ANEXA 18b, ‘Tipuri /tchnieci de argumentare. EVALUARE FORMATIVA Ray) Sarcina de lueru: Dupa modelele (perfectibile) oferite mai jos pentru eseul Swat care compatibilé \ stiina si religia? de André Frossard, construifi si completagi tabele analogice privind-tipal ! Oo ssi) strategii / tehnici de argumentare cu exemple din eseul Credinga si Big Bang, aparjinand aceluias! autor (pentru conjinutul eseului, v. Anexa 17b). 1. Tipuri de argumen [ ‘Argumeniare obiectiva /confirmata de | Argumentare subiectiva / bazata pe crez personal | © comunitate ytiintifiec | fapte ¢ informatii/ | / sentimente proprit / sistemul propriu de valori | mariuril ita bie siatitudini firma c& stiinta 51 religia sunt * replica savantului marchiz de Laplace,|« Puiem de: & teoreticianul evn case incompatibile’ «Dumnezeu? © ipotezi de care nu afi] « Stiinta si religia nu sunt defel incompatibile, | nevoie” // putand foarte bine coexista tn mintea ei [( © @hiar Einstein refuza si creda ce Dar e-vorba de cele doud aripi ale aceleiii | fous ant = | ‘Pumnezeu,se joacd in bumbi cu) Meun sae ar ajuta prea departedaca | (x) universul” OReligia fi stiinta ar deveni “ar lipsi-dé una dintre ele. (v7 arbi, dar _stiinta fra religie ar merge |» Nu numai ci sina si religia nu sunt | sehioparand®) si GAs vrea si patrund) — incompatibile, dar ele er-trebui sa fie strains | | gindu! iui Dumnezeu. Restul sunt detalii tunite in jnteligenja omeneasP® pentru a nu o | [+ Qppenkcime unl inte “invematorit:| psi pe ‘cea din ‘md de elulaes unui | (4 | bombei atomice. compara. Intro bund zi, réspuns la cele doud intrebari fendamentale | ¥ Dupa ce s-a intrebat: “Cine oare suntem | e?") pe care anumifi oameni de stiinti | noi”, intrebare Ja care numai Dumnezeu | \corffinud sil elimine din voeabularul lor 5. putes elspunde. Pax! Gauguin a mai | adugat: “De und Gi “Incotro ne ducem?”_ Veni 2, Tehnici de argum\ Argumentare |” Stracturilingvitice argumentative (¢f Frogeama ls a X | (prin): | sVerbe evaluative: adverbe de mod / predicative ca indici ai subicetivititii | | | evaluative: envinte cu rol argumentatiy; structuri / tipare sintaetice | | argumentare | | Anatogie Tip de inductie cu caracter probabil: din premise adevarate, totugi pot rezulia conclu false | + _preferabil ca in loc sa spunem “stiinya", si vorbim despre “stiimte":; Fxemplificare |. Oppenheimer, unul dinure “inventatorii~ bombei atomice, compara, thtro bund | Zi, imensul edificiu al cunostinelor moderne cu o inchisoare | 2, Un purnet comun intre stinte: toate cautti adevarul, ureand din causa in eau, | sub controtul matematicii, pana la originea fenomenelor supuse investigatiei Virtutea lor principal este smerenia, Para de care ele n-ar descoperi niciodati ceva | | 3. Religia se preocupi mai putin de obirgia oamenilor si mai mult de menirea for, | 201© intereseazt mai putin Taptul de a alla cum este constituit omul, cat cel de a = _cunoaste care este menirea lu Enumerare Trebuie si remarcim, in treacét, cf pe masuri ce thaintim in cercetarea lucrurilor, pe atat misterul lor sporeste, [cum spunea si L, Blaga]. O femeie ~ care tricateaza [ori o “Femeie citind” . ori o “Femeie la malul mari” din | plotuile fui Picasso] are ntotdeauna ceva misterios prin amestecul de prezeni. si absenti caracteristic acestor ocupalii sau stir /.../eum sunt riul, suferinia, moartea si ceea ce am putea numi cevidenta absenia a ui Dumnezeu?», Pe bara de ~ Religia se preocupa mai putin de obérsia oamenilor si mai mult de menirea lor, | aparente/ | 0 intereseaz mai putin faptul de a afla cum este constituit omul, cat cel de a | majoritate | cunoaste care este