5 yy) et rye Corb MOLSIN VLAYVONV VNIIT yea[8u9 equa urp axsonpeay INNYOLY WiddiNd YING EMH VAVAI may >NocHuBBUCK, Ivana" ‘tere actor / enon Chubbuck tad di - ab engl: ina Margucta Nistor ~ Bucuresti: Quality Books, 2007 ae SBN 978-973-98411-0.9 Nistor ean Mstgarta (xd) s2iat1 316135. IVANA CHUBBUCK ‘THE POWER OF THE ACTOR Copyright © 2004 by Ivana Chubbuck Al fights reserved © Quality Books, 2007 pentru presenta versune fa limba roman Coperta: Nicolae Vasilescu Redactor: Cristina Barba ‘Tehnoredactor: Angela Ardeleana QUALITY BOOKS Piaja Presi Libere 1, sector 3, Bucuregt Tek: (O21) 318 07 97, Fac (021) 318 08 08, office qualtybooks.10 srw. qualitybooks.r0 ‘Tiparulexeeutat de CNI ,COREST SA, Sucursala Imprimesia ,Olteni™ ISBN 978.973.98411.0.9, Cuprins Introducere. oer . PARTEA I. Cele doudsprezece instrumente de actorie ‘ale Metodei Chubbuck.......... oe (Capitotal I Instrumentul 1: OBIECTVUL GLOBAL. Capitotul IL. Instrumentul 2: OBIECTIVUL SCENE. Capitobul II. Instrumentul 3: OBSTACOLELE .... Capitotal TV. Instrumental 4: SUBSTITUIREA CCapitolul V. Instrumentul 5:IMAGINILE INTERIOARE.... Capitol VL instrumental :INTENTH St ACTIUN! Ccapitotul VIL nsturentul 7: MOMENTUL DINAINTE - Capitolal VINE. Instrument! 8:LOCUL SIAL PATRULEA 2D... Capitola IX. instrumentul 9 FAPTELE Capitola X. instrurentul 10: MONOLOGUL INTERIOR. CCapitolul XI instrumentul 1: CIRCUMSTANTELE ANTERIOARE.. Capitolul XIE nstrumentul 12: RELAXATEVAL PARTEA a I-a. Alte instrumente de actorie si exerci Capitotul XITT, Consumul de substange interzise... CCapltolul XIV Creaea arate sewale Capitotul XV. lnterpretarea criminalulutin serie Capitolul XVI. Crearea unui sentiment de fc interioa 107 a 139 167 190 199 205 207 20 24 a7Capitol XVI Cisse sentimenielo organices pe patulde moar. Capitol XVIIL.Experimetarea Silo emelisicint in punctl de Vecere ol bsttatullsa meh tein cpa moni sau Capitolul XIX. Experimentarea iirlor pe care lea ca pirinte Capitolal XX. interpretaresrolulorde paraplegic si de paralizat total. (Capitolul XXI. Crearea realitajlor emotionale pent ccatrce sivanatal Capitolul X0cT Asumarea organicS 2 ocupatie,profesei sau cariere! ppersongjull PARTEA a Ill-a, Aplicarea practica a celor douasprezece Instrumente de actorie ‘Analiab Ge text pentru Unchiul Voneo Utiizarescelor doussprezece instrumente Aplicatie practics:scenele cu trel sau mai multe persoane. Bpilog, Molyumiei 233 240 3 24s 27 249 27 259 259 365 359 373 Introducere Actoria este 0 arti complexd si greu de definit. $i totisi aproape oricine poate distinge intee o interpretare bund si una proasti — stu intre una bund i una striluciti. De ce un actor poate fi excelent intr-o piesé gi un atul picts in acelayi rol, nd are, practic, de spus aceleasireplici2 Dacd n-ar existadecit text, frumusetes limbajului sau mestesugita imbinare a frazelor,n-ar trebui dectt sf citim si ar fide ajuns. Dar cuvintele mu sune doar ciite sec din pagini, Ele sunt interpretate si insufleite de etre actori Fiecare actor sti ci descoperirea si ingelegerea suferinfei personale este 0 parte inerenti a procesului de interpretare. Acest luc este valabil inck de la Stanislavki. Diferenja dintre Metoda Chubbuck si metodele mai vechi este cd eu fi invif pe actori cum si-si folosease emoriile nu doar ca rezultat final, ci ‘cape 0 modalitate de asi implini si.a-g inti scopul, Metoda mea ii invaty pe actori cum si cstige intotdeauna. Daci analizayi cu atengic orice drama sau comedie — de fapt, orice gen literar — veti descoperi cd doringa de a avea sort de izbinda este un element constant in fiecare, In toate povestile un personaj dorejte sau are nevoie de ceva (acestafiind scopul siu) — iubire, putere, recunoastere, glorie —, iar povestea propriu-2is8 descrie felul in care personae incearc si-si implineascd aceasti dorinta sau tebuinys. Dacs putem defini in multe felui ce scum incearcl pes sonajele si-gi duct Ia implinire scopurile,aceastt lupti a lor imbricnd diverse forme, veti observa cf, dact vom incerca sé descriem mai aminunfit aceste scopuri, de fapt, lupta