parasimpatic.}

183. Descrieți tabloul clinic al intoxicaţiilor cronice cu pesticide

fosfororganice, stadiul II.
{~%50%Se observă scăderea intelectului treptat.
~%50%Pot fi prezente lipotemii de scurtă durată.
~%-100%Uneori se determină midriază.
~%-100%Se determină leucocitoză neutrofilă, granulaţie toxică leucocitară.
~%-100%Se atestă mai ales la persoanele ce lucrează cu tiofos.}

184. Descrieți tabloul clinic al intoxicaţiilor cronice cu pesticide

fosfororganice, stadiul III.
{~%33.33333%Se atestă mai ales la persoanele ce lucrează cu tiofos.
~%33.33333%se întâlneşte afectarea toxică a ficatului,
~%33.33333%în analiza generală a sângelui se determină leucocitoză neutrofilă,
granulaţie toxică
leucocitară.
~%-100%Se observă scăderea intelectului treptat.
~%-100%Pot fi prezente lipotemii de scurtă durată.}

185. Cu ce scop sunt utilizați compușii clororganici în diferite ramuri a

agriculturii?
{=Ca insecticide, acaricide, la prelucrarea seminţelor, culturilor.
~%-100%Ca supotr nutritiv a culturilor.
~%-100%Nu sunt utilizați din 1970.
~%-100%Au fost utilizați doar ca arme chimice.
~%-100%Nici un răspuns nu este corect.}

186. Numiți reprezentanți din grupul compușilor organoclorurați.

{~%25%Clorbenzenul.
~%25%Metoxiclorul.
~%25%Heptaclorul.
~%25%Clordanul.
~%-100%Poliflordanul.}

187. Care este specificul compușilor clororganici?

{~%33.33333%Rezistenţă în mediul ambiant.
~%33.33333%Solubilitate mare în grăsimi şi lipide.
~%33.33333%Capacitate de cumulare în ţesuturile organismului (ţesuturi bogate în
grăsimi: ţes. adipos,
creier, ficat, pancreas, splină, suprarenale, tiroidă).
{~%-100%Lipsa de rezistenţă în mediul ambiant.
~%-100%Solubilitate mică în grăsimi şi lipide.}

188. Acțiunea toxică a complexelor clororganice prin ce este caracterizată?

{~%33.33333%Modificarea sistemelor fermentative.
~%33.33333%Afectarea transportul transmembranar de Na, K, Ca, Cl.
~%33.33333%Dereglarea respiraţiei tisulare.
~%-100%Nu afectează sistemele fermentative.
~%-100%Nu afectează respiraţia tisulară.}

189. Cum descrie Curceatov compușii clororganici?

{=Nişte neelectroliţi liposolubili, care sunt în stare să penetreze toate barierele
protectoare a
organismului.
~%-100%Nişte electroliţi liposolubili, care sunt în stare să penetreze toate
barierele protectoare a
organismului.
~%-100%Nişte neelectroliţi liposolubili, care nu sunt în stare să penetreze toate
barierele protectoare a
organismului.
~%-100%Nişte electroliţi liposolubili, care nu sunt în stare să penetreze toate
barierele protectoare a
organismului.
~%-100%Nişte electroliţi hidrosolubili, care sunt în stare să penetreze toate
barierele protectoare a
organismului.}

190. Asupra căror sisteme și organe acționează compușii clororganici?

{~%33.33333%Sistemul Nervos Central.
~%33.33333%Sistemul Reproductiv,
~%33.33333%Organele parenchimatoase cu degenerescenţa necrotică şi grăsoasă.
~%-100%Sistemul Vascular.
~%-100%Sistemul Muscular.}