menirea luis = Acclasi lucru este valabil pentru toate stiintele, care InaintexzX hazdndu-se pe date Siguce gi recunoscute. verificate de experienfa si excluzdnd orice | intervene exterioara naturii | Cauzali/de | [intrucat, pentru c4, de vreme ce. deoarece, din moment ce | Stiinta si religia nu | implicatie | sunt incompatibile. /../ ele ar trebui sa fie strdns unite in inteligenta omeneasc’ | pentru a nu o lipsi pe cea din urmé de céutarea unui raspuns la cele dowd intrebari fundamentale care i se adreseaza: acest “cum?”, la care religia sovitie adesea si rspunda, si acest “de ce?”, pe care anumiti oameni de stiint& continu si-l elimine { _din vocabularal lor 3. Clasificarea argumentelor: i bazate pe urmitoarele tipuri de argument Mirturi, date, | Credinte Prejudecat citfre, dovezi Opinii 4, Adaptarea la intentia comunicativa / tehnici de persuadare / colaborare cu receptorul: Teh mare =e Logied | Numerosi oameni de stiin{a nu govaie azi sti se declare credinciosi, iar eredinia nu lise eS pare incompatibili cu exercitarea vocatiei lor. oe | { de colaborare eu receptorul_ pri | eer Tnirebati retorice: “Cine oare suntem noi?”, intrebare la care numai Dumnezeu | | | putea rlispunde, Paul Gauguin a mai adaugat: “De unde venim?” si “Ineotro ne ducem?” # foloseste datele ce nu pot fi verilicate ale Revelatiei, pune in dogme taine tulburatoare pentru ratiune site cheamd si erezi, In pofida a tot ce ii starmeste indojala, cum sunt riul, suferinta, moartea gi ceea ce am putea numi «evidenta absentia tui Dumnezeu?>, Elicit | Comportamentul marchizului de Laplace «Dumnezeu? O ipoteza nevoie. fata in faré cu cel al lui Einstein: Chiar Einstein refuza sa cteadi | joact in bumbi cu universul” ft | Facerea Lumii / Geneza 202[Argus [ "Cat despre paraicladintre Genera $B ig Bang trebuie sé spunem c& ea pacdituieste cel mente | a prin aceea ea Geneza ne vorbeste de inceputul lumii vizibile, nicidecum de prosi | secretele fabricirii materiei. $i sit nu uittim c& noi eredem, noi crestini, evrei sau conta | musulmani, ed spiritul a precedat tot ce se afl, vazutele toate si neviizutele.” snantied a argumentirilor propuse spre analizi marci ale Ie in tabelul de mai jos: Tdenti fcati in struetura logico-s evaluiirii subiective a yorbitorului si introduce WMirciate | ieHele propise srreca Hew evalua subiective eo 3 ne Tverbe @ de judecati: religia yovdie adesea / misterul ia proportii cosmice; sa remarcdim locutiuni J pare si demonstreze c& nu sunt /A rmas celebra replica / este valabil pentru verbale toate stiintele evaluative + de modalitate / nevesitate: se poate spune/ Trebuie .., in ireacdt, | ‘© dicendi: putem spune cd .../ si raispunda / | © de opinie: Cand iti dai seama ca, ce fapt, este vorba despre o conglomerare de | particule elementare asociste in atomi, constituiti in molecule / Ar fi poate eee s ee preferabil. al 2. adverbe { «de mod: de fapr, este vorba despre. ./ si remarcam, in treaciit....J Ar fi locutiun poate preferabil; adverbiale © predicative: [Fireste / desigur / negresit / flira indoiala / cu sigurant / is doar si poate}. = corelatives ...cand lucrurile sunt stiingific explicate, atunci au ele mai multi A _nevoie de 0 explicatie religioasd. 