si situaille conflictual ale fiecirui persona} au de a face doar ou doringa acestora de a-siatinge scopul propus, Eu i inva pe actori cum si reugeascX i cum si fie nigte invingator, pentru ‘ch asta fac oamenil si in viara real, Bi urmaresc si obtini ceea ee-si dorese. Persoanele intesesante si dinamice isi urmaresc scopurile in modusi interesante sidinamice, cceind emofi putemice side o mare intensitate fn-incercarea lor de asi atinge aceste felui. Bi fac accasta in mod incongtient, in veme ce actorul 5teebuie si se analizez si si se tnfelaga pe sine emeinic si totodata st abi instruments se pent aaa el asl ine scree wn copa ment interesantsidinamic, care svi dea privitoruh i ivicoruulimpresia ck este unl frese, natural, nu unul creat in mod congtient. Metoda Chubbuck stimulessd acest comportament, permigind realizarea acest impuls natural i atat de wean dlepisi traumele pereonale — mai ales atunci cind ele s-au riettant asupes invexpretiri i viegt mele. Inisial nici n-am gtiut cit de efcient gi de profund va deve acest concept ‘Am crescu altri de un rata distant, disfunctional yi obsedat de munch de (9 mami abuzivi fii i emofional. De aceea m-am consideratadesea sbandonath sam Incepor st ered cf nu meritam si fi abit. In eseng,a-atnsubaptectat. Ga adult ca actrpt mivam preluat toate drammele copilaiei adolescene! 9 tm-am complicut in ele. Cautam infelegere cu ovee pref eperind cd sel vet seipa de suleringele din tecut. Ca orice actor in devenie, in alam tntr-on Peseanent contact cu suing ea emoponal ar am ineeput sl ma intreb:,Cu ee scop fmt eu toate astea? a ce fel scntimentele si emotile din trecutul mew mi-ar sutea modela perfocmantele e actor? Cum mar putea forma ca persoand? Cum ap putea concentea aceste «mofifragmentare imprigtate si uneori divergent astfel incite fe de foloe persongjului dint-un text Ch SSH am vizut fone multi actor ate se heineau din aceste emi hureroase si profunde, dar rezultatele lor pareau destul de superficiale, ote esto persoank profund Am observat ci abesiea sueriagelor -~ tn vaya sau pe sceni — produce un eféct aproape contrar:Dai impresia ci te implici prea Se lng demic pln de bir Tr nests san ne lc baz ale vietimei. Ajadar, nu constituienicidecum alegeca ideals pe cae a5 ptea ro faci un actor = p ‘Am inceputsi cercetez flu in cate a5 putea si-mi folosese mogtenirea emo= sionali int-un mod tai efcient in munca mea. Cand am analiat blografie Petsoanelor care a eusit in viap,am observa ci cl isi flosene waumele fice Jlemofionale ea stimuli si nu ¢2 pe o supa a suferingei, ransformndu-le tn Imbel ie dena pea ator rea nuit cd acccasi formall ar putea f apicet si actorilor ji modula in care i sbocdecd role -atn wat pe marl actos emelor notes giam descoperit in interpretarile loc acelitip de imbold emotional prin car-g Aepisescobstacolele,folosindu-e de fape pentru a4 inlesaiaingece copa shimplicit; pentru a reui si fe nigte inyingitod In interpreticile Loy mari setor ‘oglindese fn mod instinetiv comportamintul ji natura ator personality ‘Trebuia st creee un sistem cares reflecte sisi ghideze acest proces, Un sistem care breeze un comportament umnan rel name. Un sistem care — odat co secon sa dedicat tup sist ya hori fac fir teama anumite lege — 6 calauzeascd si s2-i dea puterea de a-sifolosi propria suferingS pentru a atinge scopul personajului pe care il interpreteaza. Un sistem care si afere ce asemenea, sio modalitate de a realiza aceste alegeririscante care fi vor Fermite actoruhui sd Incale regulile isd creezeregul noi oferind-iinspiratia necesar% pentru a realiza o intexpretare exceptional si personaje pe masuri. Un sistem care si ereeze per sonaje eroice din punct de v-dere emotional si nicidecuni victime. Aum injeles citactorul trebuie sa identifice nevoile esensiale, scopurile sau OBIECTIVELE personajului pe care trebuie si il interpreteze. Avind acest OBIECTIV in minte, actorultrebuie si descopere suferinfa personal adecvati care si stimuleze eficient in vederea atingerii OBIECTIVULUL Dupa ce am zAbovitun timp asupra acesteiidei, am