191. Descrieți tabloul clinic al intoxicaţiilor acute cu pesticide clororganice.

{~%33.33333%La pătrunderea pe cale respiratorie în primul rând apar semne de
excitare a căilor respiratorii
superioare şi afectarea căilor respiratorii inferioare ( bronşiilor) sub formă de
(traheobronşită
acută).
~%33.33333%În cazul pătrunderii prin tractul gastro-intestinal - apar fenomene
dispeptice (greţuri, vome,
dureri abdominale, tranzit accelerat), cu dezvoltarea gastroenterocolite acute.
~%33.33333%În cazul pătrunderii toxicului prin piele este însoţită de inflamaţie
acută, hemoragii pînă la
apariţia necrozei tisulare.
~%-100%În cazul pătrunderii prin tractul gastro-intestinal - apar semne de excitare
a căilor respiratorii
superioare şi afectarea căilor respiratorii inferioare ( bronşiilor) sub formă de
(traheobronşită
acută).
~%-100%În cazul pătrunderii toxicului prin piele apar fenomene dispeptice (greţuri,
vome, dureri
abdominale, tranzit accelerat), cu dezvoltarea gastroenterocolite acute.}

192. Descrieți tabloul clinic al intoxicaţiilor acute cu pesticide clororganice,

forma ușoară.
{~%25%Cefalee, vertij.
~%25%Tulburări de comportament.
~%25%Pareze, parestezii ale extremităţilor.
~%25%Tremor ale pleoapelor şi extremităţilor superioare.
~%-100%Tulburări vestibulare.}

193. Descrieți tabloul clinic al intoxicaţiilor acute cu pesticide clororganice,

forma medie.
{~%25%Din partea SNC pot aparea accese de convulsii, uneori epileptiforme, stări
colaptoide şi
comatoase.
~%25%Manifestări cardio-vasculare: cardialgii, palpitaţii, dispnee şi senzaţia de
presiune toracică.
~%25%La pătrunderea în organism a cantităţilor mari de toxic este posibilă apariţia
miocarditei
toxico-alergice, hepatitei toxice, nefritei toxice.
~%25%Sistemul hematopoetic: uneori, la pătrunderea repetată a toxicului, pot apărea
modificări în
hemoleucogramă sub formă de anemie hipo- şi aplastică.
~%-100%Din partea SNC nu apar schimbări.}

194. Descrieți tabloul clinic al intoxicaţiilor acute cu pesticide clororganice,

forma gravă.
{~%33.33333%Se dezvoltă forma gravă mai ales în intoxicaţiile cu hexacloran sau
alţi compuşi analogi.
~%33.33333%Pot apărea semne de afectare a sistemului nervos periferic cu
dezvoltarea polineuritei vegetosensoriale.
~%33.33333%Procesul patologic în aşa cazuri, afectează difuz Sistemul Nervos de
tipul
encefalopolineuritei, care are o evoluţie destul de nefavorbilă.
~%-100%Nu se dezvoltă forma gravă în intoxicaţiile cu hexacloran.
~%-100%Procesul patologic în aşa cazuri, nu afectează difuz Sistemul Nervos.}

195. Descrieți tabloul clinic al intoxicaţiilor subacute cu pesticide clororganice.

{~%33.33333%Intoxicațiile subacute cu compuși clororganici după simptomatologie
sunt practic identice cu
intoxicaţiile acute.
~%33.33333%Intoxicaţiile subacute sunt mai puţin răspindite comparativ cu cele
acute, un rol decisiv îl
joacă capacitatea individuală de adaptare și reacționare a organismului, dar și de
cantitatea și
toxicitatea toxicului care a pătruns în organismul uman.
~%33.33333%Ca și în cazul intoxicațiilor acute, toxicul pătrunde în organism într-o
singură repriză, dar
debutul este mai lent.
~%-100%Ca și în cazul intoxicațiilor cronice, toxicul pătrunde în organism într-o
singură repriză, dar
debutul este mai lent.
~%-100%Intoxicațiile subacute cu compuși clororganici după simptomatologie sunt
practic identice cu
intoxicaţiile cronice.}