3. cuvinte cu * adverbe: [fird indoiala. pe drept cuvant] misterul ia proportii cosmice. rol ‘# conjunctii si locutiuni conjunctionale: | argumentativ - disjunctive: tricoteazi [sau citesc sau contempl& marca}; = de tip cauzal: [intrucat, pentru ea, de vreme ce, deoarece, din moment ce ] inta si religia nu sunt incompatibile, /.../ ele ar trebui si fie strins unite in chta omeneasel pentru a nto lipsi pe cea din urma de cautarea unui puns fa cele dou intrebari fundamentale = consecutiv: “o inchisoare cu viduri atat de gronse incat orice dialog devine imposibil intre cei aflati in celule”. inteli | + concesiv: [fn ciuda acestui fapt] Existé tonus/ un punct comun intre stiinte / te | cheama si crezi, in pofida a tot ce iti starneste indoiala, | = conclusiv: asadar ... cand lucrurile... / - de mod progresivé: cl pe masuri ce inaintdm in cercetarea lucrurilor, pe atat misterul lor sporeste, = final: (pentru ) ca. 58 = cumulativ: Mai mult, istoria ne aratt c& progresul cunoast reduce inexorabil domeniul religiei . [Ba chiar, ci si JDe fiecare daté cénd se dezviluie o nowa taind a vietii,religia isi mai pierde un argument. = opozitional: in loc s& spunem “stiinta”, si vorbim mai bine despre “stiinfe”; 4. structuri — construciii explicative: are Intotdeauna ceva misterios prin amestecttl de tipare prezenta si absenja caracteristic acesior ocupatit sau stra. Cand i dai sintactice in | —— seama c&, de fapt, este vorba despre o conglomerare de particule elementare argumentare | ——_asoeiate ir atoms, constituti m molecule care stan gf tricotedza [sau cites sau contempla marea]., # _apozitive si incidente: Stiintele, saw dacd vrefi, pentru mai multi comoditate.SARCINI DE LUCR oe Analogic | ReprezinfA tipul de inferentd indueti © cumul enumerativ: Nu numai ca stinta si religia nu sunt incompatibile, dar ar trebui sa fie strdns unite in inteligenta omeneasca pentru anu o lipsi pe cea din urma de cutarea unui rispuns la cele doug intrebairi fundamentale ‘© paralelism sintactic: (Pe dle o parte] stiinla ar putea rispunde la prima intrebare. iar religia la eelelalte doud / (Pe de alta parte). nu este si cazul credintei care foloseste datele ce nu pot fi verificate ale Revelatiei, pune in dogme taine tulburitoare pentru ratiune si te cheama sa erezi, © subordonate antepuse si eluate: Ca stiinta si religia nu sunt incompatibile, dar ele ar trebui si fie strans unite in inteligenta omeneasca asta este deja 0 | realitate acceptata ANEXA 19 Strategii si structuri argumentative Pet ert efeRIPs Ne rere unis estea er es ering suirelietaiard A ase eaaite ou argumente din 3-5 autori (de ex., M. Eminescu, Mircea Eliade, C. Noica, Emil Cioran st) si texte din opera lor, alcatuili un tabel contrastiv cu argumente // contraargumente, stiind ca vei face parte din echipa afirmatoare sau negatoare prin tragere la sort. Scrieti apoi_un eseu liber in care st va argumentati propriile puncte de vedere cu privire Ia problema Smt oare compatibile stiina si religia? si! sau Credinga si Big Bang sustinand sau negfind teza autorului, André Frossard cu arguiente din opera autorilor mai sus mentionati. in vederea construirii argumentatici voastre, pe lang’ modele oferite (mai sus), folositi informatiile si explicatiile din tabelele urmatoare privind structura logico-formala a silogismelor si evitati sofismele. trategii / proceduri argumentative: T Strategit de argumentare | verte eumtuatis adverbe de mod predicative cn indicat subleatvit evaluative; cuvinte cu rol argumentatiy; structurt / tipare sintactice in argumentare iu de larga utilizare in eunoasterea comund gi | | cea stiintifiea. Schema de inferenta este urmatoarea: Fa&Ga&Ha / istoria / stiinta / stiintele | Pb&Gbé&Hb / credinta /religia / Biserica | Ia Ib Prin urmare dou’ obiecte a / stiinta gi b / religia, care poseda insusirile F, GH. in cazul in care se constata ca unul din ele posed proprietatea 1, (nedetectata inca la ») se va conchide ca si celaalt are proprietatea I. Este un tip de inferent& plauzibila, desi premisele sunt adevarate, concluzia este totusi probabild. X. Z.