injeles c&suferinga trebuie si fe sufcient de puternic incit si-l inspire pe actor si se implice fra teamd si sf fick orice este necesar ca si-si ATINGA OBIECTIVUL. Daci emofiile mu sunt suficient de puternice, atunci nu exist sufciente motive care s-1ajute pe actor si-si sus Iupta pentru a cigtiga partide. Dar cand suferinta personali adecvata corespande OBIECTIVULUT, ea sti la baza legatusii actorului eu situatia difcild in eare se afld personajul siu, ficind atingerea OBIECTIVULUT reali gi necesara pentru lea persoand, nu doar ea interpret al unui rol, Pornind de ‘a aceasta abordare s-a niseut metoda mea revolugionari, ‘Am inceput i hucrez Ia slefuireateoriei despre depasirea suferingei pertonale si canalizarea ei pentru desivargirea interpretisi, astfel incit si o transform fntr-o metoda de interpretare de o mare intensitate, A trebuit sf descopir cum ag putea si-i ajut pe actori si giseasci o cale de a personaliza psihologic gi de 2 simi ca gi cum ar fi ale lor ingile forfa si determinarea care ajutt personajul interpretat i clgtige confruntirile Odati ce am inceput si aplic aceste concepte, am constatat eX procesul este tarde puternic,cl mf imbogijepte alae de mult incat a pus stiptuive pe tatscaga ‘mea viafi. Am inceput si predau gapte zile pe siptimant, mai multe ore zilnic. Cum am predat gi am pregitit actori care-si exercitau mesera, foarte repede vestea despre cursurile mele sa rispandit in lumea actorilor profesionigtiAtunci am deschis un studio de actorie. Curind, m-am trezie cu list? de soictari destul de lung. Nu am ficut niciodatS reclami gi am refuzat orice ip de promovare sau ca gcoala mea si Ge inclust in publicayile de specialtate pentra actor, Nic micar site de prezentate nu aveam. De fapt, vreme de mai mlfi ani, numaral de telefon al studioului de actorie nici macar nu apirea pe lista abonatilor. N-o ficeam din snobism sau aroganga, dar mi-am imaginat cf, daci un actor vrea reaparat si dea de mine, 0 s4 reugeascd. Multora le-a fost destul de greu sa ajungé Ia cursurile mele, uncosi a fost nevoie de luni intregi doar ea st fie rost de numtral de telefon al studioului, Drept urmaze, i-am ats doar pe cei care ‘erau intr-adevit foarte dedicati meseriei — indiferent ci era vorba de scenarist, segizori sau actori. Cred sinces-ci, de fapt, calitatea studentilor mei, dintre care rmajoritatea sunt dintre cei foarte duit i care deja hucreaaiareprezentac unl dlintre elementele care au stat la baza imbundtfirii metodei mele. 7| " {n ultimit doutzeci de ani, am pregttit mii de actor, pentru mii de roluri to, practic, mii de filme, seriale gi piese de teatru. Acegti actori sunt subiecti vi (fi care joaca) prin intermediul erora pot face o adeviati,cercetare de laborator"in ceca ce privegte metoda mea de actorie. Adesea, am pregitit mai mul aetori care ersongjului vostro realiate fizick —una care, in majoritatea exzurilos este reereaté pe o scent, pe un plato de fimare, nto salt decors sau imo loetie ela eae si aibé toate caractristicile unui LOC dia viaga voastré cea. Folosizea LOCULUI ia CELUI DE-AL PATRULEA ZID creex2i ua sentiment de intimitate, de istore personal, adicd de siguranfisirealitate. LOCUL/AL PATRULEA ZID trebuie si sustina si si dea 0 logicd alegerilor ficute referitor la celelalteinstrumente. 9. FAPTELE: folosirearecuzitei ceea ce duce la un anumit comportament. St va periai parul in timp ce vorbis, st va legay sierucl, st bes s& man- ‘ati, stag ceva cu custul ete, toate sunt exemple de FAPTE. 