196. Descrieți tabloul clinic al intoxicaţiilor cronice cu pesticide clororganice,

stadiul I.
{~%33.33333%Se caracterizează prin dezvoltarea sindromului asteno-vegetativ sau
asteno-organic
(simptome microorganice, care indică localizarea procesului patologic în trunchiul
cerebral).
~%33.33333%De asemenea apar semne ale sindromului asteno-vegetativ cu paroxisme
cerebrale angiodistonice.
~%33.33333%Pe neaşteptate survine cefaleea, însoţită de greaţă, slăbiciune
generală, hipertranspiraţie,
vertije, paliditate accesiformă, bradicardie.
~%-100%De asemenea apar semne ale sindromului astenic cu paroxisme cerebrale
angioase.
~%-100%Pe neaşteptate survine mioza.}
197. Descrieți tabloul clinic al intoxicaţiilor cronice cu pesticide clororganice,
stadiul II.
{~%25%La tabloul clinic în acest stadiu în procesul patologic este implicat
sistemul nervos periferic
cu polineurită vegeto-sensorială sau formă mixtă.
~%25%În formele grave este posibilă afectarea difuză a SN (encefalopolineurită) cu
simptoame
organice.
~%25%Multiple focare sclerozate.
~%25%Dereglări de statică cu implicare în procesul toxic a regiunilor
extrapiramidale şi
hipotalamică, a nervilor auditivi, nodulilor cervicali vegetativi.
~%-100%Multiple focare de necroză.}

198. Descrieți tabloul clinic al intoxicaţiilor cronice cu pesticide clororganice,

stadiul III.
{~%50%Dereglarea sistemului nervos este însoţită de dereglări endocrine (dereglarea
secreţiei
corticosuprarenalelor, sistemului insulinic pancreatic, hiperfuncţia tiroidei).
~%50%Un loc aparte îl ocupă dereglările sistemului cardiovascular: distonie
vegetativo-vasculară,
hipo- sau hipertonie, distrofia miocardului, miocardita toxico-alergică.
~%-100%La tabloul clinic în acest stadiu în procesul patologic nu este implicat
sistemul nervos periferic.
~%-100%În formele grave nu este posibilă afectarea difuză a SN
(encefalopolineurită) cu simptoame
organice.
~%-100%Multiple focare de necroză.}

199. Pesticidele mercurorganice, prin ce se caracterizează?

{~%33.33333%Pesticidele din acest grup se clasează în grupul substanţelor chimice
cu efect toxic înalt.
~%33.33333%Posedând rezistenţă şi capacitatea de cumulare.
~%33.33333%Datorită evaporării, majoritatea dintre acestea (Granozan, Mercuzanul,
Mercurhexanul)
prezintă pericol pentru persoanele ce sunt în contact cu ele.
~%-100%Pesticidele din acest grup nu se clasează în grupul substanţelor chimice cu
efect toxic înalt.
~%-100%Nu posedă rezistenţă şi capacitatea de cumulare.}

200. De ce apar modificări în organism cu predominarea afectării Sistemului Nervos

Central în intoxicațiile cu compușii mercurorganici?
{=La pătrunderea complexelor mercuroorganice în organism, acestea se leagă cu
grupele –SH
(sulfhidrice) ale proteinelor celulare, în rezultatul cărora se dereglează
activitatea sistemelor
fermentative de bază, pentru funcţionarea cărora sunt necesare grupele – SH
(sulfhidrice) libere.
~%-100%La pătrunderea complexelor mercuroorganice în organism, acestea nu se leagă
cu grupele –
SH (sulfhidrice) ale proteinelor celulare, în rezultatul cărora se dereglează
activitatea sistemelor
fermentative de bază, pentru funcţionarea cărora sunt necesare grupele – SH
(sulfhidrice) libere.
~%-100%La pătrunderea complexelor mercuroorganice în organism, acestea se leagă cu
grupele –SH
(sulfhidrice) ale proteinelor celulare, în rezultatul cărora nu se dereglează
activitatea sistemelor
fermentative de bază, pentru funcţionarea cărora sunt necesare grupele – SH
(sulfhidrice) libere.
~%-100%La pătrunderea complexelor mercuroorganice în organism, acestea se leagă cu
grupele –SH
(sulfhidrice) ale proteinelor celulare, în rezultatul cărora nu se dereglează
activitatea sistemelor
fermentative de bază, pentru funcţionarea cărora sunt necesare grupele – SH
(sulfhidrice) legate.
~%-100%La pătrunderea complexelor mercuroorganice în organism, acestea nu se leagă
cu grupele –
SH (sulfhidrice) ale proteinelor celulare, în rezultatul cărora nu se dereglează
activitatea
sistemelor fermentative de bază, pentru funcţionarea cărora sunt necesare grupele –
SH
(sulfhidrice) legate.}