$iY. sunt crestini pentru c& aga sunt pairing si bunicit lor, Prin urmare P crui parinti gi bunici sunt crestini, este siel crestin. 204Esie lipul de inductie care consta din obfinerea unei cancluzii generale pe baza repetirii identice a unor fapte intr-un numér mai mie sau mai mare de cazuri. Incuctia prin | Bazdindu-se exclusiv pe simpla repetare a unor constatéri si absenfa unui contra- simpli | exemplu, nu merge pang la descoperirea legaturilor esentiale a cauzelor. Fiind enumerare | rezultatul unor observatii neorganizate stiintific, concluziile trebuie tratate cu. « prudenfa, existénd riscul producerii unor concluzii false. exemplificar «-Toti islamistii tin sarbatoarea Ramadanului, pentru ca din ceea ce am le observat (pana acum) n-am vizut nici unul si n-o tind. RE Cauzalé /de_ | Redati in limbajul natural prin expresia .dacd..atunei” implicatie | antecedentul, .atunci” introduce consecventul, Pe relatia antecedent-consecvent, implicafia este falsa tntr-o singurd situatie: antecedent adevarat si conseevent fas ‘xplicatia cosmogonic’ religioas sustine ca Soarele n-a fost creat pan in cea de-a patra zi, Soarele este insi cauza existentei distincte a zilelor, ea sia succesiunii lor si, deci, in absenta Soarelui, att existenta distinct a primelor tei zile, cit $i succesiunea lor, sunt ambele imposibile. Prin urmare, explicatia ne on sioasi este falsa.” = 2, Recunoasterea structurilor silogistice si evitarea sofismelor in argumentare: i Sofisme entimema Sofismele supositie’ neintemeiate Silogismul este tipul | Bifiwcayia — apare atunci cand se presupune cA sunt posibile numai dou fundamental de inferenta | alternative intro situatie in care exista, de fapt, mai mult deeat cele doua deductiva mediati. alcatuité | alternative presupuse. din tei propozifi categorice. | Falsa dilemsi esfe un tip de bifurcatie care a dat nastere unor sofisme: Structura: Premisa celebre:,Daca volumele din aceasta bibliotec concorda cu ceea ce este Premis seris in Koran, atunei trebuie distruse pentru ea sunt inutile, - | Daci volumele din aceasti biblioteca contrazic ceea ce este seris in Koran, Concluzie | atunci trebuie distruse pentru cA sunt diundtoare, Voli gamenii au | Cartile din biblioteca trebuie sa concorde sau sa contraziea Koran. nscocit 9 forma de | Oricum trebuie distruse (fie c& sunt inutile, fie ca sunt daundtoare).” divinitate pentru a se | Softsme de relevanyat imbarbsta | Argument ad hominem — tip de sofism care consti tn Tu esti un om. persoanei care prezints argumentul = ad hominem tu quoque” (Si tu) se produce atunei vad hominem” este folosit pentru a respinge un alt ad hominem” Prin urmare si tu ai Teoria darwiniana cu privire la evolujia amului trebuie respinsa, de niscocit. 9 forma de | —_vremece Papa susfine altceva, ivinitate pentru ate | Argumensum ad ignoramiam (argumentul relativ la ignorantd, se prezinta Imbirbata. in dows forme): Tofi cei ce refuzd orice | a) 0 propozitie este acevarata pentru ca nimeni n-a dovedit c8 este falsa, forma de divinitate sunt atei. | b) o propozitic este falsd pentru c& nimeni nu a dovedit c& este adeviirata. Unit dintee noi refiz8 | u)Dumnezeu trebuie sA existe pentru e& nimeni nu a dovedit ci mu exist, | orice forma de divinitate, | b)Dumnezeu nu poate sa existe pentru ci nimeni nu a dovedit c& exista. Unit dintre noi sunt | Argumentum Ad Populum (argument poporului) — se afirma ca 0 satei.Un rationament complex | propozifie este adevirati pentru ci tofi sau cei mai multi dintre oameni o alcatuit din mai multe | considera adevarata. ,De vreme ce tofi