10. MONOLOGUL INTERIOR: dialogul vostra cu voi ingva care se petece doar in eapul vosteu gi pe care nu-lrosii niciodacé cu gl cae. 11. CIRCUMSTANTELE ANTERIOARE: povestea personajului vostru. “Totaltatea expesientelor de viata care determina de esi cum actioneazi cesta in lume. Apoi pessonalizarea CIRCUMSIANTELOR ANTE RIOARE din viafa personajului cu ajutorul celor din viata proprie,astfel fncit s& pute ingelege complet gi temeinic modul de comportaze al per- sonajull isi ajunges: sf vi asumagi cu adevirat gi 9 vi tig roll 12, RELAXAREA: desi Metoda Chubbuck foloseyt intelectal aetorului ea fu este un set de exerci intelectuale. Aceasti metodi este 0 ale de a crea un comportameat uman atit de realist, incit s& product bravura si naturaletea necesare pentru a frai cu adeviratrolul. Pentru a reug st recreafi ful fresc al vie is fii sportant trebuie sf Incetai oi mai fii cerebral, st vi mai constientizaiincerpretarea, Pentru a obtine asta, trebuie ef avefi incredere in ceoa ce afi Gleut anterior eu ajutorul calor "unsprezece instrumente si SA VA RELAXATI. Aceste dowisprezece instrumente de actorie creeaza o bazi solida care si vi ajute sa fifi merea .in rol” 5i si vi inspire o interpretare puternicd, dinamicd, profinda si natural, ‘Un bun exemplu pentru modul in care functioneazt aceastk merodt este ee am lucrat cu Halle Berry pentru Monsters Bal! (Puterea dragostei).Pornind de la ‘o scend esentiala, am 88 vA att cum am folosito parte dintre elementele meto- ddei mele. Astfel am s& va exemplific cum am utiizat o parte din instrumentele actoricesti ale sisternulai meu de analizare a textlui. Nu uitafi ci m-am folosit de toate cele doulsprezece instrumente pentru interpretarea final, dar, pentr a arita cum trebuie acestea folosite in iecare scend ar trebui sf scriu 0 carte in sine, Tata, agadar, o mostei in care am folosit doar o parte dintre instrumente pentru a lustrs cat de eficienth poate fi Metoda Chubbuck. ‘Monsters Ball (Puterea dragestei este 0 poveste extrem de solicitanti, iar per~ sonjul lui Halle, Leticia, este o femeie eu un destin tragic. Am incercat si gisim nu fo 8.LOCUL $I AL PATRULEA ZID: sa folositi LOCUL si CEL DE-AL PATRULEA ZID inseamana si fi atribuiti personajului vostru o realitate fiziei —una care, in majoritatea exzurilor, este recresti pe o cen pe un platou de filmare, inte-o sala de curs sau intr-o locafie — realitate care 14 alba toate caracteristicile unui LOC din-viafa voastré reali. Folosicea LOCUEUT gia CELUI DE-AL PATRULEA ZID creeazi un sentiment de intimitate, de istorie personal, adie4 de siguranf si realitate. LOCUL/AL PATRULEA 21D trebuie si sustind si si dea 0 logécd alegerilor ficute referitor la celelalte instramente. 9. BAPTELE: folosirea recuzitei,ceca ce duce la un anvmit comportament. ‘Si vi periatiplirul in timp ce vorbif vl legatisiretarile 8 bey s4 man- cafi ef tag’ ceva cu cugitul ete., toate sunt exemple de FAPTE. 10. MONOLOGUL INTERIOR: dialogul vostrs cu voi ingivd care se petrece doar in capull vostru gi pe care nu-l rostifi niciodati cu glas tare. 11. CIRCUMSTANTELE ANTERIOARE: povestea personajului vostru, “Totaltatea experientelor de viagt care determina de ce gi cum acfioneaz cesta in lume. Apoi personalizarea CIRCUMSTANTELOR ANTE RIOARE din viaja personajului cu ajutoral celor din viafa proprie, astfel Incit s& putefi infelege complet si temeinie modul de comportare al per~ sonajului i sf ajungzyi s8 vA asumapi cu adeviat sisi vi tig solu 32, RELAXAREA: desi Metoda Chubbuck foloseste intelectul actoruluis ea fu este un set de exercitiintelecruale, Aceasti metodi este 0 eale de rea un comportament uman atit de realist, neat si produc bravura si naturalejea necesare pentru a frdi cu adevirat rolul, Pentre a eugi recreaji ual fresc al viegi si st ffi spontani trebuie af fncetisi sf mai fii cerebral, si vil mai constientizatiinterpretarea. Pentru a obgine asta, tcbuie of suefi incredere in ceea ce afi ficut anterior cu ajutorul celor “unsprezece instrumente si SA VA RELAXATI. “Aceste douisprezece insteurente de actorie creeazi o bazi solid care si vi ajute 64 fiti mereu ,in rol” sisi Vi inspire o intorpretare puternicd, dinamics, profunds gi natural, “Un bun exemplu pentru modul in care funcyioneaza aceast metodi este ce am lucrat cu Halle Besry pentru Monster: Ball (Puterea dragostei). Pornind de la f scend esentiali, am 58 v8 arit cum am folost o parte dintre elementele meto~ ddei mele, Astfel am si vi exemplific cum am utilizat o parte din instrumentelé ‘actoricesti ale sisternului meu de analizare a textului. Nu witafi ca m-am folosit de toate cele douasprezece