REPUBLICA SOCIALISTA STANDARD DE STAT be ROMANIA EDITIE OFICTALA STAS 10796/3-88 @ Deen) pe pRUMun fpr Sara CONSTRUCT PENTRU COLE Ere DiGEEOS Solan: DRENURT DE ASANATE a dametuli eratnaneine Vreseripfii de proicetare si amplasare en ae Taare naccquunere Des eats. | OC ettitResine | GENBRADITATT 1.1 Ohieet si domenin de api Reproducerea Interzisa Prezentul standard se refer de asanare a infrastineturii dium la preseriptile de proieetare gi amplasare pentra dreumile Ini gi a gonei limitrofe acestuia, — * Drenurile de asanare sint constructii ale drumului necesare pentru captarea, colectarea si evacuarea apelor de infiltratie, precum si pentrn coborirea nivelului pinzei freatice cind acensta poate afceta comportarea corpulai drumului, ig Nu se exceutd drenuri de asanare in cazul cind nivelul ptuzei freatice este situat lao 1e mai mae de 20 em sub cota patului daumului sivterenul are un cocficiens de per meabilitate mai mare de 10°? cm/s conform STAS 1243-83. 1.2 — Conforni prevederilor STAS 10796/1-77, drei ~~ longitudinale ; Jo do ass re pob fi: transver le de intereeptie ventuzii 5 7 de taluz ; . — forate. cecuiti conform prevederilor présentului standard, proiectelor intocmite de institute de specialitate. 13 Luerarile de drenuri se tip gf documentatiilor de executi 14 Ten ologic, conform STAS-4032/1-82 si STAS 10796/1-77. 1.50 Stan jarde conexe : E 2 a j 3 5 3 : i i — STAG 10796/2-79 Lueriiri de drumuri. Construc(ii anexe pentru colectarea gi evas fF cuarea apelor. Rigole, ganturi si casiuri. Prescrip{ii de proieetare * si exeeutie : — STAS 2916-87 Lucriri de drumuri si rilor de seurgere a apelor STAS ‘Teren de fundare. Clasifiearea gi identificarea piminturilor — STAS 6054-77 Teron de fundare. Adincimi minime de inghe{. Zonarea terito- riukti Republic Socialiste Romania ferate. Protejarca taluzmilor gi santa Preseriptii generale de proicetare 2 PRESCRIPTII DE PROTECTARE 2.1 Proiectarca drenurilor de asanare se face finind seama de: situarea platformei dritmului faj& de Tinie terenntui natural (in rambelu, tn deblen - sau in profil mixt) ; INISTERUL TRANSPORTURILOR 51 THCOMUNICATINOR.- Isttinel ge | INGTITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE Projectari Tronsporiuri Auto, Novale si Bd. Hlie Pintilie nr. 5 BUCURESTI porlur le Fintille nv. 5 LM Pag. PRETUL LET 2.50cea etitul litologic eu deserioren ximuturilor de tere (aeutura terenulul, caraetoristiel Faiermecanice gi conditii hidrogeologice in. zon); — posibilitifile Ue evasiare a apelor eulectate in sistemul de dre — stubilitatea terenului 2.2 Adineimen drenuritor de asanare se stabil te in Tunetie de — adineimea de inghel, determinats conform STAS 605 — nivelul maxin al stratului aevifer freatic * Pentru drumurile situate tn chitnico-minerald ai hidrogeokigice a nding times dremurilor de asamre, executute in xipituri manuatt, se stabileste in tunefie ma de munte, adincimea se stahileste in tunotie de natn wed a roellor gi reximul hideofredtic, determinate pe bazk de studll gonlyntce de adineime, conform tabclulni 1 abotut t ————_—_————___ Ad Incimen drenitwi, tv nt [Linen arent, ln, n 1 on fo. 06 in 120 Tn caaul drenurilor longitudinale executate meeanizat, Kilimea se stabilegte in finetio de Lifimea cupei utilajului de Sipat, dar min. 25 en 24 Corpul drenului, fig. 1, cuprinde : ~ Tadier pentru eolectarea gi evactarea apelor (1) — umpluturt drenanti (2); ~ capac de inchidere (3). Nailer din beton; 2 —umpluturi dronanti: 3 ~ ‘capac de tnehidere 24.1 Radierul drentilor poate fi: — rigid ; — clastic Havdicrul rigid se exeouti in toronuri stabile, practic incompresibile, eu comprestbi mw media conform STAS 12434 te redust s Radicrul clastic se exeoult in pimin in paminturi afectate de fenomeone de instabi url EW compres ibe, ‘mpl clase Bo hilitate mare sau foarte mare si 241.1 Radierul rigid so realizeark din beton rivari. , vind origoli It pariva supe Panta lougitudinali a drenuritor en radier poate 1 de oye 10% Colectares si conducerea apelor in drenuri cu radie igi, we realina 2A pri rigole acoperite cu capace semirotunde eu t din beton clasa Be 7,5 avind diamotaul exter de 2 em; ngimea le 25 em, preturnate pe gantior de 30 cu, fig. 2a si montate ow interspatii — rigole acoperite cu zidiiie useats executati mammal pe radien, fig. 2b;a STAS 10796/3-88 — tubuni de drenaj perforate, eu talp%, PVC, conform reglomentirilor tebni vigoare, avind diametrul interior de 80. 