erestinit spun c& pelerinajele la silogisme se numeste | maingstiri sunt aducatoare de simatate si noroc, atunei nu poate fi altfel.” olisilogism. din tabele sunt verificate, explicate si completate de ciitre Niura Dumnbrava, prof * din Targu-Murey Nota: Elementele de logi de Filozofie si Logied, Liceul Pedagogie “Mihai Eminescu 205INTENT | erecre ale Remeica ManPu LARA —_ PeRSuAGUNEA > popular \oinicii din balade in stare s miinance cat zece, si bea cat zece gi si lupte eat zece. Un mit ‘omniprezent in peninsul8, cel al <> . existent, de exemplu, la bulgari sila | sirbi prin legenda construirii podului Arta, iar la | romani prin legenda Mesterului Manole, ar putea firevelator pentru noua mentalitate emergenti din acest al doilea nivel al imaginarului baleanic. jn varianta romaneasca, mitul povesteste cum mesterul Manole voia st construiasea o mandstir. dar tot ce se construia ziua se surpa noaptea, intr- un vis ise arati solutia enigmei: pentru ca Zidurile si nu se dirdme, trebuie zidita de vie, la temelia mandstiri, o fling omeneascd. Manole isi zideste propria sotie tnsarcinata gi astfel mianastirea se poate ridica. in manualele scolare: fapta criminald a mesterului este exaltata yi azi, gisindu-i-se adanci justificdri metatizice gi nationaliste. Dar ce manastire este aceea ridicata pe un eadayru? Ce ardine a lumii, chiar perfecta: fiind va putea uita vreodiata ca s-a construit cu pretul unei vieti nevinovate? /. (Mircea Cartirescu, Medicul si vréjitorul in | | Observator eulbural, ne. 4/2002) |soluilo upra lecturii - 0 problema vecio, la fel si cautan ~G. Calineseu i ‘Ar trebui ca acesti copii cultura, sf stea ce orb cu noi nesilif zile, sa citeasea lucruri de soi fra spaima nate a faca 0 baie de | “Am descoperit, eunoscdndu-i, 0 alta Romanie nan de| decét cea politica (...), @conomicd (...) nstitufionalai (...) de care ne-am siturat cu toti Descoperindu-mi_cititorii, mi-am_ redescoperit | fara. Am descoperit 0 Romanie decent, vie, | generoasi, culla, plina de un farmec pe care, in izolarea mea, i atribuiam mai degraba Oceidentului decat farii mete.” (Prefata volumului Discerncimantul modernitatit, Humanitas, 2004) (fragmente preluate dintr-un text semnat de Luminita Medesan, in Lectura. Repere actuate, 2005, p.2Anexa 18a Model 2 seul argument André Brossard, Credinta si Big Bang, in De ce tritim i alte intrebiiri despre Dumnezeu, Humanitas, 2006, pp. 51-53 ‘Aga cum o doyedeste deplasarea spre rogu a spectrului galaxiilor, universul se afla in expansiune, aidoma unei jerbe de focuri de artificii, Pentru ca galaxiile st fie in continu goand, ele trebuie sf fi avut un punct de plecare. Se crede deci ca, Ja inceput, intreaga masa a universului se ‘fla condensati intr-un punct imperceptibil, mult mai mic decét varful unui ac de gamilie, unde domnea o cdildurd ingrozitoare, La un moment dat, acum zece sau cincisprezece miliarde de ani, s-a produs un fel de explozie, mai bine-zis 0 dilatare brusca, insotita de 0 enorma eliberare de energie jn vid. Aceasté energie care s-a transformat in materie tn cursul dilatarii punctului fizic initial pani ‘a ajuns sA alcatuiasc’, printr-o serie de metamarfoze (lermenul este impropriu, dar oricare altul ar fi la fel de pufin adecvat), universul in continua expansiune, a citrui imensitate sfideaza pulerea feleseoapelor noastre. ceasti teorie, extrasii cu 60 de ani in uma din observatiile flcute de astronomul belgian Lemaitre si pus recent la punct de catre fizicianul Gamow, care a popularizat-o sub numele expresiv de «Big Bang» sau de «Marele Bum» primordial, este adoptati astizi de cate majoritatea astrofizicienilor. Cum