instrumente pentru interpretarea finali, dar, pentru ‘a acita cum trebuie acestea folosite in fiecare scend ar trebui sf scriu o carte In sine. Tata, ajadar, o mostri ia care am folosit doar o parc dintre instrumente pent a ilustra cat de eficient& poate fi Metoda Chubbuck. ‘Monster’ Ball Puterea dragostei} este 0 poveste extrem de solicitants, ar per sonajul lui Halle, Leticia, este o femeie cu un destin tragic. Am incercats& gsi uw 1o cale spre a preintimpina situafia in care Halle, in rolul Leticie, ar fi devenit ‘ vietima a imprejuririlor si, prin urmare,s-ar fi resemnat in fafa muliplelor tragedii pe care le trieste personajul stu fn film, drama incepe in momentul in care Leticia igi duce fiul obez st-i fk o whtimA vizitktatalui situ (sorul ei), care fusexe condarnnat le moarte si urma i fie executat, Curind dupi moartea sotului, fiul ei moare intr-un accident de magina gi tot atunci Leticia exte concediaté si ‘mane fri casi. Pe masuri ce povestea evolueazi, Leticia descoperi ci nou! ci iubit — singura ei speranfa — are un tatd ingrozitor de rasst gi, ca gi cum toate acestea n-ar fi fost de ajuns, la sfryitul filmului ea aff ci iubitul ci avusese un rol important in uciderea sofului ei i nui spusese asta niciodatl Leticia este foarte furioasi gi coplesits, Cum ar fi putut Halle s accepte toate acestea fird si se dea bituti? Ce cexperiente personale avusese care si 0 poati ajuta si stabileascii 0 legiturd ‘emotionalé cu personajul? Cum puteam transforma aceasti poveste apsitoare Iintr-una datitoare de sperantl care st-i permits, agaday, in final personajului si sia clgtig de cau? Odati ce te dai inapoi din Saga lupte, povesteas-aterminat, iar publica imine nemulfumit. Am apelat lx cele doudsprezece instrumente, {ncepand prin a stabil care este OBIECTIVUL GLOBAL al persongjului. Atunci am descoperit cl exist o suferinta personal a li Hille eae poate crea o copie cemofionala a Leticei pentru a pune bazele depairii acestor probleme la nivelul interpretirii rola. Scena tradarii Mustrarea folosiril OBIECTIVULUI GLOBAL {instrumentul #1), OBIECTIVULUI SCENEL (instrumental #2) sia MONOLOGULU! INTERIOR (instrumentul £10) + Scena: tridarea spare atunci cind Leticia descopert ci Hank a avut un rol {in executarea sofului ei si mu i-a spus-o niciodatl, + OBIECTIVUL GLOBAL al Leticiei 8 fi iubitt gi ocrotita ‘Avand in vedere toate experienjele personajului Leticia din trecut si din prezent, ea avea cel mai mult nevoie s se simtd in sigurangi, 8 simti cl are pe A ascund in suflerle fi vietile lor demoni comuni care tebuie infranfi. Ambil au, de fapt, in minte fceiag nied care {ipa dar au apelat la solutii diametral opuse pentru a le face {api — cai salveazd pe alfji iar elf ucide. Punctul lor comun rimane suferinja sea ii leagi. Astfel se ajunge a o prictenie, O prieterie atat de puternics, Incit publicul incepe s&aiba incredere c, indiferent ce s-arintimpla, Hannibal Lecter muri va face niciodata nici un rit Clarissei Starling. De fapt, egarura ceeati de actora fost ait de eficients,incat la sfryitulfilmulu, cand personajul fi spune sarcastic Clatisei: La cind’am un vechi prieten", public ride simu este ingozit, desi stim cd, practic, el chiar igi va manca oapetele,De ce? Pentru ©& OBIECTIVUL GLOBAL — ,ai-mi gisesc un prieten care sf mi ingeleagi cu fdevirat" — face comentariul final acceptabil si chiae amuzant, pentr c& pare 0 discufc inte pricten sn una ntre ua canibal ahtiat dupitcame de om sio agent FBI incepitoare Relaia i Anthony Hopkins bazati pe OBIECTIVUL GLOBAL, face ca Ticerea micilors8 fie wn film despre prietenia dinte dowd persoane total dlfeit gi nu doar un filma comercial ‘Este important de observat ci Anthony Hopkins nu-si percepe personajul, pe Hannibal Lecter, ca pe un om siu. Hopkins mug judecd personajul. Eli frateazl ca pe o pervoand rin de intimplirile anterioare din existenfa sa, iar Crimele sale in serie — doar ca pe o eeacfie rizbuntioare fa de un trecut rib sidurecos. Pentru e4 Hopkins nu a fost impovirat de judeciti morale, sia permis, libertatea