150 mm, fig. 2 6; in = tuburi de drenaj perforate, riflate, din PVC, conform rezlementttilor tehniee in vigoare cu diametrul interior de 65...150 mm, fig 2. Tyburile riflate se folosese in dventini cu adi de max, 2,0 m. = Wala Pig. Accesul apei in tuburile din PVC se asigt in mums care ai condued la 0 suprafati act metru liniar de tub. prin fante de 1,0 x 5 mm san 15 908 mm, (de intrare a pei in tnls) de 24...50 em? pe un 24.1.2 Radiernl elastic se realizeazti : npactarea terenulti din talpa. siptituii prin © focte, fig. 3 a; enului, in eazul drémuritor per = dintr-un strat de balast de 20 em grosime, in caznl dremuritor imperfecte, fig. b - Fig = Panta longitudinal a drenurilor eu iadior elastic my pentru son(uri si rigole neprotejate, conform STAS 10796)2-79, depiyi panta maxima admis OBSENYATIE = Gind panta dre simplu, eles Be 6 yrilor este mai mare deci} Panta maxima ailnisi. se presi Panta drenuiilor forate se stabileste in functie de hangh penti de 1.2 ¢m/m. Colectarea si conducerea apelor in drenui cw radier ek — tuburi de canalizare din beton simplw"eonform Sit 00...300 nim 5 a dienului, eu o pierdere de’ fic se realizeazsi ) ‘AS 816-80, avind diamoteul de — tuburi de drenaj’perfornte en talpi, din PVC, avind earacteristivile conform pet. 24105 = tuburi de dren 24d ‘Tubwile s¢ ageast direct pe teren, ki haze drennlui, conform fig. 3 a, in eazul drenu- rilur perfecte sau pe un strat de halast, conform fig. 3b, in cazul drenutilot inperfecte, 2.4.2 Umplutura drenanté (fig. 4), se realizeazd din pietris de 7.140 nim, STAS 662-82. ¢i on balast de 0,.. 71 mm, STAS 662-82. ; perforate, riflate, din PVC avind caracteristicile eonform pet, 1 — Redier din” Beton capac semirotund; 3 pleteis 4— balast; 5 — riot cramutat,STAS 117 96)/3-88 4 243 pacul de inchidere se realizeanit din: — pereu 2idit din piatr’ bruit sau de rit eu mortar de cimetit fig. 5 a, ly suly forma de casi sau rigolt, STAS 10796/2-79; — pereu din dale de beton simplu turnat pe loc sau din dale prefubricate, STAS 10796/2 — dop de argili acoperit cw pimint vegetal insimin{at, fix. 5 cow Age fon de eee, .. agi ‘ . Bem | Sem yt Fig. 5 Drenurile longitudinale, drenurile ventuai gi de taluz se executit eu capac de inchidere iar drenurile transversale de interceptic se exceutit f ¢ de tnehidere 2.5 — Bvacuarea apelor coleetate in sistemul de drennri de asanare se asigurts prin drenurt de evacuare. Conducerea apelor in drenurile de evacuare se face prin tulmri notede din PVG, conform STAS 6675/2-86, cu diametrul de 90...110 mm sau tuburi de caualizare din beton_ simpli, cn sau fra talpi, avind diametrul de 200...300 mm, STAS S16-80 2.6 — Pentim eontrolul funetionirii gi intrejiuerea drenurilor so previid cimine de visita ‘Aceste cimine s¢ amplaseazit la distante de max. 70 m intre cle. La schimbiai de direotie §i Ta interseetia a dou sau mai multe drenuri. 27° La eap rarea evacuit (ul spre aval, drenutile de evacuare se previdl ex cap de dren, pentru avg apelor colectate, controlul funetionirit gt intrejinere. 