ca atribuie un ineeput universului, mu se afl in contradictie cu doctrina iudeo-crestind a Facerii lumii si Biserica s-ar putea sprijini pe ea, fara inconveniente, pentru a putea aseza {in sfargit], pe o baza stiintifica cuvantul pe care tl propovaduieste.” Totusi, daci nu se poate tagadui ca povestirea creatiei se deschide in Biblie prin evocarea acelei “harababuri® care aminteste oarecum informa “supa de particule” (mai exact, de quareuri) care ar fi urmat acelué Big Bang, nu e mai putin adevarat c& in Evanghelie ni se spune “La inceput a fost Cuvantul” gi nu altceva, Biserica nu are niciun interes s adere la vreun sistem stiintific. S. sistem tui Ptolemes, care E poi a venit Copernic si Galilei, care ‘au aruncat paméntul in vartejul stelelor si Biserica a trebuit 58 calitoreasca cu ei dupa o zadamica tentativa de rezistenti, Teoriile stiintifice au marele avantaj de a fi supuse revizuirilor, asa ineat nu urmeze 0 alta care, in loc si ne vorbeased despre e va arta c& galaxiile nu descriu curbe maiestuoase de cat pentru a ajunge intr-un punt de atractie irezistibil si necunoscut. Cine poate spune? Lucrdiile fizicienilor si astrofizicienilor prezinta cel mai mare interes, dar nu trebuie sa facem din ipotezele lor o doctrind, ceva ce nici ci insigi mu fac, atat de mult tin, [si pe bund dreptate), la libertatea lor de cereetare. De altfel, teoria “Big Bang” este pe alocuri obscura. Cand ni se spune. de exemplu, c& brutala dilatare a punctului fizic originar a eliberat o enorma cantitate de energie in vid, este evident problema trece de la punctul fizic (“varful unui ac de gamalie” unde se aflé concentrata masa universului) la vid, vidul absolut si primordial, tot atat de greu de definit ca oricare tind crestind. Teoria nu este atit de noua, Regisim aceeagi intuifie in uimitoarea capodopert a lui Edgar Poe, intitulatt “Evrica” (sic!), publicali in 1848, Teoria lui Edgar Poe tine de logiea pur, iar stadiul cunoasterii in acea vreme nu-i putea permite autorului sa se sprijine pe analiza spectrului galaxiilor sau pe ciclul reactiilor termonucleare, dar rezultatul prezinta 0 analogie izbitoare: universul se afte in expansiune $i el s-a nascut dintr-un punet. Se poate asadar intémpla ca un geniu, lipsit de mijloacele de inyestigatie exceptionaie de care dispunem noi azi, si ajunga la rezultate identice. Cat despre paralela dintre Gieneza si Big Bang trebuie sé spunem ca ea pacdtuieste cel putin prin accea cf Geneza ne vorbeste de inceputul lumii vizibile, nicidecum de secretele fabsicarii materiei. $i sd nu uitam ef noi credem, noi erestini. evrei sau musulmani, ©& spiritul a precedat tot ce se alla, vazutele toate si nevazutele crezut mulld vreme th este imposibil ca teoriei numite “Big Bang” s 200Sunt oare compatibile stiinta sicredinta? de Andre Frossard, in De ce irdim 31 alte intrebari despre Dumnezeu, Humanitas, 2006, pp. 48-50. “storia pare si demonstreze c& nu sunt. 4 ramas celebra replica savantului marchiz. de Laplace, teoreticianul determinismului integral: «Dumnezeu? © ipotezd de care nu am nevoie.»” Acelagi lucru este valabil pentru toate stiintele, care inainteaz’i bazéndu-se pe date sigure si recunoscute, verificate de experienta si excluzand orice interventie exterioaréi naturi. [Pe de alt& parte], nu este si carl credintei care foloseste datele ce nu pot fi verificate ale Revelatici, pune in dogme taine tulburitoare pentru ratiune si te cheama si crezi, in pofida a tot ce iti stameste indojala, cum sunt ul, suferinfa, moartea si ceea ce am putea numi «evidenta absenta a lui Dumnezeu?». Mai mult, {storia ne arati cf progresul