de a explora toate fatecele unui individ foarte complex, cru care 2 dus lio intecpretare memorabil. Nu judecati niciodata personajul sau OBIECTIVELE sale Noel Coward spunea: Nu posi judeca acta". Tot asa nu vi puteijudeca din punet devedere moral personajul sau OBIECTIVELE sale, Pogtii mu cred niciodat cd sunt prost, Rail au ered ci sunt rfi —fntotdeauna au o motivate pentru faptele 23c= 4 Jor. Un proxenet sau o prostituatl, sau o femeie care face striptease nu uriste ‘neapirat faprul ci apa igi cigtigl existenga. $i nici nu se considerd o persoani superficild sau picatoasi. Nu vi putefi imbicsi pinza cu doctrine morale gi valori sociale. Arta are nevoie de spatiu ea s& poata respira, de libertate ca #3 ppoatd investiga fird restrict. Culorile pe care le folosii in opera voasted trebuie i cuprinds o pale cit mai larg. Aceasta trebuie st contina toate pirgle voastre bung, dar trebuie sf includi si aspectele malefice ale personalititi voastre,acele uumbre care sligluiese in noi tos Atunci cind incercafi si stabilifi OBIECTIVUL GLOBAL, nu vi temegi si cercetafi i si folostiparjle ure, intunecate din voi. S-ar putea si fie nevoie si interpretati pe cineva care, conform standardelor societifi, si fie considerat un ‘om riu, desi el socoteste ci totce face e bine. Acest lucru trebui si se reflecte in OBIECTIVUL GLOBAL. De exemplu: dact personajul este un violator, OBIEC- TIVUL GLOBAL nu este si violez femer" ci, mai degraba .st-mi recapAt pu- terea", si o ecuperer de la persoana care mi-a luat-o pentru c& mea abuzat. Be misuri ce vorn explora ulterior in aceasti carte eategoria celor care abuzeazi de ceilalti, care violeazi sau ucid, vom eonstata, de obicei, eX victimele acestora sunt simbolusi sau reprezentisi ale persoanei care initial iva violat sau abueat. ‘Asada, atunci cind aefioneazii— abuzeezi, vileazd tau ucid -—, el considera ‘ci se rizbuni, ficind-o si sufere pe persoana care le-a luat inifial puterea, iri rill, Contraatacul ati de persoana care iar chinui simbolic este, cel mai adesea, singusra cale prin care ripitorul/molestatoral/ucigagul ii poate accepta orbilele traume din copilaic. Accasta este 0 modalitate pentru violator/molestator/ucigas ‘nu se mai simti o victima a molestérilor din copilire, ci din nou stipin pe situate. Astfel poate fi justificat actul violului/omorului la nivelul interpretari, Acest lucru este valabil chiar i atunci cénd vine vorba de sinucidere — nu avefi voie si judecati Pentru unii este o solute viabil atunci cénd vine vorba de osuferingé coplesitoare si insuportabili. Leaving Las Vigas(Pardsind Las Vegas) ‘este 0 poveste despre Ben (interpretat de Nicolas Cage), tn barbat care vrea si se sinucida prin biutur’, dar cia i ese in cale Sera,o prostituats (interpreta de Elisabeth Shue). Am lucrat cu Elisabeth pentru ambele audigii pe care le-a dat, precum si pentru filmul propriu-zis. Mai inti, a trebuit si obtinem colul, cea ce a fost dificil, pentru ci regizorul “Mike Figgis nu credea ci Elisabeth e potrivits pentro interpretarea personajului. ‘Rasionamentul lui avea o justficae: inainte de acest film, Elisabeth interpretase doar roluri de fete bune, genul vecina ideal. Numai ck ea ig dorea foarte mult acest rol gin cele din urmd, Figas a acceptats-o vada. Siam cf, in cel mai bun exz,aven si fico intdlnire daté din mila. De noi depindea si] Facem si se riagindeasc, 0 aga fel incits-o considere pe Elisabeth o Sera ideal. Pornind de la text, para ci OBIECTIVUL GLOBAL al Serei era ,si-limpiedic pe Ben si se-sinucida gi si-l fie si-si doreascl sh vrea sf trliascd". Totugi, acest OBIECTIV GLOBAL considera sinuciderea ca pe ceva imoral ji total gresit, ceea ce (dupa cum probabil afi ghicit deja) contravenea convingerii mele ci 24 personajele gi faptele lor nu teebuie judecate. Am Incercat reo citevs idet st apoi am intrebat-o pe Elisabeth: ,Dar daci Sera ar considera ea insési_ sinuci- derea 0 solusie gi in loc s8incerce 83-1 convingi pe Ben si rimand in viafi,ea se simte atrasi de el tocmai pentru eX ambii au gasit aceeayi solugie la suferinya?