2.8. La capatul spre amente 1 drenwilor se previd puturi de acrisire in seypul dea reduce umiditatea terenului prin venti fie natural 3 PRESCRIPPIL DE AMPLASARB . Ba Amplasamentul drenurilor de asanare se stabilegte pentru fiecare tip de dren specific Ia pet. 1.2, dup cum urmeazi — Urenurile longitudinale se amplasea parte & acostamentului, fig. 6; ) lungul drumului sub rigokt, gangesau sub o AA. B-B a — tesa tongitadinate de vivitare; € — dren transversal de iiiterceptie; d —- cap decdeBAS LO796/3-88 > drenurile ixansversale de interceptie se amplaseazt pe sectoare de drum cu declivi- t€i mai mari de 4%, sub patul drumului, la 50...100 m_ distanja intre ele gi inclinare, in sensu! pantei, sub un unghi decirea 60° fay de axul drumului, la o adineime H —1,0...1,5 m, fig. 7, avind rolul de a intereepta si evacua apele care cireul prin fundatia dramului ; deur \ AM ire « \\ | 1 a! 4 ~ dren transversal de intercepie; b — caf «le dren Fig.7 Grenurile ventuzit se amplaseazt pe taluzurile debleelor fig. 8, tu seopul de a capta st evacua apele din izvoare. Hvacuarea apei se face printr-un cap de dren; b at 2 — Down ventinad; bh —-put aerisine; © — eap te dren Fig.STAS 10090-5)88 = Ye Formii cele in a drenuni i — drenurile de taluz se eompun din deenari transversale nit unghi conform fig. 9. Drenurile transversale se ainplaseazii ky dist uunghi pe unul sau mai multe niveluri, in funefie de inalfimew taluzul — pu de aezicice: ¢ — enp) de dren; d — deem Shy Formas de ungh a — dren irmneyersal; b vig= STAS 10796/3-88 Crenurile forate se anrplaseazit po wiul gait mai multe niveluri, corespunzitor mor- fologiei si hidrologi nului iu zon. La acelagi nivgl, drenurile sc pot dispune radial, in gru- puri de 2.3 drenuri, conform fig. 10. A ae i , a — Drenuti forate; b= exp de drwa Fig. 10 4-PRESCRIPTIL DE EXECUTID 4.1 Dremurile de asanare se pot exceuta prin sipare manual’, mecanied sau prin forar 4.1.L In cazil sipiturii manuale, drenurile se exceutd pe tronsoane de 4.6m lungime, din aval citre amoute, sprijinite corespunzitor, ew asigurare permanentii & scurgerii apelor colectate, ‘Cronsonul urméitor sc ataci numai dupi ce tronsomul precedent a fost umplut, cel putin pint la jumétatea adineimii lui,’cu corpul drenant. 2 {n cazul executirii drenului prin spare mecanici, este necesar si se coordoneze siipa- gi excentarea-corpului drenulai astfel incit s\n se fink sipitura deschist, + : vote gy 4.1.3 In cazul drenurilor forate, forarea se face de peo platormi, amenajata. corespunzator nivelurilor zonclor ec urnmeaz% 4 fi asauate. Hehiparea forajclor eu tuburi din PVC sant policti- Tend perforate se exeeuta imediat dup operatia de forare. 42 in piminturi Stabile §1 cu umiditate naturala, sipiturile se pot executa en perefi v ticali, Birk sprijiniri pina Ia adineimi de: 4,00 m, in pimintusi plastic virtoase gi nisipuri in stare inilesat = 1,800n, in plinintori tri Cind adincimea sipiturilor depiigegte aceste valori, sipiturile se executi cu perefi erticali sprijini(i sau cu taluz, in puininturi ca umiditate naburalt. De asemenea, gi sipaturile in terenuri instabile se exeeutt la adApostul sprijinitilor. Skpiturile se semnalizeard, Este interzis si se menfina sipiturile deschise, Corpul drenurilor se exeouta imediat ura © ajuns la cota prevaizuta. ave de P ezultat, din sipiturt se depoziteazi: provizoriu la o distan{a mai i 0) de muarginea sipiturii, iar materialele la peste 2,00 mSEAS LOT9G/5-85 : 8 44 — Matevialul granular din corpul drenulni se va compacta pen a preintimpina tasiri ale capaculut. ura agternerii Ini, pentru Capacul realizab din dop de pimint argilos se compacteast in stvaturi de 15...20 em grosime, la grad de compact 45 Pentru asigurarca functionarii corespunziiteare a drenurilor forate, in lor tn funcfiune se executd o spilare cu api, cu presiune miei. Ay: in mai multe reprize, cu ajutorul unui furtun, inte de intrar se introduce in dren Respontabttul prolectutul: Colaborntort: MTTe — Jnstitutal de Protectdr! “Auto, Navale sl ~ Institutul de Construetii-Bucuresti Acrlene ali Antreprid Generalf de Constrnelis Cal ing. Gheorghe Nijo Tauewregtl : Redactat final: Insiltutul Romfn de Standardtvare Ingttitil cle Ceréetani penta Dedologle *) Agro- ing. Paula Stinese chimie = — Institutul de Cercetinl si Profecte! Tebnologice tn ‘Transport = Institute de Cercetare 9 ProleeLare pentru, Siste- matizare, Locuinfa §1 Goxpedaele Comunaia