cunoasterii [nu numai ca] reduce inexorabil domeniul religiei, restrans in zilele noastre la perimietrul greu de precizat al sentimentelor si al moralei. De fiecare data cand se dezvaluie 0 novi taind a vielii, religia igi mai pierde un argument. Putem deci afirma ci stiinta si religia sunt incompatibile” Totusi, s-au schimbat multe de lz inceputul secolului nostru, Numerosi oumeni de stiinta nu sovaie azi st se declare oredinciosi, iar credinta nu li se pare incompatibili cu exercitarea vocatici lor Chiar Einstein refuza si creada ci “Dumnezeu se joac& in bumbi ou universul” si lui ii datoram geeste ciudate formuliri, mai putin complete decat celebra ui ecuatie, poate mai putin riguros construite, dar revelatoare: “Religia fara stint’ ar deveni oarba, dar stiinta fra religie ar merge sehiopitind” si [As vrea s& patrund géndul Ini Dumnezeu. Restul sunt detali.”] Stiinta sireligia nu sunt defel incompatibile, putand foarte bine coexista in mintea cuiva [Ar fi poate preferabil ca in loc sit spunem “Sstiinta”, st vorbim despre “stiinje”, c&ci fiecare stiinta se dezvolté conform unei anumite ordini, care o indepéirteaz4 tot mai mult de celelalte, asemenea spitelor unei rofi. Ele comunica din ce in ce mai greu intre ele si nimeni nu mai poate sa fe unifice fntr-o géndire global. Oppenheimer, unul dintre “inventatarii* bombei atomice, compara, intr-o buna zi, imensui edificiu ai cuwoyGnfelor modeine cu o tnchisoare eu zidurl atét de cit orice dialog devine imposibit intte cei aflati in celute. Exista totusi un punet comun intre stiinte: toate caula adevarul, urednd din cauza in cauza, sub controlul matematicii, pan la originea fenomenelor supuse investigatici. Virtutea lor principala este smerenia, Pari de care ele n-ar descoperi niciodati ceva. Religia se preocupa mai putin de obirsia oamenilor si mai mult de ‘menirea for, o intereseazi mai putin faptul de a afla cum este constituit omul, cat cel de a cuncaste care este menirea lui, Dupi ce s-a intrebat: “Cine oare suntem noi2, intrebare la care numai Dumnezeu putea rispunde, Paul Gauguin a mai adaugat: “De unde venim?” si “Incotro ne ducem?”. Stiinfele, sau daca vreti, pentru mai mult comoditate, stiinfa ar putea rispunde la prima ‘ntrebare, iar religia la celelalte dou. Dar e vorba de ecle doug aripi ale aceleiasi cunoasteri care n- ar ajuta prea departe dact s-ar lipsi de una dintre ele. Nu numai ca stiinta si religia nu sunt incompatibile, dar ele ar trebui s& fie strans unite in inteligenta omencascd pentru a nu.o lipsi pe cea din uma de cautarea unui raspuns la cele dou’ intrebari fundamentale care i se adreseaz3: acest “cum”, la care religia sovaie adesea si raspundsi, gi acest “de ce?”, pe care anumiti oameni de stiinta continua sil elimine din vocabularul lor inainte de a-si petrece tot restul vietii incercand dea un rispuns. Trebuie sé remarcdm, in treacat, c& pe masurd ce inaintim in cercetarea lucrurilor, ‘pe atdt misterul lor sporeste, [cum spunea si L. Blaga]. O femeic care tricoteazé [ori o “Femeie citind”, ori o “Femeie la malul marii” din picturile iui Picasso] are intotdeauna ceva misterios prin amestecul de prezenta si absent caracteristic acestor ocupalii [sau stari], Cand iti dai seama ef, de fapt, este vorha despre 0 conglomerare de particule elementare asociate in atomi, constituili in molecule care stau 51 tricoteaza [sau citesc sau contempls mare}, [fara indoiald, pe rept cuvant} misterul ia proportit cosmice. [Fireste / desigur / negiesit / cu siguranta / far doar i poate] [Asadar], end lucrurile sunt stiin{ific explicate, atunci au ele mai multi nevoie de o explicatie 210