™ ‘OBIECTIVUL ci GLOBAL a devenit atunci si-I fac pe Ben si ma iubeasca", ‘o iubire care izvora din faptul e& doi oameni gisiserd acelasirispuns pentru in- suportabilele lor chinuri emosionale. Acest lueru ar fi putut schimba Leaving ‘Las Vegas dints-o nemilos de deprimant si siropoass peveste despre sinucidere intr-o mare poveste de dragoste. Ar fi devenit o poveste de iubire a doi oameni care aveau si moar in curfind gi care erau nevoiti si triasci relatie in doar ci- teva siptimani, in vreme ce ea ar fi putut dura gi cincizoci de ani Astfel, cpitta ‘ ce totul ald conotafie intrebarea pe care Sera i-o punea Ini Ben: .De ce vrei si te sinucizi? In loc si insemne: »De ce si vrei sit faci una ca asta, ceea ce ar fi presupus cf judeca,intrebarea devenea: ,Ai aceleasi motive site simucizi ca si mine, ceea ce intirea asemanisile dintre ei si punea bazele unei legituri ‘ulterioare. Ramfnind tn pozitia fn care nimeni nu erajudecat pentru faptele sale, ‘am decis gi cf ar trebui ea Serei si-i placé faptul cé ra prosttuati’ — la urma ‘urmeloy, aceasti ocupafic find singura prin care ea arf putut define puterea gi controlil in existenfa ci iar acestae intotdeauna un lucru poziti. Elisabeth a dat proba i i-a prezentat lui Mike Figgis viziunes noastrd asu- pra textului, Aceastinterpretare Ia surprins gi I-a intigat. Mai vizuse citeva actrige, iar ele prezentaseri toate OBIECTIVUL GLOBAL al Serei ca find incer- ‘area acesteia de a-l salva pe Ben, ceca ce o transforma in personajul sablon prostituata cu inimi de aur", Rezultatul unui asemenea OBIECTIV duce la 0 bordare dispreuitoare la adresa intentiei lui Ben. Lui Figgis nu-i putea iesi din rminte aceasti noua vieiune a Serei. Nu numai ci a angejat-o pe Elisabeth s-o Jnterpreteze pe Sera intr-un rol conére-emploi, dara gireserisscenariul cu gindul Ia OBLECTIVUL ei GLOBAL — dow’ persoane care descoperi marea iubire alimentaek de 0 nevoie reciprock de a se sinucide. Blisabeth era, de asemenea, ‘capabild sf aducd o iubire adevarata gi speranga intro poveste potential camplita de dependent, prostitute si viol. De fapt in cronica filmului semnatk de Peter “Travers de la revista Rolling Stone sesia: ,Filmul regizat de Mike Figgis dupt romanul autobiografie semnat in 1991 de John O'Brien este o tragedie care se invrteste cu o ingeniozitate pind de energie gi o istefime aproape imperceptibila, de parci nimeni nu le-ar fi spus indrigostitilor cl povestea lor arf tebuit sfc ‘una deprimanti, De fapt, majoritatea eronicilor au fost doar ecoul spusclor tunuia dintre critiii de film care a declarat cX in acest film este vorba despre: (in mod ciudat) o poveste indlyitoare despre sinucideze". Elisabeth Shue 4 fost nominalizaté la un Oscar, Nicolas Cage a luat Oscarl, iar Mike Figgis a fost nominalizat pentru Cea mai bund regic si Cel mai bun scenariv. “Trebuie st analiativagasufleteasc a personajului gl gasiio cale prin care si {facet si pari ci el are dreptate si se poarte aga cum o face, cercetand Iucrul sau Iucrurile care probabil au declangat comportamentul din momentul prezentat 28in text. Viaja sufleteasci a personajului teebuie na doar cercetati,ci i reprodus ‘emosional in propria demneavoastra via dancu~iastél un séns comportamen- tului strigitor la cer gi amoral al acestuia, Personajul lui Blanche Dubois din 4 Streetear Named Desire (Un tramvai ‘numit dering) este unul dintre cele mai cunoseute situafi de antierou din tea- ‘ul american. OBIECTIVUL GLOBAL al lui Blanche este -o indepartez pe Stella (sora ci) de Stanley (soful Stelle’) si s-o recdgtig". In incercarea ei de 2-53 ‘ecupera sora, ea este dispusi si minti si si fire gi, ceea ce este si mai ru, chiar si fac sex cu Stanley, curnnatul ei, ispitindu-1s-o violeze. De ce s&-1 impingi pe ‘curnnatultiu si meargi atit de departe? Blanche face orice i torul ca s8-gi ating OBIECTIVUL GLOBAL. Pentru c4, dact nu o face, moare. $i nu doar in sens spiritual — dact n-o convinge pe Stella si-1 pariseasca pe Stanley i si fe din ‘now cu ea, va rimane fri nici un ban, fir cas’ gi compli de singuri. Personalizati OBIECTIVUL GLOBAL al personajului Barry Pepper a venit la mine ca si pregitim rolul sau, Daniel Jackson, din fi- mul lui Steven Spielberg Saving Private Ryan (Saloat soldatul Ryan). Pavea cf OBIECTIVUL GLOBAL al lui Daniel este 58 céstig réaboiul". OBIECTIVUL GLOBAL avea citeva elemente pozitve: era simplu gi activ; nu era ipecinte- lectualizat; coperea nevoile GLOBALE ale scenariulu i nu judeea personajul ‘Totus, lipsca clementel general uman. Pentru Barry si cigtige rézboiul nu in- semna nimic. Aga ci a trebuit si gisim o cale prin care interprecarea lui si fie una adevirat credibila, Barry e un biiat dintr-un origel din Canada, jar experienga lui de viag n-a ‘avut nimic de-a face cu cizboiul. Cum si ajungé el si-si ating OBIECTIVUL, GLOBAL despre care habar n-avea? Se putea preface c& 2 fost in al Doiles Rizboi Mondial ss aducd detalii istoriee interpreticisaleydar atunci cénd spui ‘© minciund complex este greu si-fi amintesti toate fagetele ei si,cu timpul, vei 6 prins cu pantalonii in vine. Acelagilucra se intimpla gia actorie. Daca sunt prea ‘multe informatii care se bazeaza pe purl imaginagie, vor fi uitate cu uguringé. In schimmb, iam sugerat cl eizboiul poate si imbrace multe forme. Exista lupte emofionale care pot apirea in viata oricui gi care seaman cu un cimp de lupta sau cu un rizboi. Acest cru era valabil pentru Barry care, pe vremea aceea, cra logodit si urma si se cisitoreasci. Apropierea zilei nuni este intordeauna fnspiimancitoare.O nuntd iminenté fi poate intimida pe mult dintre noi (incla- siv pe mine) si poate ctea chiar senzafia ca ip ingheaf’ singele in vene. Adevirul € eX inainte de cisitorie majoritatea cuplurilor duc nigte lupte mai cumplite $i rai infricogitoare decit tot ce au trait pan atunci. Cu 0 21 inainte de cununie, m-am certatatit de tare cu vitorul meu sof, incat -am ameningatc& 0 8% sardin ‘mers din masind pe autostrad. Ba chiar am deschis portiera si am scos un picior 26 in bataia vantului, in incercarea mea nevroticd de obtine cagtig de eaued pentru ‘au stiu ce fleac de la care pornisem discutia. Faptu ci tretuie st infrungifraze de genul la-bine-i-Ia-rdu sau pii-ce-moartea-ne-va-despirtiintimideazd,speric, ngrozeste chiar, gi in multe cazuri (ca si in al meu) reprezintt 0 ameningare ‘existentiald. Acest lucru poate fi comparat cu infruntarea dugmanului ints-o situafie de cizboi real. $i dacf, in mod proverbial, cAsitoria este socotitd un fel de rizboi, logic este sB-ti doresti si cégtigi batalia, Ai vrea si icg tiumfitor din toate situaiile pe care le-ai avea de infruntat alituri de viitorul partener. Siam 4, desigus, cearta cu logodnica lui va fio react fieasca a lui Barry la iminenta 22.2 nunfi i -am pus si foloseasca luptee, temerile, ingrijorSrile si ameningarile ‘care reiegeau din aceast®situafie intr-una de rizboi personal. De acces, OBIEC- TIVUL GLOBAL al lui Barry penteu filmul de rizboi Safvafi soldatul Ryan 2 devenit psi fac in aga fel incat si am o cisnicie care i funcfioneze", Prin urmare, Barry nu mai interpreta un persona} de rizboi, rodul unei simple fot Fl yea wrist OBTECTIVUL GLOBAL penton in Soo sldtul Ryan cu o ferocitate care demonstra c& existi o miza foarte personalé in joc: Sf cagige ibotal mai presus de temerile sae i ale logednic’ sale imap fl Init labo ctonice pais sndtone. El nu aves dectt eo cite epic acest film, dar publicul I-a considera pe Barry ca pe uaul dintre personajele principle situ de actor de eategorie grea prectm To Hanks i Matt Dillon ‘Asta pentru ci OBLECTIVUL siu GLOBAL a fost atit de puternic pentru cks-a bazat pe ceva absolut necesar viefi sale personale actual, inc&t publicul,criticit siviltort angajatori (regizorii si producitorii) nu au avat cum 8% nu-l observe, siasta i-a schimbat cariera. | OBIECTIVUL GLOBAL si OBIECTIVUL SCENEI sunt propulsori tehnicii mele de analizare a textului, Fark aceste dou OBIECTIVE nu exist necesitate, nici perspectva, nici consecinge, nici o eale de urmat s, mai important decit orice... nici o eflatorie care si poati fi urmisics.